. Incadrarea In Zona Turistica Arad

CAPITOLUL 1

ARADUL-ZONĂ TURISTICĂ

PREZENTAREA JUDEȚULUI ARAD

Așezare

Județul Arad deține o suprafață de 7.654Km2, adică 3,2% din suprafața totală a țării, în zona de contact a Câmpiei Tisei cu Carpații Occidentali, având de o parte Mureșul și Crișul Alb de cealaltă parte.

Se mărginește la nord cu județul Bihor, la sud cu județul Timiș, la est cu județul Hunedoara și Alba, iar la vest delimitează granița cu Ungaria. Fapt care se poate vedea și în anexa nr.1

În urma împărțirii României, în vederea dezvoltării economice mai rapide, județul Arad face parte alături de alte trei județe, Caraș-severin, Hunedoara și Timiș, din Regiunea V Vest.

Organizare administrativă

Din punct de vedere al organizării administrative județul Arad cuprinde 7 orașe, 67 comune cu 273 de sate, iar reședința de județ este municipiul Arad, având 39,1% din populația județului.

La finele anului 1996 populația era de 479.575 locuitori, din care 52,3% locuiau în mediul urban.

Suprafața administrativă este de 7.654 km2, cu o densitate medie de 61,8 locuitori/km2.

Județul dispune de o rețea de căi ferate în lungime de 485km, din care 196km electrificați și de o rețea de drumuri de 2.087km, din care 492km modernizate.

Factori geografici

Teritoriul județului este format din trei mari trepte de relief, care se succed de la est la vest și se întrepătrund între ele prin zona depresionară Zarand-Gurahonț-Hălmagiu și culoarul râului Mureș.

Câmpia face parte din întinsul șes al Tisei, altitudinea sa fiind de 90m în zona Nădlac pe valea Mureșului și 300m în partea vestică și centrală a județului.

Ținând cont de aspectele geomorfologice prezente distingem: Câmpia Crișurilor (în partea de nord a județului), Câmpia Mureșului (treaptă intermediară între Câmpia Crișului Alb și cea a Vingăi) și Câmpia Vingăi (situată în partea sudică).

Toate aceste câmpii sunt fragmentate de o rețea hidrografică destul de bine reprezentată.

Dealurile urmăresc, în general, rama vestică a munților și prin aspectele morfologice, morfogenetice se pot împărții în Dealurile Crișene, Pedimentul Șiriei și Dealurile Lipovei.

Dealurile Crișene fac parte din Depresiunea Zărandului și formează un brâu continuu la extremitatea nord-vestică a Munților Codru-Moma și pe versantul nordic al Munților Zărandului.

Pedimentul Șiriei este situat între valea Cigherului și valea Mureșului, în partea de vest a Munților Zărandului.

În partea sudică a văii Mureșului se întind Dealurile Lipovei care fac parte din Dealurile piemontane Bănățene.

Munții prezenți în județul Arad constituie treapta înaltă a reliefului și se grupează în Munții Codru-Moma, mai exact versantul sud-vestic, extremitatea sud-vestică a Munților Bihorului (Muntele Găina) și Muntii Zărandului.

Prima grupă de munți formează prin cumpăna de ape limita acestui județ înspre Bihor și se întind pe o lungime de aproximativ 60 de km, vârful cel mai înalt măsurând 1112m, vârful Pleșu.

Muntele Găina apare ca un nucleu montan având o altitudine de 1486m, deci mai mare decât a Munților Codru-Moma.

A treia grupă montană, Munții Zărandului fac parte din Munții Mureșului au înălțimi mici, altitudinea maximă fiind a vârfului Drocea de 836m și au aspectul unor trepte între Munții Bihorului și culoarele depresionare învecinate.

Culoarul Mureșului este situat în partea sudică a zonei, între Munții Poiana Ruscă și Dealurile Lipovei la sud și Munții Zărandului la nord și mai este cunoscut sub denumirea de defileu, cursul văii este foarte meandrat.

Un alt culoar este Culoarul Crișului Alb pe care îl încadrăm în categoria depresiunilor golfuri, specifice Munților Apuseni. Acesta este mai cunoscut și sub numele de Depresiunea Zărandului.

Se observă din cele prezentate că din punct de vedere al reliefului județul Arad poate face față unor cerințe turistice, existând varietate, acest lucru poate fi urmărit și în Anexa nr.1.

Factori climatici

Clima județului este de tip temperat continental cu influențe mediteraneene, caracterizată prin ierni nu prea reci și veri nu prea calde.

În zona de câmpie, verile sunt calde cu precipitații moderate, o temperatură medie de 10,8 C, iar precipitațiile medii anuale de 577ml/m2.

Și în zona de deal, temperatura medie anuală este de 9,6 C, iar precipitațiile medii anuale cuprinse între 600-800ml/m2.

Zona de munte este caracterizată prin veri răcoroase și ierni friguroase, cu o temperatură medie anuală de 6 C.

Temperatura maximă absolută s-a înregistrat la Miniș în anul 1946 cu +41,5 C, iar minima absolută s-a înregistrat la Arad în anul 1954 cu –30 C.

Referitor la temperatura medie anuală putem spune că este de 6 C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 900-1000ml/m2.

În zona de câmpie numărul zilelor de vară (temperaturile depășesc 25 C) este de aproximativ 95, iar al numărului de zile fără îngheț este cuprins între 190 și 200.

Influențate direct de relief sunt vânturile, cele mai frecvente fiind de direcția sud-vestică.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică cuprinde totalitatea apelor subterane și de suprafață.Cele mai importante cursuri de apă sunt: râul Mureș cu o lungime de 250km, Crișul Alb cu 208km, Crișul Negru cu 27, Teuzul cu 79 și Cigheru cu 53.

Râul Mureș este principala arteră care drenează acest județ și înregistrează un bazin hidrografic de 4800km2.

La începutul toamnei Mureșul are debitul cel mai scăzut. Pe cursul său se disting două mari sectoare anume: cel de defileu și cel de câmpie.

Pe teritoriul județului primește o serie de afluenți printre care sunt Petriș, Troiaș, Stejar, Bârzava, Șoimoș, Cladova și alții mai mici.

Crișul Alb în spațiul județului Arad prezintă trei sectoare: sectorul superior (în zona montană), mijlociu (în zona dealurilor) și inferior (în zona câmpiei) și un aspect dendritic.

În ceea ce privește Crișul Negru putem spune că drenează extremitatea nord-vestică a județului analizat.

Pe teritoriul Aradului apele subterane sunt influențate în mod direct de geologia, relieful și clima existente. Apele freatice se întâlnesc la adâncimi care variază între 0,5-1m în lunca Mureșului la 10-15m în zona dealurilor.

Tot în categoria apelor subterane se înscriu și apele minerale termale bicarbonate și sulfatate (Moneasa), carbogazoase feruginoase (Lipova), bicarbonatate calcice (zona Mureșului) care se exploatează în scopuri terapeutice.

Vegetația și fauna sunt specifice reliefului prezent, rezultând o etajare între luncă și munte, pe cei 1300m diferență altimetrică.

Trebuie semnalată prezența laurului (Ilex aquiforium) în pădurea de fag de la Zâmbru, poiana de narcise de la Bacău de Mijloc, nufărul alb și egrete de lângă Pecica, parcursurile dendrologice de la Săvârșin, Mănăștur, Gurahonț, Macea.

Municipiul Arad este reședința de județ a cărui istorie și continuitate încercăm să o prezentăm.

1.2. SCURT ISTORIC AL ZONEI ARADULUI

Săpăturile arheologice din cartierul „Aradul Nou” au scos la iveală o necropolă și mai multe morminte celtice din secolul IV î.Hr. Săpăturile din centrul orașului au identificat obiecte de ceramică neagră, cărămizie, lucrate de mână, între care se remarcă un vas-biberon din Hallstatt.

Una dintre cele mai importante așezări dacice, Ziridava a fost localizată în vestul municipiului, de la care întemeiere s-au scurs aproximativ 2060 ani.

Permanența civilizației și culturii străvechi pe meleagurile arădene a fost atestată de istoricul antic Plinius cel Bătrân și de geograful Ptolemeu, care vorbeau despre existența dacilor pe malurile Mureșului.

Intraductibil și neschimbat în toate limbile, numele „Arad” apare menționat pentru prima dată în celebra cronică medievală „Legenda Sf. Gerard” în contextul evenimentelor anului 1028, însă prima atestare documentară propriu-zisă ca localitate datează din 1131, iar ca oraș din 1329.

În anul 1550 Aradul a fost ocupat de turci și inclus în pașalâcul Timișoara până în anul 1687.Apoi în perioada 1696-1701 se construiește cetatea Aradului după planurile lui Eugeniu de Savoya.

1812 este anul în care s-a înființat „Schoala preparandă sau pedagoghicească a nației românești” – prima școală pedagogică românească din Transilvania.

„Asociația națională arădeană pentru cultura poporului român” a fost înființată în anul 1812.

În perioada 3 noiembrie – 1 decembrie, orașul a fost sediul Comitetului Național Român Central al Partidului Național Român, condus de Vasile Goldiș, care a pregătit actul Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Reocupat de unguri în urma Dictatului de la Viena din 1940, orașul a fost eliberat de ostașii români în septembrie 1944.

Aradul a fost printre primele orașe care s-au alăturat Timișoarei după izbucnirea revoltei anticomuniste din decembrie 1989, iar în 1994, acesta fost declarat oraș-martir, de către Parlamentul României.

Unele dintre obiectivele turistice și activitățile culturale care merită menționate și înscrise într-un circuit turistic le vom prezenta în cele ce vor urma.

La 18 mai 1990 a fost înființată Universitatea „Aurel Vlaicu” cu 2 facultăți și cu 1250 studenți.

În anul 1948 a fost înființat Teatrul Dramatic cu secții în limbile română și maghiară. Există de asemenea un Teatru de marionete și o Filarmonică de Stat. Biblioteca Județeană Arad datează din 1913 și numără 507.450 volume și multe colecții rare.

Muzee:

Muzeul Județean (întemeiat în 1892) cuprinde: colecții de arheologie, istorie, etnografie, artă românească clasică și contemporană, pictură europeană, artă decorativă, științele naturii;

Muzeul de Artă (înființat în 1913) cuprinde: lucrări ale pictorilor și sculptorilor români din secolele XIX și XX, exponate aparținând maeștrilor flamanzi, etc;

Colecția Mănăstirii Gai cu valoroase icoane pe sticlă și lemn din secolul XVIII, piese de mobilier bisericesc, obiecte de cult , cărți bisericești;

Casa memorială „Vasile Goldiș” în care a locuit luptătorul unionist între 1911 și 1934;

Monumente:

Cetatea Aradului, masivă construcție de tip Vauban, datează din secolul XVI, refăcută între anii 1762 și 1783 cu un ansamblu de clădiri în stil baroc, în incintă;

Primăria, construită între 1872 și 1817 în stil renascentist, după planurile arhitectului Pekar Ferenc, cu un orologiu în turn;

Teatrul Vechi, construit între 1910și 1913 în stil ecletic, după planurile arhitectului Szantay Ludovic;

Tribunalul datează din 1892, în stil neoclasic;

Cazinoul din 1812, azi restaurant;

Palatul „Bohus” din 1810, azi sediu de bancă;

Palatul Băncii Naționale (1905-1906);

Hotelul „Ardealul” (1814), stil neoclasic;

Hanul „Boul Roșu”, datând din secolul trecut;

Edificii religioase:

Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfinții Petru și Pavel”, construită între 1698-1702 în stil baroc;

Capela romano-catolică „Sfântul Florian” (1715-1753);

Mănăstirea Gai, cu biserica „Sf. Simion Stâlpnicul” construită între anii 1760-1762, în stil baroc și cu Biserica din lemn cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, datând din 1745, cu iconostas pictat de Filip și Nicolae din Lupșa;

Catedrala Ortodoxă Română, cu hramul „ Sântul Ioan”, construită în 1862 în stil neo-clasic, prin strădania Episcopului Procopie Ivanovici, a bancherului George Sina din Viena și a familiei Mocioni;

Catedrala romano-catolică (1902-1904);

Biserica romano-catolică(1812-1821);

Biserica evanghelică luterană (1906);

Sinagoga (1827-1834);

Biserica Roșie.

Imaginile ale unora dintre aceste atracții turistice se pot vedea în Anexele nr. 3-6.

Destinații turistice apropiate:

Lipova, stațiune balneoclimaterică situată în Lunca Mureșului, înconjurată de păduri de stejar, cu climă continental moderată, cu influențe mediteraneene, cu izvoare de apă minerală;

Bezdin, rezervație complexă, cu o suprafață de 25 ha., celebră pentru nufărul alb;

Petriș, parc dendrologic cu stejari care au peste 600 de ani;

Săvârșin, fost domeniu regal, datând din 1870;

Macea, grădină botanică și castel;

Așa cum se observă din cele prezentate anterior, turiștii pot să-și aleagă diferite obiective sau activități turistice funcție de dania Episcopului Procopie Ivanovici, a bancherului George Sina din Viena și a familiei Mocioni;

Catedrala romano-catolică (1902-1904);

Biserica romano-catolică(1812-1821);

Biserica evanghelică luterană (1906);

Sinagoga (1827-1834);

Biserica Roșie.

Imaginile ale unora dintre aceste atracții turistice se pot vedea în Anexele nr. 3-6.

Destinații turistice apropiate:

Lipova, stațiune balneoclimaterică situată în Lunca Mureșului, înconjurată de păduri de stejar, cu climă continental moderată, cu influențe mediteraneene, cu izvoare de apă minerală;

Bezdin, rezervație complexă, cu o suprafață de 25 ha., celebră pentru nufărul alb;

Petriș, parc dendrologic cu stejari care au peste 600 de ani;

Săvârșin, fost domeniu regal, datând din 1870;

Macea, grădină botanică și castel;

Așa cum se observă din cele prezentate anterior, turiștii pot să-și aleagă diferite obiective sau activități turistice funcție de motivația fiecăruia (Anexa nr. 2).

Deoarece acest oraș vestic este străbătut de râul Mureș, pe malul acestuia există amenajate deosebite ștranduri, care pot constitui o atracție pentru cei sosiți pe aceste meleaguri.

1.3. STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICĂ

Prin structură de primire turistică înțelegem o construcție sau spațiu special amenajat destinată primirii și găzduirii turiștilor pe o anumită perioadă de timp.

O astfel de construcție poate dispune și de o serie de alte facilități pentru petrecerea cât mai plăcută a timpului liber.

Cele mai multe structuri de primire au incluse și unități de alimentație publică. În stațiunile balneoclimaterice, pe lângă aceste unități de cazare mai sunt amenajate și funcționează baze de tratament. Astfel apar complexele turistice care cuprind spațiile de cazare, alimentație publică, tratament și agrement.

Pentru a funcționa unitățile de primire turistică trebuie să fie clasificate conform normelor în vigoare.

Clasificarea se realizează ținând cont de unele criterii minime care privesc construcțiile și instalațiile, dotarea cu mobilier, lenjerie și alte obiecte, serviciile minime oferite și alte criterii.În cea mai mare parte a lor sunt clasificate pe stele, de la una la cinci stele, restul unităților se clasifică pe margarete (acestea sunt pensiunile turistice și fermele agroturistice din mediul rural), acest lucru se poate observa în tabelul nr.1.1.

Tabelul nr. 1.1.

Clasificarea structurilor de primire turistică

La fel ca și ca și în cazul unităților de cazare și cele de alimentație publică se clasifică ținând cont de criterii minime care se referă la:

construcții și instalații;

amenajări și dotări interioare în saloane;

dotarea cu inventar de servire;

servicii suplimentare oferite;

alte criterii.

Clasificarea pe categorii a unităților de alimentație poate fi urmărită în tabelul nr.1.2.

Tabelul nr.1.2.

Clasificarea tipurilor de unitate de alimentație a turiștilor.

Restaurantele, barurile și unitățile tip fast-food se întâlnesc în diverse variante, unele dintre acestea neavând în normele prevăzute anumite categorii de clasificare.

Întotdeauna între numărul de stele al unității de cazare și categoria unității de alimentație va exista o concordanță.

Municipiul Arad are un număr de șase hoteluri cuprinse și în tabelul următor.

Tabelul nr. 1.3.

Oferta hotelieră a municipiului Arad

UNDE: S = single; D = double; T = triple; P = camere cu patru paturi; A = apartament.

Se observă că pe teritoriul acestui oraș arădean la categoria trei stele avem clasificate doar două unități hoteliere.

La nivelul întregului județ Arad situația structurilor de primire se prezintă astfel:

Tabelul nr. 1.4.

Structuri de primire turistică a județului Arad

SURSĂ: Centrul de Statistică a județului Arad.

În ceea ce privește numărul de turiști cazați în unitățile prezentate anterior și aceasta a cunoscut o anumită evoluție.

Tabelul nr.1.5.

Evoluția numărului de turiști cazați în județul Arad

SURSĂ: Centrul de Statistică a județului Arad.

De-a lungul ultimilor opt ani la nivelul județului Arad evoluția numărului de turiști a cunoscut variații, cei mai mulți înregistrându-se în anul 1994, aceste date provin din statisticile furnizate de unitățile de cazare.

Turiștii au preferat să se cazeze în majoritatea lor în hoteluri, cele mai puțin solicitate fiind campingurile.

Dintre aceștia așa cum putem vedea în tabelul nr.1.6. marea majoritate au fost turiști români.

Tabelul nr. 1.6.

Turiști români cazați în județul Arad

SURSĂ: Centrul de Statistică a județului Arad.

Așa cum am mai menționat și cum se poate vedea în tabelul anterior, majoritatea sunt turiștii români, foarte puțini provenind din alte țări.

În anul 1997 s-au înregistrat cei mai mulți turiști străini, ei reprezentând 22% din totalul celor cazați în județul Arad

1994 este anul în care s-au înregistrat ponderea cea mai mică (4%) de clienți străini, chiar dacă numărul total al turiștilor cazați în acest an a reprezentat vârful din ultimii opt ani luați în discuție.

Toate aceste sunt scoase în evidență în fig.1.1.

Fig.1.1. Totalul turiștilor

CAPITOLUL 2.

S.C. „PARC” S.A. ARAD

2.1. scurt istoric

Unitatea hotelieră a fost ridicată în anii ’70 după planurile arhitectului Mady Alexandru și dată în folosință în luna iunie a anului 1976, anul acesta îndeplinindu-se 26 de ani existență. Practic putem spune că este o unitate de cazare veche, construită într-o perioadă de dezvoltare a turismului de tip social.

Aradul este o localitate în care se practică și s-a practicat în cea mai mare parte un turism de afaceri, de tranzit și apoi cel cultural.

În anul 1990, Complexul „Parc” făcea parte din Oficiul Județean de Turism (O.J.T.), care mai cuprindea la acea dată următoarele societăți:

Complexul „Astoria”;

Complexul „Aradul”;

Complexul „Ardealul”;

Hotel „Mureșul”;

Popasul Turistic;

S.B.C. Lipova;

S.B.C. Moneasa;

Unitatea „Casino”;

Restaurantul P.C.T.F. „Vârșand” și „Nădlag.”

Începând cu 01.01.1991 a luat ființă S.C. „Astoria” S.A. Arad, din care în cursul anului 1992 s-au desprins mai multe unități prin darea în alocație de gestiune a acestora, după cum urmează:

Complexul „Aradul”;

Complexul „Ardealul”;

Popasul Turistic;

P.C.T.F. „Vârșand” și „Nădlag”;

Unitatea „Casino”.

Complexul „Parc” a rămas în componența a S.C. „Astoria” S.A. Arad până la data de 01.06.1995, dată la care acesta s-a divizat în mai multe societăți din care a rezultat și S.C. ”Parc” S.A., conform protocolului de divizare nr. 1627/30.06.1995. Societatea este privatizată prin cupoane.

Ca oricare altă societate comercială, pentru a-și desfășura activitatea are nevoie de un statut care să reglementeze scopul, structura, modul de funcționare și lichidare a sa. În conținutul statutului există capitole și articole, el fiind considerat un act oficial și de aceea este autentificat de notar.

Pentru această societate din Arad statutul cuprinde următoarele capitole:

I – Denumirea, forma juridică, sediul, durata;

II – Scopul și obiectul de activitate al societății;

III – Capitalul social, acțiunile;

IV – Adunarea generală a acționarilor;

V – Consiliul de administrație;

VI – Activitatea societății;

VII – Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii;

VIII – Dispoziții finale.

S.C. „Parc” S.A. este formată din hotelul „Parc”, având un număr de 156 de salariați. Hotelul „Parc” este clasificat la nivel de trei stele, având un număr de 290 locuri de cazare. Unitatea de alimentație publică este de categoria I și are un total de 890 locuri la mese.

Serviciile oferite de această societate sunt atât cele de bază (cazare și restaurație) cât și cele suplimentare.

Aceste servicii suplimentare sunt cunoscute și ca servicii complementare, ele putând fi gratuite sau cu plată, venind în completarea celor de bază.

În cazul de față avem:

Servicii gratuite:

furnizarea de informații;

transportul bagajelor și păstrarea lor;

păstrarea obiectelor uitate de turiști în spațiile de cazare;

transmiterea de mesaje;

predarea corespondenței turiștilor;

trezirea la ora solicitată;

comenzi taxi;

rezervarea de mese la restaurant;

rezervarea de bilete pentru mijloace de transport și diverse spectacole.

Serviciile cu plată:

închirierea unor obiecte;

comisionerat;

spălat, călcat, cusut (haine, lenjerie) ale clienților;

desfacerea unor obiecte de strictă necesitate;

fax;

convorbiri telefonice;

room-service;

frizerie, coafură;

sală pentru practicarea jocului de popice.

2.2. prezentarea generală a s.c. „parc” s.a. arad

Această societate comercială este situată în municipiul Arad pe malul Mureșului, pe strada General Dragalina nr. 25 (tel. 057/280820) și a cărei imagine se observă în Anexa nr. 7.

Așa cum am mai arătat în componența societății intră:

o unitate de cazare clasificată la trei stele;

o unitate de alimentație publică categoria I.

Compartimentele uni hotel sunt:

de cazare;

de alimentație;

tehnic.

În primul compartiment se disting două sectoare și anume cel de recepție și cel de etaj.

Cel de-al doilea compartiment are obiective aprovizionarea cu produse alimentare, depozitarea și conservarea lor în condiții igienice, prelucrarea și pregătirea produselor, desfacerea și valorificarea lor, servirea.

Compartimentul tehnic este cel care asigură buna funcționare a celorlalte două compartimente (întreținere clădiri, instalații, mobilier etc).

Între aceste compartimente este o colaborare permanentă, în vederea bunei funcționări a întregului complex turistic.

În orice domeniu de activitate, comunicarea este esențială pentru ca toate sectoarele să fie corect coordonate, în vederea atingerii unui scop comun. Ceea ce deosebește unitatea ospitalieră de alte instituții este existența unui număr mare de detalii incluse în tranzacții, ceea ce ar putea produce probleme clientului, în cazul în care comunicarea nu este perfect organizată. Iată de ce recepția devine „centrul nervos” al hotelului.

Vom prezenta în cele ce urmează o schematizare a relațiilor într-un hotel.

Fig.2.1. Relații dintr-un hotel

Relațiile intergrupale se referă la două nivele distincte, și anume:

relații intercompartimentale;

relații intracompartimentale (sectoriale).

Astfel de relații pot fi urmărite în Anexa nr.9 și Anexa nr.10.

Hotelul „Parc” dispune de un mezanin și opt nivele de cazare, o terasă la ultimul etaj, 3 terase exterioare, o parcare spațioasă pentru 120 de mașini, 2 lifturi pentru turiști și unul pentru marfă.

Accesul în hotel se face din exterior prin intermediul unei scări largi, prevăzută cu o rampă pentru handicapați (acest lucru s-a realizat ulterior construcției inițiale, în ultimii ani, când a fost renovat) și cu copertina, iar în interiorul hotelului, printr-o scară principală și una secundară care dublează ascensoarele.

Subsolul adăpostește spălătoria comună a hotelului și restaurantului, un grup sanitar comun pentru angajații hotelului, restaurant și bar de zi, depozitele de marfă, vestiarele personalului, accesul la curtea inferioară, la rampa de aprovizionare și depozitele de ambalaje.

Parterul găzduiește holul de primire și recepția, având o suprafață de 140m2. hotelul fiind situat pe malul drept al râului Mureș, cele 155 de camere oferă un peisaj demn de învidiat. Camerele sunt amplasate câte 20 pe nivel, oferind un total 286 locuri și oficii pentru cameriste.

Hotelul pune la dispoziție trei tipuri de camere:

camere single (cu un singur pat);

camere duble (cu două paturi);

apartamente (formate din living și cameră cu pat matrimonial).

În tabelul nr. 2.1. putem vedea structura pe cele opt nivele a celor 155 camere.

Tabelul nr. 2.1.

Structura camerelor la hotelul „Parc”

Din acest tabel ne dăm seamă că pe fiecare etaj există amenajat câte un apartament, care poate oferii patru locuri de cazare în livingul și camera cu pat matrimonial, dar de cele mai multe ori se cazează doar două persoane.

O cameră cu două paturi cuprinde următoarele obiecte de inventar: două paturi cu saltele, două perdele, două draperii, un dulap, două perne, două plapome, două pături, două cearșafuri pentru pat, trei noptiere, două lămpi pentru noptiere, o masă toaletă cu oglindă, un telefon, două fotolii, un televizor, un taburet, un frigider, un portbagaj, o tăviță cu patru pahare cu picior, opt umerașe, o cutie cu ustensile pentru curățat pantofi, o perie de haine, trusă cu ac și ață. Baia este dotată cu patru prosoape de față, patru prosoape de baie, două săpunuri, hârtie igienică, cadă pentru baie sau cadă pentru duș, oglindă și chiuvetă.

Apartamentele sunt dotate, pe lângă aceste obiecte de mai sus, în living cu bar, colțar cu fotoliu și măsuță, în camera cu pat matrimonial și obiecte de inventar arătate mai sus. Apartamentele au două băi dotate corespunzător.

Toate dotările sunt de calitate și conform cu criteriile cerute de organele competente a clasifica astfel de unități turistice. Imagini din hotel pot fi vizualizate în anexa nr.8.

Spațiile destinate alimentației publice din cadrul complexului „Parc” se prezintă în prezent după cum putem observa în cele ce urmează.

Tabelul nr. 2.2.

Spațiile de alimentație publică

Reiese din cele prezentate că doar o parte din totalul acestor locuri este disponibil pe tot parcursul anului, restul de 370 de locuri adică 41,6% putându-se utiliza doar în sezonul estival.

Planul și dispunerea meselor în locațiile de alimentație publică se poate vedea în anexele 11-13.

Și în aceste condiții oferta a S.C. ”Parc” S.A. din Arad este semnificativă.

Mese în salonul restaurant:

10 mese a câte 6 locuri (dreptunghiulare)

2 mese a câte 10 locuri (dreptunghiulare)

2 mese a câte 8 locuri (dreptunghiulare)

6 mese a câte 4 locuri (pătrate)

TOTAL: 120 locuri

Mese în barul de zi:

12 mese a câte 4 locuri (pătrate);

2 mese a câte 6 locuri (dreptunghiulare);

TOTAL: 60 locuri

Mese în salonul de mic dejun:

15 mese a câte 4 locuri (pătrate)

TOTAL: 60 locuri

Mese în salonul multifuncțional – Disco:

12 mese a câte 6 locuri (dreptunghiulare);

17 mese a câte 4 locuri (pătrate)

TOTAL: 140 locuri

Mese în terasa-restaurant:

10 mese a câte 6 locuri (dreptunghiulare);

5 mese a câte 4 locuri (pătrate).

TOTAL: 80 locuri

Mese în grădina de vară:

5 mese a câte 10 locuri (dreptunghiulare);

50 mese a câte 4 locuri (pătrate).

TOTAL: 250 locuri

Mese în salon Protocol:

2 mese a câte 10 locuri (dreptunghiulare)

TOTAL: 20 locuri

Mese în Salon Snack:

6 mese a câte 6 locuri (dreptunghiulare);

4 mese a câte 4 locuri (pătrate)

TOTAL: 50 locuri

Mese în Terasa Snack:

10 mese a câte 4 locuri (pătrate)

TOTAL: 40 locuri

Mese în cofetărie:

15 mese a câte 4 locuri (pătrate)

TOTAL: 60 LOCURI

Holul de intrare în restaurant are 22mp.

Garderoba pentru restaurant și salonul multifuncțional are 300 de locuri.

Grup sanitar pentru bar de zi și holul hotelului:

4 cabine WC pentru bărbați, 3 pișoare, 2 lavoare dotate cu dozator pentru săpun lichid, uscător electric pentru mâini;

4 cabine WC pentru femei, 2lavoare dotate cu dozator pentru săpun lichid, uscător electric pentru mâini.

Salonul restaurant: mochetat, cu ring de dans parchetat, geamuri termopan în tâmplărie de aluminiu, aer condiționat.

Suprafața medie aferentă unui loc la masă se afirmă ca un factor important al nivelului de confort. Pentru salon, pragul de confort e considerat nivelul de 1,30 m2/loc la masă.

În România se prevăd pentru saloanele restaurantelor:

1,5 m2/loc la masă în categoria lux;

1,3 m2/loc la masă la categoria I;

1,0 m2/loc la masă la categoria II;

0,8 m2/loc masă la categoria III.

Pentru un restaurant de nivel mediu cu 50 locuri soluția ar putea fi 13 mese de 2 persoane și 6 mese dreptunghiulare de două persoane.

Toate mesele ar trebui prevăzute cu un picior central, astfel încât clientul să nu fie incomodat.

Suplimentar salonului de servire tot spații destinate clientului sunt: holul, garderoba, grupul sanitar, zona holului prevăzute cu aparate telefonice.

Bar de zi: cu geamuri din sticlă, perdele, mochetă.

Salon multifuncțional: geamuri din sticlă, perdele, draperii, ring de dans pardosit cu marmură, iar părțile laterale mochetate, prevăzut cu aparatură pentru discotecă, aer condiționat.

Salon mic-dejun: geamuri de sticlă cu vitralii, mochetă.

Snack-bar: geamuri prevăzute cu jaluzele verticale și pardosit cu marmură.

Cofetărie: pardosită cu marmură, geamuri și uși la balcon, prevăzute cu role orizontale din plastic.

Toate saloanele sunt prevăzute cu: instalații de ventilație (evacuare și insuflare), vitrine frigorifice pentru expunerea băuturilor, flori și arbuști decorativi naturali și artificiali.

Sistemul de iluminat este cu lumină directă și indirectă, iar iluminatul de siguranță este prevăzut cu monoblocuri de iluminat alimentate din grupul electrogen.

Oficiile din cadrul complexului sunt prevăzute cu intrări și încăperi separate, cu ascensor de serviciu.

Bucătăria este formată din trei compartimente distincte:

Spălarea veselei, a paharelor, a vaselor mari și a tacâmurilor.

Pregătirea materiei prime.

Prepararea și porționarea produselor, precum și eliberarea lor spre saloanele de servire.

Dotările:

Spațiul distinct pentru spălarea vaselor mari, de bucătărie, este prevăzut cu un spălător din inox cu două cuve, dotat cu apă caldă și apă rece, cu un raft metalic, cu polițe de melamină, cu grătar de protecție din lemn.

Spațiul destinat spălării paharelor, farfuriilor, tacâmurilor, etc este prevăzut cu două spălătoare cu cuvă dublă din inox, cu mese de debarasare, cu o mașină de spălat automată pentru veselă, cu rafturi metalice prevăzute cu polițe melaminate, cu grătare de protecție, cu apă caldă și rece.

Spațiul pentru pregătirea materiei prime este compus din încăperi distincte:

camera pentru legume – dotată cu mașină de curățat cartofi, spălător din inox cu trei cuve, cu apă caldă și rece, cu rafturi metalice prevăzute cu polițe melaminate, cu grătare de protecție, sifon de pardoseală și pubelă pentru resturi menajere.

spațiile pentru pregătirea materiilor prime de origine animală:

lactate – spațiu dotat cu lavoar din inox, frigider;

pește – spațiu dotat cu cuvă de curățire și eviscerare, congelator, frigider;

carne – spațiul dotat cu mese de inox, butuc de lemn, planșete din lemn marcate conform folosinței, lavoar din inox cu două cuve, apă caldă și apă rece, frigider, congelator cu tabel zilnic de temperatură, mașină de tocat carne, sifon de pardoseală, iar geamurile sunt prevăzute cu sită pentru a împiedica accesul insectelor.

bucătăria propriu-zisă este dotată cu :

sobă de gătit pe gaze cu patru ochiuri;

patru cuptoare;

hotă pentru aerisire;

bain-marie cu șase compartimente;

grătar electric cu două compartimente;

hotă ventilator;

tigaie basculantă;

două friteuze;

un robot universal;

un aparat cu microunde;

un spălător cu două cuve;

6 mese cu blat din inox pentru lucru și eliberarea produsului finit.

Bufetul rece este prevăzut cu un espresor de cafea, o mașină de măcinat cafea, mașină de feliat mezeluri, mașină de tăiat pâine, două combine frigorifice, refrigerant pentru înghețată, cuvă inox cu două compartimente, apă caldă și apă rece.

Spațiile de depozitare sunt asigurate la nivelul inferior al clădirii, separat pentru marfă, ambalaje, materiale de întreținere.

Ambalajele sunt asigurate prin țarcuri și spații special amenajate conform normelor de protecție în vigoare.

Resturile menajere nu se stochează, ci se devarsă în rețeaua orașului în containere special amenajate puse de societatea de salubrizare a orașului.

Garderoba și grupurile sanitare pentru personal sunt dotate cu toate ustensilele necesare.

Birourile în care își desfășoară activitatea șeful de unitate și șeful de sală sunt separate.

Spălătoria este dimensională, pe fluxuri de lucru încât lenjeria hotelului și unității de alimentație publică să nu se întâlnească în același timp.

Fluxul de spălare este organizat pe ore, in așa fel încât să corespundă normelor igienico-sanitare în vigoare.

Fig.2.2. Sarcinile specifice și cerințele funcției responsabilă spălătorie

Centrala termică deservește întreg complexul prin punctul termic un cazan de ACM racordat la centrala termică a orașului.

Subsolurile și etajul tehnic sunt destinate racordurilor și utilităților tehnice ale Complexului.

Curtea interioară este divizată în două ramuri: una utilizată pentru clienții complexului hotelier, care se găsește în fața complexului, iar cea de a doua parte este destinată intrării personalului angajat și aprovizionării.

2.2.1. structura personalului

Rolul personalului în activitatea turistică este unul deosebit de important. Munca vie în cadru unui serviciu deține o pondere mare, de aceea calificarea angajaților, comportamentul și aspectul trebuie luate în considerare.

De-calificarea lucrătorilor în turism depinde chiar și începerea activității, spunem acest lucru deoarece cel puțin o persoană trebuie să fie posesoare de brevet în turism. Acest brevet se obține ținând cont de nivelul și complexitatea pregătirii profesionale a celui care-l solicită și poate fii pentru:

manager în activitatea de turism;

director de agenție de turism categoria A;

director de agenție de turism categoria B;

director de hotel;

cabanier.

Cunoașterea unor limbi străine de circulație internațională este obligatorie în acest sector economic pentru lucrătorii care intră în contact direct cu vizitatorii. Una din condițiile de clasificare a unei unități hoteliere este și acest lucru (un recepționer trebuie să cunoască cel puțin o limbă străină la un hotel de categoria inferioară, trei la cele superioare).

Comportamentul nu trebuie neglijat nici un moment, marea majoritate a personalului intră în contact direct cu clienții și poate influența semnificativ calitatea serviciului. Un vechi proverb englezesc spune că politețea nu costă nimic, dar ea cumpără orice.

Regulile principale de comportament profesional fac referire la salut, ținută fizică și vestimentară, conversație, gestică și el contribuie la atingerea obiectivului principal, de câștigare și păstrare a clienților.

Activitățile care au rol de a asigura și dezvolta personalul sunt planificarea necesarului de personal, recrutarea, selecția, încadrarea, formarea, perfecționarea, motivarea, promovarea, retribuirea și protecția personalului.

Organizarea structurală constă în gruparea funcțiilor activităților, atribuțiilor și sarcinilor în funcție de anumite criterii și repartizare lor pe grupe de lucru și salariați în vederea concretizării condițiilor care asigură realizarea obiectivelor firmei.

Structura organizatorică poate fii înfățișată ca un mecanism format din subdiviziunile organizatorice ale întreprinderii, cărora le-au fost precizate competențele și responsabilitățile între care s-au stabilit raporturi de funcționare eficientă.

Pe scurt structura organizatorică reprezintă ansamblu persoanelor și al subdiviziunilor organizatorice, astfel constituite încât să creeze condiții organizatorice capabile să aducă la îndeplinirea societății comerciale.

În vederea exprimării structurii organizatorice a societății, se utilizează următoarele:

organigrama;

regulamentul de organizare și funcționare;

fișa postului.

Organigrama poate fii definită ca o reprezentare grafică a structurii organizatorice a societății comerciale sau a unor compartimente ale acesteia.

În unități, potrivit practicii adoptate, organigramele se pot construi în mai multe moduri. Forma cea mai frecvent întâlnită este organigrama piramidală, ordonată de sus în jos.

În partea superioară a acesteia sunt trecute funcțiile de conducere de la nivel superior. Dimensiunile autorității și responsabilității funcțiilor de conducere se diminuează pe măsură apropierii de baza piramidei.

Funcțiile și subdiviziunile organizatorice ale societății sunt unite între ele prin linii, reprezentând relațiile ierarhice funcționale ale structurii organizatorice.

La societatea analizată, structura organizatorică poate fi urmărită în fig.2.3.

.

Numărul personalului din această unitate comercială din Arad este de 156 și anume.

Tabelul nr.2.3.

Personalul S.C. „Parc” S.A. Arad

Un număr de 10 persoane se află în compartimentul contabil-financiar, comercial și de marketing.

Din totalul de 156 persoane doar 10 persoane au studii superioare, restul având studii medii (30 persoane), școala profesională (100 persoane) și necalificați (16 persoane). Majoritatea sunt calificați în meseria pe care o practică și pentru posturi pe care le ocupă, dintre aceștia 65% sunt calificați prin școala profesională, așa cum se poate observa și din figura 2.4.

Fig.2.4. Structura personalului după studii

O bună parte dintre lucrătorii unității analizate cunosc una sau mai multe limbi străine dintre care cele mai multe de circulație internațională.

Limbile străine cunoscute sunt: engleza (20 persoane), franceza (12 persoane), germana (18 persoane), italiana (6 persoane), maghiara (3 persoane). Structura personalului după limbile străine, de circulație, cunoscute se poate vedea în fig.2.5.

Fig.2.5. Structura personalului după limbile străine cunoscute.

Numărul persoanelor angajate cunoscătoare a cel puțin o limbă străină este de 27, considerat suficient.

Alături de organigramă, R.O.F.-ul (regulamentul de organizare și funcționare) realizează o prezentare mai detaliată a structurii organizatorice a unității respective. Prin el se precizează atribuțiile, competențele și responsabilitățile principalelor componente ale societății comerciale. Este structurat pe două părți:

În prima parte sunt cuprinse: baza legală a constituirii și funcționării societății, reprezentarea obiectului de activitate, organigrama generală și organigramele parțiale ale principalelor componente, prezentări detaliate ale principalelor caracteristici organizatorice – obiective specifice sau individuale, sarcini, competențe și responsabilități ale Consiliului de administrație, comitetul de direcție și individual, respectiv ale directorului, adjuncților, inginerului șef sau contabilului șef.

Trecând la partea doua a R.O.F.-ului, constatăm că aici se procedează mai întâi la o descriere de detaliu a compartimentelor societății și a funcțiilor încorporate în fiecare din ele.

Descrierile organizatorice ale compartimentelor se face potrivit succesiunii lor în organigramă. În acest cadru, compartimentele se grupează pe module, potrivit subordonării lor față de membrii comitetului de direcție.

În prezent în unități se acordă un loc important fișei postului. Aceasta este un document operațional important, care prezintă în detaliu toate elementele necesare unui salariat pentru a putea exercita în condiții normale postul atribuit.

Elementele cuprinse în fișa postului sunt în ordine:

denumirea postului;

locul de muncă, compartimentul;

cerințe;

relații ierarhice și funcționale;

responsabilități;

sarcini și limite de competență;

drepturi.

Organizarea muncii într-un hotel.

Organizarea muncii trebuie să recurgă la următoarele tehnici:

programele individuale de lucru inegale cu realizarea prin însumare a numărului lunar normal de ore;

fragmentarea orarului zilnic de lucru;

lucru cu program fracționat adică 4-4 ½ sau 6 ore zilnic;

polivalența sarcinilor de exemplu în hotelurile de capacitate mică și medie aparținând lanțurilor integrate cadrelor de conducere le e prescrisă disponibilitatea și capacitatea asigurării continuității serviciului prin suplinirea oricărui subordonat ce absentează dintr-un motiv de la locul de muncă.

Alte repere ale organizării muncii sunt:

posibilitatea utilizării personalului sezonier și a lucrătorilor exteriori;

crearea unor posturi de turanți pentru acordarea de zile libere;

timpul afectat mesei nu face parte din timpul de muncă efectiv.

Programul de lucru al personalului serviciului front-office la un hotel de 3* din România se poate vedea în tabelul nr.2.4.

Tabelul nr.2.4.

Programul de lucru al personalului din recepție

Schimburile de dimineață și după amiază sunt din doi bagajiști și un portar, iar schimbul de noapte dintr-un singur bagajit.

Orarul șoferilor e funcție de programarea sosirilor clienților 7 zile din 7.

În cadrul zilei de muncă fiecărui lucrător i se acordă o masă, timpul mesei este de 30 minute.

Programarea activității personalului serviciu de etaj. Orarul de lucru pentru diferite funcții poate fi următorul:

guvernantă de zi 8-17;

guvernantă seară 14-23;

cameristă de zi 8-17;

cameristă de seară 14-23;

valet de cameră 7-16.

Timpul zilnic de muncă de 8 ore adică 480 minute ar putea include următoarele întreruperi:

15 min. începerea lucrului;

30 min. masa;

15 min. pauza de cafea;

15 min. încetarea lucrului.

Prin urmare un total de 75 min de întreruperi ce se deduc din timpul total de muncă rezultatul fiind reprezentat de un timp de muncă productiv de 405 minute.

Timpul de muncă pentru bucătărie – un bucătar care lucrează 45 ore pe săptămână ar putea avea un program de 7 ½ h cu următoarea repartiție:

9-11 prima perioadă de lucru

11-12 masă

12-14 a doua perioadă de lucru

14-16,30 a treia perioadă de lucru

18-19 masă

19-21 a patra perioadă de lucru.

În multe din bucătăriile restaurantelor din România se lucrează o zi întreagă până la închiderea restaurantului, noaptea târziu, urmată de o zi liberă, ceea ce, pe termen lung, constituie un important factor de risc pentru sănătatea lucrătorilor. Față de un asemenea program mult mai indicat ar fi un program zilnic de 8 ore cu sau fără întreruperi.

2.2.2. imaginea financiară

Evoluția cheltuielilor

Într-o întreprindere de turism sunt o varietate de cheltuieli, care se fac pentru a oferi clienților un sejur cât mai agreabil și pentru a-i determina să se întoarcă cu plăcere. Dintre cheltuieli le prezentăm pe cele mai importante.

Cheltuieli cu salariile

În 1999, fondul de salarii a fost în medie de 786.863.167, pentru care s-au plătit obligații in valoare de 114.330.546 în medie, de unde rezultă că întreprinderea a înregistrat cheltuieli totale cu salariile, în medie de 9.442.358.000 an.

În 2000 a avut loc renegocierea salariilor, care a adus o creștere a acestora, astfel, fondul de salarii a crescut la 866.267.367 lună în medie. Obligațiile cresc și ele la 125.867.908 în medie, totalizând cheltuieli cu salariile de 10.395.208.400 ,în medie an.

În ultimul an analizat 2001, salariile cresc la 1.251.011.667 lei, iar obligațiile cresc și ele la 181.770.926 lei, de unde rezultă o medie a cheltuielilor cu salariile de 15.012.140.000 lei/an.

Cheltuieli cu amortizarea

În anii 1999 și 2000, amortizarea era de 310.000.000 lei/an, valoare ce nu se schimbă în anul 2001.

În tabelul nr.2.5. se prezintă structura cheltuielilor.

Tabelul nr.2.5.

Structura cheltuielilor din cazare

evoluția veniturilor

Veniturile S.C. „Parc” S.A. Arad au cunoscut în perioada 1999-2001 fluctuații care se pot vedea și în tabelul nr.2.6.

Tabel nr.2.6.

Structura veniturilor 1999-2001

Se observă că încasările totale din anul 2000 au înregistrat o scădere datorată scăderilor, din activitatea de alimentație publică și alte activități complementare.

In ultimii trei ani veniturile din cazare cresc ele fiind influențate de diverși factori cum ar fi:

prețul practicat;

numărul de turiști cazați;

cheltuielile la 1000 lei încasări.

Tarifele practicate în activitatea de cazare sunt influențate de o serie de factori controlabili (costul produsului de vânzare și distribuție, costul suportului de marketing, pentru menținerea calității produsului și imaginii) sau independenți (nivelul prețului de piață, situația ofertei și cererii pe piață, situația competiției). Factorii controlabili pot fi influențați sau schimbați de către producător iar cei independenți nu sunt susceptibili de a fi manipulați. In timp, acești factori se schimbă gradual sau foarte rapid.

În general, la stabilirea prețurilor se au în vedere costurile următoare:

materialele;

salariile;

de funcționare;

de gestiune;

de ocupare;

taxa pe valoare adăugată.

Pentru a determina prețul de vânzare a unui produs turistic de cazare la costurile anterioare se mai adaugă marja de profit.

Prețurile practicate la hotelul luat în discuție diferă în funcție de tipul camerei, categoria unității, așa cum se vede în tabelul nr.2.7.

Tabelul 2.7.

Prețul de cazare în anul 2002

Plata se poate efectua de către clienți în numerar, filă CEC dar și cu card-uri (VISA, EURO etc.)

CAPITOLUL 3.

Evoluția principalilor indicatori ai activității turistice la

S.C. „PARC” S.A. ARAD

3.1. profilul turiștilor

Cunoașterea clientelei cu diversele sale motivații de călătorie este o condiție obligatorie pentru managerul unui complex turistic. În acest sens are loc o culegere sistematică, zilnică a unor date și anume:

țara de proveniență;

mijlocul de transport utilizat;

tipul clientelei (individual, grup, cu sau fără rezervare, V.I.P., client obișnuit „al casei”);

cine a efectuat rezervarea;

sursa de informare cu privire la existența hotelului;

motivele voiajului și sejurului.

Motivele principale ale turiștilor pot fi grupate în: loisir și vacanță, afaceri și motive profesionale, alte motive de voiaj.

Organizația Mondială a Turismului (OMT) încearcă o clasificare a vizitatorilor, după principalul motiv al vizitei, luând în considerare cele trei mari grupe.

Sursa: „politique de turisme et tourisme international dans le pays de l’OCDE”, O.C.D.E., 1993, p 93

Fig.3.1. Clasificarea motivelor voiajului și sejurului.

În acest oraș, Arad ca în majoritatea unor astfel de localități motivele turiștilor sunt situate în grupa a doua și a treia de mai sus. Aceste motive sunt participarea la reuniuni, misiuni, afaceri, studii, tratamente medicale, tranzit etc.

Fiind o unitate clasificată la categoria trei stele și tarifele practicate sunt mai ridicate decât la cele de două și o stea, fapt care atrage o clientelă cu venituri peste medie, mari, în cea mai mare parte oameni de afaceri.

Prin clientelă de afaceri înțelegem persoanele care sosesc în interes de serviciu, inclusiv participarea la reuniuni, târguri, voiaje recompensă, mesele de afaceri. Această categorie de clienți este sensibilă la eficacitatea sistemelor de rezervare și la confortul oferit.

Din informațiile culese reiese că după zona sau țara de proveniență 50% reprezintă clientelă națională, 10% locală și regională și 40% internațională, date la nivelul anului 2001.

Evoluția numărului de turiști în ultimii trei ani poate fi urmărită în fig.3.2., de unde reiese că cei mai mulți turiști cazați la hotelul acesta s-au înregistrat în anul 2001.

Fig.3.2. Evoluția numărului de turiști cazați la hotelul Parc-Arad

Anul 2000 a atras cei mai puțini turiști din acești ultimi trei ani de activitate, dar totuși peste numărul de 30.000 de persoane.

Acest lucru se evidențiază în fig.3.3.

Fig.3.3. Structura turiștilor după zona de proveniență

Din totalul de 37.010 turiști cazați în 2001, 22.206 au fost cetățeni români, restul de 14.804 persoane au fost străini. Numărul turiștilor români a fost dat de clientela națională (18.505 persoane) dar și din clientela locală (3.701 persoane) lucru vizibil și în fig.3.4.

Fig.3.4. Structura turiștilor romani după zonă

Fiind un hotel situat în oraș influența sezonalității nu este remarcată ca și în zonele spre exemplu montane.

Dacă am încerca să evidențiem numărul mediu de turiști aflați într-o zi în hotel, în perioada luată în discuție (1999-2001) aceștia oscilează între 88 persoane în primul an considerat, 82 persoane în 2000 și 101 persoane în anul ultim.

Perioadele cele mai aglomerate au fost cele care au corespuns cu diverse activități economice și culturale, evenimente sportive (târguri, expoziții, simpozioane, întâlniri de afaceri, derby-uri sportive etc.).

Prin definiție durata medie a sejurului reprezintă intervalul de timp în care turistul rămâne într-o destinație, mai exact reflectă capacitatea unei destinații turistice de a reține prin oferta ei, pe o perioadă cât mai lungă, vizitatorii. Formula de calcul fiind:

unde: Nzt – număr zile turiști

Nt – număr turiști

În ceea ce privește durata medie a sejurului, aceasta s-a situat în toți acești ultimi trei ani în jurul a două zile (1999 – 2,4 zile; 2000 – 2,4 zile; 2001 – 2,2 zile). Lucrul acesta nu însemnă că nu au fost și turiști care au stat doar o noapte sau mai multe.

Durata mică a mediei sejurului este explicabilă prin profilul turistului acestei unități de cazare și posibilităților destul de restrânse de petrecere a timpului liber, absența unor atracții deosebite și a factorilor naturali de cură.

3.2. principalii indicatori economici ai activității de cazare

La nivelul oricărei societăți, indiferent de domeniu, obiectivul principal este obținerea de profit.

În vederea măsurării eficienței economice se raportează efectele la eforturile depuse, utilizarea cât mai eficientă a resurselor (umane, materiale și financiare) firmei luate în discuție reprezintă o condiție a programului economico-social, fiind o trăsătură a economiei de piață.

Pentru descrierea activității de turism se practică calculul unui sistem de indicatori economici.

Construirea acestui sistem se bazează pe principiile generale ale calculului eficienței, pe structura resurselor utilizate, pe componentele eforturilor și efectelor.

Putem să includem în acest sistem indicatorii generali și indicatori ai eficienței activității de cazare.

În categoria indicatorilor generali avem:

volumul încasărilor totale [It];

încasarea medie pe turist

unde: It – încasări totale

Nrt – număr turiști

volumul cheltuielilor totale [Cht];

cheltuiala medie pe turist

unde: Cht – cheltuieli totale

profitul (venitul net)

P = It- Cht

rata rentabilității

productivitatea muncii

unde: Np – număr personal

Cea de-a doua grupă, cea a indicatorilor utilizați în activitatea de cazare cuprinde:

încasarea medie pe unitatea de prestație

unde: Nl – număr de locuri

cheltuieli medii pe unitatea de prestație

cheltuieli la 1.000 lei încasări

La hotelul „Parc” din Arad situația acestor indicatori ai activității de cazare a evoluat diferit în ultimii trei ani, așa cum se observă și în următoarele calcule:

încasarea medie pe turist

lei/turist

lei/turist

lei/turist

cheltuiala medie pe turist

lei/turist

lei/turist

lei/turist

profitul

P1999=19.311.600.000-9.752.358.000=9.559.242.000 lei

P2000=21.758.700.000-10.705.280.400=11.053.419.600 lei

P2001=33.309.000.000-15.322.140.000=17.986.860.000 lei

rata rentabilității

productivitatea muncii

lei

lei

469.140.845,07lei

încasarea medie pe unitate de prestație

lei/loc

lei/loc

lei/loc

cheltuieli medii pe unitatea de prestație

lei/loc

lei/loc

lei/loc

cheltuieli la 1.000 lei încasări

lei

lei

lei

Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul nr.3.1. alături de alte date folosite cum ar fi numărul de turiști cazați, gradul de ocupare, numărul angajaților din sectorul cazare etc.

Tabelul nr.3.1.

Principalii indicatori economici ai activității turistice de cazare la hotel Parc-Arad

În condițiile în care atât numărul de angajați în sectorul cazare și cel al locurilor au rămas neschimbate p parcursul ultimilor trei ani analizați, gradul de ocupare a cunoscut unele variații. De fapt, numărul turiștilor a fost diferit in fiecare an.

Încasările totale din activitatea de cazare au avut o linie crescătoare, așa cum se poate observa creșterea din anul 2001 față de anul 1999, considerat de referință a fost de 13.997.400.000lei. acest lucru s-a datorat creșterii numărului de turiști cu 4.824 persoane, între acești doi ani dar nu sunt de neglijat tarifele mult mai mari urmare a inflației înregistrate. Creșterea de tarife practicate de conducerea hotelului a influențat în mod evident încasările din 2000, deoarece se observă că numărul turiștilor cel mai scăzut din perioadă.

Firesc creșterii veniturilor, au crescut și cheltuielile necesare desfășurării activității de cazare. Această creștere fiind la rândul ei influențată în parte de numărul de turiști găzduiți și inflația care a afectat toate sectoarele.

În aceste condiții profitul realizat a crescut constant, în anul 2001 ajungând să fie de aproape două ori mai mare (1,88 ori) decât în anul 1999 așa cum este ilustrat și în graficul de mai jos.

Fig.3.5. Evoluția profitului 1999-2001

Situația cheltuielilor la 1.000 lei încasări putem să spunem că a evoluat benefic, într-un ritm descrescător, cum observăm și în fig.3.6.

Fig.3.6. Evoluția cheltuielilor 1.000 lei încasări

Diferența între primul și al doilea an a fost foarte mică aproape insesizabilă de aproape trei lei, în schimb în al treilea an cheltuielile la 1.000 lei încasări au fost cu 35 lei mai mici față de cele înregistrate în 1999. Cu cât aceste cheltuieli sunt mai mici cu atât și rata rentabilității va fii mai mare.

Un alt indicator analizat și urmărit de manageri este rata rentabilității a cărei evoluție este cuprinsă în fig.3.7.

De unde, putem spune că activitatea de cazare a hotelului Parc din Arad a fost rentabilă, valoarea sa a depășit rata dobânzii bancare din acești ani.

Fig.3.7. Evoluția ratei de rentabilitate.

Referitor la productivitatea muncii înregistrată în acești trei ani putem spune că în condițiile păstrării aceluiași număr de angajați în acest sector de activitate al societății arădene crește.

CAPITOLUL 4.

concluzii și propuneri

4.1. Concluzii

S.C. „Parc” S.A. Arad este o societate comercială care are ca principalele obiecte de activitate cazarea turiștilor, serviciu de alimentație publică, desfacere diverse mărfuri, schimb valutar.

Complexul Parc fiind situat în Arad, municipiul județului cu același nume, beneficiază de condițiile naturale ale zonei, care sunt favorabile desfășurării unor activități turistice pe parcursul întregului an.

În Arad, formele de turism care se practică sunt legate de diverse motivații, în special cele legate de activitatea profesională.

La modul general, turiștii întâlniți în acest oraș de pe malul Mureșului, din Regiunea V Vest sunt oameni de afaceri, participanți la diverse manifestări culturale, sportive etc. Nu vom înregistra persoane care practică un turism balneoclimateric, deoarece factorul natural necesar și dotările speciale în baza tehnico-materială lipsesc.

Locul oferă resurse antropice deosebite care merită a fi vizitate. (Vechul Turn de apă, Palatul Administrativ, Palatul Bohus etc.)

Revenind la complexul Parc spunem că poziționarea sa putem spune că este centrală, dar oferă mai multă intimitate, liniște, confort, decât alte unități cu același profil din Arad, datorită vecinătății cu râul Mureș.

Activitatea sa este continuă pe toată durata anlui.

Unitatea de cazare a fost clasificată, în urma renovării și redotării sale la categoria trei stele, iar unitatea de alimentație publică la categoria lux.

Din această cauză ne putem forma o imagine asupra serviciilor oferite (ca număr, dar și calitate) și a prețurilor practicate, care duc la selectarea turiștilor.

Profilul turiștilor care apelează la serviciile complexului Parc este al unor persoane cu venituri peste medie, chiar mari, oameni de afaceri români și străini, sportivi, politicieni etc.

Datorită acestui lucru, durata sejurului mediu se situează în jurul valorii de două zile.

Predominanți în rândul oaspeților sunt cei români (60%), în anul 2001 înregistrându-se în unitatea de cazare a acestei societăți un număr de 22.206 persoane de naționalitate română și 14.804 persoane străine.

Numărul de locuri deținut este de 286, structurat în camere cu un pat, două paturi și apartamente.

Angajații pe întreaga societate comercială sunt în număr de 156 persoane, cifră care nu s-a modificat în ultimii trei ani analizați. În sectorul cazare activează 71 persoane.

Majoritatea acestor lucrători sunt calificați în meseria pe care o practică și au cunoștințe bune și de limbi străine de circulație internațională, fapt care contribuie la creșterea productivității muncii și satisfacerea consumatorului.

Gradul de ocupare a fost în anul 2001 de 78%, ceea ce nu este deloc rău.

Profitul unității de cazare a evoluat crescător între anii 1999-2001, datorită numărului de turiști, prețurilor practicate și inflației.

Rata rentabilității la nivelul activității de cazare s-a situat peste rata dobânzii bancare (medie) în toți acești ani, ceea ce înseamnă că hotelul Parc din Arad are o activitate profitabilă.

S.C. „Parc” S.A. Arad poate fi recomandată cu încredere de către touroperatorii din țară și străinătate.

4.2. Propuneri

În domeniul turismului, unde serviciile prin caracteristicile lor principale (nestocabilitate, inmateriabilitate, consum de muncă vie etc.) influențează obținerea profitului managerul trebuie să adopte cele mai indicate strategii de marketing.

Pentru atragerea în continuare a turiștilor, satisfacerea dorințelor acestora și nu în ultimul rând creșterea profitului putem încerca următoarele propuneri:

Informatizarea întregii unități;

Încheierea de contracte de colaborare cu o serie de agenții de turism din țară și străinătate;

Trimiterea unor oferte societăților mari;

Participarea la târguri de specialitate;

Realizarea de material promoțional;

Organizarea de acțiuni speciale: simpozioane pe diverse teme, seri distractive etc.;

Închirierea sălilor de conferință;

Extinderea și diversificarea agrementului în unitate pentru creșterea încasărilor din prestați suplimentare;

Perfecționare profesională continuă a personalului angajat;

Expoziții de grafică, pictură, sculptură, florale în holul hotelului;

Aplicarea unor tarife diferențiate pentru turiștii fideli, grupuri organizate, pentru cei care sunt cazați în week-end.

Toate acestea se pot realiza investind o parte din profit în timp, ținând cont de situația existentă pe piața turistică arădeană și prin eforturile și conștiinciozitatea personalului de la toate nivelele.

bibliografie

P. Cocean, Geografia turismului, Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca, 1999.

N. Lupu, Hotelul – economie și management, Ed. ALL, București, 1999.

C. Sava, R. Lazoc, Economia întreprinderii de turism, Ed. Brumar, Timișoara, 2001.

O. Snack, P. Baron, N. Neacșu, Economia turismului, Ed. Expert, Bucuresti, 2001.

G. Stănciulescu, S. V. Stan, M. Milcu, Tehnica operațiunilor de turism, Ed. ALL, București, 1995.

V. Velcea, I. Velcea, O. Mîndruț, Județul Arad, Ed. Academiei R.S.R., București,1979.

*** Legislație privind turismul, Regia Autonomă Monitorul Oficial, 1998.