Înc ă din cele mai vechi timpuri, sociatetea a evoluat p as cu pas. Oamenii de ieri ca și [613400]

Înc ă din cele mai vechi timpuri, sociatetea a evoluat p as cu pas. Oamenii de ieri ca și
oamenii de azi au creionat imagini ale unor obiecte ce le-ar fi putut u șura munca. Privind
retrospectiv sute de sarcini obi șnuite au fost u șurate cu ajutorul moderniz ării și tehnologiz ării
omenirii. Dac ă bunicii povestesc cum scriau cu c ărbune pe r ăboj, elevul actual î și dore ște un scrib
digital activat vocal.
Tot mai des ne lovim de refuzul elevilor de a citi, dar oare refuz ă s ă citeasc ă sau doar nu am
ales noi formatul potrivit? Am observat la elevii m ei c ă tind mai degrab ă s ă-și fac ă proiectele atunci
când trebuie s ă foloseasca internetul, decând atunci când sunt pu și s ă conspecteze din manual.
Privind acest fapt, trebuie luat în considerare fap tul c ă în manual lec ția se întinde pe maxim dou ă,
trei pagini; în timp ce pe internet vor g ăsi documente de zeci de pagini. Și totu și prefer ă s ă treac ă cu
pl ăcere prin zeci de pagini și s ă selecteze timp îndelungat materialul. A șa dar se pare c ă nu apetitul
sc ăzut pentru citit constituie problema, ci sursa din care trebuie s ă citeasc ă.
Ne plângem din ce în ce mai des c ă elevii nu mai știu s ă socializeze corect, c ă jocurile lor
sunt pres ărate de violen ță , c ă siteurile accesate sunt nepotrivite, c ă prefer ă compania cibernetic ă în
locul celei umane și c ă și-au pierdut apetitul pentru înv ățat, iar pentru toate astea ar ătăm cu degetul
spre calculator. Consider ăm c ă acea carcas ă de plastic este sursa tuturor problemelor societ ății
contemporane, ne gândim uneori cum am putea ține tinerele genera ții departe de acest ”inamic”,
pierzând din vedere faptul c ă acestea au fost realizate pentru a simplifica lucr uri, nu pentru a decima
genera ții.
Ne lovim tot mai des și de reticen ța cadrelor didactice în utilizrea noilor tehnologii , acestea
considerând tehnologia un posibil contracandidat, u n pr ădător ce a șteapt ă în umbr ă s ă ia loc la
catedra digital ă.
Din acest motiv consider c ă sistemul de înv ăță mânt actual ar trebui s ă transforme ”inamicul”
în aliat. Dezvoltarea unor softuri specifice, sus ținute de dotarea material ă a școlilor și de instruirea
corect ă și continu ă a profesorilor ar schimba perspectiva în care ace știa privesc noua tehnologie.
Tehnologiile informatice trebuiesc privite ca mecan isme de predare-înv ățare actuale, ce pot
aduce beneficii sustenabile atât elevilor cât și profesorilor. S ă ne gândin cât de eficient ar fi ca în
locul unei vizite la ZOO, s ă realiz ăm o incursiune cibernetic ă în mediul de via ță al animalelor
respective. În loc ca animalele s ă fie privite printre z ăbrele, le-am putea urm ări la doar un click
distan ță în mediul lor natural, comportându-se firesc, f ără bariere. Cu siguran ță a doua variant ă ar
produce un impact mai mare asupra elevului. Iar pe profesor l-ar absolvi de corvoada de a- și
num ăra permanent elevii, de a-i aten ționa de sute de ori c ă nu au voie s ă ating ă, ba mai mult ar
permite interactivitatea dintre cuno știn țele elevilor și con ținutul prezentat.
Tehnologiile informatice pot fi considerate sinonim al dezvolt ării educa ției. Acestea dezvolt ă
cu siguran ță creativitatea elevilor, gândirea logic ă, interesul pentru cunoa ștere, sporind chiar
încrederea în for țele proprii. Elevul prime ște astfel șansa de a fi participant direct la propria
formare.
Implementarea manualului digital a reprezentat un p rim pas în normalizarea educa ției în țara
noastr ă. Privit cu reticen ță de mul ți profesori, îns ă întâmpinat cu bra țele deschise de elevi, a punctat
nevoia acestora din urm ă de un astfel de instrument. A șadar ca profesori trebuie s ă ne l ăsam
angoasele de o parte și s ă punem pe primul plan nevoie individuale ale fiec ărui elev, c ăutând s ă
maximiz ăm poten țialul fiec ărui individ în parte.
Am ales s ă realizez lucrarea de diserta ție pe tema ”Aplicarea tehnologiei informa ției și a
comunic ării în realizarea activit ăților didactice la clasa a 4-a ” , deoarece consider c ă dezvoltarea
acestui segment ofer ă avantaje multiple procesului educativ. Am pornit a ceast ă cercetare de la
observa ția c ă to ți elevii din clasa mea posed ă calculatoare, tablete sau telefoane mobile intelig ente
și sunt mai mult decât familiariza ți cu utilizarea internetului și a formelor de socializare oferite de
acesta, ace știa acordând o bun ă parte din timpul lor acestor activit ăți. Acest lucru m ă determin ă s ă
cred c ă prin îndrumare corect ă, ace știa ar putea utiliza resursele oferite de internet în beneficiul lor
educa țional. La clasa preg ătitoare și clasa I, profesorul este puntea dintre elevi și noua tehnologie,

acesta realizeaz ă și prezint ă materiale, începând astfel s ă ofere o perspectiv ă educa țional ă
internetului. Pe parcursul școlarit ății elevul începe s ă descopere dubla utilitate a softurilor
educa ționale, respectiv educa ția prin jocurile la calculator. Elevii nu se mai mu l țumesc doar cu
jocurile realizat de al ții, ci vor s ă-și creeze propriile jocuri. Dac ă elevii din ciclul primar se axeaz ă
pe joc, începând cu ciclul gimnazial orizonturile s e l ărgesc, ace știa din urm ă utilizând calculatorul
pentru autoevaluare și autoinstruire, pentru dezvoltarea unor jocuri, a unor programe și chiar a unor
bloguri personale.
Prin uitilizarea calculatorului, elevii î și dezvolt ă capacitatea de sintez ă, analiz ă, selectare și
combinare a datelor , într-un mod pl ăcut, beneficiind și de capacitatea de a rezolva indiependent
cerin țe, de a gândi critic și de a ob ține performan ță prin propriile for țe.
CAPITOLUL 1 : Tehnologia informa țiilor și a comunica țiilor în coclul primar
1.1 Noile tehnologii și particularit ățile elevilor din ciclul primar

Fiecare persoan ă se na ște unic ă și dezvolta abilit ăți capabile s ă-i asigure individualitatea și
uitilitatea în societate. Pedagogia actual ă subliniaz ă atât existen ța unor particularit ăți individuale
comune unor grupuri de persoane, cât și particularit ăți psihologice individuale ce deosebesc
membrii unei comunit ăți. Prvind astfel lucrurile se încearc ă implementarea unui sistem care s ă
trateze diferen țiat elevii în func ție de particularit ățile lor individuale și de vârst ă.
Pornind de la ideea c ă fiecare copil este unic în felul s ău rezult ă nevoia de adaptare a
metodelor folosite, a formelor de munc ă, a ritmului și a timpului de lucru , în func ție de abilitatea de
asimilare demonstrat ă de copil.
Cre șterea eficien ței actului didactic este dat ă de îmbinarea formelor de organizare pentru a reali za o
predare diferen țiat ă, dat ă atât de diferen țierea con ținuturilor cât și de alegerea metodelor și procedeelor
adecvate în func ție de particularit ățile fiec ărui copil. Tratarea diferen țiat ă ridic ă multe probleme. Se
pune întrebarea sub ce aspect trebuie privit ă diferen țierea elevilor: din punct de vedere intelectual, al
ritmului de lucru și al volumului de cuno știn țe ce-l pot însu și, diferen țiere pe obiecte de studiu, dup ă
aptitudini? Din punct de vedere intelectual, este u șor de împ ărțit colectivul clasei în trei-patru-cinci
grupe relativ omogene în urma unor teste de cuno știn țe care s ă reflecte puterea copiilor de
reprezentare, de analiz ă și sintez ă, de generalizare etc., precum și volumul de cuno știn țe însu șit.