Inbunătațirea performanței academice la studenți [614382]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA ,,DIMITRIE CANTEMIR” TÂRGU -MUREȘ
PROGRAM DE MASTERAT:PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI TEHNICI DE
INTERVENȚIE PRIN CONSILIERE ȘI PSIHOTERAPIE
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator: Absolventă:
Lector univ. dr. Andrei COTRUȘ Elena Olaru (Constantinescu)
TÂRGU -MUREȘ
2020

1.Metodologia cercetării …………………………………………………3
2.Rezultatele cercetării …………………………………………………17
3.Concluzii …………………………………………………………….18CUPRINS

1. METODOLOGIA CERCETÃRII
OBIECTIVE
•Inbunătațirea performanței academice la studenți;
•Imbunătațirea calității stimei de sine la studenți
•Gestinarea emoțiilor in timpul examenelor
•Reducerea ratei de anxietate in perioada examenelor
IPOTEZA CERCETĂRII
•Studenții cuunnivel înalt deinteligenta emoțională auoperformanța academică maimare decât
ceicuunnivel scăzut alstimeidesine.
•Datele performanței sunt reprezentate deprezența laorele decurs dinsemestrul următor șimedia
notelor obținute delaexamenele dinsesiune .

POPULAȚIA ȘI EȘANTIONUL
La cercetare au luat parte 39 de studenți din cadrul USAMV din Municipiul Cluj -Napoca.
METODE ȘI TEHNICI UTILIZATE
Inventarul deanxietate stare -trăsătură elaborat deCh.Spielberger .1970 ;
STAI -inventarul deanxietate stare-trăsătură elaborat deCh.Spielberger, 1970 ,este alcătuit
dindouă scale deevaluare pentru măsurarea adouă concepte distincte privind anxietatea .Starea de
anxietate castare(STAI X-1)șistarea deanxietate catrăsătură( STAI -2).
Scala A-stare conține 20deitemi șimăsoara starea prezentă aindividului, modul incare se
simte lamomentul dat.
Scala A-trăsătură conține 20deitemi darinstructiunile cersubiectilor săindice modul in
care eisunt ingeneral .

Calculul și interpretarea STAI:
1.Serealizează cotarea inversă ;
1=4 2=33=2 4=1
2.Secalculează cotele brute Xpentru cele două scale –făcănd suma itemilor cealcătuiesc scala
respectivă ;
Cota brută Xpentru STAI (x-1)=Xpentru STAIS =suma itemilor dela1la20.
Cota brută Xpentru STAI (X-2)=Xpentru STAIT =suma itemilor dela21la40.
Secalculează după formula decalcul T=50+10(X-m)/Ab .inlocuind media mșiabaterea standard
Abdintabel .

Grupului destudenți lis-aprezentat conținutul chestionarul șicereprezintă cele două forme .STAI
(X-1)anxietatea castare șiSTAI(X -2)anxietatea catrăsătură .
Aufostatenționați căinstrucțiunile sunt diferi tepentru celedouă parți aleinventarului .
Timpul limită pentru completarea chestionarului afostde15min.
Pentru A-stare s-aacordat untimp limită de5min.
Pentru A-trăsătură s-aacordat untimp limită de10min.
Pentru chestionarul A-stare s-aacordat untimp limită maiscurt, intrucât scala estemaisensibilă în
condițiile incare esteadministrat testul șiscorurile potfiinfluențate deatmosfera emoțională .
Scorurile lascala A-stare, cresc inurma variaților destres șidescresc înurma antrenamentului de
relaxare .
Scala A-stare, este unindicator bun alnivelului deanxietate tranzitorie, fiind reprezentată prin
sentimente subiective, conștient percepute detensiune șiteamă .
Scala A-trăsătură, oferă posibilitatea depistării, lastudenții dinînvățămîntul superior înclinațiile
anxiogene .

Scala Rosenberg (1965) Scala Stimei de Sine
Scala Rosenberg afost elaborată inițial pentru amasura sentimentul global alvalorii personale și
autoacceptării .Coeficientul Cronbach= 0,89,raportat deautor, indică obună consistență internă, iar
fidelitatea test-retest ecuprinsă instudiile autorului între 0,85(laosaptămănă interval) și0,88(la
două saptămâni interval) .
Scala stimei desine esteușor deaplicat, deoarece este scurtă, are10itemi cu4posibilități de
răspuns :1punct -total dezacord ;2puncte –dezacord ;3puncte –deacord și4puncte –total acord .
Cotarea normală :1234
Cotarea inversă :4321
Itemii 2,5,6,8,9,secotează invers .Scorurile potficuprinse intre 10și40;
Scorul Scalei Rosenberg, înurma testării arată căstudenții auo încredere ridicatăînpropiul
potențial, consideră căaumulte calități care sălesusțină ostimă desineridicată .
Între subiecții desexmasculin șiceidesexfeminin, rezultanta indică, căsubiecții desexmasculin au
ostimă desinemairidicată decăt ceidesexfeminin .

Stabilim obiectivul:
•ce faci tu bine?
•ce îți place să faci?
•ce îți place să faci cel mai mult?
•care este hobby -ul tău?
“Vreau să am o bună comunicare și să iau note mari la examene” -obiectiv
Distingem convingerile limitative:
•lipsa motivației;
•competiția ascunsă;
•fricade evaluare;
•nepregătirea perfectă;
Tabloul realității:
•eu sunt aici, gândurile mele sunt in alta parte, emoțiile mele sunt asociate “aici și acolo”

STRUCTURA PLANULUI DE INTERVENȚIE IN CREȘTEREA STIMEI DE SINE LA
STUDENȚI
TESTAREA BAZATĂ PE CHESTIONARE STANDARDIZATE;
Testarea nivelului de stimă de sine;
Testare nivelului de anxietate;
Alianța terapeutică;
-se realizează povestind ceva personal despre noi;

•emoția;
•ce emoție simte corpul;
•cum este respirația;
•mișcare ochilor;
•unde este nivelul de atenție;
•poziția de motricitate;
•constientizarea momentelor in
aici și acum:
•cum ii bate inima;
•raportul cu instanța psihică
(maniera in care o investește,
ușor, confort, disconfort)
•ce se întâmpla cu corpul, vocea,
privirea;•cum percepem vocea in timpul
momentului pe o scala de la unu la
zece;
•maniera cum ne privește;
•raportul cu autoritatea;
•dacă este in rigiditate -pasivitate;
•haos;
•receptivitatea de a sta in dialog;
•cum vorbește;
•dacă ne ascultă sau nu;
•dacă este dispus să ne asculte;
•unde este nivelul de atenție;Diagnostic: ce luăm in calcul

Adolescentul funcționează după cum funcționează creierul uman, adică îl aduce din creierul
reptilian in neocortex prin activarea emoțiilor.
Folosim Tehnica Verbală:
-Cum te simți?
-Cum te vezi tu?
-Cum vezi tu această sesiune?
-Ințeleg ca “profii” nu sunt “cool”!(o spunem de doua, trei ori)
-Ce crezi că se mai întâmplă?
-Nu contrazicem, activăm atenția ,activând resursele.

Stabilim obiectivul:
•ce faci tu bine?
•ce îți place să faci?
•ce îți place să faci cel mai mult?
•care este hobby -ul tău?
•“Vreau să am o bună comunicare și să iau note mari la examene” -obiectiv
Distingem convingerile limitative:
•lipsa motivației;
•competiția ascunsă;
•frica de evaluare;
•nepregătirea perfectă;

Tabloul realității:
•eu sunt aici, gândurile mele sunt in altă parte, emoțiile mele sunt asociate “aici și acolo”
Capacitatea de a ne recunoaște propriile trăiri prin:
•văd;
•îmi imaginez;
•simt;
•iau decizii;
•“îmi imaginez” iese din experiența trăirii negative/positive;
Tehnica ancorării
•nu suntem perfecți;
•avem nevoie să nu fim perfecți;
•nu suntem perfecți, dar suntem perfectibili;

Cercul siguranței
•desenăm un cerc foarte mare și pe marginea interioară scriem toate fricile;
•in interiorul cercului mare desenăm un alt cerc;
•cercul de siguranța / cercul de susținere;
Prin respirația abdominală luăm balonul din afară și prin inspirație îl aducem înăuntrul nostru
egalizănd timpul de expirație prin 1, 2, 3;/ 1, 2, 3.
•identificăm gândurile negative;
•negăm credințele limitative;
•de la starea de panică ajungem la starea de implinire;
•“Care este contribuția ta la starea de bine in familie?”
•“Ce vei aduce in cercul de prieteni dacă îți vei lua examenele?”
•“Care este contribuția ta la starea celorlalți?”
•“Cu cine ai fi intr -o relație de iubire dacă ți -ai lua examenele?”
Activam:
•motivația la nivel conștient;
•valorizarea;
•expectanțele positive;

Activam Stima de Sine:
•“Cine aifi?”
•“Ceaifi?”
Îțiplac sporturile deiarnă?
•“Cum îșiținechilibrul?”
•“Cum areobalerina echilibrul?”
•Lucrăm lapersonajul luipreferat ;
•Valorizăm totceea ceadole scentul aduce acolo ;
•Îndrăgostit deoresursă eliberează neurotransmițători deseratonina care aduc fericirea ;
Dincercul interior aducem spre cercul exterior prinrespirației, ancora stimei desine.
•Schimbarea seproduce intimp.

Cum știm caterapia aresucces?
•management maibunaltimpului ;
•management maibunalstresului ;
•management maibunalstărilor conflictuale ;
•comunicare asertivă ;
•empatie infamilie ;
•comunicare șiempatie ingrupul decolegi
•asimilarea cuușurință acunoștințelor teoretice delafacultate ;
•găndire pozitivă, generănd stări decalm șirelaxare ;
•relaționare maieficientă cuceidinjur;

Amcalculat cotele Tsile-amcomparat culimitele prezentate intabele .Amluatcasiindice valorile
care aufostmaimulte lanumar .
Variabila cercetării indică faptul căstarea studenților semodifică subinfluența stimulilor externi .
Scala A-stare esteunindicator bun, alnivelului deanxietate tranzitorie .
Îngeneral ceicare auobținut scoruri mari laA-trăsătură vormanifesta creșteri aleA-stare mai
frecvent decăt ceicare auobținut scoruri mici laA-trăsătură, deoarece eitind săreacționeze laun
anumit număr destimuli considerăndu -lepericuloase sauamenințătoare .
Scorul Scalei Rosenberg, înurma testării arată căstudenții auoincredere ridictă înpropiul potențial,
consideră căaumulte calități care sălesusțină ostimă desineridicată .
Între subiecții desexmasculine șiceidesexfeminine, rezultanta indică, căsubiecții desexmasculine
auostimă desinemairidicată decăt ceidesexfeminine .
Presupun, căacest scor ridicat alstimei desine sereferă laraportul dintre stima desine șiaspectul
fizic.2. REZULTATELE CERCETĂRII

3. CONCLUZII
Comunicarea estemult maimult decat cuvinte, esteoemoție .
1.Cercetătătorii Liebert șiMorris( 1997 ),auidentificat șidescris două dimensiuni .,specifice, două
variabile privind conceptul anxietății fațădetestare șianume :îngrijorarea șiemotivitatea .
Liber șiMorris (1967 )citați deSpielberger (1980 );Morre, 2006 audefinit conceptul deingrijorare ca
unansamblu depreocupări cognitive legate deconsecințele unui posibil eșec, iarcomponent a
emotivitate caunansamblu dereacții fiziologice produse desisitemul nervos autonom înfațaunui
stimul stresant .Cele doua componente prezintă oserie distinctă decaracteristici, aspect cepresupune
metode specific deintervenție pentru fiecare inparte .
Studenții sunt incurajați săișicultive strategii cognitive deautoreglare pentrudiminuarea anxietății :
• Stabilirea obiectivelor bine determinate ;
• Monitorizarea ;
• Controlul șireglerea comportamentului ;
• Auto -observația ;
• Motivația ;
• Feed -back șiîntăriri ;
• Resurse sociale desuport șicomunicare .

2.Unstudent care ișisubestimează cunoștințele, vaavea rezultate maislabe launexamen, întimp ce
altstudent care aînvățat lafel,cuaproximativ același nivel decunoștințe, areîncredere înforțele
propriisăobțină rezultate mult maibune .
Studentul care areîncredere înforțele propriisevaconcentra săobțină starea potrivită
performanței .Studentul lipsit deîncredere vafitimorat, speriat deexamen, șicapacitatea sade
concentrare vascădea .
Stima desinenuarelegatură directă curealitatea .Easebazează adesea pececredem noidespre noi.
Despre cecrede lumea despre noi.Adesea mergem petiparul depersonalitate dobăndit încopilărie .
Părinții auspirit critic, sunt perfecționiști, îngeneral fără săîșideaseama distrug stima desine a
copilului .Odată cemintea noastră acreat oimagine negativă asupra proprieipersoane iaranturajul
tinde săoconfirme șiîntărească rămîne stabilă .Stimadesine seschimbă lentșidificil .Îngeneral
studenții care îșiconștientizează emotiile, intensitatea lorșiauintegrat formele inteligenței
emoționale inpractica zilnică auperformațe academice .