În zonele temperate ale globului, mărul este specia dominantă datorită importanței fructelor în alimentația omului și datorită existenței unui… [306321]

Cuprins

Pag.

[anonimizat] a pieței o perioadă lungă de timp și cu o mare variabilitate de soiuri din punct de vedere a aspectului și gustului. [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]. Merele constituie unul din componentele de bază în alimentația modernă a omului. [anonimizat], [anonimizat], compot, dulceață, cidru, marmeladă etc. [anonimizat] o materie primă cu pondere mare în industria alimentară (Gherghi, 1983). [anonimizat] o [anonimizat], după cum urmează (la 100 g pulpă): hidrați de carbon 14%, celuloză 1,5%, lignină 0,4%, acizi liberi 0,1-1,3%, pectină 0,2-1,2%, calciu 7 mg, fosfor 10,6%, fier 0,3%, magneziu 8 mg, vitamina A 94 U.I., vitamina B1 0,027mg, vitamina B2 0,9mg, B3(0,1mg), B6(0,03mg), vitamina C 15-45 mg etc.(Gherghi,2001). [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. Prin prelucrare, o parte din aceste componente sunt diminuate sau distruse. Merele constituie o [anonimizat], marmeladă, [anonimizat]: cidru și rachiu. [anonimizat]-bazic din organism (Hoza, 2012). [anonimizat]-o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], regenerator al țesuturilor și reîntineritor de excepție etc. (Valnet, 1991). [anonimizat] o cultură foarte rentabilă atât pentru micul proprietar de teren cât și pentru producătorul industrial de mere (Hoza, 2012).

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

ÎN DOMENIUL CULTURII MĂRULUI

Situația culturii mărului pe plan mondial

La nivel mondial în anul 2013, cea mai mare producție de mere a [anonimizat] (Tabelul 1.1).

Tabelul 1.1

Producția de mere la nivel mondial în anul 2013 (tone)

Sursa:http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E

La nivel mondialîn anul 2013, cele mai mari cinci țări producătoare de mere au fost: China, SUA, Turcia, [anonimizat] o productivitate ridicată a plantațiilor (Tabelul 1.2).

Tabelul 1.2

Principalele țări producătoare de mere la nivel mondial în anul 2013 (tone)

Sursa:http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E

Situația culturii mărului în România

La începutul anului 2014, în România, mărul era cultivat pe o suprafață de 60.731,34 ha (*** MADR, 2014). În țara noastră, mărul se cultivă pretutindeni, de la nivelul mării pană în Zonele premontane. Dar cei mai mulți meri (peste 2 milioane) se întâlnescpeDealurile și văile județelor Argeș, Bistrița-Năsăud și Maramureș, iar cei maipuțini (sub 0,5 milioane) în sud-estul țării și în câmpie, în județele Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța.

O pondere importantă în producția de mere o au județele Dâmbovița,Prahova, Vâlcea, Suceava, Satu Mare, Sălaj, Cluj și Bihor, care dețin, în medie,1,5-2 milioane pomi. În zona subcarpatică meridională, sortimentul de mere este alcătuit din soiurile:Jonathan, Golden Delicious, Starkrimson, Winter Banana, Mutsu, Wagener,ParmenAuriu, James Grieve, Frumos de Voinești, Delicious de Voinești, Generos,Pionier, Romus 3, iar în zonele mai înalte – din soiurile: Frumusețea Romei,Kalther Bhomerși Kidd's Orange Red.

În nordul și nord-vestul Transilvaniei, sortimentul este format de soiurile:Jonathan, Golden Delicious, Ionared, Delia, Wagener premiat, Melba, Prima, Starkrimson, Kalther Bhomer etc. În centrul Transilvaniei, alături de sortimentul comercial (Jonathan, GoldenDelicious și Starkrimson) se mai cultivă, în completare, soiurile spurderivate din Golden (Goldenspur, Yellowspur etc), Patul, Idared, JamesGriev, Red Melba etc. În vestul Transilvaniei și în Banat, pe lângă Jonathan, Golden Delicious și Starkrimson, mai prezintă interes soiurile: Prima, Florina, Romus 3, Granny Smith etc.

În Moldova, la Fălticeni și în zona Bacăului, rodesc foarte bine soiurile care provin din grupa „Golden Delicious", iar în partea de sud a țării și înDobrogea, soiurile de vară: Ark 2, Vista Bella, Cardinal, NJR 60, NJR 64, Akane, James Grieve, Romus 3 etc.

Pe nisipurile irigate din Oltenia, soiurile de măr de vară își maturează fructele mai devreme cu 7-8 zile decât în celelalte zone de câmpie. Unele soiuri de măr dau fructe de o calitate excepțională numai în anumite condiții de microclimat. Astfel, soiul Jonathan realizează fructe intens colorate(roșu închis) pe valea Govorei (Râmnicu Vâlcea) și în localitățile Sisești și Bistrița (Mehedinți); soiul Golden Delicious produce fructe galben-portocalii în județul Bacău;

Winter Banana, cultivat pe Valea Teleajenului produce fructe roșii, iar Frumos de Voinești capătă culoare și strălucire numai pe valea Dâmboviței. Cultivatorul va trebui să-și însușească și să aplice cele mai noi tehnici de lucru pentru obținerea unor recolte economice și decalitate foarte bună. Numai așa va reuși să concureze și să reziste pe piața liberă (Cepoiu, 2001). În ceea ce privește distribuția spațială a zonelor de favorabilitate termică la specia măr în România din sezonul de vegetație (Fig. 1.1), se constată că cele mai favorabile zone sunt în partea de est a Dobrogei, în apropierea Mării Negre, în Câmpia Moldovei (județul Iași), dar și partea de sud a Câmpiei Române și în estul Câmpiei Timișului. Zonele mult mai puțin favorabile culturii mărului sunt Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei.

Sursa: ***MADR, 2014, pag. 50

Fig. 1.1 Distribuția spațială a zonelor de favorabilitate termică la specia măr în România, delimitată pebaza datelor climatice din perioada 1961-2010 (note 0-4)

În ceea ce privește regimul precipitațiilor (Fig. 1.2), cele mai favorabile zone pentru cultura mărului sunt Subcarpații Getici, Podișul Mehedinți și Podișul Someșan, iar cele mai puțin favorabile zone sunt Dobrogea, sudul Câmpiei Române și al Câmpiei Moldovei, vestul Podișului Târnavelor.

Sursa: ***MADR, 2014, pag. 50

Fig. 1.2 Distribuția zonelor de favorabilitate privind regimul precipitațiilor la specia măr în România, determinată pe baza datelor climatice din perioada 1961-2010

Analizând distribuția zonelor de favorabilitate delimitate de efectul gerurilor la specia măr în România (Fig. 1.3), se observă patru zone de maximă favorabilitate.

Sursa: ***MADR, 2014, pag. 51

Fig. 1.3 Distribuția zonelor de favorabilitate delimitate de efectul gerurilor la specia măr în România,determinată pe baza datelor climatice din perioada 1961-2010

Referitor la factorii pedologici se poate observa că cele mai favorabile condiții privind textura solului (Fig. 1.4), se întâlnesc în estul și sudul Câmpiei Române.

Sursa: *** MADR 2014, pag. 51

Fig. 1.4 Distribuția zonelor de favorabilitate în funcție de textura solurilor la specia măr în România

Analizând datele anterior prezentate, putem concluziona că zonele cu cea mai mare favorabilitate climatică și pedologică la specia măr în România (Fig. 1.5) sunt în județele Vâlcea, Gorj, Sălaj, Maramureș, Ilfov, Dâmbovița și Argeș, dintre acestea numai Dâmbovița și Maramureș având în prezent suprafețe mai mari, cu livezide peste 3.000 ha. Cele mai nefavorabile județe pentru cultura mărului s-au dovedit a fi Tulcea, Brăila, Constanța, Ialomița și Teleroman, dar și județele Covasna, Galați și Alba.

Sursa: *** MADR, 2014, pag. 53

Fig. 1.5 Distribuția zonelor de favorabilitate climatică și pedologică la specia măr în România

1.4 Sortimentul actual de mere create și cultivate în România

Sursa: Braniște N., Uncheașu Gabriela, 2011

Alex

SINONIM: BN 4/207-8

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârsit septembrie
MĂRIME: mare

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Ancuța

SINONIM: Cluj 7638/41

ORIGINE: România

VIGOARE: mica

ÎNFLORIRE: timpurie-intermediară

BUTON FLORAL: roșu

MATURARE: sfârșitaugist

MĂRIME: medie

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: mediu-sensibil

Ardelean

SINONIM: H. III-17-2

ORIGINE: România

VIGOARE: mică

ÎNFLORIRE:intermediară

BUTON FLORAL:roz închis

MATURARE:septembrie

MĂRIME:medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND:verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN:sensibil

Aromat de vară

SINONIM: Roșu aromat de vară

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: început august

MĂRIME: mica-medie

FORMĂ: aplatizat-sferică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roz

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Aura

SINONIM: BN 3/111-8

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Auriu de Bistrița

SINONIM: BN 5/37

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE:târzie

BUTON FLORAL: roșu

MATURARE: septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: aplatizat-sferică

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: gălbuie

REZISTENȚĂ RAPĂN: tolerant

Auriu de Cluj

SINONIM: CJ 2-4-21

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: –

MATURARE: august

MĂRIME: medie

FORMĂ: conică

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roz

REZISTENȚĂ RAPĂN: tolerant

Bistrițean

SINONIM: BN 3/119-3

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: început octombrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Botane

SINONIM: Boțești

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: foarte târzie

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: august

MĂRIME: mare

FORMĂ: turtită

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: medie

Cindia

SINONIM: 95-230 V

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: timpurie

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: roșie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Ciprian

SINONIM: 38/106 Voinești

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfarșit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roșie inchisă

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Citron de Baia Mare

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz deschis

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: turtită

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Citron de Șomcuța

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: foartemică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfărșit august

MĂRIME: medie-mică

FORMĂ: turtită

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roz

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Colmar

SINONIM: COL 108 P

ORIGINE: România

VIGOARE: foartemică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN:Vf Co

Colonade

SINONIM: COL 113 P

ORIGINE: România

VIGOARE: mică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfărșit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf Co

Cormoșe de Baia Mare

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: mică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfărșit august

MĂRIME: mica-medie

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: cărămizie

REZISTENȚĂ RAPĂN:sensibil

Crăciunești

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: mică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz închis

MATURARE: început august

MĂRIME: mică-medie

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: roșie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Crăciunești de Baia Mare

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: mică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: alb

MATURARE: septembrie

MĂRIME: mică

FORMĂ: turtită

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Crețesc

SINONIM: Crețesti aurii

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-coniă

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Crețesc de Breaza

SINONIM: Crețesc roșu

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: turtită

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Crețesc de Ciolacu

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: început octombrie

MĂRIME: mica-medie

FORMĂ: turtită

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: galbenă

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Crețesc de Șimici

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-coniă

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roz

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Dacian

SINONIM: V.53/4

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Dany

SINONIM: BM 9/15-3

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: aplatizat-sferică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Delia

SINONIM: 53-25-32 Voinești

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz închis

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: galbenă

CULOARE ACOPERITOARE: roz

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Delicios de Voinești

SINONIM: 49-5-26 Voinești

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Discoprim

SINONIM: 95/272V

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: târzie

BUTON FLORAL: roz închis

MATURARE: septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: roșie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Doina

SINONIM: BN 25/87-9

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârsit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Domnești

SINONIM: Domnesc; Herrenapfel

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: târzie

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârsit septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: aplatizat-sferică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: purpurie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Dulci de Rădășeni

SINONIM: –

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Estival

SINONIM: CJ 2-5-54

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: iulie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roz

REZISTENȚĂ RAPĂN: tolerant

Fălticeni

SINONIM: H. 58-25-11

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: trunchiat-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: medie

Favoritul lui Palocsay

SINONIM: Elita Cluj 193/3

ORIGINE: România

VIGOARE: mare

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: aplatizat-sferică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Feleac

SINONIM: H. III-VI-19-10

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfărșit-septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Frumos de Voinești

SINONIM: H. 53-28-1

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz deschis

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: galbenă

CULOARE ACOPERITOARE: roșie striată

REZISTENȚĂ RAPĂN: sensibil

Generos

SINONIM: Voinești 48/4

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: târzie

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: mare

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde-galbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: tolerant

Gloria

SINONIM: 4/16 Tg. Jiu

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârsit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde-galbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: medie

Goldprim

SINONIM: BN 19/253-9

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: târzie

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârsit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: conică

CULOARE FOND: verde-galbuie

CULOARE ACOPERITOARE: oranj

REZISTENȚĂ RAPĂN: tolerant

Inedit

SINONIM: 2/5-90V

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: timpurie

BUTON FLORAL: rozînchis

MATURARE: sfârsit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: verde-galbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Iris

SINONIM: V 8/94

ORIGINE: România

VIGOARE: mică

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: sferică

CULOARE FOND: galbenă

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Irisem

SINONIM: V2/1-90

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: septembrie

MĂRIME: medie-mare

FORMĂ: aplatizat-conică

CULOARE FOND: verde-gălbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

Jonaprim

SINONIM: BN 25/150-9

ORIGINE: România

VIGOARE: medie

ÎNFLORIRE: intermediară

BUTON FLORAL: roz

MATURARE: sfârșit septembrie

MĂRIME: medie

FORMĂ: sfero-conică

CULOARE FOND: verde-galbuie

CULOARE ACOPERITOARE: roșie

REZISTENȚĂ RAPĂN: Vf

CAPITOLUL II

MATERIAL ȘI METODE

2.1 Justificarea temei

La stabilirea temei de cercetare, s-a luat în considerare ponderea culturii mărului în cadrul sortimentului pomicol actual, comparativ cu alte specii, dar mai ales importanța primordială de care se bucură fructele de măr, prin toate beneficiile conferite în alimentația omului modern, prin complexa sa compoziția biochimică ( zaharuri, acizi organici, vitamine, enzime, fenoli, substanțe proteice, minerale, pectice, ș.a.).

Totodată această importanță este dată pe lângă valoarea alimentară, dietetică și terapeutică a merelor, și de potențialul economic, de plasticitatea ecologică a speciei, dar și de varietatea tehnologiilor de cultură la care se pretează mărul, comparativ cu alte specii pomicole.

Întrucât standardele actuale de calitate impun o serie de măsuri, menite să contribuie la asigurarea consumului de fructe proaspete și de calitate indiferent de anotimp, păstrarea adecvată constituie o verigă tehnologică esențială, pentru evitarea deprecierilor cantitative și calitative ale fructelor. În acest context, perfecționarea metodelor de conservare, prin păstrarea și menținerea fructelor în starea apropiată celei de recoltare, constituie o prioritate tehnologică foarte importantă.

Pornind de la acest deziderat, am considerat o provocare testarea unor metode de păstrare a merelor în diverse condiții, cu scopul stabilirii gradului de perisabilitate al fructelor, și evidențierea metodei cele mai corespunzătoare, menită să prelungească prospețimea și durata de păstrare, cu beneficii atât pentru producători, dar mai ales pentru consumatori.

2.2 Obiectivele cercetărilor

Obiectivul principal al acestei experiențe a fost realizarea unor cercetări comparative privind modificările cantitative și calitative ale fructelor de măr, pe durata păstrării în condiții diferite, obținute la Stațiunea didactico-experimentală Moara Domnească.

În vederea realizării temei propuse obiectivele cercetărilor au vizat cu prioritate:

Recoltarea, degustarea și clasarea fructelor pe categorii de calitate, utilizând metode organoleptice, vizuale și biometrice;

Analiza principalelor componente biochimice ale fructelor;

Stabilirea capacității de păstrare al merelor în condiții diferite;

Determinarea modificărilor cantitative și calitative ale fructelor pe perioada păstrării;

2.3 MATERIALE UTILIZATE

2.3.1 Material biologic

În vederea cercetărilor au fost utilizate fructele aparținând la cinci soiuri de măr din sortimentul mondial, respectiv Granny Smith, Idared, Jonathan, Jonagold, și Starkrimson, altoite pe portaltoiul M.9 de vigoare mică. Fructele soiurilor au fost observate și recoltate din loturile experimentale de măr ale stațiunii didactice Moara Domnească, județul Ilfov, apoi cercetate în condiții de laborator la Facultatea de Horticultură București(Fig. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5).

Fig. 2.1 Soiul Granny Smith in fenofaza de creștere și maturare a fructelor

Fig. 2.2 Soiul Idared în fenofaza de creștere și maturare a fructelor

Fig. 2.3 Soiul Starkrimson in fenofaza de creștere și maturare a fructelor

Fig. 2.4 Soiul Jonagold în fenofaza de creștere și maturare a fructelor

Fig. 2.5 Soiul Jonathan în fenofaza de creștere și maturare a fructelor

2.3.2 Alte materiale utilizate în scopul cercetării

Pentru realizarea obiectivelor planificate s-au folosit următoarele categorii de materiale:

pentru analize biometrice în vederea determinării consistenței, greutății, formei și culorii fructelor: penetrometru(Fig. 2.6), balanță analitică, inele de calibrat, mostre de referință, planșe, coduri de culori, rigle, cuțite inoxidabile

Fig. 2.6 Penetrometru și cântar electronic

pentru recoltarea și păstrarea fructelor: ambalaje de transport din plastic model III, ambalaje din plastic tip caserolă pentru păstrare, folie alimentară, hârtie pergament, camera climatică (Fig. 2.7).

Fig. 2.7 Camera climatică, vedere de ansamblu și de detaliu

pentru analize de laborator:

aparatură și ustensile: balanță analitică, cântar electronic, refractometre portabile și de masă(Zeiss, Meopta și Palette),(Fig. 2.8), termometre, umidometre, presă manuală, șublere, cuțite inoxidabile, pahare Berzelius, pahare Erlenmayer, mojare de porțelan, cilindri gradați de diverse capacități, baloane cotate, pipete, biurete, hârtie de filtru, vată hidrofilă, sticle de ceas, pâlnii, ș.a.

Fig. 2.8 Diverse tipuri de refractometre utilizate(Zeiss, Meopta, Palette)

materiale și reactivi: NaOH n/10, fenolftaleină soluție alcoolică 1%, alcool sanitar, apă distilată, amidon 0,5 %0, nisip de cuarț, HCl 2%, iodat de potasiu n/1000, iodură de potasiu 1%,ș.a.

2.4 Metodele de lucru

Pe tot parcursul derulării cercetărilor am făcut uz de o serie de metode curente, privind determinările organoleptice, biometrice, refractometrice, dar și volumetrice pentru a departaja soiurile cercetate, pe categorii de calitate.

Metodele de lucru utilizate au inclus următoarele etape:

2.4.1 Metode fizice de determinare a calității fructelor

Determinările au fost realizate folosind baza materială didactică din cadrul Laboratorului de Tehnologii horticole al Facultății de Horticultură-București, astfel:

În vederea încadrării fructelor, de la soiurile cercetate, pe categorii de calitate am utilizat metode fizice standard de analiză (biometrice, organoleptice, vizuale), cu scopul departajării fructelor după mărime, formă, culoare, starea pieliței, consistență, suculență, gust, aromă, astfel:

pentru determinarea greutății medii a fructelor, am utilizat metoda cântăririi, folosind balanța analitică;

pentru formă tipică – metoda comparației cu mostre de referință;

pentru culoarea pieliței am folosit metoda codurilor de culori;

pentru starea pieliței și culoarea pulpei – metoda vizuală;

pentru stabilirea consistenței(fermitatea pulpei), s-a utilizat metoda penetrometrică;

pentru aprecierea aromei și gustului- metoda olfactivă;

2.4.2 Metode biochimice de determinare a calității fructelor

Metoda organoleptică având totuși o doză relativă de subiectivism, a fost completată cu alte metode standard de analiză, în vederea departajării fructelor și după compoziția biochimică.

pentru aprecierea conținutului de substanță uscată (zahăr) din fructe am utilizat metoda refractometrică, având ca principiu de determinare, stabilirea indicelui de refracție al substanțelor de analizat;

pentru aciditatea totală titrabilă am folosit metoda volumetrică de neutralizare directă a acizilor, în urma obținerii unui extract din fruct prin fierbere și filtrare, apoi extractul a fost supus titrării directe prin neutralizare cu NaOH n/10, cu factor cunoscut;

pentru determinarea vitaminei C, am utilizat metoda iodometrică bazată pe oxidarea acidului ascorbic cu iod în mediu acid, pînă la colorația albastră).

2.5 Schema experimentală

Fructele destinate cercetărilor au fost prelevate dintr-o parcelă de producție cu soiuri de măr având suprafața de 5 ha, din câmpul didactico-experimental al stațiunii Moara domnească. În cadrul cercetărilor schema experimentală a fost simplă, de tip bifactorial.

Factorul A, a constituit soiul, cu cinci graduări după cum urmează:

– a1- Granny Smith;

– a2- Idared;

– a3- Jonagold;

-a4- Jonathan;

-a5-Starkrimson.

Factorul B a fost reprezentat de condițiile de păstrare a fructelor, cu două graduări astfel:

-b1-păstrarea fructelor în camera climatică la temperatura de 1-4°C și umiditetea relativă a aerului de 80%, protejate cu folie alimentară;

-b2- păstarea fructelor la temperatura de laborator (18-20°C), neprotejate cu folie.

CAPITOLUL III

CONDIȚIILE GENERALE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

3.1 Amplasarea experiențelor

Cercetările în vederea elaborării lucrării de diplomă, s-au desfășurat în perioada 2014-2016, într-o plantație intensivă de măr, având suprafața totală de 10,5 ha, din cadrul fermei didactice Moara Domnească, Județul Ilfov, și apoi au fost completate cu analize fizico-chimice ale fructelor, efectuate în cadrul Laboratorului de Tehnologii horticole al Facultății de Horticultură București.

Soiurile cercetate sunt plantate în parcele de producție, cu distanțele de plantare de 3,5/2,5m, asigurând o densitate de 1182 pomi la hectar, definind astfel sistemul de cultură intensiv. Forma de conducere a coroanelor este cea de palmetă etajată cu brațe oblice. Forma de relief a fost plană, iar altitudinea terenului este de 90 m, față de nivelul mării. Orientarea rândurilor a fost pe direcția N-S. Solul a fost de tip brun-roșcat molic, cu textură luto-argiloasă și pH-ul neutru, fiind cuprins între 6,05-6,47. Sistemul de întreținere al solului este cel de înierbare parțială, iar irigarea se asigură prin picurare.

3.2 Așezare geografică și orografică

Stațiunea didactică Moara Domnească este situată în localitatea cu același nume având următoarele coordonate geografice: 44ș 30´ latitudine Nordică, respectiv 26ș 13´ longitudine estică. Amplasamentul este situat în zona de câmpie făcând parte din Câmpia Română, în bazinul hidrografic al Văii Pasărea care face trecerea de la stepă la silvo-stepă. Stațiunea este amplasată la Nord-Est de Municipiul București, limitrofă șoselei naționale București – Constanța. Se învecinează la Vest și Nord cu terenuri intra și extra vilane ale Comunei Afumați, la Est cu Localitatea Moara Domnească iar la Sud este limitat de Centura București.

Relieful este plan cu mici denivelări, prezentând crovuri de dimensiuni și forme diferite. Ca rocă mamă, se întâlnesc depuneri de loess precum și depuneri loessoide. Față de nivelul mării se află la o altitudine medie de 90 de metri. De la Nord-Vest către Sud-Est teritoriul este fragmentat de o vale adâncă (Valea Pasărea) având 150-200 m lățime unde prin lucrări de amenajare s-a format Lacul Moara Domnească utilizat ca heleșteu dar și ca sursă de apă pentru irigații. Din punct de vedere hidrologic și hidrografic stațiunea Moara Domnească aparține de răul Argeș situat în sudul teritoriului la aproximativ 22 de kilometri. Apa freatică se întâlnește la adâncimi diferite în funcție de formă de relief, pe crovuri circa 5-7 m adâncime crescând adâncimea pe alte forme de relief.

Geologic, roca-mamă pe care s-au format solurile este reprezentată de loess și depuneri loessoide de origine cuaternară. Roca-mamă prezintă o grosime cuprinsă între 4-6 metri. Câmpia este situată pe un fundament de rocă ancestrală peste care s-a depus o cuvertură monogenă reprezentată de marne, argile și nisipuri.

3.3 Condițiile ecoclimatice

Conform datelor climatice de la stațiunea meteorologică Afumați, Județul Ilfov, temperatura medie multianuală este de 10,5 șC însumând 307 zile pe an cu temperaturi medii pozitive. Durata intervalului cu temperaturi medii zilnice peste 5 grade este de 224 de zile iar a celei cu temperaturi peste 10 grade este de 193 de zile. Temperaturi medii zilnice, peste 15 grade se înregistrează în 140 de zile iar peste 20 de grade în 68 de zile. Iarna temperatura medie este 0,7 grade Celsius iar în luna ianuarie temperatura poate să coboare sub -20șC. În lunile Martie – Aprilie temperatura medie este de 10,4 grade. Verile sunt călduroase cu temperaturi medii de 21,3 grade iar luna cea mai caldă este luna iulie cu 22,1 grade. Toamna se înregistrează temperaturi medii de 11,2 grade cu o răcire bruscă începând din luna octombrie.

Precipitațiile anuale însumează 614 mm cu o repartiție neuniformă. Cantitatea medie a precipitațiilor, iarna este de 120,8 mm reprezentând circa 20% din totalul precipitațiilor anuale.

Concluzionând, din punct de vedere climatic, zona în care au fost efectuate cercetările se află la limita dintre climatul secetos și climatul umed. Ploile au caracter torențial nefiind rațional utilizate de către pomi, datorită scurgerilor de suprafață iar dintre accidentele climatice predomină grindina care afectează mult calitatea fructelor.

3.4 Condițiile ecopedologice

Solurile specifice teritoriului stațiunii Moara Domnească se găsesc la interferența dintre molisoluri și argiluvisoluri. Unitatea de sol caracteristică este reprezentată de solul brun roșcat molic. Textura solului este luto-argiloasă cu carbonat de calciu cristalizat la adâncimea 140 – 170 cm. Acumularea humusului a determinat formarea unui orizont Am – molic ; prin alterarea humusului au rezultat cantități mari de argilă și hidroxizi de fier. Solul cu textură luto-argiloasă caracteristică orizontului Ap (0,21cm) prezintă o structură grăunțoasă fiind poroasă și de compactitate medie. Conținutul solului în humus este mijlociu în orizontul A (2,77) și se menține ridicat în orizontul A/B.

Din punct de vedere fizico-chimic, unitatea de sol prezintă suma bazelor de schimb de peste 21 me/100g/sol. Gradul de saturație în baze are valori de până la 90% în orizontul B iar pH-ul este cuprins între 6-6,45. Aprovizionarea solului cu N este mijlocie peste 2% în orizontul A și slabă(sub 2%) în orizontul B. Datorită texturii grele caracteristice tipului de sol respectiv, permeabilitatea pentru apă și aer este redusă contribuind frecvent la apariția cruste.

CAPITOLUL IV
REZULTATELE CERCETĂRILOR

4.1 Rezultate privind clasarea fructelor pe categorii de calitate prin metode fizice

Un element important pentru aprecierea calității fructelor îl reprezintă determinarea unor parametri de calitate, respectiv greutatea medie realizată prin cântărire(Fig. 4.1), și mărimea fructelor, însușiri variabile de la soi la soi, fiind dependente de vârsta pomului, de tehnologia de cultură și de condițiile climatice ale anului de recoltă (Tabelul 4.1), (Fig. 4.2).

Fig. 4.1 Determinări biometrice privind greutatea medie a fructelor

Tabelul 4.1

Greutatea medie a fructelor

Anul 2015 s-a evidențiat pe ansamblul soiurilor printr-o greutate medie mai mare a fructelor respectiv 166,40 g, fapt datorat condițiilor climatice mai favorabile.

Din cercetările efectuate a rezultat că soiul Starkrimson a realizat cele mai mari valori medii ale fructelor (188,50 g). În cazul soiului Starkrimson, această diferență de greutate, comparativ cu celelalte soiuri poate fi pusă pe seama potențialului genetic al soiului.

Cele mai mici fructe s-au obținut în cazul soiului Jonathan, cu valori medii de 142.50 g. Fructele soiurilor Granny Smith și Jonagold au prezentat valori medii intermediare apropiate, ale greutății fructelor cuprinse între 166,00 g și 169,00 g.

S-a constatat în urma cercetărilor, că valorile mici ale greutații fructelor la soiul Jonathan s-au datorat și încărcăturii mari de fructe pe pom, ca o consecință a potențialului productiv ridicat al soiului, comparativ cu celelalte soiuri.

Studiul în dinamică a greutății fructelor este redată în figura 4.2.

Fig. 4.2 Dinamica fructelor privind greutatea medie.

Încadrarea fructelor pe criterii de calitate s-a realizat prin organizarea unei ședințe de analiză senzorială, cu participarea unui grup de studenți de la Facultatea de Horticultură și Agricultură,în perioada 2014-2015, unde s-au supus aprecierii vizuale și orgaoleptice, soiurile cercetate(Fig. 4.3).

Fig. 4.3 Ședință de analize organoleptice ale fructelor.

Ca intrument de apreciere am utilizat fișa standard de evaluare, iar soiurile în urma punctajului acordat, au fost încardate pe diferite clase de calitate. În vederea comparării soiurilor am utilizat datele medii ale participanților clasificând astfel fructele pe diferite categorii de calitate(Tabelul 4.2).

Tabelul 4.2

Fișa

de apreciere vizuală și organoleptică a calității fructelor

în perioada 2014 – 2015 (valori medii)

Analizând datele comparative din fișa de degustare a rezultat că cele mai valoroase însușiri le-au prezentat soiurile Jonathan(32 pct.), Starkrimson(32 pct.) și Granny Smith(30 pct.), încadrându-se în categoria ” Extra” de calitate, urmate de soiurile Idared(29 pct.) și

Jonagold(28 pct.), fapt ce a determinat încadrarea lor în categoria a I a de calitate. Soiurile din categoria “Extra” au primat în preferințele degustătorilor, datorită următoarelor considerente:

soiul Jonathan a impresionat printr-un raport gluco-acidimetric echilibrat, insoțit și de o culoare atrăgătoare, o consistență și un gust specific soiului;

soiul Starkrimson s-a impus datorită culorii pieliței, gustului și aromei sale particulare.

Un alt aspect de care am ținut cont privind încadrarea fructelor pe categorii de calitate s-a realizat și prin determinarea consistenței sau fermității pulpei, aspect ce a variat în funcție de soi precum și de alți factori interni sau externi de pe parcusurl cresterii si maturări fructelor.

Acest criteriu privind modificările de consistență a reprezentat o etapă importantă în vederea stabilirii momentului optim de recoltare al fructelor. În urma determinarilor de laborator s-au înregistrat variații ale valorilor consistenței pulpei, în funcție de soi și de gradul de maturare al fructelor(Tabelul 4.3).

Tabelul 4.3

Fermitatea pulpei la recoltare a soiurilor cercetate (kgf/cm2)

În urma cercetărilor comparative privind fermitatea pulpei, au rezultat diferențe medii nete între soiuri cuprinse între 5,85 kgf/cm2 la soiul Starkrimson, și 12,05 kgf/cm2 la soiul Granny Smith. Celelalte soiuri au prezentat valori intermediare.

Dinamica fermității pulpei atât în cadrul soiului cât și între soiuri poate fi observată comparativ pe soiuri în figura 4.4

Fig. 4.4 Dinamica fermității pulpei fructelor

Pentru gradul de consistență al pulpei fructelor, am utilizat metoda penetrometrică(Fig. 4.5).

Fig. 4.5 Metoda penetrometrică de determinare a consistenței pulpei fructelor

4.2 Rezultate privind compoziția biochimică a fructelor

La fructele soiurilor cercetate s-au analizat pe lângă indicatorii biometrici și unele componente biochimice specifice (substanță uscată solubilă, aciditate totală titrabilă, vitamina C), elemente care influențează în principal calitatea fructelor.

Conținutul în substanță uscată solubilă al fructelor

Fracțiunea cea mai importantă a substanței uscate totale din fructe este reprezentată de substanța uscată totală(glucide simple, săruri minerale, acizi, vitamine). Dintre toate acestea zaharurile

( glucoză, fructoză, zaharoză), dețin ponderea cea mai mare(Tabelul 4.4, fig. 4.6)

Tabelul 4.4

Conținutul în substanță uscată solubilă al soiurilor cercetate

Fig. 4.6 Variația conținutului în substanță uscată solubilă al fructelor.

Comparând datele din graficul de mai sus, se evidențiază diferențe cantitative privind componentele biochimice amintite, variabile în funcție de potențialul biologic al soiului dar și de caracteristicile climatice ale anului de recoltă. Din acest punct de vedere în anul 2014 conținutul în substanță uscată solubilă a fost cuprins între 10,90% la soiul Jonathan și 15,10 la soiul Granny Smith, cu valori medii cuprinse între 11,16% și 14,33%, la aceleși soiuri. Anul 2015 evidențiază un conținut in substanță uscată solubilă cuprins intre 11,13% la soiul Idared și 13,57% la soiul Granny Smith, celelalte soiuri studiate prezintă valori intermediare, respectiv Jonathan 11,43%, Jonagold 13,33%, Starkrimson 12,58%. In urma mediei realizate în cei doi ani, cel mai mare conținut de substanță uscată solubilă sa inregistrat la soiul Granny Smith 14,33%. Analizele pentru determinarea conținutului de substanță uscată solubilă din fructe au fost realizate prin metoda refractometică(Fig. 4.7)

Fig. 4.7 Determinarea substanței uscate solubile din fructe pe cale refractometrică

Conținutul în aciditate totală titrabilă al fructelor

Calitatea fructelor a fost apreciată și prin determinarea conținutului în aciditate totală al fructelor. Ca urmare a analizelor efectuate privind acest component, s-au înregistrat diferențe cantitative între soiurile cercetate ca urmare a condițiilor ecoclimatice ale anului de producție (Tabelul 4.5, Fig. 4.8).

Tabelul 4.5

Conținutul în aciditate totală titrabilă al soiurilor cercetate.

În urma analizelor de laborator privind aciditatea fructelor, cele 5 soiuri studiate în decurs de 2 ani, au înregistrat valori medii ale aciditații totale titrabile cu valori cuprinse între 1,19g la soiul Granny Smith si 0,53g la soiul Starkrimson.

Fig. 4.8 Variația conținutului în aciditate totala titrabilă al fructelor.

Pentru determinarea aciditătii totale titrabile am utilizat metoda volumetrică, de neutralizare directă a acizilor(Fig. 4.9)

Fig. 4.9 Determinarea acidității totale titrabile din fructe.

Determinarea conținutului de vitamina C al fructelor.

Deoarece vitamina C din mere, prezintă o valoare biologică, medicală și industrială importantă, s-a impus și determinarea acestui component biochimic din fructele cercetate. Metoda de determinare a vitaminei C a fost ce-a iodometrică, bazată pe principiul oxidării acidului ascorbic din mere, cu iod în mediu acid folosind amidonul ca soluție indicator, conform unui protocol de lucru specific(Fig. 4.10)

Fig. 4.10 Protocol de lucru privind detrminarea vitaminei C din fructele cercetate.

În urma analizelor efectuate în scopul stabilirii conținutului mediu de vitamina C din fructele recoltate, au rezultat diferențe cantitative între soiuri, ca urmare a condițiilor climatice diferite din anii de cercetare, precum și însușirilor genetice ale fiecarui soi în parte(Tabelul 4.6).

Tabelul 4.6

Conținutul în vitamina C al soiurilor cercetate.

Din tabelul 4.6, se observă diferențe medii cantitative importante între soiuri remarcându-se soiul Granny Smith cu cel mai mare conținut de vitamina C (8,33 mg/100g) urmat de valori apropiate cantitativ de Jonathan (7,71 mg/100g) și Starkrimson (7,59 mg/100g). Celelalte soiuri au prezentat valori intermediare ale acumulărilor de vitamina C respectiv 7,31 mg/100g la soiul Jonagold și 7,27 mg/100g soiul Idared. Variația în dinamică a conținutului de vitamina C din fructele analizate, este redată în figura 4.11.

Fig. 4.11 Variația conținutului de vitamina C din fructele analizate.

4.3 Rezultate privind modificările cantitative și calitative ale fructelor pe durata păstrării

Stabilirea sortimentului de mere și extinderea acestora intr-o anumită regiune pomicolă depinde de o serie de factori, printre care și in funcție de capacitatea de păstrare care reprezintă o insușire importantă. În funcție de această însușire producătorul de fructe poate oferi consumatorilor fructe proaspete în orice anotimp al anului.

Întrucât unul din obiectivele lucrării de față a fost și stabilirea capacității de păstrare al fructelor analizate, am procedat în cei doi ani de cercetare la testarea a două variante experimentale diferite de depozitare a merelor, în anumite condiții de temeperatură:

a) Varianta 1- Păstrarea fructelor în condiții de laborator, la temperatura de 20oC, neprotejate cu folie alimentară (Fig. 4.12)

Fig. 4.12 Varianta 1 – Păstrarea merelor la temperatura de laborator(20oC).

b) Varianta 2- Păstrarea fructelor în camera climatică, la temperatura de 3-4oC și umiditatea relativă a aerului de 80%, protejate cu folie alimentară (Fig. 4.13)

Fig. 4.13 Varianta 2 – Păstrarea merelor în camera climatică la 3-4oC protejate cu folie alimentară.

4.3.1 Modificări cantitative ale fructelor pe durata păstrării

În cadrul cercetărilor efectuate pe ani, s-au înregistrat deprecieri cantitative ale fructelor, variabile în funcție de soi și varianta experimentală utilizată (Tabelul 4.7, Fig. 4.14, 4.15).

Tabelul 4.7

Modificarea greutății medii a fructelor pe durata păstrării, în perioada 2014 – 2015.

Fig. 4.14 Varianta 1 – Modificările cantitative ale fructelor prin păstrarea la temperatura de laborator, în anul 2014.

Fig. 4.15 Varianta 1 – Modificările cantitative ale fructelor prin păstrarea la temperatura de laborator, în anul 2015.

În anul 2014, în cazul variantei V1 de păstrare a fructelor s-au înregistrat variații privind pierderea în greutate a fructelor în funcție de soiul analizat. Sub acest aspect soiurile Jonagold și Starkrimson au avut cele mai mari pierderi de greutate respectiv 32g, la 30 de zile, datorită consistenței mai scăzute a pulpei, și a pieliței mai subțiri. Dinpotrivă soiul Jonathan a suferit cele mai mici pierderi cantitative (21g), datorită turgescenței mai ridicate a pulpei, caracter tare de soi, precum și a stratului mai dens de pruină, fapt ce a determinat deshidratarea mai lentă.

În cazul aceleeași variante la nivelul anului 2015, modificările cantitative ale fructelor sunt apropiate comparativ cu anul precedent, la aceeași durată de păstrare de 30 de zile. Cele mai mari pierderi de greutate s-au înregistrat in cazul soiului Idared (31g), iar cele mai mici în cazul soiurilor Granny Smith și Jonagold ( 25g).

Prin dublarea perioadei de păstrare pierderile în greutate s-au amplificat, cu valori mult mai mari variabile în funcție de soi. Cele mai mari pierderi le-au prezentat in anul 2014, soiurile Granny Smith și Idared (64g), iar în anul 2015 fructele soiului Jonathan (69g)

Ca urmare a rezultatelor obținute prin aplicarea variantei a doua V2, se apreciază o prelungire a duratei de păstrare a fructelor, comparativ cu prima variantă, fapt datorat atât condițiilor de temperatură scăzută (3-4oC), a umidității relative a aerului dirijată (80%), precum și a protejării fructelor cu folie alimentară.(Tabelul 4.7, Fig. 4.16, 4.17)

Fig. 4.16 Varianta 2 – Modificările cantitative ale fructelor prin păstrarea în camera climatică (3-4oC) și umiditate relativă a aerului 80%, în anul 2014.

Fig. 4.17 Varianta 2 – Modificările cantitative ale fructelor prin păstrarea în camera climatică (3-4oC) și umiditate relativă a aerului 80%, în anul 2015.

Pe ansamblul anilor de cercetare în cazul variantei a doua V2, s-a evidețiat anul 2014 prin pierderi mai mari de greutate ale fructelor cu deosebire în cazul soiurilor Jonathan și Jonagold(6g), la 30 de zile de la depozitare. Prin dublarea perioadei de păstrare în cazul aceleași variante experimentale de păstrare cele mai mari pierderi s-au înregistrat tot în anul 2014, la soiul Idared(13g).

Indiferent de an și de durata de păstrare soiul Granny Smith s-a dovedit a fi cel mai rezistent, fapt datorat fermității pulpei mai ridicate comparative cu celelalte soiuri, dar și stratului de pruină mai pronunțat care a împiedicat evaporarea apei.

4.3.2 Modificări calitative ale fructelor pe durata păstrării

Tabelul 4.9

Modificarea fermității pulpei pe durata păstrării fructelor la temperatura de laborator (20oC) perioada 2014 – 2015.

Fig.4.18 Varianta 1 – Variația fermității pulpei fructelor în anul 2014

Fig.4.19 Varianta 1 – Variația fermității pulpei fructelor în anul 2015.

INTERPRETRE!!!!

Tabelul 4.10

Modificarea fermitătii pulpei prin păstrarea fructelor în camera climatică, protejate cu folie alimentară în perioada 2014 – 2015.

Fig. 4.20 Varianta 2 – Variația fermității pulpei fructelor în anul 2014.

Fig. 4.21 Varianta 2 – Variația fermității pulpei fructelor în anul 2015.

Tabelul 4.11

Modificarea conținutului de substanță uscată al fructelor prin păstrarea fructelor în laborator, în perioada 2014 – 2015.

Fig. 4.22 Varianta 1 – Variația conținutului de substanță uscată solubilă din fructe în anul 2014.

Fig. 4.23 Varianta 1 – Variația conținutului de substanță uscată solubilă din fructe în anul 2015.

INTERPRETARE!!!!!

Tabelul 4.12

Modificarea conținutului de substanță uscată al fructelor prin păstrarea fructelor în camera climatică, protejate cu folie alimentară în perioada 2014 – 2015.

Fig. 4.24 Varianta 2 – Variația conținutului de substanță uscată solubilă din fructe în anul 2014.

Fig. 4.25 Varianta 2 – Variația conținutului de substanță uscată solubilă din fructe în anul 2015.

INTERPRETRE@!!!!!!

CAPITOLUL V

Concluzii și recomandări

BIBLIOGRAFIE

1. Beldie Al., 1977 – Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare. Editura Academiei R.S.R., București.

2. Braniște N., Uncheașu Gabriela, 2011- Determinator pentru soiuri de mere. Editura Ceres, București.

3. Cepoiu N.,2001 – Pomicultură aplicată. Editura Ceres, București.

4. Ghena N., N. Braniște, Fl. Stănică, 2003 –Pomicultură Generală. Editura Invel, București.

5. Gheorghi A., 1983 – Fructele și importanța lor. Editura Tehnică, București.

6. Gheorghi A. și colab.,2001-Biochimia și fiziologia legumelor și fructelor, Editura Academiei Române.

7. Hoza D., 2012 – Pomologie. Manual pentru Învățământul la Distanță.

8. Iacob Viorica, 2006 – Fitopatologie – Material de studiu I.D.

9. Iacomi Beatrice, 2010 – Fitopatologie, Manual pentru Învățământul la Distanță.

10. Ion Ligia, 2007 – Pomicultură. Editura Ceres, București.

11. Tănăsescu N., 2005 – Pomicultura pentru toți. Editura Universității din Pitești.

12. Valnet J., 1987 – Tratamentul bolilor prin fucte, legume și cereale. Editura Ceres, București.

13. *** 2014, Pomi arbuști fructiferi căpșun. Ghid tehnic și economic. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, București.

14. *** 2014, Zonarea speciilor pomicole în funcție de condițiile pedoclimatice și socio-economice ale României. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, București.