În zilele noastre, turismu l constituie unul din domeniile social -economice în plină [612654]

3
INTRODUCERE
În zilele noastre, turismu l constituie unul din domeniile social -economice în plină
creștere , care tinde să se constituie într -o ramură distinctă a economiei naționale. Sub
influența puternicului avânt social, e conomic și tehnico -științific, turismul capătă o
amploare tot mai mare, devenind un mijloc modern și eficient de diversificare a căilor de
refacere a capacității de muncă și de utilizare plăcută și rațională a timpului liber.
Potențialul turistic constituie un important factor în dezvo ltarea economică și orga nizarea
spațiului. Se conturează o legătură între localizarea resurselor turi stice și dezvoltarea
turismului, totodată și între varietatea acestor resurse și formele de turism practicate și între
dimensiunea fenomenului turistic și conturarea zonelor turistice, respectiv prosperitatea
populației locale.
Creșterea rapidă a industriei turistice se datorează dezvoltării economice, expansiunea
urbană, creșterea veniturilor populației și a numărului concediilor într -un an calendaristic.
Industria turismului poate fi caracterizată ca o activitate a întreprinderilor pentru
transportul turiștilor, activitatea întreprinderilor prestatoare de servicii pentru populație,
activitatea întreprinderilor hoteliere și de alimentație publică, activita tea oficiilor,
agențiilor, asociațiilor și a altor unități economice care se ocupă cu pregatirea, promovarea
și realizarea prestațiilor de servicii turistice.
Pentru o dezvoltare durabilă a turismului se presupune existența unui patrimoniu turistic,
care are menirea, prin activitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni turistice sau a
unei țări în circuitele turistice interne și internaționale.
Dezvoltarea activității turistice are la bază folosirea conștientă a legilor economice care
participă l a progresul social în ansablul său.
Conținutul lucrării conturează turismul spaniol pin perspectiva turismului cultural la
nivelul regiunii Catalonia.
Lucrarea este structurată pe 5 capitole, astfel:
 Capitolul I – Conceptul de turism cultural;
 Capitolul II – Spania – prezentare generală;
 Capitolul III – Turismul – ramură de bază a economiei spaniole;
 Capitolul IV – Baza tehnico -materială a turismului din Catalonia -Barcelona;
 Capitolul V – Potențialul turistic al Cataloniei.
Capitolul I subliniază importanța și ef ectele turismului cultural asupra economiei și
societății.
În capitolul II este prezentată Spania din punct de vedere al resurselor naturale,
demografice și economice.

4
Capitolul III se bazează pe prezentarea importanței Cataloniei în economia spaniolă,
precum și fluzurile turistice ale acestei regiuni și metodele de dezvoltare culturală.
În capitolul IV sunt prezentate date statistice despre baza tehnico – materială a
Cataloniei, mai exact, se vorbește despre structurile de cazare, alimentație, agrement și
divertisment, precum și despre mijloacele de transport și căile de transport de care
dispune Catalonia.
Capitolul V este capitolul în care Catalonia este detaliată din punct de vedere al
turismului cultural. Aici sunt incluse edificiile istorice, religioase , de natură etnografică,
cât și categoriile turismului cultural.
Ca studiu de caz este prezentat un circuit turistic de 7 zile în catalonia, unde este descris
traseul la care poate opta un turist, pe zile, pentru un tur cultural cuprinzător al
Cataloniei.

5

CAPITOLUL I CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL

Capitolul I urmărește prezentarea premiselor și motivațiilor turismului cultural, precum și
impactul acestuia asupra economiei.
Turismul este o componentă distinctă a economiei făcând parte din sectorului terțiar,
sector ce se află într -o continuă creștere și al căror activități sunt caracterizate prin
nematerialitate, eterogenitate, diversificare permanentă, intangibilitate și dinamism.
Industria turismului rămâne însă o ramură a cărei activitate și dezvoltare este influențată
cu desăvârșire de nivelul și ritmul de dezvoltare al celorlalte ramuri ale economiei
naționale.
Turismul cultural este unul din multele forme de turism dezvoltate de -a lungul timpului,
formă de turism ce începe să ia amploare din ce în ce mai mult.
1.1. Premise și motivații ale turismului cultural
Există subcategorii ale turismului cultural care pot contribui la stabilirea tendințelor și
caracteristicilor celor mai importante segmente de piață în funcție de motivație ș i
comportament, precum și de activitățile turiștilor:
• turism de patrimoniu;
• turism artistic;
• turism creativ;
• turism cultural urban;
• turism cultural rural;
• turism cultural local;
• turism cultural contemporan.
Apariția turismului cultural în cer cetare , ca și obiect de studiu , își are originile la
începutul secolului XX, dar abia în 2002 Consiliul Internațional pentru Monumente
Culturale și Istorice a publicat o definiție formală după cu m urmează: „Turismul
cultural -cognitiv este acea formă de tu rism care se concentrează asupra mediului cultural
și care, la rândul ei, include reperele culturale și istorice ale unei destinații sau moștenirea
cultural -istorică, valorile și stilul de viață al populației locale, artele, meșteșugurile,
tradițiile și ob iceiurile populației locale”.
Turismul cultural este definit de către Organizația Mondială a Turismului (Raport OMT
2012) drept „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor și acele
evenimente a căror valoare culturală și istori că le -a făcut o parte a moștenirii culturale a
unei comunități”. În conformitate cu această definiție, o caracteristică importantă a
turismului cultural este presupunerea că vizitarea sau prezența în locurile culturale și

6
istorice care au legătură cu moște nirea culturală nu este neapărat principalul motiv al
excursiei. Din această perspectivă , turismul cultural -istoric este rareori implementat într -o
perspectivă „curată” și cel mai adesea este combinat cu alte tipuri tradiționale sau
specializate de turism.
Componenta principală în această definiție este conceptul de „moștenire culturală”, care
include moștenirea tangibilă și intangibilă ca un „set de valori culturale care sunt purtătoare
de memorie istorică, identitate națională și au o valoare științifică sau culturală” (Legea
Moștenirii Culturale, Articol 2, paragraf 1).
Turismul cultural include , pe lângă vizitarea locurilor istorice, furnizarea unei oportunități
de a savura realizările umane trecute. Ca parte a turismului intern, vizitarea unor astfel de
locuri este un prilej de admirație, de mândrie națională și de redescoperire a realizărilor
strămoșilor.
Turismul cultural este instrumentul pentru dezvoltarea economică, care duce la creșterea
economică prin atragerea vizitatorilor din exteriorul comunității gazde și care sunt parțial
sau în mod general motivați de un interes în componentele istorice, artist ice, științifice sau
care au legătură cu stilul de viață, realitățile, tradițiile și informațiile referitoare la o
comunitate, regiune, grup sau instituție.
Caracteristici și factori speciali care influențează turismul cultural
În acest sens, bazându -ne doar pe aceste informații, putem porni la identificarea și
diferențierea principalelor caracteristici definitorii ale turismului cultural, în special la nivel
internațional:
• turism de tip auto -dependent, al cărui loc în schema de bază a clasificării turi smului
poate fi stabilit în funcție de motivele și obiectivele vizitei;
• călătorie și staționare temporară a turistului, având țeluri și scopuri influențate în special
de nevoile acestuia spirituale;
• consum de valori materiale și spirituale (respectiv p roduse specializate de turism) pentru
vizitări de locuri și situri cu un context cultural și istoric specific;
• totalitatea organizațiilor, instituțiilor și subiecților care oferă informații specializate,
transport și alte tipuri de servicii, recepție, ca zare, mese și însoțire a turiștilor;
• nișă specifică a solicitărilor turiștilor ce formează o parte independentă a industriei
moderne a turiștilor.
Principalii factorii care diferențiază dezvoltarea turismului cultural pot fi împărțiți în
următoarele trei categorii:
1.Caracteristici specifice ale nevoilor turistului
Turistul ce practică turismul cultural satisface anumite nevoi obiective și care apar la un
anumit stadiu al dezvoltării socio -economice a societății, corespunzător schimbărilor
survenite în st ilul de viață. Acestea pot fi definite ca fiind un set de cerințe al căror scop
este restabilirea și îmbunătățirea personalității umane prin călătoria turistului.

7

2.Valori culturale
Valorile culturale sunt o cerință specifică pentru dezvoltarea turismului cultural. În
esență, el e reprezintă un set de obiecte și fenomene ale căror efecte cognitive și emoționale
au scopul de a satisface nevoile culturale ale turistului.
Influența asupra viabilității pe termen lung a valorilor culturale are efect asupra mări mii,
unicității, managementului, capacității de a reține interesul turiștilor, concurenței și altele.
Cu toate acestea, prezența de valori culturale nu constituie un motiv de călătorie.
3.Produs turistic
Turismul cultural este caracterizat ca fiind un pro dus turistic specific definit sub forma
unui set (pachet) de bunuri și servicii materiale oferite unor turiști motivați cultural, ca preț
total de la momentul la care ei își părăsesc domiciliul și până ce se întorc acasă.
Părăsind natura concretă a turism ului cultural, analiza elementelor individuale arată faptul
că festivalurile angrenate în turism pot fi o unealtă extrem de eficientă nu doar pentru
înțelegerea reciprocă și cooperarea dintre popoarele europene, dar și pentru creșterea socio –
economică a re giunilor. Ca urmare a caracteristicilor lor, festivalurile creează un mediu
natural și dau naștere la diverse inițiative comerciale legate de publicitate, marketing,
înregistrare și producție de produse audio și video, diverse tipuri de servicii, iar aceas ta
reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea promovării turistice a afacerilor mici și mijlocii
ca urmare a schimbărilor globale induse în profilul socio -economic al regiunii și
îmbunătățirii calității vieții.
Toți acești factori au o legătură directă cu c onceptul de „atractivitate turistică” al
locurilor, iar destinațiilor cărora recent mulți autori încearcă să le confere caracteristica lui
G. Golembski (2002), includ în acest concept importanța turistică a obiectului sau a
destinației, starea mediului înc onjurător, protecția acestui mediu înconjurător și prezența
infrastructurii. Este evident că împreună cu toate activitățile asociate cu stimularea
intensivă a dezvoltării turismului cultural, ar trebui luați în considerare și mulți alți factori,
unii dintr e aceștia fiind indicați de către B. Marinov și P. Petrov (2000): „1) factorii
destinației în sine; 2) factorii legați de regiunile și țările care genere ază o mare cerere de
turism; 3) factori i care asigură o legătură între zonele de geneză și de destinați e; 4) factori i
care au legătură cu numărul mare de alte opțiuni, din perspectiva destinațiilor
concurențiale ”.
În plan internațional, preocupările în domeniul turismului provin de la Organizația
Mondială a Turismului (OMT), Organizația Națiunilor Unite pen tru Educație, Știință și
Cultură ( UNESCO ), ICOM, Organizația Mondială a Orașelor I storic e, UE și instituțiile
culturale ale acesteia. Niciuna dintre aceste organizații nu a înregistrat informații statistice
generice referitoare la turismul cultural.

8
Print re ceilalți factori care contribuie la dezvoltarea turismului cultural se numără
schimbarea în ceea ce privește conștientizarea importanței moștenirii culturale, a venitului
și a duratei de vacanță. Această formă de turism este printre cele mai populare în segmentul
de călătorii pe termen scurt („evadări din oraș” ) sau în cazul combinației de vacan ță
tradițională la mare și munțe cu vizite în timpul zilei la locuri culturale și istorice
interesante.
1.2. Impactul economic al activităților culturale
Activitățile culturale sunt activități ce țin de atracțiile și bogățiile da natură arhitecturală,
folclorică, etnică și populară ale unei țări sau regiuni.
Ca ramură a sectorului turismului, activitățile culturale contribuie, împreună cu celelalte
tipuri de turism, la dezvoltare economică și au un impact important din punct de vedere
economic.
La nivel mondial, turismul reprezintă al treilea sector economic , situație în care în anul
2015, numărul de călătorii internaționale a crescut cu 4,6% față de anul anterior, pentr u a
ajunge la un total de 1.186 milioane, generând astfel și o creștere a încasărilor din turism cu
4,4% față de anul 2014, înregistrându -se venituri de 1.136 miliarde euro. La nivelul UE,
turismul este cea mai importantă industrie din zona serviciilor, ia r în țări precum Spania,
Franța sau Grecia, acest sector constituie un element -cheie al activității economice, fiind
unul din cele mai importante sectoare.
Uniunea Europeană este o destinație turistică foarte importantă, cinci dintre statele UE
fiind print re primele zece destinații turistice la nivel mondial în 2015 în funcție de numărul
de turiști străini sosiți (Franța -84,5 milioane turiști; Spania -68,2 milioane vizitatori; Italia –
50,7 milioane persoa ne; Germania -35 milioane și Marea Britanie -34,4 milioan e), conform
OMT .
Turismul cultural atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști. 20% dintre vizitele din
Europa au motivație culturală, în timp ce 60% dintre turiștii europeni sunt într -adevăr
interesați de descoperirea culturală în timpul călătoriei l or.
În afară de creșterea susținută a cererii turistice globale, atât internă, cât și
internațională, care cuprinde toate tipurile de destinații, există și alți factori care explică
acest trend:
– turistul modern este sofisticat, în căutarea de dife rite experiențe culturale;
– autoritățile locale privesc turismul ca pe o sursă de venit și op ortunităț i economice.
De vreme ce atracțiile istorice se află cu precădere în orașe, turismul cultural este în mod
firesc asociat cu turismul urban. Investițiil e competitive în dotările culturale și în
infrastructura necesară găzduirii turiștilor din regiunile urbane au un impact direct asupra
economiei și induc o îmbunătățire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban
reprezintă un factor care deter mină valoarea orașului care se adaugă altor factori locali

9
(accesibilitate, climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determină competitivitatea
orașului în economia globală.
Organizarea spațială a resurselor culturale din oraș și relațiile lor cu in frastructura
(hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul
strategiei de dezvoltare a turismului cultural.
Turismul are forța de a ajuta la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică,
precum și la dezvoltarea zo nelor rurale, din periferie sau nu f oarte dezvoltate din punct de
vedere economic.
Conform datelor și informațiilor prezentate anterior, putem trage conculzia că turismul
cultural are o mare însemnătate pentru economie și dezvoltare.
Se remarcă faptul că Uniunea Europeană prezintă un interes turistic deosebit, fapt
accentuat de numărul mare de străini sosoți pe teritoriile acesteia, aproximativ 280 milioane
în anul 2015. De asemenea, 20% dintre vizitele din Europa au o motivație culturală, ceea ce
plasează turismul cultural pe o poziție înaintată.
Diferențierea culturală la nivel internațional duce la o dezvoltare diferită a acestui tip de
turism datorită nevoilor călătorului ce sunt în continuă schimbare, a dorințelor și
așteptărilor acestuia ce sunt dife rite de la turist la turist, a valorilor culturale care, prin
multitudinea și diversitatea lor, iearhizează, din punct de vedere al interesului turistic,
destinația aleasă și a produsului turistic, prin însemnătatea și povestea sa polarizând
fluxurile turi stice.

10

CAPITOLUL II SPANIA -PREZENTARE GENERALĂ
Acest capitol prezintă o scurtă caracterizare a Spaniei și va include așezarea geografică ,
relieful, clima, hidrografia, vegetația și fauna .
Cadrul demo -economic va cuprinde populația, așezările umane și caracteristicile
economice întâlnite în Spania.
Din punct de vedere economi c, Spania va fi descrisă prin contribuția turismului în PIB,
prin principalele domenii de activitate, poziția sa economică în cadrul UE și resursele d e
care dispune și pe care le explotează.
2.1. Cadrul natural
2.1.1. Așezare geografică
Spania, o țară membră a Uniunii Europene, este situată în sud -vestul Europei, cu capitala
la Madrid. De-a lungul Munților Pirinei este vecină cu Franța și Andorra, în no rd-est.
Împreună cu Gibraltar și Portugalia face parte din Peninsula Iberică și deține două
arhipelaguri: Insulele Baleare în Marea Mediterană și Insulele Canare în Oceanul Atlantic.

Fig. II -1 Harta Europei
Sursa: www.google.ro
2.1.2. Relief
Spania dispune de structuri geologice de tip alpin (Sierra Nevada și Munții Pirinei) și
hercinic (Meseta Spaniolă) . Altitudinea medie este foarte ridicată, atingând 660m., plasând
Spania pe locul II după Elveția. Acest lucru fac e ca aspectul general să fie de podiș înalt

11
înconjurat de masive muntoase. Un lucru foarte spectaculos este reprezentat de faptul că
lanțurile muntoase, dispuse paralel, alternează cu văi și podișuri întinse.
Munții Pirinei au o altitudine de 3.404m. (Pic d’Aneto) care etalează un relief foarte
abrupt cu văi adânci și circuri glaciare pe versantul sudic .
Un alt element atractiv este și Meseta Spaniolă , care nu este altceva decât un rest al
structurilor hercinice din orogeneza alpină.
Spania dispune și de un relief de câmpie, relief ce este întâlnit cu preponderență în zonele
litorale sau în bazinele hidrografice interioare precum Câmpia Aragonului pe râul Ebru și
Câmpia Andaluziei pe râul Guadalquivir.
Pe Insula Tenerife, Spania are și un relief de tip vulcanic, Pic de Teyda, care atinge și
altitudinea maximă din această țară -3.716m. .

Fig. II -2 Harta reliefului Spaniei
Sursa: www.google.ro

2.1.3. Clima
Clima Spaniei este predominant continentală și prezintă precipitații reduse și temperaturi
ridicate. Partea nord -vestică a țării însă, are un climat oceanic iar clima tul mediteranean se
întalnește î n partea Mării Mediterane. Câmpia Andaluziei are un climat apa rte și anume
climat subtrop ical.

12

Fig. II -1 Zonele climatice ale Spaniei
Sursa: www.google.ro

Fig. II -2 Temperaturile și precipitațiile medii lunare
Sursa : www.globi.ro

2.1.4. Hidrografia
În Spania se regăsesc aproximativ 1.800 de râuri și pârâuri. Râul care se impune cel mai
mult este Tajo dat orită lungimii sale de 1.000km. . Celelalte râuri au debite neregulate,
provocând inundații în perioadele cu precipitații abundente iar în perioadele secetoase sea că
în întregime. Majoritatea râurilor au o curgere vestică străbătând Portugalia pentru a se
vărsa în Oceanul Atlantic.
Din păcate nu putem vorbi de o astfel de abundență și în ceea ce privește lacurile.
Printre puținele lacuri putem aminti: Laguna de la Janda ( care este un lac tectonic de
aproximativ 30 -40 întindere și cu o adâncime de aproximativ 1m. ), Lacul Estany ( care
7 8,2 10,7 12,2 15,8 20,1 22,9 23,1
19,6
15,2
10,5
7,6 55
43,3 41,9 52,9 53,9
27,9
15 18,5 41,6 74
66,1 70,2
01020304050607080
Temperatură medie °C
Precipitații mm.

13
este un lac glaciar cu un diametru de 880m. și 80m. adâncime aflat în Munții Pirinei ),
Lacurile Zeguas și Caldera ( aflate în Mu nții Iberici și Sierra Nevada la o altitudine de peste
2.700m.), Laguna de Ruidera și Ciudad Real ( lacuri carstice ), lacurile din zona Geronei și a
Râului E bros ( lacuri eoliene și maritime ).
Tabelul nr. II -1 Principalele râuri ale Spaniei
Râu Lungime
(km)
Tajo 1007
Guadiana 967
Ebro 910
Duero 895
Guadalaquivir 657
Jucar 498
Genil 337
Segura 325
Mino 310
Turia 280
Sursa: www.wikipedia.ro

Tabelul de mai sus prezintă cele mai importante râuri ale Spaniei și lungimile lor.
2.1.5. Vegetație și faună
Vegetația Spaniei es te puternic influențată de zonele de climă, fiind astfel dispusă pe
patru arii majore :
1.Mediterană (cu pinde zona stejarului -unde predomină stejarul de stâncă, stejarul de pluă
și stejarul lusitan ; zona de maquis -este alcătuită din tufișuri de peste 2m. înalțime de
măslini sălbatici, leandru, dafin și palmier pitic );
2.Eurosiberiană (cuprinde zona atlantică -formată din păduri dese de foioase, cu pajiști
verzi, în care se regăsesc stejar, fag, brad și pin ; zona submediteraneană -formată din stejar
pufos, pin silvestru, pin alb și stejar alb );
3.Etajată pe altitudini (cuprinde etajul montan alpin -întâlnit la altitudini de peste 2.400m.
și este reprezentat de pin și molid ; etajul subalpin -prezint ă altitudini între 1.200 -2.400m. );
4.Vegetația Insulelor Canare (se întâlnesc plante precum abanosul, mahonul, trandafi rul
de stâncă și ienupărul) .
Dacă vorbim de fauna Spaniei, putem s ublinia faptul că aici se mai pot găsi, încă, specii
de animale ce au dispărut din alte țări. Fauna spaniolă se poate mândrii cu specii de
cameleon, arici algerian, bufniță cu coarne, mangustă, porumb el de dafin și dropie de
Canare.

14
2.2. Cadrul demo -economic
2.2.1. Populația
Spania are, conform recesământului din anul 201 6, 46,56 milioane de locuitori, cu o
densitate a populației de 90 loc./ . 78% din populație are o distribuție urbană, pe când
22% locuiesc la sate.
Poporul spaniol este un amestec de popoare indigene din peninsulă cu popoare succesive
care au cucerit peninsula și au ocupat -o pentru perioade prelungite.
Mai multe grupuri etnice din Spania au păstrat o identitate separată, cultural și lingvist ic.
Aceștia fiind catalanii (16 % din populație), ce trăiesc în principal în nord -est și în insulele
de est; galic ienii (7 %), ce trăiesc î n nord -vestul Spaniei; basci (2 %), care trăiesc în principal
în jurul Golfului Biscaya; și romii nomazi spanioli (țiganii) ce mai sunt numiți și Gitanos.
2.2.2 . Așezări umane
Organizare administrativ -teritorială
Spania este o națiune organizată teritorial în șaptesprezece comunități autonome și două
orașe autonome. Comunitățile mai sunt împărțite la rândul lor în 50 de provincii , iar câteva
provincii sunt împărțite în comarci.

Fig. II -1 Harta comunităților autonome
Sursa: www.wikipedia.org

15

Tabelul nr. II -1 Comunitățile autonome
Comunitate Populație
(nr. loc.) Suprafață
( ) Densitate
(loc./ ) Capitală (loc.)
Regatul Spaniei 45.200.737 504.645 89,56 Madrid
Andaluzia 8.059.431 87.268 92,12 Sevilla (699.145)
Aragon 1.296.655 47.719 26,77 Zaragoza (654.390)
Asturia 1.074.862 10.604 101,37 Oviedo (214.883)
Cantabria 572.503 5.221 109,65 Santander (181.802)
Castilia -La Mancha 1.977.304 79.463 24,86 Toledo (78.618)
Castilia -Leon 2.528.417 94.223 26,83 Valladolid (316.564)
Catalonia 7.210.508 32.114 223,9 Barcelona (1.595.110)
Comunitatea Madrilenă 6.081.689 8.022 758,14 Madrid (3.132.463)
Comunitatea Valenciană 4.885.029 23.255 210,1 Valencia (797.654)
Extremadura 1.089.990 41.634 26,03 Mérida (54.894)
Galicia 2.772.533 29.574 93,78 Santiago de Compostela (93.712)
Insulele Baleare 1.030.650 4.992 195,55 Palma de Mallorca (407.125)
Insulele Canare 2.025.951 7.447 272,0 Las Palmas (377.203)
Santa Cruz (220.902)
Regiunea Murcia 1.466.818 11.313 130,12 Murcia (439.712)
Cartagena (218.528)
Navarra 605.876 10.391 60,22 Pamplona (194.894)
La Rioja 308.968 5.045 61,24 Logroño (145.866)
Țara Bascilor 2.133.684 7.234 295 Vitoria -Gasteiz (229.484)
Orașul Autonom Ceuta 77.603 19 4.084 –
Orașul Autonom Melilla 69.440 12 5.787 –
Sursa: www.wikipedia.org

Conform tabelului de mai sus, Madrid, capitala Spaniei, deține cel mai mare număr de
locuitori din cadrul orașelor capitală ale comunităților autonome. Densitatea cea mai mare a
populației se regăsește în Orașul Autonom Mellila, cu 5.787 de loc./ , având o
suprafață de doar 12 .
2.2.3 . Caracteristici ale economiei
Economia capitalistă mixtă a Spanie i suportă un PIB care reprezintă 80% din cel al
economiilor vest -europene. Guvernul său de centru -dreapta a lucrat cu succes pentru a
câștiga aderarea la primul grup de țări ce au lansat moneda unic ă europeană pe 1 ianuarie,
1999 . Șomajul a scăzut vizibil sub administrația lui Aznar, dar rămâne una din cele mai
mari rate din Uniunea Europeană, 13%.
Spania este cea de -a doua destinație turistică din lume și are 105 aeroporturi. Ocupă locul
3 în Europa și locul 7 în lume în ceea ce privește industria constructoare de mașini. Peste
82% dintre vehiculele produse în Spania sunt exportate în peste 90 de țări.

16
În al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s -a comprimat cu 1% și a intrat în cea
mai adancă recesiune din 1993. În 2011 Spania se confruntă cu mari probleme datorate
crizei economice.
În ceea ce privește bogăția Spaniei, resursele minerale sunt bogate și variate constând în:
cărbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxită, wolfram,
mercur, uraniu, fosforite, sa re și săruri de potasiu etc. (concentrate în special în nordul
Spaniei și Granada).
Țară agrar -industrială, sectorul capitalist de stat deține un loc important în economie.
Categoriile de teren ale Spaniei s e împart în: agricol -20.615.000 ha. (40,7%), pășun i-
9.563.000 ha. (19%), păduri -13.813.000 ha. (27,4%). În agricultură , persistă încă rămășițele
feudale; marea proprietate funciară are o pondere importantă în structura proprietății
agricole (îndeosebi în Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Nouă). Dintre cul turile agricole,
cea mai mare extindere o au cerealele: grâu, orz, ovăz (în zona centrală a Spaniei, în
bazinul Guadalquivirului și al Ebrului), porumb (în nord), orez (în provinciile sudice). Se
mai cultivă legume și zarzavaturi, măslini (ocupă locul întâ i în lume la producția de
măsline), bumbac, tutun, sfeclă de zahăr, plante citrice (p e litoralul mediteranean), viță -de-
vie (producând vinuri renumite: Xeres, Malaga, Alicante), pomi fructiferi.
În sectorul creșterii animalelor, pe primul loc se află creșt erea ovinelor; în nord și în nord –
vest se cresc cornute mari, iar în Ga licia, Estremadura, Catalonia -porcine. Este dezvoltat
pescuitul.
Principalele ramuri industriale sunt industria extractivă și industria ușoară (țesături de
bumbac, lână, mătase). Este d ezvoltată industria siderurgică (Bilbao, Sagunto), metalurgia
neferoasă (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de mașini (în special
automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic), chimică. Industria
alimentară produce vinuri, ulei de măsline, conserve de fructe și de pește, zahăr. Spania
exportă produse agro -alimentare (portocale, măsline și ulei de măsline, vinuri, legume,
orez, fructe, conserve), minereuri, metale neferoase (mercur, plumb), produse chimice,
produse textile, plută și importă produse industriale, petrol, materii prime textile.
Comerțul exterior este orientat spre țările Europei vestice, SUA și America Latină.
Așadar, conform prezentării din cadrul capitolului, Spania este o țară complexă, atât din
punct de vedere economic și demografic, cât și din punct de vedere al cadrului natural.
Datorită climatului său atrăgător și al atracțiilor turistice naturale, Spania reușește să se
încadreze detașat între cele mai căutate țări ca destinație turistică. Diversitatea formelor de
relief, zonele climatice și structura hidrografică dau Spaniei posibilitatea de a cuprinde o
paletă mai largă de turiști, precum cei ce iubesc aventura, care pot opta pentru cățărări pe
munte sau admirarea vulcanilor; cei ce dores c relaxare și liniște, care se pot delecta cu
minunile naturii în diversele parcuri și rezervații ale țării; cei ce iubesc soarele și apa, care
pot evada în zonele de litoral foarte exotice.

17
CAPITOLUL III: TURISMUL – RAMURĂ DE BAZĂ A
ECONOMIEI SPANIOLE
Capitolul III va prezenta regiunea Catalonia din punct de vedere turistic, contribuția
Cataloniei în cadrul turismului din Spania, precum și fluxurile turistice la nivelul orașului
barcelona și evenimentele culturale ce duc la dezvoltarea turistică a Catsloni ei.
3.1. Locul Cataloniei în turismul Spaniei
PIB-ul Barcelonei în 2016 a fost de 70.952 mil. €, PIB/cap. loc. fiind de 44,1 mii €, iar
ponderea PIB -ului Barcelonei în Catalonia a fost de 34,4 %.
Catalonia, o regiune de mărimea Belgiei, are o importanță strategică pentru cea de -a patra
economie din zona euro. Acest teritoriu, cu propria sa limbă și cultură, mărginit de Marea
Mediterană și Pirinei, reprezintă 6,3% din suprafața totală a Spaniei, 16% din populația țării
și o cincime din PIB.
Catalonia este leagănul pictorilor Salvador Dali și Joan Miro sau a arhitectului Antoni
Gaudi, adesea în avangardă, atrage 22,5% din turismul din Spania.
În sport, Barcelona este singurul oraș care a găzduit Jocurile Olimpice de vară în 1992,
iar FC Barcelona este unu l dintre cele mai bune cluburi de fotbal din țară.
Catalonia găzduiește industrii importante și centre strategice de cercetare, în special în
domeniile energiei nucleare și biomedicinei. Regiunea este, de asemenea, responsabilă
pentru un sfert din expo rturile Spaniei și are o rată a șomajului de 13,2%, cu patru puncte
mai mică decât restul țării. Dar este și una dintre cele mai îndatorate regiuni, cu o datorie
publică egală cu 35,2% din PIB (75,4 miliarde de euro) și trebuie să atragă în mod regulat
bani de la un fond special al statului spaniol.
Barcelona atrage vizitatori interesați de arhitectură, design, cultură, mâncare și așa mai
departe. Aceasta ocupă locul șase în rândul orașelor europene pentru numărul de nopți de
cazare. Cu 2,6 milioane de pas ageri de croazieră (2016), Barcelona este destinația de
croazieră de top din Europa și unul dintre cele mai vizitate orașe europene.
Împreună cu industria, comerțul și turismul sunt activități importante. Turismul reprezintă
12% din PIB -ul catalan și a dev enit una dintre cele mai notabile activități economice. Cu
peste 18 milioane de turiști străini (2016), Catalonia este una dintre destinațiile europene de
top, reprezentând 22,2% din totalul spațiilor turistice spaniole și 2,5% din UE.
Anul 2013 a reprez entat un an de noi etape și cifre record pentru sectorul turismului din
Barcelona. În 2013, Barcelona a ajuns la cifra de 7,5 milioane de turiști care locuiesc în
hoteluri pentru prima dată.

18
Tabelul III -1 Impactul economic al turismului în Barcelona
2007 2014
Mil. €/zi 18-22
27
Mii de persoane angajate in turism 80-100 >120
Sursa: INSETUR

Conform tabelului III -1, turismul din Barcelona a avut un aport asupra economiei de până
la 22 mil. €/zi în anul 2007, ajungând să atingă 27 mil. €/zi în 2014. Se poate deduce deci, o
creștere de 5 mil. €/zi, creștere determinată de cheltuielile mai mari pe care turiștii le fac și
de numărul din ce în ce mai mare de turiști ce ajung în Barcelona.
3.2. Evenimente le culturale și dezvoltarea turistică a Cata loniei
Elementele tangibile și intangibile ale patrimoniului cultural au o caracteristică unică,
care le conferă un potențial foarte atractiv de a de veni resurse turistice și de a se transforma
în produse. Turismul care este legat de referințele cultur ale terito riale este un element -cheie
în facilitarea unei viziuni turistice care poate fi reprodusă aproape oriunde și care produce
experiențe foarte diverse (Urry, 1990).
Cultura joacă astăzi un rol foarte important ca produs care trebuie consumat într -un cadru
pe care unii autori l-au definit drept trecerea de la producția ind ustrială la producția
culturală (Rifkin, 2001). Acest rol devine din ce în ce mai evident datorită a doi parametri
caracteristic i ai economiei actuale: în primul rând, există economia cunoașt erii care dă
petrecerii timpului liber un rol de descoperire și de învățare, foar te apreciat atunci când este
vorba de bunur i culturale (Valls, 1999); î n al doilea rând, în contextul economiei globale,
producția culturală consolidează posibilitățile divers ificării și specificității locale.
Patrimoniul acționează, de asemenea, ca bază pentru a produce produse specifice abordate,
în același t imp, pe piețe mar i.
În primul rând, cultura oferă efecte economice îndreptate sau induse; întărește identitatea
destina țiilor și proiectează efecte pozitive asupra imaginii. Este, de asemenea, un domeniu
de intervenție pentru autoritățile interesate să transforme regiunile în politici locale și
regionale de dezvol tare. În cele din urmă, c ontribuie la promovarea strategiilo r în turismul
cultural care pot ajuta la poziționarea orașelor și teritoriilor pe o scenă înaltă (Herrero,
2004).
Cu toate acestea, capacitatea culturii de a produce efecte pozitive în dezvoltarea locală
depinde de modul în care unele aspecte esențiale ale activității și ale caracteristicilor
teritoriale se articulează:
1. densitatea și apropierea piețelor – efectele activităților culturale asupra dezvoltării cresc
odată cu densitatea urbană, deoarece implică mai multe servicii pentru satisfacerea cererii.

19
2. continuitatea – activitățile permanente oferă un sprijin mai mare dezvoltării decât restul ,
în sensul facilitării investițiilor.
3. prin participarea agenților locali, bunurile culturale pot fi transformate în activități care
să dureze întregul an, acope rind nevoile cetățenilor locali, și nu în produse sezoniere pentru
a atrage turiști.
4. aglomerarea teritorială și concentrarea bunurilor culturale creează sinergii între
organizatori și, datorită faptului că o vizită poate genera ceva mai mult, contribuie la
extinderea mediei timpului acestor vizite și a cheltuielilor globale ale vizitatorilor.
Este esențial să se acorde atenție evenimentelor speciale atunci când se încearcă
înțelegerea modului în care dinamica turistică bazată pe cultură poate pătrunde pe teritoriu
și facilita diversificarea utilizării și funcționării patrimoniului tangibil și intangibil,
generând, în același timp, efecte asupra dezvoltării locale. Aceste efecte nu pot fi măsurate
întotdeauna cu ușurință, deoarece este adesea dificil să se distingă dacă asistența pentru
eveniment este principalul motiv al vizitei sau dacă este o activitate complementară și
ocazională efectuată în timpul vizitei la destinație.
Relația pe care evenimentele o au cu potențialul dezvoltării teritoriale a fost an alizată din
perspectiva impactului economic și social și mai puțin din perspectiva impactului asupra
mediului (Getz, 2008; Rollins & Delamere, 2007).
Efectele pe care prezența evenimentelor și a festivalurilor le provoacă a supra
comunităților locale pot fi explicate în trei nivele diferite: ca impuls social (care beneficiază
de un sentiment de identitate în com unitate și de mândrie față moștenirea sa), ca
generatoare de beneficii economice (beneficii promoționale pe termen lung, beneficii
induse și îndrepta te sau valori crescute ale proprietăților) și ca elemente de portofoliu de
bază ale produsului turistic local (gata să stimuleze cererea în perioadele scăzute, să creeze
oportunități pentru acțiuni comune și să îmbunătățească imaginea destinației) (Callot, 2002;
Chha bra et al., 2003; CE, 2007). Deo potrivă, în unele împrejurări pot apărea unele efecte
socio -economice negative , derivate din implementarea evenimentelor turistice (distorsiuni
în stilul de viață al locuitorilor și întreruperea ritmului obișnuit de zi cu zi în timpul
celebrării evenimentelor, zgomot și creșterea tra ficului, apariția criminalității și
vandalismul ui, congestia, exodul locuitorilor, utilizarea excesivă a infrastructurilor etc.)
(Litvin & Fetter, 2006; Wood, 2005).
Cele mai frecvente probleme provin din faptul că nu toate evenimentele obțin același
impact economic (de cele mai multe ori , acest impact este mic sau absent) și că succesul nu
poate fi evaluat n umai prin numărul de vizitatori. Multe dintre astfel de evenimente pierd
bani at unci când se calculează beneficii le puse pe seama unei baze foarte puternice. De
asemenea, competiția cu alte evenimente face dificilă atragerea vizitatorilor din afara
regiunii, fie că evenimentele pot fi produse secvențial (cele care au funcționat bine) , fără a

20
atinge condiții minime de creativitate (Prentice & Andersen, 2003) , fie că sunt adaptate
particularităților locale .
Rolul evenimentelor de turism cultural în Catalonia
Deși în Catalonia coexistă diferite modele de turism, există o atitudine de a folosi
imaginea Cataloniei ca destinație culturală și de a face din identitatea catalană o legătură
care unește diferite produse turistice legate de patrimoniul cultural (DCCT, 2004).
Creșterea cererii de turism cultural în Catalonia arată dedicarea patri monială a ofertei
turismului cultural catalan. Între 1998 și 2001, turiștii culturali au crescut într -un procent de
46% în Catalonia, ceea ce înseamnă dublarea creșterii turismului internațional în Catalonia
pentru aceeași perioadă (23,9%).
Barcelona a de venit un punct de atracție internațional pentru turismul cultural (cu 2,8
milioane de turiști culturali în 2001), care concentrează 47,1% dintre turiștii culturali din
Catalonia. În ceea ce privește evenimentele turistice culturale (CTE) organizate în
Catalonia, imaginea este foarte asemănătoare. Unii autori (Richards, 2 007) indică diferența
dintre evenimentele turistice culturale organizate în Barcelona, unele cu o capa citate mare
de a atrage turiștii internațional i și cele din restul regiunii, unde atra cția turistică a
evenimentelor culturale este mai redusă și unde publicul este format în principal din
localnici și din cei din împrejurimi. Acesta este u n fenomen care se întâmplă datorită
transformării Barcelonei în destinație turistică internațională care concentrează marile
imagini turistice și care, împreună cu Costa Brava, adună imaginea turistică pe care o au
turistii internaționali din Catalonia. Astfel, Catalonia, chiar dacă are o cultură populară,
asociativă și sărbătorită (Richards & Crespi, 2007 ), nu este o imagine a turismului cultural
care poate genera fluxuri turistice internaționale decât în câteva destinații.
Chiar dacă resursele turistice culturale sunt foarte prezente în întreaga regiune, Catalonia
suferă, din punct de vedere al imaginii , un deficit față de Barcelona și cele câteva centre
specializate în turismul internațional, care sunt relevante pentru operatorii de turism și care
au o imagine turistică globală. De aceea este atât de complicat să se poziționeze pe piață
aceste produse p e care publicul nu le știe.
Bogatul patrimoniu cultural al societății catalane și rata ridicată de implicare socială în
evenimentele populare și culturale au fost un meca nism de creștere constantă a
evenimentelor turistice culturale în Catalonia în ult imii ani. E ste greu să se justifice această
creștere ca răspuns la cererea turistică tot mai mare, cu excepția orașului Barcelona .
3.3. Fluxuri turistice în Catalonia -Barcelona
Barcelona este orașul de top în ceea ce privește numărul de vizitatori astfel, se vor analiza
fluxurile turistice ale acestuia.

21
Tabelul nr. III -2 Numărul de turiști sosiți în Barcelona în diferite tipuri de unități de cazare
1990 2000 2010
Hoteluri 1.732.902 3.141.162 7.133.524
Pensiuni și hanuri – – 392.527
Apartamente
turistice – – 91.531

2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 7.440.113 7.571.766 7.874.941 8.303.649 9.065.650
Pensiuni și
hanuri 354.100 381.00 0 371.651 483.064 584.468
Apartamente
turistice 193.652 196.930 198.124 209.591 211.553
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Evoluția datelor din tabelul de mai sus poate fi explicată prin faptul că, o dată cu
liberalizarea circulației persoanelor, numărul călătoriilor a crescut, Barcelona înregistrând,
la nivelul anului 2016, un număr de peste 9 milioane de turiști, sosiți numai în hoteluri.
Tabelul prezentat anterior oferă informații numerice referitoare la evoluția numărului de
turiști sosiți în diferite tipuri de unități de cazare, în intervalul 1990 -2016.
Se observă o creștere contiună, de la an la an, o explozie remarcabilă producându -se între
anii 2015 -2016, unde numărul turștilor a crescut cu 762.000 de persoane.
Pe de altă parte, această creștere mai poate fi pusă și pe seama dezvoltării din ce în c e mai
rapide a turismului de afaceri, turism ce se caracterizează prin cazarea în hoteluri și un
număr redus de înnoptări și prin numărul mare de persoane adepte ale acestui tip de turism.
Tabelul nr. III -3 Numărul de înnoptări ale turiștilor din Barcelona în diferite tipuri de unități de
cazare
1990 2000 2010
Hoteluri 3.795.522 7.777.580 14.047.396
Pensiuni și hanuri – – 962.519
Apartamente turistice – – 332.280

2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 15.931.932 16.485.074 17.091.852 17.656.329 19.162.580
Pensiuni și
hanuri 891.100 937.100 1.031.607 1.324.260 1.532.538
Apartamente
turistice 666.063 645.715 684.050 696.318 728.999
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Se poate observa din acest tabel că, p e măsura creșterii numărului de turiști sosiți în
unitățile de cazare, crește și numărul înnoptărilor. Un alt factor mai poate fi și creșterea
bugetului de timp liber și creșterea veniturilor turiștilor.

22
Tabelul nr. III -4 Procentul lunar al sejururilor turiștilor sosiți în Barcelona (%) (2016)
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Hoteluri 5,8 6,6 7,7 8,4 9,0 9,0 9,7 10,1 9,5 9,5 7,8 6,9
Pensiuni și
hanuri 4,4 5,9 7,3 9,0 9,8 8,7 10,4 11,1 9,7 9,7 7,5 6,5
Apartamente
turistice 5,1 6,7 7,7 8,1 8,9 9,6 11,5 10,6 10,1 9,2 5,9 6,4
Sursa: www.barcelonaturisme.com
Tabelul III -4 prezintă ponderea sejururilor pe fiecare lună, în diferite tipuri de unități de
cazare. Este normal ca procentul sejururilor să fie mai mic în periada rece decât în mijlocul
sezonului, majoritatea turiștilor realizând vacanțe, în principal, în perioadele de concedii
care se desfășoară de obicei vara. Astfel, lunile iulie și august sunt lunile de v ârf ale
turismului din Barcelona, cu procente de peste 10%.
Tabelul nr. III -5 Durata me die a sejurului a turiștilor sosiți în Barcelona (zile/turist )
1990 2000 2010 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 2,2 2,5 2,0 2,1 2,2 2,2 2,1 2,1
Pensiuni și
hanuri – – 2,5 2,5 2,5 2,8 2,7 2,6
Apartamente
turistice – – 3,6 3,4 3,3 3,5 3,3 3,4
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Surprinzător este faptul că , din acest tabel reiese că sejurul mediu cu ponderea cea mai
ridicată nu este realizat de către unitățile hoteliere. Acest lucru se datorează atât costurilor
mai ridicate pe care le presupune cazarea într -un hotel, cât și dezvoltarea și dotarea
apartamentelor turistice.
Turiștii t ind să opteze pentru apartamentele turistice deoarece, practicând un turism în
familie, aceste unități oferă un raport calitate -preț foarte satisfăcător.
În concluzie, Catalonia, dar în special Barcelona, oferă economiei spaniole o mână de
ajutor foarte im portantă. Cu 34,4% pondere în PIB -ul Spaniei, Catalonia se situează în
vârful regiunilor importante ale țării.
Totodată, turismul catalan atrage un număr impresionant de turiști străini (18 mil. în
2016) care lasă în economia Spaniei aproximativ 27 mil.€/z i, numai la nivelul orașului
Barcelona.
Catalonia reprezintă 22% din spațiul turistic al Spaniei, o pondere deloc neglijabilă.
Deși plină de atracții turistice de natură culturală, Catalonia nu se poate defini strict ca o
destinație culturală 100%, ea fii nd un cumul de obiective, surse și resurse turistice de tot
felul. Totuși, dezvoltarea turistică a acestei regiuni, pe lângă turismul de litoral, se mai
bazează și pe turismul cultural, care începe să se dezvolte tot mai mult. O problemă care
apare odată c u această dezvoltare este integrarea. Fiind o formă relativ nouă a turismului,

23
este greu să atragă un număr foarte mare de adepți însă, cu pași mici, evoluează în timp și
reușește să promoveze tendințele și obiceiurile culturale.
Este foarte greu să se mo nitorizeze dacă motivația călătoriilor turiștilor din Barcelona este
una culturală, chiar dacă aceștia participă la activități de acest gen. Este probabil ca ei să
practice aceste activități ca anexe ale altei motivații turistice. Astfel, putem integra tur ismul
cultural nu ca o nișă a turismului de masă, ci ca o formă de turism complementară altor
tipuri de turism majore.
3.4. Distribuția sp ațială a centrelor și zonelor turistice din Catalonia –
Barcelona
Spania, în general este împărțită în districte, Barce lona deținând 10 dintre acestea.
Tabelul III -6 Distribuția of ertei de cazare pe districte în Barcelona
Districte Hoteluri % Pensiuni % Locințe turistice %
Orașul vechi 18.175 26,7 1.497 18,4 2.444 5,9
Eixample 19.119 28,1 2.653 32,6 22.269 53,6
Sants Montjuїc 6.391 9,4 515 6,3 3.984 9,6
Les Corts 6.239 9,2 584 7,2 872 2,1
Sarria -Sant Gervasi 3.758 5,5 257 3,2 2.334 5,6
Gracia 648 1,0 1.559 19,1 4.221 10,2
Horta – Guinardo 1.035 1,5 166 2,0 865 2,1
Nou Barris 286 0,4 0,0 0,0 81 0,2
Sant Andreu 247 0,4 12 0,1 351 0,8
Sant Marti 12.138 17,8 905 11,1 4.134 9,9
Total 68.036 100,0 8.148 100,0 41.555 100,0
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Tabelul de mai sus prezintă districtele Barcelonei și distribuția principalelor tipuri de
unități de cazare, precum și ponderea acestore.
Se remarcă o distribuție neuniformă a unităților de cazare, în unele zone predominând
locuințele turistice, în altel hotelurile.
Catalonia are în general o structură cu puternice infl uențe rurale, doar orașele mai
prezentând hoteluri impunătoare.
Eixample deține ponderile cele mai mari ale tuturor tipurilor de unități de cazare, cele mai
multe fiind locuințele turistice.
Fiind locul în care se găsesc atât Casa Mila și Casa Batllo, cât și faimoasa Sagrada
Familia, Eixample atrage numeroși turiști.
Structurat în formă de rețea, ca majoritatea districtelor din Barcelona, acest cartier are
străzi largi, cu vizibilitate mare și foarte bine structurate astfel, traficul din Eixamp le este
unul fluent și liniștit .

24
CAPITOLUL IV: BAZA TEHNICO -MATERIALĂ A
TURISMULUI DIN CATALONIA -BARCELONA
Baza tehnico -materială se referă la totalitatea structurilor de primire turistică, restaurație
și agrement și divertisment de care dispune infrastructura une zonei, regiuni sau țări.
Acest capitol prezintă infrastructura Cataloniei și evoluția acesteia pe o periadă cuprinsă
între 1990 și 2016, precum și căile și mijloacele de trasport existente și utilizate.
4.1. Infrastructura turistică
4.1.1. Structuri de primire turistice cu funcții de cazare
Aceste structuri au un rol foarte important în dezvoltarea turismului și în realizarea un or
fluxuri mai mari de turiști.
Tabelul nr. IV -1 Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în Barcelona
1990 2000 2010 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 118 187 328 352 365 373 381 408
Pensiuni și hanuri – – 209 214 238 252 268 289
Apartamente turistice – – – – 13 12 12 11
Hosteluri – – – – 74 86 111 123
Locuințe turistice – – – – 7.044 9.606 9.606 9.657
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Urmărind datele din tabelul de mai sus, n umărul unităților de cazare prezintă o creștere
progresivă, de la an la an, de aproximativ 1,5%.
Față de pensiunile turistice, hotelurile dețin un număr mai mare datorită dezvoltării
afacerilor în domeniul turismului și gradului de acoperire a unui număr mai mare de turiști,
fapt reprezentat de numărul mare de spații de cazare (camere).
Tabelul nr. IV -2 Numărul camerelor de ca zare pe structuri de primire turistică cu funcțiuni de
cazare
1990 2000 2010 2012 2013 2014 2015 2016
Hotel 10.265 16.561 31.776 33.362 34.453 34.689 34.573 34.876
Pensiuni și
hanuri – – – – 3.431 5.768 6.036 6.414
Apartamente
turistice – – – – – 42.442 41.349 65.515
Hosteluri – – – – – 8.148 9.024 8.792
Sursa: www.barcelonaturisme.com

25
O primă explicație a datelor din tabelul IV -2 este că evidențierea creșterii acestui numă r
de locuri în hoteluri se datorează puterii de acoperire a unui număr mai mare de camere de
către un hotel, față de un apartament turistic, care se află pe locul II.
O altă explicație poate fi și creșterea numărului de unități de cazare de tip hotelier și
crearea unor hoteluri mult mai mari, cu mai multe etaje.
4.1.2. Structuri de primire turistice cu funcții de alimentație publică
Alimentația este, pe lângă o necesitate primară umană, o necesitate spirituală și o
oportunitate de a cunoaște tradițiile culina re ale unui popor.
Tabelul nr. IV -3 Preferințe gastronomice ale turiștilor din Bacelona (%) 2013
Restaurante tradiționale 59,9
Bucătării internaționale 15,1
Cafenele și baruri 11,2
Altele 13,8
Sursa: www.barcelonaturisme.com

La nivelul an ului 2013, conform tabelului IV -3, majoritatea turiștilor din Barcelona
preferă restaurantele tradiționale, în detrimentul celorlalte unități de alimentație. O
explicație foarte simplă este aceea că turiștii tind să încerce gusturi noi, tradiționale ale țării
vizitate, puțini dintre ei fiind reticenți la nou și, astfel, alegând restaurantele internaționale
și gusturile comune.
4.1.3. Structuri de primire turistice cu funcții de agrement și divertisment
Agrementul și divertismentul ajută dezvoltarea turismului prin noi oportunități de relaxare
și destindere a turiștilor.
Tabelul IV -4 Numărul vizitatorilor pentru locurile de interes din Barcelona
TOP 10 2012 2013 2014 2015 2016
Bazilica Sagrada
Família 3.233.526 3.176.970 3.260.880 3.722.540 4.561.848
Acvariul din Barcelona 1.647.163 1.718.380 1.590.420 1.549.480 1.587.828
Parcul Guell – – 2.598.732 2.761.436 2.958.901
Muzeul FC Barcelona 1.540.648 1.506.022 1.530.484 1.785.903 1.947.014
Orașul Barcelona 1.223.875 1.258.645 1.236.664 1.486.228 1.306.230
Parcul zoologic din
Barcelona 1.080.187 1.070.104 1.057.188 1.004.069 965.292
La Pedrera 861.583 944.509 932.356 990.112 1.207.087
Muzeul Picasso 948.869 915.226 973.034 1.008.125 954.895
CosmoCaixa Barcelona 788.176 716.877 – 733.778 757.245
CaixaForum Barcelona 971.101 686.151 – 775.020 753.944
TOTAL 12.295.128 11.992.884 13.179.758 15.816.691 17.000.284
Sursa: www.barcelonaturisme.com

26

Tabelul IV-4 prezintă primele 10 atracții turistice de top ale Barcelonei. Se distinge
detașat Bazilica Sagrada Familia, care atrage a nual peste 3 mil. de turiști. O altă atracție de
top este Parcul Guell, care atrage prin istoria creatorului Gaudi, care a pus toată măiestria sa
în realizarea unui loc fascinant.
Cu peste 17 mil. de vizitatori, Barcelona demonstrează că are o structură a locurilor de
agrement -divertisment foarte dezvoltată și atrăgătoare.
Tabelul IV -5 Vizitatori la punctele de interes cultu ral din Barcelona în 2013: 83% internațional
Puncte de
interes 1994 2000 2012 2013 2014
Total muzee și
colecții 3.716.012 7.509.567 10.217.515 10.696.563 12.485.216
Total centre de
expoziții 413.215 722.242 2.323.274 2.019.761 2.410.797
Total zone de
agrement 2.252.698 2.933.113 2.096.415 2.174.922 3.256.112
Total zone de
interes
arhitectural 700.000 2.844.334 7.259.826 7.155.133 11.092.473
Total
transporturi
unice 123.800 1.669.815 4.182.017 4.178.976 4.162.335
TOTAL 7.205.725 15.679.071 26.079.047 26.225.355 33.406.933
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Conform tabelului de mai sus, m uzeele, centrele de expoziții, zonele de interes
arhitectural și zonele de agrement și transport din Barcelona atrag peste 80% turiști străini.
Muzeele atrag cel mai mare număr de turiști, urmate de zonele arhitecturale. Acest lucru
se datorează în princi pal faptului ca Barcelona dispune de numeroase atracții de acest gen,
cultura fiind aerul principal resimțit de turiștii care aleg Catalonia ca destinație turistică.
Facilități culturale, de agrement și de consum:
-68 muzee și spații de expoziție ;
-39 biblioteci publice (bibliotecile din Barcelona), cu 6.343.803 de vizite ;
-57 locații și spații unice ale artelor spectacolului cu 2.318.628 spectatori ;
-163 festivaluri înregistrate în orașul Barcelona cu 1,7 milioane de participanți ;
-85 grădini și parcu ri urbane .
4.1.4. Structuri de promovare și comercializare turistică
Promovarea, din punct de vedere al marketing -ului, este esența expunerii pe piață a unui
produs, fie el fizic, fie turistic. Așadar, promovarea turistică este un punct foarte important
în atragerea turiștilor și, deci, trebu ie să fie foarte bine realizată și să prezinte produsul
turistic în cel mai frumos și atrăgător mod.

27
Tabelul nr. IV -6 Vizitatorii site -ului
2010 2011 2012 2013
barcelonaturisme.cat 1.763.258 2.379.241 2.595.698 3.608.701
Sursa: www.barcelonaturisme.com
Acest site , prezentat în tabel, promovează Barcelona ca destinați e turistică și oferă detalii
despre locurile de cazare, alimentație și despre tot ceea ce îl interesează pe un turist atunci
când își caută destinația potrivită.
Tabelul nr. IV -7 Numărul de solicitări de date și informații și numărul de persoane din punctele de
informare turistică (2013 )
Solicitări % Persoane %
Puncte de informare 2.259.631 54,5 1.848.321 54,5
Birouri Catalonia 595.612 14,4 440.250 13
Aeroporturi 680.451 16,4 590.312 17,4
Call centre 22.218 0,5 16.960 0,5
E-mail 34.568 0,8 27.824 0,8
Mail 3.222 0,1 2.302 0,1
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Tabelul nr. IV -7 Numărul de solicitări de date și informații și numărul de persoane din punctele de
informare turistică (2016)
Solicitări % Persoane %
Puncte de informare 4.596.469 97,5 3.612.415 97,5
E-mail 77.796 1,7 65.360 1,8
Call-center 39.536 0,8 25.268 0,7
Poștă 1.106 0,1 758 0,1
Total 4.714.907 100,0 3.703.801 100,0
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Conform tabelelor IV -6 și IV -7, cei mai mulți turiști apelează la informarea în cadrul
punctelor de informare turistice, cu o pondere de peste 97%, fapt datorat siguranței obținerii
informațiilor dorite.
Tabelul nr. IV -8 Birouri turistice
2015 2016
Birouri – Puncte de
informare 21 24
Centrele și Punctele din
Rețeaua Rezervațiilor
Naturale 0 1
Sursa: www.barcelonaturisme.com

28
În concluzie, p romovarea și comercializarea turistică este sufucient de dezvoltată, astfel,
Barcelona poate fi studiată de către turiști, înainte de a ajunge fizic la destinație, prin
numeroase mijloace de informare.
4.2. Căile și mijloacele de transport turistice
Transporturile au un rol foarte important în cee a ce privește dezvoltarea turismului, fiind în
strânsă legătură cu unitățile de cazare și alimentație.
Pentru un turism de calitate, infrastructura rețtelelor de transport trebuie să fie foarte bine
amenajată și să ofere condiții de înaltă calitate și conf ort.
4.2.1. Căile și mijloacele de transport rutiere
Transportul rutier a fost și încă este cea mai utilizată modalitate de transport, de -a
lungul timpului disputându -și primul loc cu căile feroviare.
Tabelul nr. IV-9 Rețeaua de drumuri rutiere a Barcelone i pe tip de drum
2012 2013 2014 2015 2016
General 2.094 2.079 2.087 2.080 2.080
Taxe de autostradă 157 158 158 159 159
Autostrăzi libere și căi duble 198 294 290 287 287
Șosele cu mai multe benzi 52 49 48 53 54
Drumuri cu o singură bandă 1.687 1.578 1.590 1.580 1.579
Aparțin s tatului 309 308 308 308 309
Autostrăzi cu taxă 119 118 119 119 119
Autostrăzi libere și căi duble 139 139 139 139 142
Șosele cu mai multe benzi 1 1 1 1 1
Drumuri cu o singură bandă 50 49 49 49 47
Aparțin consiliilor locale 1.590 1.601 1.585 1.585 1.575
Autostrăzi cu taxă 0 0 0 0 0
Autostrăzi libere și căi duble 0 0 0 0 0
Șosele cu mai multe benzi 0 0 0 0 0
Drumuri cu o singură bandă 1.592 1.601 1.585 1.585 1.575
Total 3.996 3.988 3.981 3.974 3.965
Autostrăzi cu taxă 276 276 277 278 278
Autostrăzi libere și căi duble 337 433 429 426 430
Șosele cu mai multe benzi 53 50 49 54 55
Drumuri cu o singură bandă 3.329 3.228 3.225 3.214 3.201
Sursa: www.idescat.cat
Accesat la data de 12.06.2018, ora 12:08

29
Conform datelor Institutului de Statistică al Cataloniei prezentate în tabelul IV -9, la
nivelul anului 2016, numărul turiștilor străini sosiți în Catalonia cu mașina a fost de 4.494,
iar cu autocarele 840.
Catalonia dispune de o infr astructură rutieră cu mai mult de 12 mil. de autostrăzi și
drumuri cu o singură bandă, Barcelona deținând 3 mil. de astfel de căi de transport.
4.2.2. Căile și mijloacele de transport aerian
Transportur aerian este cel mai comod și rapid mijloc de transport, dezavantajul principal
fiind lipsa posibilității pasagerilor de a admira peisajele și locurile pe care ar avea ocazia să
le tranziteze cu mașina, autocarul sau trenul. Un alt dezavantaj este și costul mai ridica t al
unei călătorii cu avionul, mașina având posibilitatea transportării mai multor persoane cu
ocazia de a împărți costurile.
Tabelul nr. IV-10 Mișcarea avioanelor pe tipuri de zbor
Barcelona Catalonia Spania %
Catalonia /
Spania
Avioane 323.539 358.814 2.175.893 16,5
Intern 91.644 89.447 976.981 9,2
Zboruri regulate 85.562 85.566 672.577 12,7
Curse regulate 3.728 3.881 39.217 9,9
Altele 2.354 16.548 265.187 6,2
Internațional 231.895 247.743 1.198.912 20,7
Zboruri regulate 218.865 234.458 1.041.197 22,5
Curse regulate 9.923 13.285 126.018 10,5
Altele 3.107 5.076 31.697 16,0
Sursa: www.idescat.cat ; accesat la data de 12.06.2018, ora 12:40

Conform tabelului prezentat anterior , Catalonia reprezintă peste 20% din zborurile
internașionale ale Spaniei, procent foarte important, care cplasează Catalonia printre
destinațiile de top alese de către turiștii care aleg Spania.
Tabelul IV -11 Traficul de pasageri din aeroportul din Barcelona
1990 2000 2010
Zboruri domestice * 5.506.309 6.281.897 8.562.700
Zboruri internaționale 3.544.071 9.524.425 17.574.674
Zboruri regulate** – 4.003.218 3.072.162
Total 9.050.380 19.809.540 29.209.536

2012 2013 2014 2015 2016
Zboruri domestice * 8.902.752 7.965.865 8.114.158 8.401.035 9.476.051
Zboruri internaționale 23.678.946 25.044.442 27.285.960 29.077.805 32.316.655

Zboruri regulate** 2.562.805 2.206.521 2.158.926 2.197.526 2.328.512
Total 35.144.503 35.216.828 37.559.044 39.676.366 44.121.218
Sursa: www.barcelonaturisme.com

30

*Zboruri domestice – zborurile din restul Spaniei care nu includ zborurile regulate
**Zboruri regulate – zborurile Barcelona -Madrid
Tabelul prezentat oferă informații despre traficul pas agerilor, zborurile internaționale
deținând recordul, și aunme peste 32 mil. pasageri în anul 2016.
4.2.3. Căile și mijloacele de transport feroviar
Transportul feroviar cunoaște o modernizare din ce în ce mai amplă care determină
turiștii să opteze pentru călătoriile cu trenul într -un ritm crescând.
Tabelul nr. IV -12 Structura căilor ferate în Catalonia
Lungimea totală a liniilor (km .) 1.749
Trasee duble 896
Electrificate 1.619
De mare viteză 349
Număr de linii 21
Local 11
Regional 7
Turistic 3
Număr de stații 313
Sursa: www.idescat.cat ; accesat la data de 12.06.2018, ora 13:27

Conform tabelului, 1.749 km. de cale ferată din 16.313 km. totali ai Spaniei aparțin
Cataloniei, ceea ce reprezintă doar 9%, un procent foarte mic.
Tabelul IV -13 Călătorii cu trenul de mare viteză Barcelona -Madrid
2010 2011 2012 2013 2015 2014 2016
Călătorii
Barcelona –
Madrid 2.562.633 2.492.415 2.688.615 3.054.510 3.717.925 3.442.607 3.870.300
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Tabelul IV -14 Călăto rii cu trenuri internaț ionale
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total călă tori 199.996 193.481 194.595 167.400 150.112 84.693 652.916
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Se pare că, deși avionul și mașina proprie sunt mai comode și mai rapide, turiștii aleg și
transpoertul feroviar, datele din tabelul de mai sus confirmând acest fapt, călătoriile
internaționale cu trenul ajungând, de la peste 194.000 în anul 2010, la peste 600.000 în anul
2016.

31
4.2.4. Căile și mijloacele de transport naval
Transportul turisitic naval ia amploare odată cu dezvoltarea turismului de croazieră care a
atras foarte mulți adepți.
Tabelul nr. IV -15 Numărul turiștilor înregistrați în portul din Barcelona prin turismul de croazieră
1990 2000 2010
Îmbarcări – 138.937 632.443
Debarcări – 145.159 633.170
Tranzit – 288.475 1.084.670
Croaziere 207 495 841
Total pasageri 115.137 572.571 2.350.283

2013 2013 2014 2015 2016
Îmbarcări 754.038 754.038 615.377 684.907 773.623
Debarcări 752.248 752.248 607.110 678.847 782.196
Tranzit 1.092.946 1.092.946 1.141.805 1.176.548 1.127.775
Croaziere 835 835 764 749 758
Total pasageri 2.599.232 2.599.232 2.364.292 2.540.302 2.681.368
Sursa: www.barcelonaturisme.com
Tabelul nr.IV -16 Numărul turiștilor înregistrați în portul din Barcelona prin intermediul ferry -boat-
ului
1990 2000 2010
Total pasageri – 880.719 1.096.515

2012 2013 2014 2015 2016
Total pasageri 1.013.885 1.028.897 1.095.503 1.167.493 1.275.366
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Tabelel de mai sus fac referire la numărul persoanelor care au călătorit pe apă în perioada
1990 -2016. Se observă că numărul pasagerilor aflați în tranzit este cel mai mare, fapt
datorat existenței insulelor în apropierea coastei catalane, ceea ce duce la un trafic naval
foarte intens.
În concluzie, căile și mijloacele de transport ale Cataloniei sunt la un nivel mediu al
dezvoltării, fiind o esență a turismului. Permiterea turiștilor sa-și aleagă cel mai adecvat și
satisfăcător mod de a călători, punerea la dispoziție a unei infrastructuri de calitate, duce la
o dezvoltare garantată a turismului.

32
CAPITOLUL V: POTENȚIALUL TURISTIC AL
CATALONIEI
Catalonia este o regiune bogată în resurse turistice, fapt ce determină posibilitatea
practicării tuturor tipurilor și formelor de turism.
5.1. Potențialul turistic cultural al Cataloniei
Cultura catalană a fost și este foarte apreciată pentru diversitatea și multitudin ea de
contraste între societatea contemporană și obiceiurile sale și amprenta istoriei Cataloniei.
Pentru Catalonia, cultura este un element definitoriu al majorității zonelor, fie ele rurale
sau urbane.
5.1.1. Edificiile istorice
1. Ruinele romane din Tar ragona
Acestea fac parte din lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 2000. Amfiteatrul
Roman avea o capacitate de aproximativ 14.000 de spectatori, fiind destinat luptelor cu
gladiatori sau animale feroce, precum și pentru executarea prizonierilor c ondamnați la
moarte. Ulterior, aici a fost construită biserica Santa Maria del Miracle, o biserică în stil
gotic ce poate fi vizitată și astăzi. Ruinele Forumului Provincial se găsesc în apropierea
bisericii Santa Maria, fiind, demult, un loc de întâlnire al demnitarilor.
2. Monumentul lui Columb din Barcelona
Acest monument a fost finalizat în anul 1888 și este dedicat explorator ului căruia îi poartă
numele. C onstă într -o columnă înaltă în vârful căreia se află statuia descoperitorului
Americii. Piedestalu l este decorat cu un număr impresionant de figuri alegorice, fiind gol
pe dinăuntru. Acest monument este cu atât mai important cu cât, deși se susține că
exploratorul s -ar fi născut în Italia, unii istorici catalani confirmă că acesta este de origine
pur c atalană.
3. Castelul Sant Ferran din Figueres
Construcția sa a început în anul 1753 și s -a finalizat în primii ani ai secolului XIX. Acest
castel este cunoscut ca fiind cea mai mare fortăreață a Europei, fiind o construcție militară.
Fortăreața se întinde pe o suprafață de 32 ha. și are un perimetru de 3.120 m. . Este
înconjurată de șanțuri ce se întind pe 5 km. , putând adăposti în incinta sa până la 6.000 de
militari. De-a lungul timpului a funcționat și ca închisoare, fiind folosită și de forțele
armate ale lui Napoleon, iar începând cu anul 1997 a fost deschisă publicului.
4. Castelul Montjuic din Barcelona (Castelul Evreilor)
Acest castel domniă orașul încă din anul 1640 și are o construcție în fo rmă de stea, fiind
construit pe ruinele unei fortărețe. Inițial, destinat împiedicării anarhiștilor, devine apoi
închisoare pentru prizonierii fideli ai lui Franco. Este singurul loc din Barcelona unde mai

33
dăinuie o statuie a generalului Franco. Aflându -se la o altitudine de 170 m., este folosit
astăzi ca punc t de observație, atât pentru oraș, cât și pentru portul din apropiere. Castelul
găzduiește și un muzeu militar în care sunt prezente colecții de arme vechi, precum și
planuri și machete ale Barcelonei.
5. Palatul Regal de Pedralbes din Barcelona
A fost in augurat oficial în anul 1926. Adăpostește azi Muzeul de Ceramiocă, Muzeul de
Arte Decorative și Muzeul de textile. Clădirea palatului a fost construită în stil neoclasic,
fiin înconjurad de grădini impresionante luxuriante, cu iazuri ș isrbori seculari. Muzeul de
Ceramică din incinta palatului prezintă importante colecții de ceramică din sec. XIII, până
în zilele noastre. Muzeul de Arte Decorative cuprinde colecții de mobilier, de ară
decorativă și carpete care datează din sec. XIII și până în zilele noastr e.
6. Palatul Muzicii Catalane din Barcelona
Construcția sa a avut loc între anii 1905 -1908. Reprezintă unul dintre cele mai frumoase
exemple de modernism din Barcelona și este celebru datorită fațadei sale principale care
este decorată cu mozaicuri și cu apiteluiri în formă de flori. Palatul Muzicii Catalane este
practic o sală de concerte corale, simfonice și recitaluri. Fațada sa principală est e cea care
impresinează cel mai mult, prin construcția sa care prezintă un amestec de stiluri
arhitecturale arabe și spaniole și face apel la o mare varietate de materiale și concepte. S -au
folosit cărămizi roșii, pătrate de faianță, cornișe și capiteluri sculptate, iar ferestrele sunt
decorate cu vitralii colorate. Sala principală poate primi până la 2.200 de persoane și posedă
o caracteristică unică: este singura sală din Europa iluminată ziua în totalitate de lumina
naturală.
7. Palatul Guell din Barcel ona
Face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1888. Acest palat este printre
primele capodopere ale lui Gaudi, o lucrare în stil modernist. Palatul Guell îmbină o
snumită somptuozitate cu un gust medieval și cu extravaganța unică a arhitectului Ga udi.
Combină structura pătrată a palatelor medievale catalane tradiționale cu un acoperiș
exclusivist în formă de caisson din lemn și cu i novații ca arcurile parabolice. Parterul,
marcat de severitatea marmurii gri, contrastează perfect cu jocurile de ci’u lori și cu cele 20
de hornuri -sculpturi. Piese de ceramică, elemente de marmură și bucăți de sticlă din diverse
culturi și de diverse culori ornează hornurile, care au devenit adevărate simboluri ale
acestui palat.
8.Casa La Pedrera din Barcelona (Casa Mil a)
Aceasta are un format mai deosebit, apătrând ca o stâncă sub forma valurilor. Casa Mila
este un simbol spiritual, având un fragment din rugăciunea Rozariului scrisă pe cornișă și
alte leemente religioase evidente. Această operă a lui Gaudi figurează, di n anul 1984, pe
lista UNESCO.

34
9.Casa Batllo din Barcelona
Clădirea nu are linii drepte, fiind o altă operă a marelui Gaudi. Fațada este acoperită de
fragmente multicolore de ceramică, acoperșul îl reprezintă pe dragonul inscripționat pe
spada Sântului Gh eorghe, luminatorul a fost gândit neetanș, pentru a permite ventilarea, iar
ramele ferestrelor de la salon au aerisiri reglabile.
10. Poarta Antică din Girona
Face parte din sistemul de apărare al orașului, fiind flancată de două turnuri cilindrice.
Aceas ta datează încă din Evul Mediu și este construită din cărămizi care au rezistat până
astăzi.
5.1.2. Edificiile religioase
1. Catedrala Sagrada Familia din Barcelona
Construcția catedralei a început în anul 1882, inițial fiind o clădire în stil gotic, mai târziu,
sub tutela arhitectului Anonio Gaudi, stilul s -a schimbat complet, devenind o clădire în stil
neo-catalon. Gaudi și -a dedicat viața, timp de 43 de ani, desenării și schimbării complete
prin construire fără repaos, care continuă și în zilele noas tre. Sagrada Famila are trei fațade:
Fațada Nașterii, terminată de către Gaudi și decorată cu motive din natură; Fațada
Patimilor, a căror construcție a fost terminată în anul 1978, și ale cărei statui au stârnit
controverse deoarece stilul acestora este total diferit de cel al lui Gaudi; și Fațada Slavei, la
care se lucrează și astăzi. Înălțimea totală a cateralei este de 170m., cu un metru mai mică
decât un deal de lângă Barcelona, deoarece Gaudi nu considera că lucrarea sa trebuie să fie
mai mare decât cea a lui Dumnezeu.
2. Catedrala din Girona
Este consacrată Fecioarei Maria și se află în punctul cel mai înalt al orașului. Este un
lăcaș de cult catolic, al cărui construcție a durat câteva secole. În sec. XI s -a început
construcția în stil romanic, cont inuând în sec. XIII cu stilul gotic, păstrând însă arcada în
stil romanic de la intrare, fiind terminată abia în sec. XVIII. Aspectul dantelat, specific
stilului gotic, înălțimea impresionantă, silueta deosebită, fac din acest lăcaș de cult un
adevărat muz eu. Vitraliile, decorate în zeci de culori cu formule unice, filtrează lumina în
interior, unde picturile înfățișează cei mai de seamă sfinți ai religiei catolice, protectorii
Gironei. Deasupra altarului suflat în întregime cu aur se află o pictură a Feci oarei Maria, iar
la intrare o pictură ce înfățișează Zămislirea.
3. Catedrala Gotică La Seu din Barcelona
Aceasta a fost finalizată la începutul sec. XX, deși începută în sec. XIII.
Pe locul unde este construită astăzi catedrala exista, încă din anul 343 d . Ch., un lăcaș
unde credincioșii veneau să se roage.

35
4. Bazilica Santa Maria del Mar din Barcelona
Această bazilică a fost construită în stil gotic, în sec. XIV, fiind terminată în 50 de ani.
Pe fațada principală se observă un portal sculptat în piatră, două statui poziționate de o
parte și de alta a portalului care îi prezintă pe Sfinții Petru și Pavel, un timpan sculptat
deasupra porții de la intrare și, deasupra, o rozetă. Interiorul dă senzația unei biserici tip
hală decât a unei biserici tip bazilică . Absența icoanelor se datorează izbucnirii unui
incendiu în timpul războiului. 16 coloane, din care 8 principale care definesc cele trei zone
diferite ale bazilicii, celelalte 8 fiind așezate în semicerc, fiind cele mai subțiri coloane care
susțin o biser ică de asemenea dimensiuni, capela bazilicii fiind de dimensiuni mici.
5. Sinagoga Mayor din Barcelona
Este cea mai veche sinagogă din Europa și a fost descoperită întâmplător în urma unor
lucrări arheologice, datând încă din perioada romană, din sec. al II-lea. Principala fațadă a
sinagogii este orientată către sud -est, spre Ierusalim. Între timp, templul a fost restaurat și
transformat în muzeu, fiind deschis publicului în anul 2002, în 2005 ajungând să atragă
deja peste 20.000 de turiști.
5.1.3. Edificiile culturale și sportive
1. Stadionul Camp Nou din Barcelona
A fost construit în anul 1954 și dat spre folosință în1957. Camp Nou are o capacitate de
98.772 de locuri, fiind stadionul cel mai mare din Europa și al 11 -lea ca mărime din lume.
S-a inițiat un proiect pentru modernizarea acestui stadion în liniile definitorii ale lui Gaudi,
proiect în valoare de 250 mil. euro. Pe Camp Nou se află și Muzeul FC Barcelona, înființat
acum 27 de ani.
2. Arena Olimpică din Barcelon
A fost construită în anul 19 27 pentru a găzdui Expoziția Internațională, dar și pentru a fi o
candidată pentru Jocurile Olimpice din 1936, ca o formă de protest împotriva Germaniei.
Stadionul are o capacitate de 55.926 de locuri, fiind p rintre cele mai mari din Spania.
3. Acvariul di n Barcelona
Este considerat o enciclopedie vie deoarece aici se pot vedea 11.000 de animale marine și
450 de specii diferite reprezentative pentru Mediterană. Acest acvariu pune la dispoziție
una din cele mai importante expoziții de animale din Europa, emi sfera sudică, colonii de
atoli de la Tropice, un tunel de sticlă înconjurat de apă și rechini prin care se poate trece,
acvariul de pești pirahna din Amazon, caimani și peste 20 de specii de pinguini.
4. Parcul de Distracții Port Aventura din Barcelona
Acest parc este împărțin în 6 ”lumi” diferite: Mediterana, Polinezia, China, Mexic, Vestul
Îndepărtat și Sesamo Aventura. Parcul acvatic de care dispune Port Aventura deține 5
tobogane principale, un teren de volei, un râu și o piscină cu valuri. Parcul are p este 30 de
atracții, atât pentru amatorii de senzații tari, cât și pentru cei mai mici. O primă atracție de

36
senzații tari este Dragon Khan, care atinge 110 km./h.; urmat de Hurakan Condor, care
reprezintă o cădere liberă de 100 m.; și Furius Baco este o ca tapultă cu care se ajunge de la
0 la 135 km./h. în doar 3 secunde. Printre atracțiile liniștite se numără spectacolele zilnice
precum french cancan, acrobații chinezești, dansuri tribale, precum și Fiestaventura, un
spectacol cu lumini și foc.
5. Gran Teat re de Liceu din Barcelona
Este cel mai vechi și prestigios teatru din oraș, în special în domeniul operei. Construit în
anul 1838, liceul servea pe post de școală de arte, unde se învăța arta teatrului, a cântecului
și a muzicii italiene, ca astăzi să devi nă un adevărat teatru deschis publicului larg. El Liceu
este compus dintr -o orchestră și un cor permanent și din cântp reți pentru rolurile secundare.
Atracția principală este alegerea sa culturală, propunând în fiecare an oferte diferite.
6. Muzeul de Artă din Tarragona
Creat în anul 1976, a fost deshis publicului abia în 1991.
Colecțiile de artă au fost adunate încă de la începutul anilor 1960, când au fost
achiziționate lucrările de artă ale sculptorului Julio Antoni, mai apoi au fost achiziționate
operel e realizate de către sculptorii Santiago Costa i Vaque și Salvador Martorell i Olle.
Printre expozițiile permanente ale muzeului se remarcă: „Julio Anto ni: Viața unui
Sculptor”; „Trecând de la s ecolul al XIX -lea la secolul XX” ; „De la Republică la
Democraț ie”; „Arta Contemporană”; „Istoria unei Tapiserii”; „Tarragona în anul 1956”.
7. Muzeul de Istorie din Tarragona
Inaugurat la data de 22 noiembrie 1977 și are sediul central în Casa Castellarnau.
Expoziția colecțiilor muzeului se împarte în trei mari zone:
– colecția Molas, ce deține peste 60% din totalul exponatelor, unde se remarcă colecția de
plăcuțe decorative din perioada secolelor XVI -XIX, armele de foc, colecția de monede din
perioada romană până în sec. XIX etc;
– colecția Sanchez Camargo, c e conține 213 opere de artă, 131 de tablouri, 31 de schițe și
52 de gravuri;
– Moștenirea Quintana, unde se remarcă modelul primului aeroplan care a zburat deasupra
orașului Tarragona.
8. Muzeul de Arheologie a Cataloniei din Girona
Acest muzeu se află în sediul mănăstirii Sant Pere de Galligans și are ca obiectiv
prezentarea activităților umane, de la apariția omului în Paleoliticul Inferior, până la Epoca
Târzie Romană, prin intermediul resturilor arheologice descoperite de -a lungul timpului. Ca
și struct ură, muzeul are 11 săli: „Paleoliticul Inferior” (acum 1.00 0.000 -100.000 de ani în
urmă), „Paleoliticul Mediu” (acum 1 00.000 -33.000 de ani în urmă), „Paleoliticul Superior
și Mezoliticul” (acum 33.000 -6.000 de ani în urmă), „Neoliticul”, „Megalismul”, „Epoca
Bronzului”, „Tranziția între Epoca Bronzului și Epoca Fierului” (anul 1000 -600 î. Ch.),

37
„Colonizarea și formarea culturii iberice”, „Cultura Iberică”, „Girona sub stăpânirea
romană” și „Girona sub stăpânirea vizigoților”.
9. Muzeul Pablo Picasso din Bar celona
A fost deschis în anul 1963 și cuprindea 574 de lucrări donate de către Sebartes și
lucrările dăruite de Pablo Picasso orașului Barcelona, azi colecția ajungând să cuprindă
3.500 de lucrări.
10. Muzeul Ciocolatei din Barcelona
Acest muzeu prezintă exponate din ciocolată sau care ajută la fabricarea acesteia, de la
semințele arborelui tropical de cacao, până la statuete sau machete ale unor clădiri celebre.
Printre exponate se numără și o statuetă din ciocolată a gorilei albe de la Grădina Zoologică
din Barcelona, reptila de la intrarea în Parcul Guell sau clădiri celebre ale lui Antonio
Gaudi.
5.1.4. Evenimentele culturale
1. Festivalul Annual de Muzică și Sunete din Barcelona
Este un eveniment care atrage peste 80.000 de oameni în Barcelona, oameni cu talente
diferite în materie de muzică . Evenimentul este împărțit în „Sonar by Day”, care este un
amalgam de c oncerte ale noilor talente, și „Sonar by Night”, o secțiune realizată de nume
internaționale cunoscute din muzică sau orice alt fel de artă. Festivalul se desfășoară în
perioada 14 -16 iunie.
2. Festivalul Montjuic de Nuit din Barcelona
Este un festival cultural gratuit, când muzeele, teatrele, parcurile și grădinile sunt deschise
public în Barcelona, pe Dealul Montjuic. Acest festival se desfășoar ă în luna iulie.
3. Parada Celor Trei Regi din Barcelona
Înainte de Epifanie, cei trei regi sosesc cu o barcă și sunt duși către marea paradă care se
desfășoară destul de încet pe străzile înguste. Regii ș i ceilalți participanți la paradă aruncă
zahăr, dulciuri ș I orez către copii. Zilele de dinaintea paradei oferă posibilitatea copiilor să
inspecteze barca regilor și să le lase mesaje cu dorințe de cadouri. Această paradă se
desfășoară anual pe data de 5 ianuarie.
4. Carnavalul de la Sitges
Este cel m ai important eveniment cultural din Sitges; pene, paiete, costume, ritmuri de
dans transformă orașul timp de o săptămână. Acest carnaval se ține de mai bine de 100 de
ani în perioada februarie -martie. Peisajul este completat de măști, care alegorice și co stume
ieșite din comun.
5. Festivalul Primavera Sound din Barcelona
Timp de trei zile, Parcul Forumului devine o scenă uriașă care găzduiește cei mai buni
muzicieni și DJ din lume. Acest festival se desfășoară în perioada sfârșitului lui mai –
începutului l ui iunie.

38
5.1.5. Resursele turistice de natură etnografică
Printre cele mai importante festivități se numără correfocs , în care „ dracii ” „se joacă”
cu focul și cu oamenii. Acești draci nu sunt în acest caz încarnarea răului; ei sunt
exuberanți, dansând pe sunetele tamburinelor și ale tradiționalului oboi, timp în care
lansează focuri de artificii .
Dar poate cele mai s pectaculoase dintre festivalurile catalane sunt acelea ale colles
castelleres , grupuri de entuziaști care formează turnuri de oamen i impresionante (până la
înălțimea a nouă oameni). Această tradiție veche, care acum s -a extins într -o mare parte a
Cataloniei, a devenit un show sau sport care atrage mii și mii de catalani. Alte sărbători
folclorice importante sunt carnavalul din Vilanova i la Geltrú și Patumul din Berga .
Catalanii au și o muzică deosebită și dansuri. Dansul numit sardana este un dans deschis,
circular, care își are originea în Catalonia de nord, mai cu seamă în districtul Empordà din
provincia Girona. El este dansat în zilele noastre în piețe și străzi, pe muzica unor
ansambluri de instrumente de suflat numite cobles . Oricine se poate alătura dansatorilor.
Ca și celelalte comunități autonome ale Spaniei, Catalonia are propriile simboluri oficiale.
Conform Statutului de Autonomie, drapelul, imnul și ziua sunt definite ca simboluri
naționale ale Cataloniei:
Drapelul Cataloniei , numit Senyera , se bazează pe emblema heraldică a conților din
Barcelona și stema Coroanei de Aragon, c are este format din patru dungi roșii pe un fond
de aur. Acesta a fost desemnat un simbol oficial al Statutului Cataloniei în 1932.
Ziua Națională a Cataloniei este pe 11 septembrie , și este numită în mod obișnuit La
Diada . Ea comemorează asediul Barcelonei di n 1714 și înfrângerea în timpul Războiului de
Succesiune Spaniol.
Els Segadors (Secerătorii) este imnul național din Catalonia. A fost scris în forma sa
actuală de către Emili Guanyavents în 1899. Cântecul este oficial prin lege de la 25
februarie 1993. Acesta se bazează pe evenimentele din 1640 din timpul Revolței din
Catalonia .
Ziua Sfântul Gheorghe este larg ce lebrată în toate orașele din Catalonia, pe 23 aprilie și
include un schimb de cărți și trandafiri între cupluri sau membrii ai familiei.
5.2. Categorii ale turismului cultural
5.2.1. Turismul urban
Această formă a turismului cultural include zonele urbane de interes internațional ala
Cataloniei. Fără îndoială că Barcelona este pe departe cel mai tranzitat centru urban al
Cataloniei.
Turismul urban se caracterizează prin turismul de shopping și turismul de afaceri.

39
Tabelul nr. V -1 Numărul reuniunilor organi zate în Barcelona
1990 2000 2010 2012 2013 2015 2016
Congrese 221 163 310 213 291 311 422
Conferințe și cursuri 108 291 226 182 138 121 134
Convenții și stimulente 44 926 1.602 1.781 1.610 1.836 1.418
Total reuniuni 373 1.380 2.138 2.176 2.039 2.268 1.974
Sursa: www.barcelonaturisme.com

Tabelul de mai sus confirmă faptul că turismul de afaceri ia amploare, numărul total de
reuniuni la nivelul anului 2015 atingând cotele maxime din toți anii analizați.
5.2.2. Turismul rural
Această formă de turism se axază în special pe agroturis și ecoturism.
Catalonia dispune de numeroase zone cu aer rural, liniștit, care încă mai păstrează
tradițiile și obiceiurile vechi.
Cu 564 de case rurale, Catalonia poate întoarce turiștii în timp, la tradiție.
Cel mai frumos și autentic sat din Catalonia este Peratallada, un sat conservat din Evul
Mediu, aparținând Gironei.
În acest sat, protagonistă este piatra, pentru că întregul sat este așezat pe rocă, fiind
împrejmui t de un șanț excavat, în care roca trăiește și impresionează. În 1975 este declarat
Ansamblu Istoric -Artistic, pentru că este unul dintre nucleele foarte importante și bine
conservate de arhitectură medievală din Catalonia.
Se pot vizita castelul fortifica t, cu frumosul său turn, splendidul palat atestat din secolul al
XII-lea și biserica romanică San Esteban din secolul al XIII -lea.
Adevărata atracție a acestui sat este că a știut să -și conserve caracterul rural și, în același
timp, să ofere turiștilor mag azine și restaurante de calitate excepțională care să îi ancoreze
în istoria și cultura sa. Satul se găsește într -o zonă de o frumusețe rar întâlnită, cu munți,
păduri, sate istorice și o coastă virgină. Conservând forma medievală, respectând
construcțiile antice, nu se acceptă construcții noi pentru că nu ar fi în acord cu aspectul
ancestral, ce s -a putut conserva până în zilele noastre.
Armonia construcțiilor încântă cu echilibrul său arhitectonic, în care nu există nimic
strident sau extravagant.
5.2.3. Turismul gastronomic
Bucătăria din Catalonia face parte din dieta mediteraneană, incluzând o varietate de fructe
de mare, de munte și grădină. Bucătăria catalană a adus o întreagă serie de feluri de
mâncare cunoscute deja în diferite părți ale lumii.
Cultu ra culinară catalană s -a născut dintr -un amestec fascinant de influență clasică,
feniciano -greco -romană, medievală, arabă și italiană, ca și cea datorată descoperirii Lumii
Noi și moderne, de venită în timp, la rândul său, „clasică”: cea franceză.

40
Gama de p reparate oferite se întinde de la o bucătărie mediteraneană, pe bază de pește,
fructe de mare, ierburi aromate și legume, până la una alpină, cu multe preparate din porc și
vânat, trecând printr -una continentală, caracterizată de cultivarea grâului și orez ului, de
creșterea vacilor, oilor și caprelor, de prepararea brânzeturilor etc.
Pe 16 noiembrie 2010, UNESCO a recunoscut dieta mediteraneană ca fiind moștenire
culturală intangibilă a umanității. The Mediterranean Diet Foundation a confirmat
Barcelona ca fiind capitala culinară a Mediteranei. Sigur, orice alegere de acest fel poate fi
discutabilă, dar nu se poate nega faptul că regiunea catalană a dat naștere unor mari
bucătari, ca Ferran Adrià, Santi Santamaria, Carme Ruscalleda, frații Roca etc.
În Cata lonia există patru restaurante cu 3 stele Michelin, două cu 2 stele și patruzeci cu 1
stea. Circa o treime din restaurantele „stelate” ale Spaniei se găsesc în Catalonia.
Catalonia excelează în producerea unei game senzaționale de brânzeturi din lapte de
capră, oaie și vacă, a unui ulei de măsline delicat, provenit din măsline Arbequina.
Oferta de fructe de mare este interminabilă, sosurile catalane sunt socotite printre cele mai
originale și mai gustoase, iar produsele din porc, numite embutidos, sunt une le dintre cele
mai căutate produse gourmet din categoria lor. Cava (categorie de vinuri spumante),
vinurile și berea catalană au o tradiție îndelungată și o calitate recunoscută.
Preparate catalane tradiționale
Acestea nu sunt puține la număr. Dintre cele mai importante amintim paella catalană,
adică o paella cu fructe de mare, fideua (un preparat oarecum similar unei paella, doar că se
folosește în loc de orez o varietate de vermicelli), crema catalană, patatas con alioli (cartofi
cu sos alioli), banderill as (mici frigărui cu măsline, anșoa, cepe mici murate și castraveciori
murați), rulouri de aluat cu bacon și prune uscate și afumate, măsline verzi umplute (se scot
sâmburii, iar măslinele se umplu cu o cremă de brânză, se dau prin făină, ou bătut și pesme t
și se prăjesc în ulei) etc..
De menționat este și codul gătit în stil catalan, cu stafide și semințe de pin; „escalivada”
(o selecție de legume ca ardei grași, vinete, ceapă, roșii și usturoi, gătite pe cărbuni, pe
grătar sau chiar la cuptor, tocate și a mestecate cu ulei de măsline).
„Escudella barrejada”, care este o supă consistentă, cea mai veche supă menționată în
Europa într -o carte de rețete, compusă dintr -un fel de chiftea mare, cu mult usturoi, numită
„pilota”, uneori și bucăți de cârnați „botifar ras”, diverse legume de sezon precum țelină,
varză, morcovi, plus orez sau paste; „ollada”, un fel de tocană compusă din legume,
leguminoase și carne sau cârnați, de obicei porc.
„Esqueixada” este o salată ce conține fâșiuțe de cod sărat, roșii, ceapă, oțe t, ulei de
măsline, câteodată și ardei grași, și este uneori garnisită și cu ouă fierte tari.
„Pa amb tomaquet” este o gustare în care feliile de pâine sunt unse sau frecate cu roșii și
usturoi, după care sunt stropite cu ulei de măsline și asezonate cu sa re. Aceste felii de pâine

41
se pot servi ca atare sau ca garnitură la tot felul de cârnați, șuncă, brânzeturi, anșoa, pește
marinat sau escalivada.
„Suquet de peix” este o tocană cu mult sos, asemănătoare unei „bouillabaise provensale”,
preparată din mai mul te feluri de pește.
„Cargols a la llauna” este un preparat pe bază de melci, bine sărați și piperați, gătiți la
cuptor și serviți cu picada.
„Sonsos” sunt pești, un fel de țipari prăjiți după ce au fost acoperiți cu un aluat subțire.
Cum bucătăria catalană este o combinație de elemente mediteraneene, continentale și
alpine, ea oferă o gamă de preparate numite „mar i muntanya”, adică mare și munte, care
combină fructele de mare cu porc, oaie, pui și vânat. Porcul este unul dintre alimentele în
care catalanii excelează. „Mongetes amb botifarra” este o faso le cu cârnați în stil catalan.
„Botifarra” este un cârnat cu vârstă venerabilă: catalanii afirmă că provine din „lucanica”,
celebrii cârnați prezenți în alimentația romanilor, preparați din carne de porc toca tă și
mirodenii. Variante de lucanica sunt prezente și în alte bucătării, ca cea italiană, portugheză
sau braziliană.
„Embotits” este un termen generic pentru tot felul de preparate din carne de porc uscate și
uneori afumate; poate cele mai cunoscute tipur i de embotits sunt cârnații „fuet” și
salamurile „salchichon” sau „llonganissa”.
„Aioli”, „sofrito” și „romesco” sunt cele mai caracteristice sosuri folosite în bucătăria
catalană. Romesco constă într -un amestec de tomate, sos de ardei romesco, usturoi prăjit,
pătrunjel, migdale, alune, nuci de pin și pâine, care se adaugă la diferite feluri de mâncare.
Aceste numeroase preparate tradiționale și multe altele, atrag turiști din toate colțurile
lumii pentru a le degusta și, nu es te de mirare faptul că sunt încântați și surprinși de gusturi
și arome.
5.2.4. Turismul vitivinicol
Spania este, potrivit celor mai recente statistici ale Organizației Internaționale a Viei și
Vinului (2015), cea mai mare țară cultivatoare de viță -de-vie d in lume, cu o suprafață de
1,021 milioane hectare. Producția anuală de vin depășește puțin 37 milioane de hectolitri,
ceea ce o clasează pe locul al III -lea în topul țărilor producătoare de vin, după Italia și
Franța.
Suprafața viticolă a Spaniei cuprinde șase mari zone. În nord, se află regiunile viticole
Rioja, Navarra, Aragon; în centru, Castillia -La Mancha; în est, Catalonia, Valencia și
Murcia; în nord -est, Galicia; în sud, Andaluzia, la toate acestea adăugându -se Insulele
Baleare.
Cramele cele mai viz itate de turiști sunt Finca Ca N'Estella și Oller del Mas.
Ca N'Estella a produs vinuri începând din 1847. În a doua jumătate a secolului al XIX –
lea și în timpul unei mari părți a secolului al XX -lea, acest bodega a fost unul dintre cele

42
mai importante di n Penedes în ceea ce privește extinderea și cantitatea de struguri pe care
le-a recoltat. O serie de butoaie antice și două prese de vin au fost păstrate din acel moment.
Excursii cu ghizi la vinărie și la fermă se fac încă din anul 1800. Se pot degusta vi nuri
precum Oms și cava Rabetllat i Vidal, precum și diverse aperitiv. Există opțiunea de a
vizita podgoriile în căruțe trase de cai.
Conform datelor de pe site -ul tripadvisor, 85% dintre turiștii sosiți în această cramă, au
notat -o ca fiind excelentă, 15% notând -o cu foarte bună, recenzii negative neexistând.
Oller del Mas este un loc unic, în inima Cataluniei, la o aruncătură de băț de orașul
Manresa și Muntele Montserrat.
Oller del Mas face parte din denumirea de origine Pla de Bages, o frumoasă zonă sit uată
în apropierea munților din Montserrat și Parcul Natural de Sant Llorenç de Munt i l'Obac.
Pla de Bages are o tradiție vinicolă din timpuri imemoriale. De fapt, unii istorici susțin că
numele Bages vine de la latina Bacchus, zeul roman al vinului.
Astăzi, acesta își păstrează varietățile natale și acest lucru, împreună cu climatul relativ
aspru, precipitațiile reduse și pământul argilos, înseamnă că poate produce vin excelent
permeabil cu notele balsamice de lavandă și cimbru, două plante aromatice care se găsesc
în pădurile care înconjoară podgoriile.
La Oller del Mas se produce vin 100% organic, care a fost certificat de Consiliul Catalan
pentru Producția Agrară Ecologică (CCPAE). În plus, Oller del Mas este certificat pentru
amprenta de carbon și este cel mai important vin din Catalonia și cel de -al treilea în
întreaga lume când este vorba de emisiile reduse de carbon (0,7 grame pe litru).
Există 600 de hectare de terenuri cultivate și împădurite, iar 60 dintre aceste hectare sunt
podgorii.
Varietățile fine de vinuri precum Merlot, Syrah, Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon,
coexistă cu soiuri native precum Piquepoul Blanc, Piquepoul Noir și Mandó tradițional,
Malvasia Manresana, Samsó și Macabeu.
5.2.5. Turismul uleiului de măsline
Ca o completare a r olului tradițional al alimentelor, uleiul de măsline este considerat o
resursă turistică cu un potențial uriaș în domeniul turismului culinar. Într -adevăr,
combinația de produse alimentare cu turismul aduce noi oportunități de afaceri pentru
măsline, stimu lând economia anumitor teritorii.
Cultivarea măslinului, recoltarea măslinelor și producția de ulei este o cultură distinctă cu
propriile obiceiuri, stiluri de viaț ă și identitate, care formează „cultura măsl inelor și a
uleiului de măsline”. În acest con text, apare „oleo turismul” sau turismul pe bază de ulei de
măsline .
La nivel științific, foarte puține studii s -au concentrat pe această activitate turistică,
deoarece se află încă în stadii incipiente de dezvoltare.

43
Oleo turismul este înțeles ca un se t de activități care se rotesc în jurul valorii uleiului.
Aceste activități include vizite la plantații de măslini și mori, degustând ulei și feluri tipice
de mâncare locală, în care uleiul de măsline este ingredientul principal. În plus, turismul pe
bază de ulei de măsline poate include și alte activități culturale legate de natură și care
îmbogățesc cultura vizitatorilor în materie de cultură locală a teritoriului.
Din perspectiva ofertei, Spania este cel mai mare producător de ulei de măsline din lume,
cu un nivel de producție de 1.389.600 tone în 2010 (IOC, 2011) și o rată a consumului pe
cap de locuitor de 9,66 litri (MAGRAMA, 2011). Aceste date oferă Spaniei o poziție
privilegiată pe piață, care poate fi exploatată în domeniul turismului cu ulei de măs line. Cu
toate acestea, acest fenomen se dezvoltă și în alte țări legate de sectorul măslinelor, cum ar
fi Italia, Grecia, Portugalia, Franța, Maroc și Tunisia, printre altele, cu niveluri similare de
realizare.
Există resurse turistice semnificative legat e de fabricile de ulei de măsline, muzeele
specializate, plantațiile de măslini și punctele de vedere ale peisajelor, târgurile și
festivalurile de ulei, care pot fi vizitate pe întreg teritoriul producției de măsline. Aceste
resurse au fost integrate în d iferite rute turistice oferite de întreprinderile mici și de
profesioniștii dedicați exclusiv dezvoltării acestei activități. În prezent, aceste rute se află
într-o stare incipientă, nu numai din cauza numărului redus de activități oferite, dar și
datorită marketingul și managementul.
În Catalonia, cele mai renumite regiuni ale măslinului sunt Les Garrigues, Siurana,
Girona, Tarragona.
Regiunea Garrigues, lipsită de irigare și cu condițiile sale de relief, a fost nevoită să se
specializeze în culturi tipice de cereale uscate, struguri, migdale și, fără îndoială în creștere,
mai tradițional și caracteristic, măslinul.
În această regiune se produce cel mai bun ulei din lume, obținut din soiul de măsline
Arbequina.
Trebuie remarcat faptul că acest ulei este cel care evidențiază virtuțile gastronomice și
aromatice ale alimentelor.
Uleiul de măsline extra virgin, elaborat cu măsline arbequin a, este un ulei cu proprietăți
extraordinare culinare, dietetice și medicinale. În plus, caracteristicile sale organoleptice îl
fac apreciat pe plan internațional, deoarece aroma fructată de măsline și forma ușoară îl fac
adecvat pentru consumul brut, adic ă în salate, pe pâine prăjită cu roșii etc. În plus, este
obținut în mod natural, fără nici o procedură chimică și fără adăugarea coloranților sau a
conservanților.
Producția de ulei de măsline virgin este una dintre activitățile agricole ancestrale din
regiunea Terragona. Cultivarea măslinului este o activitate centenară în zonă și este
certificată de măslini foarte vechi, cum ar fi Parotul monumental, în Horta de Sant Joan.

44
Împreună cu vinul și fructele uscate, uleiul de măsline virgin este unul dintre pr incipalele
produse agroalimentare produse în fiecare din cele douăsprezece municipii ale locului.
În 2002, denumirea de origine protejată Oli de la Terragona a fost înființată în scopul
protejării caracteristicilor uleiului din această regiune, îmbunătățir ea calității și promovarea
comercializării unui produs obținut î n special din soiul de măsline „Empeltre”, dar și cu o
prezență deosebită a soiurilor „arbequina”, „morruda” și „farga”.
„Ruta uleiului de Terragona” este o nouă inițiativă care urmărește să evidențieze
patrimoniul arhitectural și peisagistic al regiunii legate de cultura de ulei. Zece orașe prin
care trece acest traseu: Arnes, Batea, Bot, Caseres, The Fatarella, Gandesa, Hor ta de Sant
Joan, The Pinell de Brai, La Pobla de Massaluca și Villaba dels Arcs oferă locuri pline de
farmec și atracții care nu lasă turiștii indiferenți.
Se recomandă efectuarea vizitei în special în toamnă, când se poate observa procesul de
producție a uleiului în cooperativele locale și mori.

Figura V -1 Harta zonelor viti vinicole ale Cataloniei
Sursa: www.google.ro
5.3. Studiu de caz: Program turistic cultural în Catalonia (7 zile)

Ziua 1
Ora 11:00 – plecare de la hotel spre Bazilica Sagrada Familia
Distanța de la hotel până la acest punct de atracție este de aproximativ 2,5 km.. Pentru a
vizita Biserica este necesar un timp de aproximativ o oră.
Bazilica este principalul punct cultural de atracție turistică al Barcelonei și este vizitată
annual de mii de turiști. Impresionează prin formă, istorie și amprenta geniului Gaudi.
Cost tichet: 14,80€/adult ; 12,80€/studenți și pensionari; 8€/student sau elev până la 18
ani; 15,30€/grup minim 20 persoane ; 12,80€/grup elevi ; 19,30€/inclusiv ghid.

45
Ora 13:00 – Plecare spre Parcul Guell
Parcul Guell este o altă operă a lui Antonio Gaudi și deține un palat în care a locuit
marele arhitect o perioadă de timp. Pentru vizitarea acestora sunt necesare aproximativ
două ore și jumătate. Distanța de la Bazilica Sagrada Familia până la acest parc este de
aproximativ 3 km..
Cost Parcul Guell: 8€/adult ; 5,60€/seniori peste 65 ani; 5,60€/persoane cu dizabilități;
5,60€/copii 7 -12 an ; Gratuit/copii sub 7 ani .
Cost Palatul Guell: 12€/adult ; 8€/studenți și seniori ; 5€/copii 10 -17 ani ; Gratuit/copii sub
10 ani .
Ora 16:30 – întoarcere către hotel
Ziua 2
Ora 11:00 – plecare de la hotel spre Grădina Zoologică din Barcelona
Pentru vizitarea grădin ii sunt necesare aproximativ 2 ore, distanța de la hotel spre această
atracție fiind de 2 km..
Cost: 16€/adult ; 9,50€/student; 8,50€/seniori și copii 3 -12 ani; Gratuit/copii sub 3 ani .
Această grădină găzduiește mai mult de 7.000 de animale din 500 de spec ii. Vizitatorii se
pot bucura și de un spectacol acvatic cu delfini sau cu balene. O altă atracție spectaculoasă
a grădinii este “Copito de Nieva”, singura gorilă albă care se află în captivitate.
Ora 14:00 – plecare spre restaurant Els 4Gats care este la 2,5 km. de grădina zoologică.
Se va servi masa, restaurantul având prețuri de 11-20€/preparat , preparate din întreaga
lume dar și specifice zonei.
Ora 16:30 – plecare spre hotel
Ziua 3
Ora 11:00 – plecare spre Bazilica Santa Maria del Mar , care se află la 2, 3 km. de hotel.
Este necesară cam o oră și jumătate pentru a vizita această bazilică, iar intrarea este
gratuită. Această bazilică este considerată protectoare marinarilor și este supranumită
Biserica Poporului.
Ora 13:30 – plecare spre Catedrala Gotică La Seu
Deși foarte atractivă, catedrala se poate vizita în aproximativ 30 de minute, fiint o biserică
de dimensiuni mici. Intrarea este gratuită.
Ora 15:00 – plecare spre hotel
Ziua 4
Ora 11:00 – plecare spre Acvariul din Barcelona
Acvariul din Barcelona este unul dintre cele mai impresionante din Europa, deținând
11.000 de animale acvatice din 450 de specii. Ce este interesant este că turiștii se pot
plimba printre animale cu ajutorul tunelului de sticlă, astfel putându -se vedea și fauna și
modul de viață al acestora.

46
Pentru vizitare sunt necesare aproximativ 2 ore, acvariul fiind foarte mare și interesant și
se află la nu mai mult de 1,5 km. de la Catedrala La Seu.
Cost: 20€/adult; 15€/copii 4 -12ani; 5€/copii sub 4 ani .
Ora 14:00 – plecare spre Stadionul Cam p Nou
Se află la o distanță de peste 6 km. față de acvariu și e ste suficient o oră și jumătate pentru
a vizita stadionul, muzeul și pentru a face poze. Pentru iubitorii echipei dar nu numai,
muzeul are colecții și suveniruri foarte interesate care să le aducă aminte turiștilor că au
trecut și pe acolo.
Cost: 23€/adult ; 17€/studenți, copii (6 -13 ani) și seniori ; Gratuit/copii sub 6 ani .
Ora 16:30 – plecare spre hotel
Ziua 5
Ora 11:00 – plecare spre Castelul Monjuic
Castelul Montjuic este un loc plin de f armec și istorie, fiind astăzi un punct de observare
al orașului.
Este suficient o oră pentru a admira clădirea și podul și pentru a simți austeritatea și aerul
rece și dur al locului. Se află la 5,6 km. față de hotel.
Cost: 5€/adult; 3€/studenți și senio ri; Gratuit/copii sub 16 ani .
Ora 13:00 – plecare spre crama Ca N'Estella
Drumul este de 40 km. de la castel și se poate parcurge în aproximativ 40 de minute.
Pentru vizită și degustare + o masă autentică este necesar ca turiștii să poposească mai
mult timp aici. Crama are o istorie bogată și pregătește vinuri 100% naturale, după rețete
moștenite din strămoși. Potgoriile și amenajarea cramei dau un aer rustic și o liniște
sufletească.
Cost: în funcție de preferințe culinare
Ora 16:30 – plecare spre hotel
Ziua 6
Ora 11:00 – plecare spre regiunea Garrigues
Garrigues este cea mai potrivită zonă pentru a înțelege tainele măslinilor și a uleiului de
măsline. V izitare, servirea mesei tradiționale pe bază de ulei de măsline și explorarea
teritoriului necesită timp și atenție. Se află la o distanță de 32 km. față de cramă și se ajunge
acolo cam în 30 de minute.
Ora 15:00 – plecare spre hotel
Ziua 7
Ora 11:00 – plecare spre Tarragona
La aprozimativ 100 km. de hotel, drumul spre Tarragona se parcurge în aproximativ o oră
și 15 minute. Tarragona este oaza de cultură, artă și istorie a Cataloniei.
Ora 12:30 -13:30 – Vizitare Muzeul de Artă
Cost: gratuit

47
Ora 14:00 -15:00 – vizitare Muzeul de Arheologie
Cost: 2,4€/pers.
Ora 15:30 -16:00 – vizitare Ruinele Romane
Ora 16:30 – plecare spre hotel
Pe tot parcursul a celor 7 zile, în fiecare seară, între orele 19:00 -22:00, se organizează în
incinta hotelului mese cu specific catalan, mâncare tradițională catalană, spaniolă, dar și
internațională.
Se oferă spectacole cu dans și prezentare a diferitelor porturi populare din spania, muzică
specifică zonei ș i o ambianță cultural -istorică.

48
CONCLUZII

Turismul spaniol are un avânt foarte mare pe piața internațională și promite să fie în
continuare o alegere pentru turiștii străini. Spania rămâne una din destinațiile turistice de
top alese din ce în ce mai mult de către turiștii din toate colțurile lumii.
Atracțiile turistice de tot felul, clima și potențialul turistic litoral al zonei, fac din Spania o
combinație perfectă de cultură, arhitectură, soare și liniște, toate într -un singur loc.
Ca zonă litorală a Spaniei, Catalonia nu întârzie să își facă prezența pe piața internațională
ca o destinație turistică, fapt ce este foarte bine subliniat de procentul de peste 22% din
turismul spaniol ce aparține acesteia. Deținând un record de peste 18 milioane de turiști
străini înregistrați în anul 2016 , Catalonia este una dintre destinațiile eu ropene de top,
reprezentâ nd 2,5 % din tota lul spațiilor turistice din UE. Barcelona aduce Cataloniei, în
fiecare zi, aproximati v 27 mil. € numai din turism.
Nu numai litoralul face din Catalonia o atracție turistică deosebită, ci și amprenta mar elui
Gaudi, care a reprezentat „o mâ nă angelică” pentru arhitectura, cultura și arta acestei
regiuni. Numeroasele opere ale sale au determinat dezvoltarea turismului catalan, vizitatorii
fiind impresionați de unicitatea și somptuozitatea lucrărilor sale. Pe departe, S agrada
Familia este pri ncipala „vinovată” a exploziei de interes pentru zonă, aceasta
reprezentând -ul pe Antonio Gaudi în persoană și, totodată, credința catalană. Cultura,
tradițiile și gastronomia Cataloniei se îmbină cu hotelurile de lux, urbanismul și agitația din
marea me tropolă, Barcelona. Dacă în Tarragona se întâlnesc crame, case și ruine ce duc
turistul înapoi în timp, Barcelona oferă aerul rece al unei metropole aglomerate, totuși
conturată de cultură și istorie.
Cu o infrastructură turistică bine pusă la punc și cu m ijloacele și căile de transport
accesibile, Catalonia oferă, pe lângă potențial turistic de înaltă atractivitate, și o bază
tehnico -materială de calitate. Numai în Barcelona se găsesc aproximativ 10.500 de unități
de primire turistică cu funcțiuni de cazar e, cu mai mult de 115.000 de camere. Alimentația
publică are și ea o calitate ridicată, unitățile de servire a mesei împărțindu -se pe specificuri,
ceea ce oferă turistului o paletă foarte largă din care să aleagă.
Cu un total de 3.965 de drumuri rutiere, i nfrastructura rutieră asigură o deplasa rapidă și
confortabilă, evitând aglomerația.
Astfel, pe baza acestui întreg proiect, putem afirma că regiunea Cataloniei adaugă un
plus de cultură și istorie Spaniei, ajutând la creșterea și dezvoltarea economică a acesteia
prin multitudinea formelor și tipurilor de turism care se pot dezvolta pe baza potențialului
turistic cultural foarte diversificat.
Chiar dacă se pare a fi doar o anexă a altor forme de turism pentru întraga Spanie, pentru
Catalonia turismul cult ural este un principal factor al dezvoltării și unicității locului.

49
BIBLIOGRAFIE

1. Anton S., 2004, De los procesos de diversificación y cualificación a los productos turísticos
emergentes , Papeles de Economía Española;
2. Chhabra D., Sills E. & Cubbage F., 2003, The Significance of Festivals to Rural Economies ,
Journal of Trav el Research, vol 41.
3. Font J., 2004, Casos de turismo cultural , Editura Ariel , Barcelona;
4. Getz D., 1997, Event management and event tourism , Cognizant Communication , New
York;
5. Getz D., 2008, Event tourism: definition, evolution and research , Tourism Management 29;
6. Gursoy, 2003, Perceived impacts of festivals and special events by organizers: an
extension and validation ,Tourism Management 25;
7. Herrero L.C, 2004, The economic impact of cultural events , European Urban and
Regional Studies n13;
8. Litvin S. & Fetter E., 2006, Can a festival be too successful? , International journal of
Contemporary Hospitality Management, vol 18;
9. Nedelcu A., 2011, Geografia turismului , Editura Universitară;
10. Nedelcu A., 2017, Buletinul Societății de Geografie din România , articolul Tarragona ,
Editura CD Press;
11. Prentice R. & Andersen V., 2003, Festival as creative destination , Annals of
Tourism Research vol. 30;
12. Richards G. & Crespi M., 2007, The meaning of cultural festivals. Stakeholders
perspectives in Catalunya , International Journal of Cultural Policy 13;
13. Richards G., 2007, The Festivalization of Society or the Socialization of Festivals?
The case of Catalunya ,Editura Haworth Press, Binghampt on;
14. Rifkin J., 2001, The Age of Access: The New Culture of Hypercapitalism, Wehere all
of Life is a Paid -For Experience , Editura Penguin, London;
15. Ryan C., 1998, Economic impact of small events: estimates and determinants ,
Tourism Economics, vol 4;
16. Urry J., 1990, The Tourist Gaze: Leisure and Travel in Contemporary Societies,
Editura Sage, London;
17. Valls J.F., 1999, Innovar en turismo y ocio: públicos cambiantes, nuevas
satisfacciones, nuevos productos, nuevos métodos de gestión de las empresas , VIII
Simposi o Internacional de Turismo ESADE, Barcelona;
18. Wood E., 2005, Measuring the economic and social im pacts of local authority
events, International Journal of Public Sector vol 18;
19. CE, 2007;
20. DCCT, 2004;
21. ICOM;
22. OMT;
23. UNESCO;
24. http://catalonia.com/catalonia -barcelona/catalonia -barcelona/barcelona -mediterranean –
city.jsp ;
25. http://cdn.intechopen.com/pdfs/35715.pdf ;
26. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Tourism_statistics/ro ;

50
27. http://epochtimes -romania.com/news/peratallada -un-sat-medieval -din-catalonia -video –
241726 ;
28. http://om.ciheam.org/o m/pdf/a106/00006809.pdf ;
29. http://openaccess.uoc.edu/webapps/o2/bitstream/10609/1642/6/Gonzalez_Miralbell_Cultural
_Events.pdf ;
30. http://professional.barcelonaturisme.com/files/8684 -1178 -pdf/Est2013b_baixa.pdf ;
31. http://professional.barcelonaturisme.com/files/8684 -1295 -pdf/Est2014a.pdf ;
32. http://professional.barcelonaturisme.com/files/8684 -1297 -pdf/Est2014b.pdf ;
33. http://professional.barcelonaturisme.com/files/8684 -1317 -pdf/Est2015.pdf ;
34. http://professional.barcelonaturisme.com/Professionals/publicacions –
estadistiques/publicacions -estadistiques -estadistiques/Estad%C 3%ADstiques -de-turisme -a-
Barcelona/_fRw6AmMgtpcM1Py73e3JZYyVVWojRJcHKAPjAtXg_rQ ;
35. http://web.gencat.cat/en/temes/turisme/ ;
36. http://www.barcelonaturisme.com/uploads/web/estadistiques/2016OTB2.pdf ;
37. http://www.barcelonaturisme.com/wv3/en/ ;
38. http://www.barcelonatu risme.com/wv3/en/ ;
39. http://www.capital.ro/cat -castiga -spania -din-turism.html ;
40. http://www.ine.es/en/welcome.shtml ;
41. http://www.liaa.gov.lv/files/liaa/attachments/turisms/petijumi/OECD_Tourism_Culture.pdf ;
42. http://www.oecd.org/leed
forum/publications/Culture%20and%20Local%20Development.pdf ;
43. http://www.pct –
turisme.cat/intranet/sites/default/files/Tendencies_ENOTUR_3_4_eng_web.pdf ;
44. https://ajuntament.barcelona.cat/turisme/sites/default/files/documents/141204_barcelonas_to
urism_activity_0.pdf ;
45. https://distante -rutiere.com
46. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Spaniei#Turism ;
47. https://sites.google.com/site/geografieadriangeografie/hidrografia -spaniei ;
48. https://www.academia.edu/278790/Cultural_events_and_tourist_development_in_Catalonia
_Spain_ ;
49. https://www.idescat.cat/?lang=en ;
50. https://www.infotour.ro/ghid -turistic/spania/obiective -turistice/muzee -si-galerii -de-arta/;
51. https://www.infotour.ro/ghid -turistic/spania/regiune -catalonia/evenimente/ ;
52. https://www.pantheonso rbonne.fr/fileadmin/doctoriales –
tourisme/Textes_doctoriales/Leal_Maria_Doctoriales.pdf ;
53. https://www.researchgate.net/publicatio n/249024028_Distribution_Channels_for_Cultural_
Tourism_in_Catalonia_Spain ;
54. https://www.researchgate.net/publication/261636785_The_ evolution_of_the_image_of_Cata
lan_coastal_destinations ;
55. https://www.reteteleluiradu.ro/pe -scurt -despre -bucataria -catalana -1/;
56. https://www.spain.info/en/que -quieres/ciudades -pueblos/otros -destinos/figueres.html ;
57. https://www.s tatista.com/topics/2503/spain/ ;
58. Legea Moștenirii Culturale, Articol 2, paragraf 1.