În viață, doar două lucruri sunt sigure: moartea și impozitele ” Benjamin Franklin ” In orice țară democratică: impozitele sunt folosite pentru… [607222]

TAXE SI IMPOZITE IN ROMANIA
În viață, doar două lucruri sunt sigure: moartea și
impozitele
'' Benjamin Franklin ''
In orice țară democratică: impozitele sunt folosite
pentru plata unor bunuri pe care cetățeanul individual nu le
poate cumpăra de la vreun magazin.

Cu banii adunați la bugetul statului din impozite se fac multe
cheltuieli, aprobate în fiecare an de Parlament. Aceste cheltuieli
se referă la construcții de șosele, școli sau poduri, la plată
profesorilor sau a medicilor, la întărirea instituțiilor care
asigură ordinea publică și a armatei naționale, la sprijinirea
culturii, la transportul în comun, la iluminatul public și multe
altele.
Impozitele și taxele din România. Există astfel:
-impozitul pe venitul indivizilor
-impozitul pe profitul obținut de firme
-impozitul pe cumpărăturile consumatorilor, denumit taxa pe
valoarea adăugată (TVA)
-impozitul special (acciza) aplicat la prețul anumitelor produse
petroliere, de lux, etc.
-impozite și taxe locale (casă, mașină, teren)
-alte diferite taxe

IMPOZITAREA PERSOANE FIZICE
Unele dintre cele mai afectate persoane fizice de
schimbările apărute în noul Cod Fiscal sunt cele care
desfățoară activități independente sau profesii liberale.
În rândul acestora se încadrează, potrivit legislației în vigoare
de la 1 ianuarie 2016, ți persoanele fizice care desfățoară
activitatea economică de dezvoltator imobiliar. Având în vedere
că activitatea se desfățoară în mod repetat, acețtia trebuie să fie

atenți la câteva aspecte importante care privesc modalitatea
prin care li se va calcula impozitul pe venit.
Impozitul pe venit se aplica oricarei persoane
fizice rezidente in Romania pe veniturile obtinute din orice
sursa, precum si persoanelor straine ce desfasoara activitati
economice in Romania.
Acestora din urma li se impoziteaza doar veniturile obtinute in
Romania. Cota de impozitare in Romania este de 16%.
Veniturile impozabile sunt reprezentate atat de venituri in bani,
cat si de echivalentul in bani al veniturilor in natura.
Impozitarea se aplica urmatoarelor venituri realizate de
persoane fizice:
• cele obtinute din activitati independente precum
cele comerciale, profesii liberale si proprietate
intelectuala,
•veniturile salariale,
• din cedarea folosintei unui bun,
•investitii,
•o anumita suma din pensie ce depaseste pragul
minim impus de Ministerul Finantelor,
•activitati agricole,

•jocuri de noroc,
•din alte surse.
Românii cu domiciliul în România datorează impozit pentru
veniturile realizate în alte țări (cu excepția salariilor primite
pentru activitatea prestată în străinătate, în anumite condiții);
excepții pot fi aplicate în baza convențiilor de evitare a dublei
impuneri.
Persoanele fizice străine (inclusiv românii care nu au
domiciliul în România) trebuie să plătească impozit în
România numai pentru veniturile realizate în România. Totuși,
persoanele fizice străine pot fi impozitate în România și pentru
veniturile realizate în alte țări, dacă sunt îndeplinite anumite
criterii legate de rezidența fiscală.
Persoanele fizice angajate în străinătate, care desfășoară
activități dependente în România, au obligația să calculeze, să
declare și să plătească în fiecare lună impozitul pe venit și
contribuțiile sociale, după caz, pentru veniturile salariale
obținute de la angajatorii străini, la nivelul cotelor de impozit
pe venit și contribuții sociale stabilite de legislația românească
în vigoare .

Pentru angajații care desfășoară activități de creare de
programe pentru calculator se pot aplica, dacă sunt îndeplinite
anumite condiții, scutiri de la plata impozitului pe salariu.
Având în vedere necesitatea sprijinirii activității de creare de
programe pentru calculator și pentru evitarea migrării
persoanelor fizice cu pregătire în domeniu se propune
menținerea tratamentului fiscal preferențial acordat veniturilor
realizate de acestea, în sensul neimpozitării lor.
Veniturile din premii și veniturile din alte surse sunt supuse
unui impozit final cu reținere la sursă, în cotă de 16 %, iar
veniturile din dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2016
sunt supuse unui impozit final, cu reținere la sursă, în cotă de
5%. Plătitorii de venituri din dividende sunt obligați sa declare
impozitul reținut la sursă, până la termenul de plată a acestuia
inclusiv.Totodatã, plătitorii de venituri din dividende au
obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal
competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului
curent pentru anul expirat.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor
din dividende, se stabilește de organul fiscal în anul

următor celui în care au fost realizate veniturile, p rin
aplicarea cotei individuale de contribuție de asigurãri sociale de
sãnãtate de 5,5% asupra venitului brut . Baza de calcul a
contribuției de asigurări sociale de sănătate se evidențiază lunar
în decizia de impunere.
Pentru persoanele fizice care realiz ează venituri din
dividende, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări
sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor brute din
dividende, în bani sau în natură, distribuite de persoanele
juridice, realizate în cursul anului fiscal precedent, r aportat la
cele 12 luni ale anului.
În anul 2016, persoanele care realizează venituri din
dividende nu datorează contribuție de asigurări sociale de
sănătate pentru aceste venituri , dacă realizează venituri din
salarii, din pensii, din activități independe nte, din asocierea cu
o persoană juridica – contribuabil potrivit Titlulul II sau III din
Codul Fiscal rescris , din activități agricole, silvicultură și
piscicultură, indemnizații de șomaj, pentru creșterea copilului,
ajutor social acordat potrivit Legi i nr.416/2001, indemnizații
pentru incapacitate temporară de munca drept urmare a unui
accident de muncă sau unei boli profesionale, așa cum sunt

enumerate la art. 155 alin. (1) lit. a) – d), g), i). – l). din Legea
nr.227/2015, cu excepția veniturilor di n drepturi de proprietate
intelectuală.
Pentru anul 2016, în cazul persoanelor fizice care realizează
venituri din dividende și se datoreazã contribuția de asigurări
sociale de sănătate, aceasta se stabilește de organul fiscal
competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza
informațiilor din declarația privind calcularea și reținerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum și pe
baza informațiilor din evidența fiscală, după caz. Baza lunară
de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate
fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară, dacă
venitul din dividende pentru care se calculează contribuția este
singurul venit realizat.
Câștigurile de capital rezultate din transferul de titluri de
valoare sunt impozitate cu 16%, indiferent de perioada de
deținere a acestor titluri.
Veniturile din transferul proprietăților imobiliare se
impozitează în funcție de perioada pentru care au fost deținute

și de valoarea acestora, iar cota impozitului variază între 1% și
3%.
Veniturile din dobânzile primite din România (inclusiv
depozite la vedere / conturi curente) se impun prin reținere la
sursă, în cotă de 16%.
Persoanele fizice ce desfasoara activitati ce intra in sfera
agricola sunt obligate ca in 30 de zile de la in cepere sa depuna
o declaratie de inregistrare . Impozitul pe veniturile din
activitati agricole se poate impune pe baza normei de venit prin
depunerea unei declaratii privind venitul estimat sau se poate
impune in sistem real pe baza datelor contabile.
In categoria profesiilor liberale intra activitatile intreprinse de
oameni de stiinta, medici, avocati, notari publici, contabili,
traducatori, sportivi, executor judecatoresti, auditori financiari
si alte persoane ce desfasoara profesii reglementate in mod
independent. Aceste persoane trebuie sa depuna Declaratia de
inregistrare (Formularul 070) la organele fiscale competente de
pe raza domiciliui in maximum 30 de zile de la inceprea
activitatii. Acestia trebuie sa mai depuna si o declaratie cu
privire la venitul estimat (Formularul 220) .

Impozitul pe venitul din salarii este de 16%, dar se
modifica deducerile personale. Prin urmare, deducerea
personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de pana la 1.500 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 300
lei;
– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 400
lei;
-pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 500
lei;
-pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 600
lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in
intretinere – 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din
salarii cuprinse intre 1.501 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile
personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc
prin ordin al ministrului finantelor publice.
Contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe venit și a
veniturilor pentru care se acordă scutirea, astfel:

•(1) persoanele fizice cu handicap grav sau
accentuat, pentru veniturile realizate din: a) activități
independente, realizate în mod individual și/sau într-
o formă de asociere; b) salarii și asimilate salariilor,
prevăzute la art.75 alin.(1) – (3); c) pensii; d)
activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele
decât cele prevăzute la art.104, realizate în mod
individual și/sau într-o formă de asociere fără
personalitate juridică.
•(2) persoanele fizice, pentru veniturile realizate din
venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzute la
art.75 alin.(1) – (3), ca urmare a activității de creare
de programe pentru calculator; încadrarea în
activitatea de creație de programe pentru calculator
se face prin ordin comun al ministrului muncii,
familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice,
ministrului pentru societatea informațională,
ministrului educație și cercetării științifice și al
ministrului finanțelor publice.
•(3) persoanele fizice, pentru veniturile din
dividende, definite la art.7.

IMPOZITUL PE PROFIT SI IMPOZIT
MICRO
''TITLUL II – IMPOZITUL PE PROFIT
CAPITOLUL I Dispozitii generale
articolul 13
Contribuabili
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform
prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in continuare
contribuabili:
a) persoanele juridice romane, cu exceptiile prevazute la alineat
(2);
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente
in Romania;
c) persoanele juridice straine care au locul de exercitare a
conducerii efective in Romania; (Nota: a se vedea articolul 7
pct. 18)
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri astfel cum
sunt prevazute la articolul 12 litera h);
[articolul 12 lit.h) veniturile unei persoane juridice straine

obtinute din transferul proprietatilor imobiliare situate in
Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste proprietati,
inclusiv inchirierea sau cedarea folosintei bunurilor proprietatii
imobiliare situate in Romania, veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate in Romania, precum si veniturile din
vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica romana]
e) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate
potrivit legislatiei europene.
(2)Nu intra sub incidenta prezentului titlu urmatoarele persoane
juridice romane:
a) Trezoreria Statului;
b) institutia publica, infiintata potrivit legii, cu exceptia
activitatilor economice desfasurate de aceasta;
c) Academia Romana, precum si fundatiile infiintate de
Academia Romana in calitate de fondator unic, cu exceptia
activitatilor economice desfasurate de acestea;
d) Banca Nationala a Romaniei;
e) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar,
constituit potrivit legii;
f) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;
g) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit

legii;
g^1) Fondul de garantare a asiguratilor, constituit potrivit legii;
h) persoana juridica romana care plateste impozit pe veniturile
microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile titlului III;
i) fundatia constituita ca urmare a unui legat;
j) entitatea transparenta fiscal cu personalitate juridica.''
Impozitul pe profit r eprezinta un impozit datorat la bugetul
statului de catre toti contribuabilii, care inregis treaza profit
fiscal in perioada de raportare si totodata, o cheltuiala fiscala a
intreprinderii suportata la nivelul intregii sale activitati.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra venitului
impozabil este de 16%, cu exceptia impozitului pe profit de 5
% aplicabila in cazul contribuabililor care desfășoară activități
de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor
sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează
aceste venituri în baza unui contract de asociere;
La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in
calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si
alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu
veniturile obtinute din activitatile vizate in veniturile totale
realizate de contribuabil.

In cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice
străine având locul de exercitare a conducerii efective în
România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în
România, înființate potrivit legislației europene, impozitul pe
profit se aplica asupra profitului impozabil obținut din orice
sursă, atât din România, cât și din străinătate;
– In cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate
prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii
permanente în România, impozitul pe profit se aplica asupra
profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv
asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent
desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale;
– In cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri in
Romania, impozitul pe profit se aplica asupra profitului
impozabil aferent acestora.
Venitul impozabil reprezinta diferență între venitul brut și
cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecena t, pentru acordarea de burse private,
cheltuielile de protocol.
Potrivit art. 68 din Cod Fiscal, in venitul brut se includ toate
veniturile in bani si in natura, ca de exemplu: veniturile din
vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de

servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau
inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii. De asemenea, in
venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetatii
activitatii, pe baza facturilor emise si neincasate pana la
incetarea activitatii.
Pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice
și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari,
veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii,
pentru întreținerea și repararea proprietății comune, potrivit
legii sunt considerate venituri neimpozabile la calculul
rezultatului fiscal.
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale,
organizațiilor patronale, la calculul rezultatului fiscal se
regasesc anumite venituri care sunt neimpozabile.
Exemplificativ, cateva din veniturile neimpozabile:
1)contributiile si taxele de inscriere ale membrilor;
2)contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și
simpatizanților;

3)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
4)veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din
participarea la competitii si demonstratii sportive;
5)donatiile, precum si banii sau bunurile primite prin
sponsorizare/mecenat;
6)veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele
de curs valutar aferente disponibilităților și veniturilor
neimpozabile.
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale,
organizațiilor patronale, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai
mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute mai
sus. Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea
din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât
cele considerate venituri neimpozabile.
Noile cote de impozitare pe veniturile microintreprinderilor,
valabile de la 1 ianuarie 2016, sunt:

a) 1% pentru microintrepri nderile care au peste 2 salariati,
inclusiv;
b) 2% pentru microintreprinderile care au un salariat;
c) 3 % pentru microintreprinderile care nu au salariati.
În cazul în care în cursul anului fiscal numărul de salariați se va
modifica, cotele de impozitare prevăzute mai sus se vor aplica
în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a
efectuat modificarea. Pentru microîntreprinderile care au unul,
respectiv doi salariați, și care vor aplica cotele de impozitare
prevăzute, al căror raport de muncă încetează, condiția
referitoare la numărul de salariați va fi considerată îndeplinită
dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați noi salariați.
In Codul fiscal adoptat in septembrie 2015, prin Legea
227/2015, impozitul pentru microintreprinderi ramanea la 3%
pe venituri, cu exceptia firmelor nou infiintate, care beneficiau
de un impozit de numai 1%, pentru primele 24 de luni de la
data inregistrarii firmei.
Prevederile se aplica daca, in cadrul unei perioade de 48 de luni
de la data inregistrarii, micro intreprinderea nu se afla in
urmatoarele situatii:

a) lichidarea voluntara prin hotararea adunarii generale,
potrivit legii;
b) dizolvarea fara lichidare, potrivit legii;
c) inactivitate temporara, potrivit legii;
d) declararea pe propria raspundere a nede sfasurarii de
activitati la sediul social/sediile secundare, potrivit legii;
e) majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit
legii, de noi actionari/asociati;
f) actionarii/asociatii sai vand/cesioneaza/schimba titlurile de
participare detinute.
Totodata, la acest capitol, noua ordonanta mareste plafonul
pana la care firmele pot fi considerate microintreprinderi, astfel
incat sa poata plati impozit pe venit de maximum 3%, in loc de
impozit pe profit de 16%.
Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract
individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr.
53/2003 – Codul muncii .
Totuși, condiția se consideră îndeplinită și în cazul
microîntreprinderilor care:

•au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp
parțial daca fracțiunile de normă prevăzute în acestea,
însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
•au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit
legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la
nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Codul fiscal stabilește că o microîntreprindere este o persoană
juridică ce îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data
de 31 decembrie a anului fiscal precedent.
•realizează venituri, altele decât cele din activități desfășurate
în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor,
al pieței de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau
activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor
petroliere și gazelor naturale;
•realizează venituri, altele decât cele din consultanță și
management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
•realizează venituri care nu au depășit echivalentul în lei a
100.000 euro;
•capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și
autoritățile locale;
•nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul
comerțului sau la instanțele judecătorești.

TV A
Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, V AT
în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul
final al bunului/serviciului respectiv.
TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent
economic care participă la ciclul economic al realizării unui
produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de
impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții
economici impozabili care au participat la ciclul economic
virează soldul TVA la bugetul de stat.
În Romania, s-au aplicat: taxa unică – înainte de 1989, taxa
cumulată – în perioada 1989-1993 (impozit pe circulația
mărfurilor), taxa pe valoarea adaugata – după 1993.
Aceste elemente sunt stipulate în legislația în vigoare pentru o
mai bună înțelegere și aplicare. Elementele specifice taxei pe
valoarea adăugată sunt:
•a) denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea
adăugată și sugerează foarte clar și asupra cui se aplică:
asupra valorii adăugate create de firme.

•b) persoanele impozabile sunt acele persoane care
desfășoară, de o manieră independetă și indiferent de
loc, activități economice oricare ar fi scopul sau
rezultatul acestei activități. Pentru a deveni persoane
plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să
se înregistreze în scop de TVA la autoritățile fiscale în
mod obligatoriu sau opț ional. Persoanele care nu trebuie
să se înregistreze în scop de tva sunt
microîntreprinderile și persoanele neimpozabile.
Excepție sunt achizițiile intracomunitare de mijloace de
transport noi, pentru care și persoanele neimpozabile
trebuie să plătească tv a, fără a avea obigația să se
înregistreze în scop de tva.
•c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe
valoare adăugată și o reprezintă:
– prețul de vânzare al bunurilor și tariful serviciilor
prestate atunci când taxa se stabilește de furnizor;
– prețul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică
taxarea inversă când taxa se stabilește de cumpărător;
– prețul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile
aferente serviciilor prestate când au loc livrări sau
prestări către sine;

– valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică
taxarea inversă, potrivit căreia taxa este stabilită de
organele vamale;
– marja profitului adică diferența dintre prețul de
vânzare al bunurilor și costul de achiziție al acestora
atunci când se aplică regimul special d e calcul al taxei.
Incepand cu data de 1 ianuarie cota normala de TVA se
reduce de la 24% la 20%, pentru toate bunurile si serviciile,
pentru operatiunile interne, intracomunitare sau
extracomunitare.
Cotele reduse de TVA se mentin la 9% pentru alimente si
5% pentru manuale școlare, cărți, ziare și reviste, serviciile
constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și
arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și
evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe,livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale,
inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Primele modificari si ajustari la inceput de an vizeaza
stocurile operatorilor economici cu vanzari en gros unde
preturile sunt exprimate la valoarea completacu tot cu TV A.

Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care
intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute la
art. 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data
exigibilității taxei.
In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare
pentru a se aplica cota in vigoare la data livrarii de bunuri sau
prestarii de servicii.
•Schimbarea cotei are ca rezultat:
•reducerea pretului de vanzare ca urmare a reducerii cotei de
TV A- adaosul comercial ramane nemodificat
•mentinerea pretului de vanzare – reducerea TVA se reflecta in
cresterea adaosului comercial
Operațiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care
îndeplinesc următoarele condiții:
-reprezintă o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plată sau
o operațiune asimilată acestora;
-se consideră că locul livrării / prestării se află în România; •
sunt realizate de persoane impozabile;
-sunt rezultatul unor activități economice. Importurile de
bunuri, achizițiile intracomunitare și operațiunile asimilate
achizițiilor intracomunitare se încadrează în sfera de aplicare a

TVA. O persoană impozabilă este considerată stabilită din
perspectiva TVA la sediul activității economice, respectiv acolo
unde sunt adoptate deciziile esențiale privind managementul
său și unde își exercită funcțiile sale centrale. Totodată,
persoanele nerezidente au un sediu fix în România din
perspectiva TVA dacă acestea dispun de suficiente resurse
tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și
prestări de servicii impozabile. Locul livrării bunurilor și al
prestării serviciilor (și implicit locul de taxare cu TV A) se
determină în funcție de aceleași reguli de teritorialitate
prevăzute de Directiva 112 / 2006 și Directiva 8 / 2008 valabile
la nivelul UE.
Livrarea de bunuri ce sunt transportate din România în alt stat
membru UE reprezintă o livrare intracomunitară de bunuri,
care este scutită de TVA în anumite condiții. În oglindă,
achizițiile intracomunitare de bunuri realizate în România sunt
supuse TVA prin mecanismul taxării inverse. Avansurile
încasate / plătite aferente livrărilor / achizițiilor intracomunitare
nu se mai declară în decontul de TVA, și nici în declarația
recapitulativă. Pentru avansurile încasate în legătură cu livrări
intracomunitare de bunuri, furnizorul nu are obligația de a
emite facturi. Totuși, în situația în care, prin opțiune, se vor

emite facturi pentru avansurile încasate / plătite aferente
livrărilor / achizițiilor intracomunitare, acestea se vor declara în
decontul de TVA și în declarația recapitulativă. 73 Fiscalitatea
în România 2016 Ediție de buzunar 734 Transferul unei afaceri
nu este operațiune cuprinsă în sfera de aplicare a TVA
Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora efectuat
cu ocazia divizării sau fuziunii unei companii este neutru din
perspectiva TVA, dacă beneficiarul este persoană impozabilă
stabilită în România. Tranzacțiile cu mijloace de transport noi,
produse accizabile și vânzările la distanță sunt supuse unor
regimuri speciale. Persoanele care nu sunt înregistrate în
scopuri de TVA în România (de exemplu, persoanele fizice,
instituțiile publice) și care achiziționează intracomunitar
mijloace de transport noi au obligația de a depune un decont
special de TVA și de a plăti TVA înainte de înmatricularea
acestor mijloace de transport în România. Vânzările la distanță
reprezintă livrări de bunuri către persoane neînregistrate în
scopuri de TVA, stabilite în alt stat membru UE, dacă
transportul bunurilor este realizat de vânzător. Acestea vor fi
supuse TVA în Statul Membru de destinație, dacă valoarea
totală a vânzărilor la distanță efectuate de către furnizor
depășește un plafon fixat de către Statul Membru de destinație.
În cazul României plafonul este de 35.000 euro pe an.

TVA aferentă bunurilor importate se achită în vamă, cu
excepția importurilor realizate de persoane impozabile
înregistrate în scopuri de TVA care obțin un certificat de
amânare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de
autoritățile vamale. Plafonul privind valoarea minimă a
importurilor pentru obținerea certificatului de amânare de la
plata TVA este de 100 milioane lei în ultimele 12 luni
anterioare celei în care se solicită certificatul sau în anul
calendaristic precedent. În acest caz, TVA nu se plătește în
vamă, ci se înregistrează în decontul de TVA, atât ca taxă
deductibilă, cât și ca taxă colectată. De asemenea, obținerea
certificatul de amânare de la plata TVA pentru importuri este
disponibilă și pentru companiile care au calitatea de operatori
economici autorizați, precum și pentru operatorii care
efectuează procedura de vămuire la domiciliu. Importatorii care
dețin o autorizație unică pentru proceduri simplificate de
vămuire eliberată de un alt Stat Membru sau care efectuează
importuri de bunuri pentru care TVA se datorează în România
și pentru care nu au obligația de a depune declarații vamale de
import vor plăti TVA datorată pentru importurile de bunuri în
România, pe baza unei declarații de import pentru TVA și
accize. Baza de impozitare în scopuri de TVA pentru bunurile

importate este valoarea în vamă, la care se adaugă taxele
vamale, accizele (dacă există) și cheltuielile auxiliare, de
exemplu, comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și
asigurare înregistrate ulterior intrării bunurilor în România și
până la prima destinație a acestora, precum și cheltuielile care
decurg din transportul către alt loc de destinație din
Comunitate, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la
momentul importului.
Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA în
România se poate face prin:
• înregistrarea în scopuri de TVA a companiilor stabilite în
România;
• înregistrarea specială în scopuri de TVA pentru achiziții
intracomunitare (de exemplu, instituțiile publice, companiile de
asigurări);
• înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile
nestabilite / stabilite în UE prin numirea unui reprezentant
fiscal în scopuri de TVA;
• înregistrarea directă în scopuri de TVA doar a persoanelor
impozabile stabilite în UE Companiile stabilite în România
sunt obligate să depună Declarația pe propria răspundere pentru
evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități

economice care implică operațiuni din sfera TVA (Formularul
088) la momentul inițial de înregistrare în scopuri de TVA sau
la solicitarea specifică a autorităților fiscale în cazul unor
modificări apărute în Certificatul de înregistrare ca urmare a
schimbării administratorilor / asociaților / adresei companii. În
acest sens, persoana impozabilă trebuie să prezinte printre
altele, și următoarele informații:
• Informații cu privire la administratori / asociați (de exemplu,
veniturile brute obținute în ultimele 12 luni și natura acestor
venituri, studiile / profesiile, ocupațiile din ultimele 12 luni);
Informații cu privire la profitul / pierderea (în cazul
administratorilor / asociațilorpersoane impozabile rezidente)
sau cifra de afaceri (în cazul administratorilor / asociaților-
persoane impozabile nerezidente) obținut(ă) de persoana
impozabilă în ultimul an fiscal;
Informații cu privire la cazierul fiscal al administratorilor /
asociaților companiei;
Informații cu privire la conturile bancare ale persoanei
impozabile deschise în numele persoanei impozabile în
România sau în străinătate, precum și beneficiarii finali ai
acestor conturi.

O companie românească poate fi obligată să se înregistreze în
scopuri de TVA și în alte state membre UE în care desfășoară
anumite operațiuni (de exemplu, achiziții intracomunitare de
bunuri, deținerea unui stoc de bunuri în alt Stat Membru).
Persoanele impozabile stabilite în România care primesc /
expediază pentru prelucrare bunuri mobile corporale din sau în
alt Stat Membru nu au obligația raportării tranzacțiilor, iar
proprietarul din celălalt Stat Membru nu va avea obligația
înregistrării în scopuri de TVA în România, dacă, în urma
prelucrării:
• rezultă deșeuri valorificabile sau nu, care nu părăsesc
teritoriul României / celuilalt Stat Membru;
• bunurile se distrug sau produsele obținute care sunt degradate
calitativ ori nu corespund exigențelor calitative impuse de
beneficiar sunt distruse pe teritoriul României / altui Stat
Membru din dispoziția proprietarului.
Persoanele impozabile nerezidente sunt obligate să se
înregistreze în scopuri de TVA în România înainte de a efectua
următoarele operatiuni:
• livrări intracomunitare de bunuri;
• achiziții intracomunitare de bunuri pentru care persoanele
impozabile sunt obligate la plata taxei;

• alte operațiuni impozabile în România pentru care persoanele
impozabile nerezidente sunt obligate la plata taxei. Persoanele
impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în
România vor putea solicita înregistrarea pentru importuri de
bunuri, precum și în cazul vânzării sau închirierii de bunuri
imobile (dacă se optează pentru taxare).
Organele fiscale pot să anuleze înregistrarea în scopuri de TVA
din oficiu, în cazul în care contribuabilul se află într-una din
următoarele situații:
• este declarat inactiv sau a intrat în inactivitate temporară;
• administratorii / asociații, sau persoana impozabilă însăși,
care au au înscrise anumite infracțiuni în cazierul fiscal;
• nu a depus niciun decont pe parcursul a șase luni consecutive,
în cazul persoanei impozabile care are ca perioadă fiscală luna
calendaristică, și pe parcursul a două trimestre calendaristice
consecutive, în cazul persoanei impozabile care are ca perioadă
fiscală trimestrul calendaristic;
• în deconturile depuse pe un semestru nu au fost evidențiate
achiziții de bunuri / servicii, și nici livrări de bunuri / prestări
de servicii; • nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura
activitate economică, potrivit criteriilor din Codul fiscal.

Cifra de afaceri anuală pentru înregistrarea în
scopuri de TVA este echivalentul în lei al sumei de 65.000
euro. La calcularea cifrei de afaceri se includ și veniturile
obținute din operațiuni scutite fără drept de deducere. Totuși, în
calculul cifrei de afaceri nu se includ veniturile obținute din
vânzarea de active fixe (corporale sau necorporale) și din
livrările intracomunitare de mijloace de transport noi. Peroana
impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în cursul unui
an calendaristic nu depășește plafonul de scutire de 65.000 euro
poate opta pentru înregistrarea în scopuri de TVA, indiferent
dacă a depășit sau nu plafonul de scutire.
Exigibilitatea TVA intervine la data livrării bunurilor / prestării
serviciilor, cu anumite excepții. Exigibilitatea pentru livrările
intracomunitare (LIC) intervine la data emiterii facturii, sau la
data emiterii auto-facturii sau în cea de-a cincisprezecea zi a
lunii următoare celei în care se efectuează LIC, dacă o factură /
auto-factură nu a fost emisă până la această dată.
Există de asemenea operațiuni scutite cu drept de deducere a
TVA aferentă achizițiilor:
• livrările de bunuri expediate sau transportate în afara UE,
transporturile și serviciile aferente;

• livrările intracomunitare de bunuri;
• transporturile internaționale de pasageri;
• plasarea bunurilor în zone libere și antrepozite libere;
• livrările de bunuri către și în antrepozite vamale, antrepozite
TVA și serviciile aferente;
• livrările de bunuri plasate în regimuri vamale suspensive;
• prestările de servicii în legătură cu bunuri plasate în regimuri
vamale suspensive;
• livrările de bunuri și prestările de servicii pentru misiunile
diplomatice, organizațiile internaționale și forțele NATO.
Pentru tranzacțiile de vânzare-cumpărare care au ca
obiect deșeurile sau materialul lemnos, efectuate între
persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în
România, taxa nu este plătită efectiv, ci doar menționată de
cumpărători în decontul TVA atât ca taxă colectată, cât și ca
taxă deductibilă. Până la data de 31 decembrie 2018, măsurile
de simplificare se aplică și pentru livrările de cereale și plante
tehnice, și anume: grâu și meslin, secară, orz, ovăz, porumb,
triticale, boabe de soia, semințe de in, semințe de rapiță,
semințe de floarea soarelui, sfeclă de zahăr. Există
probabilitatea prelungirii acestui termen, cu acordul Comisiei
Europene. Tot până la această dată se aplică măsurile de

simplificare și pentru livrările de energie electrică în beneficiul
comercianților-persoane impozabile, și pentru tranzacțiile cu
certificate verzi și certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2016, se extinde aplicarea
taxării inverse și la livrările de telefoane mobile, tablete PC,
laptopuri, console de jocuri și dispozitive cu circuite integrate,
până la 31 decembrie 2018. Pentru aceste livrări se aplică
taxarea inversă numai dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv
TV A, înscrise într-o factură, este mai mare sau egală cu 22.500
lei. Tot de la această dată, măsurile de simplificare se aplică și
pentru livrările de clădiri, părți de clădiri și de terenuri pentru
care se aplică TV A. În consecință, pentru aceste tranzacțiile
între persoane înregistrate în scopuri de TVA în
România, beneficiarii vor avea obligația plății TVA prin
aplicarea mecanismului taxării inverse. În situația în care
furnizorul / prestatorul emite o factură cu TVA pentru
operațiunile pentru care se aplică măsurile de simplificare și nu
înscrie mențiunea „ taxare inversă” în respectiva factură, iar
beneficiarul deduce taxa înscrisă în factură, acesta din urmă își
pierde dreptul de deducere pentru respectiva achiziție, deoarece
condițiile de fond privind taxarea inversă nu au fost respectate.

Ca regulă generală, perioada fiscală este luna calendaristică.
Pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și
a căror cifră de afaceri la sfârșitul anului anterior nu a depășit
100.000 de euro, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
În situația în care persoana impozabilă a efectuat în cursul
anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții
intracomunitare de bunuri, perioada fiscală este luna
calendaristică.
Pentru persoanele impozabile care au ca perioadă fiscală
trimestrul calendaristic, perioada fiscală devine luna
calendaristică dacă persoana impozabilă efectuează în cursul
anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții
intracomunitare de bunuri.
Persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile,
care efectuează comerț intracomunitar cu bunuri și servicii, au
obligația înscrierii în „Registrul operatorilor intracomunitari”,
altfel codul de înregistrare în scopuri de TVA nu va fi
considerat valabil pentru operațiuni intracomunitare.

ACCIZA
Accizele se datorează atunci când produsele accizabile sunt
eliberate pentru consum (de exemplu, importate în România,
scoase de sub regimul suspensiv).
Produsele accizabile pot fi produse, transformate, recepționate
și deținute în regim suspensiv de la plata accizelor numai într-
un antrepozit fiscal, pentru care trebuie să se obțină aprobarea
prealabilă a autorităților fiscale. Produsele accizabile pot fi
depozitate în regim suspensiv de accize în antrepozite fiscale
pentru depozitare.
Antrepozitarii fiscali români sunt autorizați și pentru circulația
intracomunitară a produselor accizabile aflate în regim
suspensiv.
Produsele accizabile pot fi de asemenea primite din UE în
regim suspensiv de către destinatarii înregistrați. De asemenea,
produsele accizabile pot fi expediate în regim suspensiv după
ce au fost puse în liberă circulație de către expeditorul

înregistrat (aceste prevederi se aplică și în cazul deținătorului
unei autorizații unice pentru proceduri simplificate de vămuire,
în anumite condiții).
Circulația produselor accizabile în regim suspensiv trebuie să
se efectueze pe baza documentului administrativ electronic de
însoțire (e-DA). Producerea, deținerea și circulația produselor
accizabile aflate în regim suspensiv sunt supuse obligațiilor de
garantare. În cazul antrepozitelor fiscale de productie, garanția
nu poate fi mai mică decât cuantumul minim prevăzut de
legislația în vigoare.
În cazul antrepozitelor fiscale, legislația de accize prevede
cuantumuri maxime ale garanției în funcție de tipul produselor
realizate / depozitate. Garantia se constituie, de regulă, de catre
antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul
înregistrat și importatorul autorizat.
Prin excepție, aceasta poate fi depusă și de proprietarul
produselor accizabile sau, în comun, de către acesta și
persoanele mentionate mai sus.
Următoarele produse sunt supuse accizelor armonizate:
• alcoolul etilic și băuturile alcoolice, Fiscalitatea în România
2016 Ediție de buzunar 921

• produsele de tutun, • produsele energetice (de exemplu,
benzina fără plumb, motorina, gazul, cărbunii),
• energia electrică.

Alcoolul etilic și alte produse alcoolice sunt scutite
de la plata accizelor dacă sunt denaturate, utilizate în industria
alimentară, farmaceutică sau cosmetică. Sunt de 93 Fiscalitatea
în România 2016 Ediție de buzunar 943 asemenea scutite de la
plata accizelor alcoolul etilic și alte produse alcoolice atunci
când sunt utilizate în procese de fabricație, cu condiția ca
produsul finit să nu conțină alcool, sau când sunt utilizate ca
eșantioane pentru analiză sau ca teste necesare pentru producție
ori în scopuri științifice.
Anumite produse energetice supuse controlului mișcării pot fi
achiziționate în scopuri scutite de la plata accizelor, cu condiția
obținerii autorizației de utilizator final și a garantării plății
accizelor.
Scutirea de accize pentru produsele alcoolice și produsele
energetice poate fi acordată în anumite cazuri direct pe baza

unei autorizații de utilizator final, sau indirect prin restituire /
compensare. Tutunul prelucrat este de asemenea scutit de
accize, atunci când este destinat în exclusivitate testelor
științifice și celor privind calitatea produselor.
Înainte de a fi eliberate pentru consum în România, produsele
intermediare, alcoolul etilic și produsele din tutun sunt supuse
marcării, cu excepțiile prevăzute de lege. Responsabilitatea
marcării revine antrepozitarilor autorizați, destinatarilor
înregistrați și importatorilor care eliberează aceste bunuri
pentru consum. Pentru țigarete, acciza datorată este egală cu
suma dintre acciza specifică și acciza ad valorem. Acciza
specifică exprimată în lei / 1.000 de țigarete se determină anual
și se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu cel puțin
30 de zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei
totale. Companiile care comercializează combustibil în stațiile
de distribuție au obligația de a se înregistra la autoritățile
fiscale.
Depozitarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal
pentru care autorizația a Fiscalitatea în România 2016 Ediție de

buzunar 943 expirat și nu a fost emisă o alta nouă este
considerată eliberare pentru consum și atrage plata accizelor
Nivelul accizelor se actualizează anual cu creșterea prețurilor
de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a
anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie
2014-septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul
Național de Statistică până la data de 15 octombrie 2015.
Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului
Finanțelor Publice, până cel târziu pe data de 20 octombrie a
fiecărui an.
Ministerul Finanțelor a anunțat că în 2016 cursul de schimb
pentru calculul accizelor, conform legislației în vigoare va fi
egal cu cel aplicat în 2015, respectiv de 4,7380 lei/euro.
O mutare surprinzătoare în domeniul accizelor valabilă în anul
2016 este reducerea accizei pentru băuturile alcoolice de la
circa 1000 euro/hl alcool pur la aproximativ 700 euro/hl alcool
pur, o reducere de aproximativ 30%. La bere acciza scade cu
aproximativ 60 de bani pe litru adică 30 de bani sticla. La
sampanie acciza scade cu aproximativ un leu pe sticlș, iar în
cazul tăriilor aproximativ 7 lei pe litrul de votcă sau wkisky.

Aceasta reprezintă o măsură bună pentru combaterea evaziunii
fiscale omniprezentă în sectorul băuturilor alcoolice conform
producătorilor consacrați și asociațiilor profesionale din
domeniu, însă discutabilă din perspectiva publicului larg ce
constată că această reducere de acciză la băutură alcoolică vine
într-un an electoral.
Acciza la țigarete crește in 2016 cu 18,69 lei pe 1.000 de țigări.
De asemenea,va fi introdusă acciză pe țigările electronice și
narghilea, astfel un kilogram de materie primă pentru acestea
va fi mai scump cu 384 lei.
În cazul energiei electrice, nivelul accizelor aplicabil în anul
2016 potrivit prevederilor codului fiscal actual este după cum
urmează:
a) 2,37 lei/Mwh pentru energia electrică utilizată în scop
comercial;
b) 4,74 lei/Mwh pentru energia electrică utilizată în scop
necomercial.
Iubitorii de autoturisme cu motoare puternice, mai
mari de 3.000 cmc nu vor mai plăti acciza la înmatricularea
acestor tipuri de mijloace de transport. Cel putin la nivel
teoretic, ar trebui ca pentru aceste produse să scadă prețul de

cumpărare atât ca urmare a eliminării accizei, cât ți prin faptul
cș vom avea o reducere a cotei de TVA la 20%. Și la celelalte
produse de lux acciza se elimină, la bijuterii acciza a fost până
acum aproape 5 lei pe gramul de aur de până la 14 karate și de
aproape 10 lei la cele de peste 10 karate, accizele pentru
confecțiile din blănuri naturale au fost de între 237 și 5700 lei
în funcție de valoare, iahturile și motoarele destinate
ambarcațiunilor cu o putere mai mare de 100 CP nu vor mai fi
accizate din 2016. De asemenea va fi eliminată și acciza la
cafea, care era de un leu pe kilogramul de cafea prajită și de
peste 4 lei la cea solubilă.
Prețurile carburanților se diminuează considerabil ca urmare a
reducerii accizelor și scăderii TVA-ului de la 01 ianuarie 2016,
astfel acciza pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb, scade
de la 2,035 de lei, la 1,656 de lei. Așadar, un minus de circa 38
de bani pe litru. Cum sistemul de impozitare a carburanților
presupune introducerea de TVA pe acciză, iar TVA scade cu
patru puncte procentuale, de la 24% la 20%, ieftinirea unui litru
de benzină va fi de mai mare amploare: 54 de bani pe litru. Un
nivel care atenuează scumpirea din primăvara trecută, când
efectul introducerii celor 7 cenți pe litru s-a văzut într-o
creștere a prețurilor la pompă de circa 50 de bani pe litru. La

motorină, acciza scade de la 1,897 de lei pentru 1.000 de litri,
la 1,518 lei. Adică 37 de bani pe litru. Dacă socotim și impactul
scăderii TVA, scăderea de preț la motorină va fi de 53 de bani
pe litru.
Accizele la carburanți au scăzut ca urmare a scăderii
consumului și în special pentru a contracara fenomenul de
alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state
membre cum ar fi Ungaria și Slovenia – unde se restituie o
parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare.
Plătitorii de accize au obligația de a se înregistra la autoritatea
competentă și de a depune lunar o declarație indiferent dacă se
datoreazăa sau nu accciza pentru luna respectivă și anual
decontul privind accizele, conform dispozitiilor legale privind
obligațiile de plată la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie
a anului următor celui de raportare.
Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu
excepția cazurilor pentru care se prevede un alt termen de
plată, de exemplu în cazul importului unui produs accizabil,
care nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plății

accizelor este momentul înregistrării declarației vamale de
import.

IMPOZITE SI TAXE LOCALE

Taxa reprezintă acele obligații bănești pe care
trebuie să le achite persoanele fizice și juridice pentru diferite
prestații efectuate de autoritățile publice și constă în sumele
de baniprevăzute de hotărâri sau ordonanțe guvernamentale.
Taxele sunt un mod de redistribuție a bogăției indivizilor.
Puterea de a taxa reprezintă puterea de a distruge, conform
judecătorilor Curții Supreme de Justiție din Statele Unite ale
Americii.
Taxele sunt văzute și ca furt, fiind colectate fără
consimțământul/voința celui ce a produs bunurile/serviciile ce
sunt taxate: de exemplu dacă o majoritate de 6 indivizi votează,
în mod democratic, taxarea unei minorități de 4 indivizi.
Impozitele locale cuprind următoarele: impozitul pe clădiri și
taxa pe clădiri, impozitul pe teren și taxa pe teren, impozitul pe
mijloacele de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor,
avizelor și autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclamă și publicitate, impozitul pe spectacole, taxele speciale,
alte taxe locale.

În condițiile în care autoritățile au adus recent
multiple modificări Codului fiscal și normelor acestuia,
inclusiv termenelor pentru depunerea declarațiilor și plata
impozitelor datorate bugetelor locale, sintetizăm în articolul de
față principalele reglementări pe care trebuie să le știe în 2016
proprietarii de clădiri, terenuri și mașini.
Sistemul de impozitare a locuințelor a fost modificat
semnificativ anul acesta, odată cu intrarea în vigoare a Codului
fiscal. Concret, noul sistem stabilește că impozitul pe clădiri se
calculează în funcție de destinația clădirii,
respectiv rezidențială (scop de
locuință), nerezidențială (folosită în scop economic: sedii de
firme sau persoane fizice autorizate, spații comerciale, cabinete
etc) sau mixtă (locuință + sediu social), nu în funcție de
calitatea persoanei care deține imobilul (persoană fizică ori
juridică), așa cum s-a întâmplat până la finalul anului trecut.
În aceste condiții, să avem în vedere cele mai importante
prevederi, pentru fiecare situație în parte.

Din 2016, pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă,
impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse
între 0,08-0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, cotă
stabilită prin decizie a consiliului local. A atunci când noul Cod
fiscal a fost publicat în Monitorul Oficial, valoarea impozabilă
a unei astfel de clădiri se determin ă prin înmulțirea suprafeței
construite desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu
valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp din
tabelul prevăzut de Codul fiscal.
În condițiile în care multe dintre consiliile locale ale țării au
majorat impozitele locale pe clădiri și locuințe până aproape de
pragul maxim admis de lege, proprietarii de imobile sunt
nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare anul acesta, cu
atât mai mult cu cât unele autorități locale au profitat de o
reglementare din Codul fiscal prin care au putut majora cotele
adiționale de impozitare cu 50%.
Important! Proprietarii clădirilor rezidențiale, adică acele
persoane fizice care doar locuiesc în locuința pe care o
dețin, nu trebuie să depună niciun fel de declarație la direcțiile
de specialitate ale primăriilor, ci doar trebuie să achite, la

termenele prevăzute de lege, impozitul aferent imobilului
respectiv.
În ceea ce privește clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea
persoanelor fizice, impozitul se calculează, potrivit Codului
fiscal, prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% (în
funcție de decizia consiliului local) asupra:
•valorii finale a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi,
construite în ultimii cinci ani anteriori anului de referință
(2016), adică perioada 2011-2015;
•valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un
evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de
referință, respectiv perioada 2011-2015. Raportul de evaluare
se depune în copie, la or ganul fiscal local, ca anexă la
declarația contribuabilului privind destinația clădirii deținute;

•valorii care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor mai noi de cinci ani (dobândite
în ultimii cinci ani).
Atenție! Dacă valoarea clădirii nu poate fi calculată asupra
uneia dintre aceste trei valori, cota de impozit este de 2% și se
aplică asupra valorii impozabile calculate ca pentru clădiri
rezidențiale. Astfel, se poate ajunge ca, în cazul clădirilor mai
vechi de cinci ani sau a celor achiziționate cu cel puțin cinci ani
în urmă (anterior anului 2011), acolo unde nu există raport de
reevaluare depus, impozitul datorat în 2016 să fie chiar de 20
de ori mai mare decât cel de anul trecut.
De asemenea, este important să precizăm că, în cazul clădirilor
nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea
aceleiași cote cuprinse între 0,2-1,3%, dar valoarea impozabilă
a clădirii se actualizează o dată la trei ani pe baza unui raport
de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în
conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în
vigoare la data evaluării. Astfel, în cazul în care proprietarul

clădirii nu a actualizat valoare a impozabilă a clădirii în ultimii
trei ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe
clădiri este 5%.
Potrivit HG nr. 159/2016, act normativ publicat pe 21 martie în
Monitorul Oficial, în cazul unei clădiri cu destinație mixtă,
aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este
înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate
economică, atunci când suprafețele folosite în scop rezidențial
și cele folosite în scop nerezidențial rezultă din documentația
cadastrală, impozitul se calculează prin însumarea impozitului
aferent suprafeței folosite în scop rezidențial, calculat potrivit
art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeței
folosite în scop nerezidențial (activități economice), calculat
potrivit art. 458 din Codul fiscal.
În această situație, pentru a se conforma, proprietarul persoană
fizică trebuie să obțină un raport de evaluare, întocmit de un
evaluator autorizat, urmând ca impozitul să fie calculat prin
însumarea impozitului pentru partea re zidențială cu cel aferent
părții nerezidențiale.

În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu
fiscal la care se desfășoară activitate economică, iar cheltuielile
cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care
desfășoară activitatea economică (firmă, PFA), impozitul pe
clădiri se calculează ca și cȃnd clădirea este utilizată ȋn
scop nerezidențial (cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, în funcție
de decizia consiliului local). Cu alte cuvinte, dacă cheltuielile
cu utilitățile nu sunt achitate de proprietarul persoană fizică,
impozitul datorat va fi unul nerezidențial.
2. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu
fiscal la care se desfășoară activitate economică, iar cheltuielile
cu utilitățile NU sunt înregistrate în sarcina persoanei care
desfășoară activitatea economică , impozitul pe clădiri se
calculează ca și cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop rezidențial.
Altfel spus, proprietarii persoane fizice care desfășoară și
activitate economică la adresa la ca re locuiesc, fără a avea
suprafețe delimitate pentru fiecare scop și fără a
înregistra cheltuielile cu utilitățile(energie electrică, gaze
naturale, termoficare, apă, canalizare), plătesc un impozit
similar celui aplicat locuințelor.

3. Nu în ultimul rând, în cazul în care la adresa clădirii este
înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio
activitate economică , impozitul se calculează ca și cȃnd
clădirea este utilizată ȋn scop rezidențial. Astfel, conform
normelor în vigoare, proprietarul persoană fizică poate declara,
pe propria răspundere, că „la adresa poștală a clădirii este
înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic,
dar nu se desfășoară nicio activitate economică ”.
Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabilește la art.
465 că impozitul pe teren se calculează luând în
calcul suprafața terenului, rangul localității în care este
amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local și este
datorat, pentru întregul an fiscal, de persoana care are în
proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal
anterior.
Astfel, în cazul unui teren amplasat în interiorul orașului
(intravilan), impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței
terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare dintr-
un tabel reglementat de Codul fiscal.
Potrivit legislației în vigoare, rangul localității este stabilit
astfel:

•rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanță
europeană;
•rangul I – municipii de importanță națională, cu influență
potențială la nivel european;
•rangul II – municipii de importanță interjudețeană, județeană
sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități;
•rangul III – orașe;
•rangul IV – sate reședință de comună;
•rangul V – sate componente ale comunelor și sate aparținând
municipiilor și orașelor.
În cazul dobândirii unui teren pe parcursul anului, noul
proprietar are obligația de a depune o declarație de impunere,
alături de documentele justificative, la direcțiile de taxe și
impozite locale, în termen de 30 de zile de la achiziție,
obligație valabilă și în cazul dobândirii unei case sau a unei
mașini pe parcursul anului.
Codul fiscal stabilește și situațiile în care anumite categorii de
persoane nu datorează impozit pentru terenurile pe care le
dețin. Concret, sunt scutiți de la această plată, printre alții,

veteranii de război ce dețin în proprietate sau în coproprietate
terenuri, dar și văduvele de război, persoanele care au fost
private de libertate sau cele cu handicap grav sau accentuat
Pe lângă impozitul pe clădiri și cel pe teren, legislația în
vigoare prevede și plata unui impozit anual de către orice
persoană care are în proprietate o mașină ce trebuie
înmatriculată/înregistrată în România, cu excepția cazurilor în
care legea stipulează scutiri de la plata impozitului.
Potrivit Codului fiscal, impozitul pe mașini este calculat în
funcție de capacitatea cilindrică a motorului, prin înmulțirea
fiecărei grupe de 200 cmc sau fracțiune din aceasta cu o sumă
corespunzătoare din Codul fiscal.
Mai precis, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între
1.601 cmc și 2.000 cmc inclusiv, suma fixă luată în calcul la
stabilirea impozitului este de 18 lei/200 cmc, la cele cu
capacitatea cilindrică între 2.001 cmc și 2.600 cmc inclusiv –
72 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc
și 3.000 cmc inclusiv – 144 lei/200 cmc, iar la cele cu

capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc suma de luat în calcul
la stabilirea impozitului este de 290 lei/200 cmc.
La fel ca în cazul impozitului pe teren, legislația prevede
anumite categorii de persoane care sunt scutite de această taxă.
În același timp, persoanele domiciliate în anumite localități ale
țării plătesc doar jumătate din impozit

ALTE IMPOZITE SI TAXE
Alte impozite includ contribuția pentru finanțarea unor
cheltuieli de sănătate, contribuția persoanelor juridice pentru
persoanele șomere cu dizabilități, taxa pentru licența de
exploatare a jocurilor de noroc etc.