În vederea realizării scopului propus, au fost stabilite un șir de obiective: [306831]

INTRODUCERE

Teza de licență cu tema ,,Aplicarea metodelor de formare a [anonimizat]”, [anonimizat] a [anonimizat] o componentă integrantă a sistemului cadastral al Republicii Moldova. Procesul de formare a [anonimizat], prin una din cele patru metode științifice aplicate: separare, divizare, comasare și combinare.

[anonimizat]:

1) Analiza obiectului de studiu;

2) Determinarea scopului formării bunurilor imobile;

3) Stabilirea obiectului și subiectului procesului de formare a bunurilor imobile;

4) Determinarea principalelor condiții a procesului de formare a bunurilor imobile;

5) Examinarea cadrului legislativ a procesului de formare a bunurilor imobile;

6) Cercetarea procesului de formare a bunurilor imobile;

7) Studiul metodelor de formare a bunurilor imobile;

8) Aplicarea metodelor de formare a bunurilor imobile.

Teza dată cuprinde 4 (patru) capitole atît teoretice cît și metodologice.

Primul capitol: ,,Analiza obiectului tezei”, [anonimizat], obiectul și subiectul procesului de formare a [anonimizat] a bunurilor imobile..

Capitolul doi: ,,[anonimizat]”, este format din conținutul procesului de formare a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Capitolul trei: ,,Aplicarea metodelor de formare a [anonimizat]”, [anonimizat], de comasare și metodei de combinare a bunurilor imobile.

Capitolul patru: ,,Securitatea activității vitale”, [anonimizat], măsuri privind sănătatea și securitatea în muncă și protecția mediului ambiant.

1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEI

1.1 [anonimizat], social, cultural. Amplasat  în partea centrală a țării, orașul este traversat de rîul Bîc cu afluenții Durlești și Bulbocica. Suprafața orașului este de 120,1 km pătrați. [anonimizat] , Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani, [anonimizat], Cricova, Durlești, Sîngera, [anonimizat] 28 de localități rurale. [12]

Amplasarea spațială a orașului Chișinău este reprezentată în figura 1.1.

Sursa: [12].

Figura 1.1 – Amplasarea spațială a [anonimizat] o pondere considerabilă în economia națională. În prezent în municipiu sunt înscriși peste 55 000 agenți economici. Municipiul garantează peste 45% din volumul PIB al republicii și peste 60% din volumul total al impozitelor și taxelor primite la bugetul consolidat.

Nivelul municipiului este de două ori mai mare comparativ cu media pe republică, după produsul regional brut determinat pe cap de locuitor.

În zona industrială a municipiului Chișinău activează peste 1800 de întreprinderi. Aproximativ 400 de întreprinderi reprezintă industria alimentară, 180 de întreprinderi – industria ușoară, 380 de întreprinderi – industria constructoare de mașini și prelucrarea metalelor, 126 de întreprinderi – industria chimică, etc.

Sectorul industrial al municipiului reprezintă peste 65% din volumul total al industriei prelucrătoare pe țară, inclusiv, industria alimentară – 33,7%, fabricarea produselor de tutun – 88,1%, industria textilă – 62,7%, fabricarea articolelor vestimentare – 50,8%, prelucrarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 94,6%, industria lemnului – 67,1%, industria chimică – 91,6%, fabricarea mobilei – 98%, industria constructoare de mașini – 84,6%, fabricarea articolelor din minerale nemetalifere – 74,2%. [12]

Complexul industrial al orașului este constituit din 19 formațiuni industriale (cu suprafața de 2800,7 ha), în care sînt amplasate peste o mie de întreprinderi din diverse domenii de activitate economică (sfera de producere, transport, energetica si comunala). În partea de nord-est a municipiului Chișinău se află cea mai mare parte a întreprinderilor industriale. Pe teritoriul municipiului activează peste 1.300 unități comerciale cu suprafața comercială de 121 000 mii metri pătrați. Sectorul alimentației publice include 705 unități comerciale cu 47 100 locuri. Pe teritoriul municipiului își desface activitatea anume 38 de piețe agricole cu suprafața de 70,1 ha și   13 416 locuri de comerț.

Sunt înregistrate 19 bănci comerciale în municipiul Chișinău, inclusiv 3 filiale a băncilor străine. În prezent în municipiu lucrează peste 2200 de întreprinderi cu capital străin.

Conform datelor statistice la data de 1 ianuarie 2016 rețeaua instituțiilor de învățământ din municipiul Chișinău cuprindea 152 de instituții preșcolare (33 577 copii); 166 de instituții preuniversitare (școli primare – 19; gimnazii – 18; școli medii de cultură generală – 22; licee – 101, în care învață 82 562 de copii); 18 instituții de învățământ secundar profesional; 21 de instituții de învățământ mediu de specialitate (colegii); 27 de instituții de învățământ superior universitar. [12]

Rețeaua instituțiilor științifice include Academia de Științe a Republicii Moldova, instituții specializate de cercetări științifice și instituțiile de învățământ superior universitar. Dintre care 83 de organizații execută lucrări tehnico-științifice, 61 dintre care sunt instituții științifice, 13 organizații de proiectare și 9 instituții de învățământ superior universitar. Rețeaua instituțiilor de cultură din Chișinău conține 49 de biblioteci publice, cu un fond de carte de 4015 mii exemplare; 26 de instituții culturale cu 6 500 locuri, 12 teatre, 15 muzee. Sfera ocrotirii sănătății conține 15 spitale pe teritoriul municipiului cu o valoare de 10 908 paturi; 394 de instituții medicale de tip ambulatoriu sau policlinică, care oferă ajutor medical populației; în sfera ocrotirii sănătății sunt angajați 7 152 medici și 9 275 cadre personal mediu medical.

Orașul Chișinău conform planului urbanistic se împarte după sectoare, și anume: sectorul Centru, sectorul Rîșcani, sectorul Buiucani, sectorul Botanica și sectorul Ciocana.

Sursa: [14,15].

Figura 1.2 – Zonarea după sectoare a orașului Chișinău

În componența sectorului Rîșcani întră câteva unități administrativ – teritoriale autonome: orașul Cricova și Stăuceni; comuna Ciorescu cu satele: Ciorescu, Făurești și Goian ; comuna Grătiești cu satele: Grătiești și Hulboaca. Sectorul Rîșcani este o unitate administrativă, economică și culturală a municipiului Chișinău, situată în partea de Nord – Est a capitalei pe o suprafață de 52,93 km2. În tabelul 1.1 este reprezentată structura sectorului Rîșcani după suprafețe. [16]

Tabelul 1.1 – Structura sectorului Rîșcani după suprafețe

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [16].

Delimitarea sectorului Rîșcani, conform planului urbanistic al orașului Chișinău, este reprezentată în figura 1.3.

Sursa: [17].

Figura 1.3 – Delimitarea sectorului Rîșcani

1.2 Rolul formării bunurilor imobile

La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porțiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantațiile prinse de rădăcini, clădirile, construcțiile și orice alte lucrări legate solid de pămînt, precum și tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinației lor. [2]

Formarea bunului imobil poate fi inițiată de către proprietarul lui împreună cu statul sau unitatea administrativ teritorială, această procedură poate fi executată cu ajutorul autorităților împuternicite cu administrarea bunului, titularii de drepturi reale și de alte drepturi patrimoniale, cu acordul proprietarului; instanța de judecată, executorii judecătorești și organele fiscale, în cazurile prevăzute de lege.

Scopurile formării bunurilor imobile conform Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004, sunt prezentate în figura 1.4.

Sursa: [4].

Figura 1.4 – Scopurile formării bunurilor imobile

Lucrările de formare a bunurilor imobile se executată de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi de stat sau întreprinderi private, care dispun de ingineri cadastrali, certificați la Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru. Modul și condițiile de certificare sînt stabilite de Guvern.

1.3 Obiectul procesului de formare a bunurilor imobile

Bunurile imobile sunt desigur considerate obiectele formării bunurilor imobile, ținînd cont de conținut, ele ar putea fi de diferite tipuri. Bunul imobil reprezintă atît terenul pe care sunt situate toate construcțiile, amenajări și instalații, cît și terenul care este considerat liber, anume pe care nu sunt amplasate amenajări, instalații sau construcții.

În figura 1.5 sunt prezentate tipurile bunurilor imobile care pot fi formate în calitate de obiect independent de drept a bunurilor imobile.

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [4].

Figura 1.5 – Bunurile imobile care pot fi formate ca obiect independent de drept

Ca obiect independent de drept pot fi formate încăperile izolate, numai în cazul în care, sunt încredințați cu intrare aparte.

Nu pot fi formate ca obiect independent de drept:

a) încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund condițiilor;

b) construcțiile auxiliare ale căror funcții sînt legate direct de construcția principală;

c) instalațiile inginerești;

d) anexele de deservire a gospodăriei, dacă este imposibilă specificarea dependenței lor funcționale sau dacă folosirea lor nu este definită;

e) gardurile, pereții, bornele de hotar, alte instalații ale căror funcții sînt legate direct de teren sau de construcția principală. [4]

1.4 Subiectul procesului de formare a bunurilor imobile

Subiectul formării constituie bunurile imobile înregistrate în funcție de proprietar și destinație în baza cărora sunt create noi bunuri imobile urmând a recunoaște noi posibilități de utilizare și creșterea utilității. Formarea imobilelor, ca obiecte independente de drept prin metoda separării, divizării, comasării sau combinării a unor bunuri imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile, cît și înscrierea imobilelor formate, este un alt obiectiv, având ca scop final rezolvarea problemelor cu aspect juridic.

În această lucrare vor fi analizate posibilitățile de formare a bunurilor imobile din orașul Chișinău, sectorul Rîșcani. În soluționarea acestui scop urmează a fi analizate obiectivele cadastrale existente, rapoartele elaborate de autoritățile publice locale. Analiza și cercetarea literaturii de specialitate de asemenea reprezintă una dintre condițiile de bază în atingerea scopului.

Creșterea bunăstării nu poate să vină de la sine, numai dacă vor fi elaborate actele cadastrale privitor la bunurile imobile. Proprietarii trebuie să înțeleagă, și alte persoane fizice și juridice de care aparține nemijlocit eficiența de folosire a bunurilor imobile, să se implice nemijlocit în atingerea scopului.

1.5 Condițiile și restricțiile procesului de formare a bunurilor imobile

Formarea unui bun imobil din contul bunurilor imobile existente este inițiată de către proprietar în baza deciziei personale, cu excepția cazurilor formării forțate de către instanța de judecată sau organul fiscal.

În dependență de caz, bunul imobil poate fi format în baza unor proiecte de organizare și amenajare (formare a bunurilor imobile). Necesitatea unei asemenea căi este argumentată prin scopul și conținutul bunului imobil format.

La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiții principale:

a) bunurile formate să corespundă destinației inițiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinației să se facă în cadrul procedurii de formare sau  pînă la inițierea ei;

b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinației sau ale cărui condiții de utilizare vor fi înrăutățite;

c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituții de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate construcției cu conducte de apă, cu canalizare etc.;

d) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată;

e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ-teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se intersectează cu hotarele diferitelor unități administrativ-teritoriale;

f) configurația, dimensiunile și alți indici ai bunului imobil ce se formează să fie conforme cerințelor planului sau regimului stabilit dacă acest bun se formează pe un teritoriu unde există plan urbanistic al localității sau dacă este stabilit un regim special de folosință a terenului sau a construcției;

g) să se țină cont, la formarea bunurilor imobile cu destinație agricolă, de normele agrotehnice, de alte norme și reguli prevăzute de legislație pentru această categorie de terenuri;

h) proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcțiilor, forma și dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite în legislația cu privire la urbanism;

i) persoana interesată în formarea construcției, apartamentului, încăperii izolate ce implică lucrări pentru care, în conformitate cu legislația, se cere autorizație de construire să obțină o astfel de autorizație și să depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial. [4]

1.6 Cadrul legislativ

Actele normative pot fi divizate, în funcție de puterea juridică și ierarhia acestora. Conținutul cadrului legislativ al formării bunurilor imobile este prezentat în figura 1.6.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 1.6 – Conținutul cadrului legislativ

Constituția Republicii Moldova este Legea supremă a societății și a statului. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică. Toată baza legislativă și normativă a cadastrului, de asemenea, este racordată la Legea Supremă, la Constituția Republicii Moldova. [1]

Legea cadastrului bunurilor imobile. Legea cadastrului bunurilor imobile stabilește modul de creare și ținere a cadastrului bunurilor imobile prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare. [5]

Legea cu privire la formarea bunurilor imobile. Legea cu privire la formarea bunurilor imobile include formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ca obiect de drept independente prin separarea, divizarea, comasarea, combinarea bunurilor imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile. Activitatea în domeniul cadastrului bunurilor imobile include în sine un volum esențial de lucrări consacrate formării bunurilor imobile. În cadrul legii sunt descrise metodele de formare a bunurilor imobile, rolul proiectului în procesul formării, procedura înregistrării, etc. [4]

Cod practic cu privire la formarea bunurilor imobile este destinat utilizării în activitatea practică de către registratori, ingineri cadastrali, autoritățile administrației publice antrenați la formarea bunurilor imobile și are drept scop reflectarea și completarea unor condiții care trebuie respectate la formarea bunurilor imobile. [11]

Potrivit codului practic elaborat, formarea bunului imobil se începe de la proprietarul acestuia (bunului imobil), împreună cu statul sau unitatea administrativ-teritorială, cu ajutorul autorității împuternicite cu administrarea bunului, titularii de drepturi reale și de alte drepturi patrimoniale cu înțelegerea proprietarului, instanța de judecată și organele fiscale, în cazurile specificate de legislația în vigoare. Lucrările ce țin de formarea bunurilor imobile se realizează de oficiile cadastrale teritoriale sau de întreprinderi de stat ori private pe bază de contract, care are nevoie de ingineri cadastrali certificați.

2 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE

2.1 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile

În procesul de formare a bunurilor imobile participă atît executorul cît și executantul. Ca o strictă consecutivitate ar fi acest proces de formare a bunurilor imobile, fiind o importanță deosebită oricare etapă a acestui proces care la rîndul său se execută pe tot parcursul procesului de formare a bunurilor imobile într-o ordine anumită.

Consecutivitatea a tuturor acțiuni cu rezultatul acesteia întreprinse de executor și solicitant este reprezentat în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 – Acțiunile procesului de formare a bunurilor imobile

Sursa: elaborat de autor conform [11].

Următoarele acțiuni se cuprind într-o anumită consecutivitate privind formarea bunurilor imobile, care va include în sine predarea cererii de formare a bunului imobil, studiind efectiv posibilitatea formarii bunului imobil și întocmirea lui în proiectul de formare a acestui bunul imobil, încît se formează planul cadastral sau geometric al bunului imobil nou format cu referire la emiterea hotărîrii sau a deciziei de formare a bunului imobil privind înregistrarea bunului ca un bun imobil nou format.

2.2 Depunerea cererii de formare a bunului imobil

Pentru formarea bunului imobil, prima etapă reprezintă depunerea cererii, și anume beneficiarul sau proprietarul bunului imobil va preda executantului această cerere unde se va solicita îndeplinirea respectivelor lucrări.

La cerere se vor anexa:

a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil inițial;

b) copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil inițial, exemplu prezentat în anexa B;

c) copia de pe actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil inițial;

d) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea bunului imobil. Acordul se prezintă și oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al lucrărilor. [4]

Exemplu de cerere pentru efectuarea formării bunului imobil este prezentată în anexa A.

În cazul formării bunului imobil în temeiul declanșării procedurii de insolvabilitate, executării forțate a obligațiilor fiscale sau a altor obligații, cererea poate fi depusă și de către administratorul insolvabilității, reprezentantul organului fiscal și executorul judecătoresc.

Formarea bunurilor imobile la inițiativa instanței de judecată, a organului fiscal și a executorului judecătoresc se efectuează conform prevederilor prevăzute de legislație.

Înregistrarea cererii cu privire la formarea bunurilor imobile este se face în condica de cereri, de care răspunde inginerul cadastral certificat.

Cererea se semnează de către proprietarul bunului imobil sau alt solicitant în drept, sau de reprezentantul autorizat.

În cazul în care bunul imobil aparține la mai mulți proprietari pe cote-părți, cererea va fi semnată de către toți proprietarii acestui bun.

În cerere trebuie să fie menționate și numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale, destinația lor de bază, modalitatea de formare a noilor bunuri imobile și inclusiv și scopul formării acestora. În caz de necesitate, la solicitare, executantul va acorda consultațiile respective cu privire la întocmirea cererii.

În temeiul cererii primite executantul examinează actele prezentate de către solicitant și variantele posibile de formare a bunului imobil. În rezultatul conversației cu proprietarul și actelor anexate, preventiv se va stabili posibilitatea de formare a bunului imobil sau imposibilitatea formării acestuia.

Dacă s-a stabilit posibilitatea de formare a bunului imobil, executantul propune proprietarului semnarea contractului, prin care se vor stabili obligațiile și responsabilitățile reciproce ale beneficiarului și executantului lucrărilor. Simultan cu semnarea contractului, proprietarul poate achita un avans pentru lucrările de formare a bunului imobil sau suma întreagă. Evidența contractelor se efectuează de către agentul economic în cadrul căruia activează inginerul cadastral certificat, exemplu de contract este prezentat în anexa C.

2.3 Efectuarea studiului privind formarea bunului imobil

Următoarea etapă este efectuarea studiului privind formarea bunului imobil, la această etapă executantul lucrărilor, în temeiul cererii și actelor anexate, va examina în condiții de birou posibilitatea formării bunului imobil prin confruntarea datelor din Registru și materialelor grafice.

Acest studiu cuprinde informația privind regimul juridic, tehnic, economic, scopul formării bunului imobil și căile de formare ale acestuia (separarea, divizarea, comasarea ori combinarea bunurilor imobile).

În caz de cerință, executantul este în drept de a consulta autoritatea administrației publice locale sau alte organe pentru obținerea informației suplimentare necesare în vederea formării noului bun imobil. La stabilirea hotarelor bunului imobil din intravilan ce urmează a fi format se ține cont și de construcțiile existente, amplasate atât pe terenul inițial, cât și pe terenurile adiacente, întru respectarea prevederilor legislației și normativelor în vigoare. Pentru formarea bunului imobil și anume din extravilan este nevoie de a consulta serviciul funciar al localității.

Acest studiu va conține informația referitor la regimul juridic a bunului imobil inițial privind înregistrarea bunului inițial la Oficiul Cadastral Teritorial și a numărului cadastral. Apoi se determină amplasarea terenului situat în extravilan sau intravilan cu drept de proprietate asupra bunului imobil (terenului sau construcției), inclusiv în acest studiu intră și grevările dreptului de proprietate, destinația și extrasele determinate cu ajutorul documentelor respective pentru construcție sau teren, ceea ce instituie un regim social către bunul imobil include terenul public, zona protejată, interdicții definitive sau provizorii de construire ect.

Privind regimul tehnic asupra bunului imobil inițial se include suprafața reală și dimensiunile terenului precum și a documentelor de drept, prezența documentelor de transpunere a terenului cu fixare a hotarelor, dotate cu rețele inginerești (apă, energie electrică, canalizare, încălzire, etc.), stabilirea construcțiilor cu destinația acesteia pe terenul în cazul în care aceste construcții există, suprafața și dimensiunile bunului modificat și a bunului care va fi format.

Scopul formării bunului reprezintă în condițiile legii, predarea terenurilor a persoanelor fizice sau juridice în proprietate sau folosință, realizarea tranzacțiilor cu bunurile imobile, o dată cu reconstrucția sau construirea clădirilor și a edificiilor determină dezvoltarea terenului, proprietatea comună se împarte în bunuri imobile, distribuirea cotei din patrimoniul persoanei juridice în natura fondatorului, în scopul amplasării masive ajunge la modificarea terenului, cu privire la reorganizarea sau lichidarea persoanei juridice, se face vînzare prin licitație masa debitoare a întreprinderii care a dat faliment a unui sector de teren sau a unei părți din construcție, sau pentru stingerea datoriilor a plăților obligatorii a unui patrimoniu care a fost sechestrate a unui sector de teren sau a unei părți din construcție a persoanei juridice sau a persoanei fizice.

Separarea, divizarea, combinarea și comasarea sunt căile de formare a unui bun imobil. Conform unui studiu realizat, inginerul cadastral va preciza condițiile de formare a noului bun imobil și va redacta un aviz cu privire la imposibilitatea sau posibilitatea acestuia, modelul studiului privind formarea bunului imobil este prezentat în anexa D.

Inginerul cadastral într-un aviz va menționa dacă legislația permite sau dacă se menține destinația inițială a bunului preconizat spre formarea bunului imobil, factorii de care să țină cont privind formarea, posibilitatea formării bunului în cazul în care este nevoie de servitute sau cu acces, impactul asupra bunului alăturat, autorizațiile utile referitor la serviciile de control sau a stării de proiectare a bunului imobil pentru formarea lui.

2.4 Elaborarea proiectului cu privire la formarea bunurilor imobile

În temeiul unui studiu, inginerul cadastral va menționa într-un aviz cauza concretă care nu a fost aprobată formarea bunului imobil, în cazul în care a fot respinsă cererea.

Etapa de creare a proiectului constă în elaborarea în baza studiului și avizului executantului privind formarea bunurilor imobile, modelul proiectului de formare a bunurilor imobile este prezentat în anexa E.

În conformitate cu prevederile instrucțiunilor și a normativelor se efectuează proiectarea, ținînd cont de solicitările proprietarului și scopul bunului referitor la determinarea hotarelor fixe sau generale, și a altor parametri de formare a bunului imobil. După ce se stabilește actul de constatare pe teren pentru crearea proiectului de formare, executorul lucrărilor cadastrale va recunoaște bunurile imobile. În cazul în care nu se corespund datele din cadastru cu datele stabilite în teren, și în oarecare măsură se indică abateri de la parametrii tehnici mai mult de 10% pentru bunul imobil, se preconizează o procedură de corectare a acestor erori, încît se poate modifica și planul cadastral, sau a altor formalități care aduce cu o oarecare exacticitate, situația de pe teren și informația din cadastrul bunurilor imobile.

Pe baza proiectului de formare a bunurilor imobile, în cazul în care paralel cu procedura de formare va avea loc și schimbarea destinației, va fi asigurat la înregistrare bunul imobil.

În funcție de destinația bunului imobil, proiectul de formare pentru terenurile stabilite în intravilanul localității depinde de acordul domeniului administrației publice locale. Aceste proiecte se coordonează de regulă cu serviciul de urbanism, atunci cînd se preconizează o construcție pe terenul separat, sau se formează un bun imobil cu construcție. Conform legislației, proiectul va fi coordonat și cu organul împuternicit, în cazul determinării unor restricții sau a unor anumite cerințe la folosirea bunului imobil.

Pentru terenurile situate în extravilan se va înțelege cu serviciul funciar al primăriei pentru întocmirea proiectului de formare a bunului imobil. Cu o oarecare responsabilitate în privința proiectului de formare se ține cont de condiția proprietarului sau a unei persoanei împuternicite cu aceleași drepturi ca și a proprietarului.

2.5 Întocmirea planului bunului imobil

Următoarea fază este întocmirea planului în procesul de formare a bunului imobil. După crearea proiectului de formare, bunul imobil se va prepune pe teren prin determinarea hotarelor și elaborarea actului de determinare a hotarelor. Se determină planul bunului imobil după stabilirea hotarelor în care pot fi generale sau fixe, modelul actului de constatare pe teren este prezentat în anexa F. Se elaborează decizia de formare a bunului imobil atunci cînd se întocmește contractul de împărțire a bunului comun, sau contractul de alienare în cazul combinării, după elaborarea planului obiectului, modelul a deciziei de formare a bunului imobil este prezentat în anexa G . Reprezintă o parte componentă a deciziei de formare și anume contractul bunului imobil după elaborarea planului bunului imobil.

Planul bunului imobil nou format este parte componentă a deciziei de formare sau contractului, model al planului bunului imobil nou format este prezentat în anexa H.

Planul cadastral conține obligatoriu următoarele date despre bunurile imobile (terenuri, construcții, plantații multianuale și alte bunuri imobile) înregistrate în registrul bunurilor imobile:

a) hotarele terenurilor și punctele de cotitură;

b) conturul clădirilor și altor construcții înregistrate în registrul bunurilor imobile;

c) numerele cadastrale ale bunurilor imobile;

d) tipul hotarelor (generale sau fixe);

e) data ultimei actualizări.

2.6 Întocmirea dosarului tehnic

Inginerul cadastral va întocmi o dată cu crearea dosarului tehnic o etapă care se execută odată cu terminarea lucrărilor de formare a bunului imobil. Conținutul dosarului tehnic este prezentat în figura 2.1.

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [4].

Figura 2.1 – Conținutul dosarului tehnic

Mereu se va păstra și se va transmite un exemplar al dosarului tehnic proprietarului pentru predarea lui la oficiul cadastral teritorial, în cazul în care nu a fost executată formarea bunului imobil de oficiul cadastral teritorial. Proprietarul va achita suma integrală pentru lucrările executate într-un anumit termen care a fost stabilit în contract și anume condițiile achitării lui, după transmiterea dosarului tehnic și încheierea actului de predare-primire a proprietarului.

2.7 Înregistrarea bunului imobil nou format

Ultima fază de final a procesului de formare a bunului este înregistrarea bunului imobil format. Înregistrarea se face după anumiți factori stabiliți, în baza cererii prestate la oficiul cadastral teritorial de către proprietar sau de către alt postulant care pretinde la aceste drepturi.

O dată cu distribuirea numărului cadastral a bunului imobil, în dosar și în planul cadastral se va executa modificări oferite de către oficiul cadastral teritorial pentru fiecare bun imobil inițial, model prezentat în anexa J. După fiecare caz în parte, se va întocmi dosare cadastrale în temeiul documentelor prezentate de către solicitant pentru fiecare bun imobil nou format.

Modificările se vor opera concomitent atât în Registrul bunurilor imobile, cât și pe suportul magnetic ce conține informația juridică și grafica despre bunul respectiv. Procedura formării bunului imobil poate înceta în orice moment până la înscrierea drepturilor asupra lui în Registrul bunurilor imobile la cererea persoanei care a inițiat procedura de formare. [4]

În acest caz, postulantul nu poate constata recuperarea sumei predate pentru formarea bunului imobil.

După înregistrarea în Registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil, nu mai este acceptată cererea de oprire a procesului de formare a bunului imobil. Se eliberează proprietarului Certificatul asupra bunului imobil format conform modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 677 din 11. 07. 2005, după înscrierea bunului imobil la oficiul cadastral teritorial.

Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile se efectuează prin depunerea unei cereri la Oficiul Cadastral Teritorial, în a cărui rază de activitate se află bunul imobil respectiv.

Înregistrarea este efectuată în baza cererii depuse de solicitant, la care sunt anexate următoarele documente:

– un act ce confirmă identitatea solicitantului, buletinul soțului/soției, cu excepția cazurilor în care dreptul este dobândit prin moștenire sau se prezintă contractul matrimonial;

– documentul ce atestă nașterea sau transmiterea dreptului (contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donație, certificatul de moștenitor, proces-verbal de recepție finală, contractul de înstrăinare, dacă a fost încheiat până în anul 1999, titlul de autentificare a dreptului de proprietate, extrasul din registrul de evidență al gospodăriilor);

– planul geometric al bunului imobil;

– planul geometric al construcției și al terenului, în cazul în care titlul de autentificare a deținătorului de teren este elaborat în sistemul de coordonate local sau convențional.

2.8 Metode științifice aplicate

Bunurile imobile, conform Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, se pot forma prin separare, divizare, comasare sau combinare a bunurilor imobile deja înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [4].

Figura 2.2 – Metodele de formare a bunurilor imobile

Ca metodă, separare a bunului imobil este definită de cererea mare de terenuri pentru construcții situate în intravilanul localității, precum și viziunea de aplicare a agriculturii practicată pe dimensiunile mici ale sectoarelor. Formarea prin separare reprezintă un mod de formare a unui bun imobil separat prin dezlipirea unei părți din bunul imobil înregistrat. După formarea bunului imobil, ca rezultat prin separare, pentru înlocuirea unui bun se va forma două sau mai multe bunuri libere ale aceluiași proprietar.

Se pot forma bunuri considerate prin separare, bunurile a cărui drept de proprietate reprezintă o persoana fizică sau juridică, cît și pentru bunurile imobile cu proprietate comună. După separare, bunurile care au fost formate vor rămîne ca drept de proprietate comun, respectînd tot acelea cote de proprietate.

Înregistrarea se face pe baza actului ce determină drepturile de proprietate a bunului imobil inițial și anume a rezoluției de formare a bunului, și a planului (geometric sau cadastral) al bunului imobil format prin separare.

Reprezintă o modalitate de fomare a bunului imobil considerat liber prin dezlipirea unei părți din bunul imobil înregistrat formarea prin separare. După formarea bunului imobil, ca rezultat prin separare, pentru înlocuirea unui bun se va forma două sau mai multe bunuri libere ale aceluiași proprietar.

Iar pentru formarea prin divizare ceea ce reprezintă o modalitate de formare a unor bunuri considerate libere prin împărțire, la cererea composesorului, a bunului imobil înregistrat ca proprietate comună în încetarea acesteia pentru formarea divizării bunului imobil.

Coproprietarii, înainte de a semna contractul de împărțire, în cazul divizării bunului din proprietate comună, se vor asigura prin crearea documentelor de formare a bunurilor imobile. Divizarea, de regulă, se face proporționat cotelor părți a bunului imobil deținut de fiecare coposesor. În procedura de divizare se va utiliza ca și în cazul în care împărțirea acestui bun imobil cu proprietate comună situate pe cote părți, nu va aduce la anularea acesteia.

Înregistrarea prin divizare se desfășoară în temeiul Contractului de împărțire a proprietății comune a bunurilor imobile formate, la care se anexează planul geometric și planul cadastral a bunurilor imobile.

Ca și în cazul metodei separării, divizarea din punct de vedere tehnic are același conținut.

Formarea prin comasare, conform cererii, constituie bunul imobil prin asamblarea a două sau mai multe bunuri înregistrate, avînd hotare comune, cuprinzînd hotare ce trec pe peretele comun, a fi în posesiunea unuia sau aceluiași proprietar, sau situate în proprietatea comună a acelorași persoane.

Pot fi comasate bunurile din proprietate privată cît și din proprietate comună. În cazul proprietății comune pot fi comasate bunurile imobile a cărui proprietate se reprezintă pe cote-părți sau în devălmășie. Formarea prin diviziune, se calculează de către executorul lucrărilor cadastrale în colaborare cu coposesorii a bunului comasat în cote-părți, avînd ca opoziție cotele deținute de coposesori a bunurilor imobile inițiale. Se indică în decizia de formare a bunului imobil prin cote-părți formarea prin comasare.

Înregistrarea acesteia (comasare) și a dreptului asupra lui se va face doar în baza actelor ce întărește drepturile asupra bunurilor imobile și a deciziei de formare, planul cadastral și cel geometric al bunului imobil inițial format.

Comasarea reprezintă alipirea acțiunii inversă descompunerii prin care mai multe bunuri se unesc într-unul singur. Pentru a se comasa bunurile trebuie să fie înregistrate dinainte în Registrul bunurilor imobile.

Toate actele necesare privind comasarea sunt identice ca și la formarea prin separare și divizare.

Poate fi aplicată comasarea în rezolvarea problemelor de consolidare, cu succes, ceea ce îi va permite reducerea numărului de bunuri imobile.

Combinarea reprezintă regimul de formare a bunului imobil prin comasare a unei cote-părți a bunului imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil liber, prin alipirea ei la bunul imobil considerat adiacent.

Un nou mod de formare oferă probabilității de a resistematiza două proprietăți a aceluiași proprietar fiind considerate ca bunuri adiacente, sau de a aliena (înstrăina) adăugînd ca parte la proprietatea vecină a bunului imobil.

Actul juridic de înstrăinare a unei cote-părți, și anume actul de înstrăinare cu combinarea bunurilor, fiind un obiect al vînzării ceea ce nu va figura cu numărul cadastral al bunului imobil, ce o anumită suprafață a bunului imobil, în concordanță cu planul anexat la contract.

Modul de formare a bunului prin combinare poate fi folosit numai pentru bunurile cu aceeași destinație a bunurilor adiacente.

3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE ÎN ORAȘUL CHIȘINĂU, SECTORUL RÎȘCANI

3.1 Aplicarea metodei de separare a bunurilor imobile

Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea unei părți din bunul imobil înregistrat. [4]

Va constitui, două sau mai multe bunuri imobile fiind considerate independente a aceluiași adresant ceea ce reprezintă un rezultat format prin separare în schimbul unui bun a bunurilor imobile. Trebuie de constatat că nu se va modifica modul de formare bunul imobil care va referi la dreptul de proprietate. Persoana va rămâne proprietar al bunului originar doar în cazul în care proprietarul care va manifesta prin separare bunurile imobile.

Ca urmare prin separare va fi formate bunuri din bunul imobil a unei persoane juridice sau fizice cu drept de proprietate din bunul imobil cu proprietate comună. Se va subînțelege că separarea unei cote-părți prin formarea a unui bun imobil din bunul deja considerat existent în scopul realizării unui bun imobil considerat nou fiind ca obiect de drept independent. Partea ce se separă din bunul imobil se consideră imobilul separat, dar partea care va rămîne după separarea părții din bun se va desemna imobilul inițial.

Pentru crearea unui bun imobil prin separare va rămîne neschimbat numărul cadastral al bunului imobil inițial, în orice caz imobilul va avea un număr cadastral nou dacă va fi separat.

Din catalogul Registrului terenurilor se transcrie toate înscrierile necesare din fișierul Registrului pentru imobilul separat în bunul format și considerat nou. În cazul în care nu a fost modificat numărul cadastral se copie modul de folosință a bunului imobil, se va transcrie toate înscrierile despre celelalte bunuri situate pe terenul dat, și înscrierile din subcapitolul doi si trei.

Se adaugă în subcapitolul doi la celelalte documente înregistrate decizia privind formarea și planul cadastral din fișierul Registrului a bunului considerat inițial al bunului imobil nou format.

Dar dacă erau înscrise ceva drepturi asupra bunului imobil supus separării în timpul formării acestea se va copia în subcapitolul trei a Registrului în fișierul nou format.

Separarea poate fi întemeiată atunci cînd bunurile imobile urmează a fi separate stabilite ca un sector de teren, iar bunurile care pretinde a fi separate va fi determinate din construcție și sector de teren și bunurile imobile care urmează a fi despărțite ceea ce constituie o parte din construcție și un sector de teren (altă bucată din construcție rămîne a fi în compoziția obiectului inițial).

Prima situație, cînd bunul imobil care urmează a fi separat, constituie un sector de teren, planul inițial este reprezentat în figura 3.1 iar rezultatul separării în 3.2.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.1 – Situația inițială a bunului imobil supus separării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.2 – Rezultatul separării bunului imobil

În consecința procesului de separare, în Registrul acelui bun imobil inițial va fi precizat actul în temeiul căreia s-a desfășurat separarea și schimbarea suprafeței, se menține numărul cadastral a terenului și se schimbă suprafața și hotarele terenului. În figura 3.3 este prezentat Registrul bunului imobil inițial, iar în figura 3.4 modificările efectuate după separare.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.3 – Registrul bunului imobil inițial

Iar pentru bunul imobil considerat nou se execută anumite înscrieri după care va fi înregistrate aceste bunuri și transcrise în Registrul bunurilor imobile, se repartizează pentru fiecare bun imobil în parte numărul cadastral după care se și mai întocmește un dosar cadastral unde sunt atârnate toate aceste documente într-o ordine oarecare și răspundere.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.4 – Modificările efectuate în Registrul bunurilor imobile după procesul de separare

Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul construirii unei construcții de locuit se admite în cazul respectării următoarelor condiții:

a) frontul la stradă a lotului de teren va fi de minimum 8,0 metri pentru clădiri înșiruite și de minimum 12,0 m pentru clădiri izolat sau cuplate;

b) suprafața minimă a lotului va fi de 150 mp pentru clădiri înșiruite, și respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate, cu condiția ca soluțiile tehnice și arhitecturale să asigure respectarea normativelor tehnice;

c) adâncimea lotului de teren trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu lungimea (frontul la stradă);

d) în zonele construite cu case de locuit individuale, distanța de la ferestrele camerei de locuit până la construcțiile auxiliare a vecinului, trebuie să fie de cel puțin 6,0 metri;

e) construcțiile auxiliare se vor amplasa de la hotarul terenului la distanța cel puțin 1,0 m;

f) distanța de la casa de locuit până la construcțiile auxiliare, precum și distanța dintre construcțiile auxiliare amplasate în hotarele unui teren nu se reglementează;

g) terenul este asigurat cu dotări tehnico-edilitare;

h) construcția care urmează a fi amplasată să asigure respectarea cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice; și să nu afecteze condițiile de exploatare a construcțiilor existente (adiacente). [8]

În al doilea caz, bunul imobil ce urmează a fi separat reprezintă un sector de teren cu construcție amplasată pe el, planul inițial este reprezentat în figura 3.5.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.5 – Situația inițială a bunului imobil supus separării

Pentru bunul format și considerat nou i se atribuie terenului și construcțiilor un număr cadastral, se realizează respectiv înscrierile privitor la noile bunuri imobile, se identifică apoi se indică hotarele, suprafața terenului și a construcției precum și amplasarea fiecăruia pe plan și se mai pune în dosarul cadastral toate documentele necesare de proprietate, calculele necesare determinate după măsurarea bunului imobil. În consecința procesului de separare, în Registrul bunului imobil inițial se va păstra mai întîi numărul cadastral al terenului ceea ce reprezintă identificatorul unic al fiecărui imobil ce se atribuie o data cu introducerea lui în baza grafică, se realizează schimbări privind suprafața și hotarele terenului, se indică actul în baza căruia s-a efectuat respectivele schimbări, și în stratul „Construcții” se stinge construcția care se separă și sunt introduse în baza de date.

Registrul bunului imobil inițial 0100401.139, 0100401.139.01, 0100401.139.02, 0100401.139.03, este prezentat în figura 3.6.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.6 – Registrul bunului imobil inițial

În figura 3.7 este reprezentat rezultatul separării bunului imobil 0100401.139 și formarea bunurilor imobile noi.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.7 – Rezultatul separării bunului imobil

În figura 3.8 sunt prezentate modificările efectuate în Registrul bunurilor imobile.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.8 – Modificările efectuate în Registrul bunurilor imobile după procesul de separare

În al treilea caz, bunul imobil ce urmează a fi separat este un sector de teren și o parte din construcție, situația inițială este reprezentată în figura 3.9 iar rezultatul separării în figura 3.10.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.9 – Situația inițială a bunului imobil supus separării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.10 – Rezultatul separării bunului imobil

Poate conduce separarea construcțiilor existente la înstrăinarea unuia din bunurile imobile, la ivirea terenurilor sau a zonelor cu folosire comună ceea ce ar fi bunul imobil considerat ca un teren proprietarilor a ambelor construcții ceea ce rămîne în proprietatea comună și sectorul de teren care va fi cu un interes comun instituind servitutea și rămîne compozant bunului de bază.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.11 – Datele din Registrul bunului imobil inițial

În figura 3.11 sunt reprezentate datele din registrul bunului imobil inițial, iar în figura 3.12 modificările efectuate în rezultatul separării.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.12 – Modificările efectuate în urma separării bunului imobil

În Registrul bunului imobil originar sau inițial după rezultatul procesului de separare se efectuează modificările grafice în baza de date și anume în stratul „Construcții”, se schimbă suprafața construcției și a terenului plus hotarele în care sunt păstrate și menținute numărul cadastral al terenului inițial și se păstrează un document în temeiul căreia s-au executat respectivele modificări referitoare atît la construcție cît și la teren.

Pentru bunul imobil format nou se repartizează numărul cadastral construcțiilor și a terenului, se execută înscrierile pentru înregistrarea respectivă în Registrul bunurilor imobile a bunului imobil considerat nou după separare, se precizează documentul în temeiul care potrivit modificărilor respective constituite construcțiilor și a terenurilor, se mai indică și hotarele, construcțiile cu amplasarea lor determinate de specialist cu ajutorul programelor grafice și se specifică cu o oarecare atenție suprafața terenurilor, în dosarul cadastral se anexează toate documentele necesare cu semnătură și ștampila afișată pentru fiecare document în parte, calcule referitor la toate construcțiile depistate pe teren.

3.2 Aplicarea metodei de divizare a bunurilor imobile

Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărțirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat și încetarea proprietății comune. În caz de divizare a bunului imobil proprietate comună, coproprietarii, înainte de a  încheia contractul de împărțire, vor asigura elaborarea documentației de formare a bunurilor imobile.

Înregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare și a drepturilor de proprietate asupra lor se efectuează în temeiul contractului de împărțire a proprietății comune, la care se anexează planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile formate [4].

Exemple de divizare:

a) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren;

b) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat;

c) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și o parte din construcție;

d) bunul imobil care urmează a fi divizat constituie o construcție. [8]

Primul caz, cînd bunul imobil care urmează a fi divizat reprezintă un sector de teren, situația inițială este reprezentat în figura 3.13 și rezultatul divizării în 3.14.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.13 – Situația inițială a bunului imobil supus divizării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.14 – Rezultatul divizării bunului imobil

Datele din Registrul bunului imobil inițial este prezentat în figura 3.15, iar modificările efectuate în urma divizării în figura 3.16.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.15 – Registrul bunului imobil inițial 0100402.728

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.16 – Modificările efectuate în urma divizării

După ce se formează procesul de divizare, în Registrul a bunului imobil considerat inițial se menționează și se specifică documentele în temeiul căruia bunul imobil s-a stins, numărul cadastral se stinge a bunului imobil considerat inițial. Iar pentru bunurile imobile formate noi se repartizează acele numere cadastrale pentru bunurile imobile ce s-au format acum și în Registrul bunurilor imobile potrivit înscrierilor care s-au făcut privind înregistrarea bunurilor imobile care si-au indicat hotarle noi formate și suprafața a bunurilor care s-au considerat noi formate, se mai pune și toate actele atribuite construcției și terenului considerat și format nou și care sunt necesare într-un dosar cadastral cu semnătură și ștampilat.

În al doilea caz, cînd bunul imobil care urmează a fi divizat este un sector de teren și o construcție, situația inițială este reprezentată în figura 3.17 și rezultatul divizării în 3.18

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.17 – Situația inițială a bunului imobil supus divizării

În urma acestui proces de divizare și anume în Registrul bunului imobil inițial se stinge ceea ce e cel mai important și acesta este numărul cadastral a bunului imobil fiind un bun imobil inițial și se indică în documentul în temeiul căreia și pe baza căruia a fost stins acest obiect.

Tot ceea ce se atribuie pentru bunurile formate noi ca imobil este numerele cadastrale ce au o mare însemnătate pentru bunurile nou formate și respectiv înregistrării în Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile considerate și formate noi se efectuează anumite înscrieri pentru cu siguranță amplasarea hotarelor și suprafețele noi formate pentru bunurile imobile considerate noi și adăugător la aceasta în dosarul cadastral se adaugă toate documentele necesare.

Datele din Registrul bunului imobil inițial este prezentat în figura 3.19, iar modificările efectuate în figura 3.20.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.18 – Rezultatul divizării bunului imobil

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.19 – Datele din Registrul bunului imobil inițial

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.20 – Modificările efectuate în urma divizării

În al treilea caz, cînd bunul imobil care urmează a fi divizat este un sector de teren și o parte dintr-o construcție, situația inițială este reprezentată în figura 3.21 și rezultatul divizării în figura 3.22.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.21 – Situația inițială a bunului imobil supus divizării

Datele din Registrul bunului imobil inițial este prezentat în figura 3.23, iar modificările efectuate în urma divizării în figura 3.24.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.22 – Rezultatul divizării bunului imobil

În urma procesului de divizare în Registrul bunului imobil fiind inițial se stinge ceea ce e cel mai important și acesta este numărul cadastral a bunului imobil fiind un bun imobil inițial și se indică în documentul în temeiul căreia și pe baza căruia a fost stins acest obiect.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.23 – Datele din Registrul bunului imobil inițial

Tot ce se atribuie pentru bunurile formate noi ca imobil sunt numerele cadastrale care au o mare însemnătate pentru bunurile nou formate și inclusiv construcțiilor, în Registrul bunurilor imobile se înregistrează respectiv toate bunurilor imobile formate noi se efectuează anumite înscrieri pentru o anumită siguranță a hotarelor și suprafețele noi formate pentru bunurile imobile considerate noi și adăugător la aceasta în dosarul cadastral se adaugă toate documentele necesare în acest dosar.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.24 – Modificările efectuate în urma divizării

În cazul patru, bunul imobil care urmează a fi divizat este o construcție, situația inițială este reprezentat în figura 3.25 iar rezultatul divizării în 3.26.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.25 – Situația inițială a bunului imobil supus divizării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.26 – Rezultatul divizării bunului imobil

Datele din Registrul bunului imobil inițial este prezentat în figura 3.27, iar modificările efectuate în urma divizării în figura 3.28.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.27 – Datele din Registrul bunului imobil inițial

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.28 – Modificările efectuate în urma divizării

În decurgerea acestei acțiuni de divizare, în Registrul bunurilor imobile care sunt la inițial, numărul cadastral se stinge a acestei construcții inițiale și se întocmește documentul de mare importanță temeiul în baza căruia această construcție s-a stins.

Pentru construcțiile (bunurile imobile noi formate) se atribuie acestor construcții numere cadastrale după care să se identifice aceste bunuri noi formate, se precizează la bunurile imobile formate noi și suprafața ceea ce se consideră ceva util, aceste înscrieri se efectuează respectiv pentru înregistrarea bunurilor imobile considerate noi adică construcțiilor noi și se adaugă în acest dosar cadastral toate documentele ce semnifică o mare importanță pentru aceste bunuri noi formate.

3.3 Aplicarea metodei de comasare a bunurilor imobile

Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a două sau mai multor bunuri imobile înregistrate avînd hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparținînd unuia și aceluiași proprietar sau aflîndu-se în proprietatea comună a acelorași persoane, la cererea lor. [4]

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.29 – Situația inițială a bunurilor imobile supuse comasării

Pot fi comasate atît bunuri imobile proprietate individuală, cît și bunuri imobile proprietate comună.

Pot fi comasate numai bunurile imobile proprietate comună în devălmășie sau numai bunurile imobile proprietate comună în diviziune. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cota de proprietate deținută de fiecare proprietar în bunul imobil format se recalculează de către executantul lucrărilor cadastrale, în cooperare și cu consimțământul coproprietarilor, ținîndu-se cont de cotele lor deținute în bunurile imobile inițiale. [4]

Documentele ce atestă drepturile către bunurilor imobile inițiale reprezintă baza pentru înregistrarea bunului imobil care prin comasare s-a format, rezoluția de formare a bunului imobil și planul geometric sau cadastral format pentru bunul imobil.

Relatez următoarele exemple de bunuri imobile comasate care constituie sectoare de teren considerate libere și sectoare de teren cu construcții a bunurilor imobile.

În primul caz, procedura de formare prin comasare a bunurilor imobile care constituie sectoare de teren, este prezentată în figura 3.29 situația inițială și 3.30 rezultatul comasării.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.30 – Rezultatul comasării bunurilor imobile

Potrivit Registrului pentru bunurilor imobile inițiale în rezultatul acestei acțiuni de comasare se sting pentru bunurile imobile inițiale numerele cadastrale și se specifică actul în rațiunea căruia și pe baza cui s-a stins aceste bunuri imobile.

Iar pentru bunurile imobile nou formate se distribuie pentru fiecare bun imobil inițial împarte numărul cadastral apoi se desfășoară privind înregistrarea bunului imobil anumite înscrieri de specialiști ce sunt adăugate cu mare atenție și fără erori în documentele din dosarul cadastral.

Datele din Registrele bunurilor imobile inițiale sunt prezentate în figura 3.31, iar modificările efectuate în urma comasării în figura 3.32.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.31 – Datele din Registrele bunurilor imobile inițiale

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.32 – Modificările efectuate în urma comasării

În cazul al doilea, procedura de formare a bunului imobil prin comasare a unor sectoare de teren cu construcții, situația inițială este prezentată în figura 3.33 și în figura 3.34 rezultatul comasării.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.33 – Situația inițială a bunurilor imobile supuse comasării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.34 – Rezultatul comasării bunurilor imobile

Datele din Registrele bunurilor imobile inițiale sunt prezentate în figura 3.35 și modificările efectuate în urma comasării în figura 3.36.

Sursa: elaborat de autor

Figura 3.35 – Datele din Registrele bunurilor imobile inițiale

Ca rezultat al acțiunii de comasare și anume în Registrul pentru bunurile imobile inițiale încetează și dispare numerele cadastrale pentru acele bunuri care s-au comasat și anume pentru construcții, și conform unui document în temeiul căruia se menționează pentru stingerea acestor bunuri imobile.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.36 – Modificările efectuate în urma comasării

Drept bunul imobil format nou se va modifica respectiv numărul cadastral a construcțiilor și i se va atribui pentru teren (bunul imobil format nou) un număr cadastral, se desfășoară unele anumite înscrieri referitor la aceste bunuri descrise mai sus și anume drepturile asupra lor, se mai întocmesc și întîlnesc diferite circumstanțe care se adaugă în dosarul cadastral pentru a avea informația necesar utilă pentru diferite scopuri aderate de proprietar.

La cererea înaintată de proprietar în situația cu dobîndirea mai multor terenuri cu destinație agricolă, se mai poate aplica și avînd ca hotare comune, totodată cu înregistrarea dreptului de proprietate pentru bunurilor obținute reprezintă o modalitate mai simplificată de formare a bunului imobil prin comasare. Doar în acest caz, decizia privind comasarea bunurilor se depune simultan cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate pentru bunurile imobile dobîndite.

Bunul imobil format nou și anume în cazul încăperilor izolate, va avea o ieșire nemijlocit în curte sau strada dată, va avea și un coridor comun sau palierul scării comun.

Modificarea și comasarea încăperilor cu destinație nu va trebui să pună în circumstanțe sau pericol totalitatea structurală a clădirii ori încăperilor a altor posesori și a comunicațiilor inginerești cu funcționare adecvată.

3.4 Aplicarea metodei de combinare a bunurilor imobile

Combinarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin separarea unei părți din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, și alipirea ei la un bun imobil adiacent. [4]

Partea constituentă a actului juridic referitor înstrăinarii reprezintă acel planu al bunului imobil format prin combinare. Nu se modifică formarea bunului imobil prin combinare numerele cadastrale precum pentru bunurile imobile.

Modificările bunurilor imobile efectuate în legătură cu combinarea se consemnează în Registrul bunurilor imobile:

a) în cazul în care bunurile aparțin aceluiași proprietar – în temeiul actelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile inițiale, al deciziei de combinare, al planurilor bunurilor inițiale și al planurilor bunurilor imobile formate;

b) în cazul în care bunurile imobile aparțin diferiților proprietari – în temeiul contractului de înstrăinare și de combinare a bunurilor, al planurilor bunurilor imobile formate.[4]

Metodă de formare a bunului imobil prin combinare poate fi aplicată numai pentru bunurile învecinate cu aceiași destinație.

O încăpere considerată structurală a bunului imobil, va fi alipită de alt bun imobil doar în cazul în care, după rezultatul unei tranzacții cu bunurile imobile își vor elibera anterioarele numere cadastrale, dar se vor face și unele schimbări în suprafață pentru a transforma acest bun imobil într-o încăpere.

Cu autorizația respectivă a primăriei și cu acceptul Asociației de coproprietari în cazul locuințelor și în baza avizului expertizei tehnice se va efectua alipirea bunului imobil. Ca o variantă a combinării reprezintă acele două exemple semnificative în care vor fi combinate constituitele sectoare de teren considerat ca un bun imobil și combinarea acestor sectoare de teren cu construcțiile care urmează a fi constituite ca bunuri imobile.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.37 – Situația inițială a bunurilor imobile supuse combinării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.38 – Proiectul de combinare a bunurilor imobile

În primul caz, procedura de formare a bunului imobil care constituie un sector de teren prin metoda combinării, situația inițială este prezentată în figura 3.37, proiectul de combinare a bunurilor imobile este prezentat în figura 3.38 și rezultatul combinării în figura 3.39.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.39 – Rezultatul combinării

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.40 – Registrul bunurilor imobile inițiale

Datele din Registrele bunurilor imobile inițiale sunt prezentate în figura 3.40, iar modificările după combinare a bunurilor imobile sunt prezentate în figura 3.41.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.41 – Modificările efectuate în urma combinării

După acest rezultat asupra acțiunii de combinare se va păstra numărul cadastral a acestor bunuri imobile, se va efectua modificările principale privind suprafața și a altor indici însemnați în Registrul bunurilor imobile pentru fiecare bun imobil în parte, la Oficiul Cadastral Teritorial se vor efectua aceste respective modificări în planul cadastral, se vor mai include în acest dosar cadastral și acele documente care au servit ca temei pentru modificările efectuate anterior în Registrul bunurilor imobile.

În cazul doi, procedura de formare prin combinare a bunurilor imobile care reprezintă sectoare de teren cu construcții, situația inițială este prezentată în figura 3.42, proiectul de combinare este reprezentat în figura 3.43 și rezultatul combinării în figura 3.44.

După toate acțiunile considerate combinate, în urma acestui rezultat, se va păstra pentru construcție și teren numerele cadastrale, pentru o oarecare eventualitate se va efectua unele modificări privind suprafața și a altor indici importanți pentru fiecare bun imobil în parte în Registrul bunurilor imobile, ceea ce este ținut de OCT respectiv în planul cadastral se va efectua unele modificări care va include în dosarul cadastral actele care a fost ca temei de săvîrșire a tuturor modificărilor îndeplinite cu strictețe și înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.42 – Situația inițială a bunurilor imobile

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.43 – Proiectul de combinare a bunurilor imobile

Datele din Registrele bunurilor imobile inițiale sunt reprezentate în figura 3.45 și 3.46.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.44 – Rezultatul combinării bunurilor imobile

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.45 – Datele din Registrul bunului imobil inițial

Datele din Registrul bunului imobil 0100402.057 după procesul de combinare este reprezentat în figura 3.47.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.46 – Datele din Registrul bunului imobil inițial 0100402.058

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.47 – Modificările în Registrul bunului imobil 0100402.057

Datele din Registrul bunului imobil 0100402.058 după procesul de combinare este reprezentat în figura 3.48.

Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.48 – Modificările efectuate în Registrul bunului imobil modificat 0100402.058

4 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

4.1 Introducere

Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive. [1]

Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber și la răspândirea informațiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la condițiile de viață și de muncă, la calitatea produselor alimentare și a obiectelor de uz casnic. Tăinuirea sau falsificarea informațiilor despre factorii ce sînt în detrimentul sănătății oamenilor se interzice prin lege. Persoanele fizice și juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătății și avutului unei persoane ca urmare a unor contravenții ecologice. [1]

Securitatea și sănătatea muncii constituie un ansamblu de norme care au ca obiect reglementarea relațiilor sociale ce se formează în legătură cu organizarea, conducerea și realizarea procesului de muncă, în scopul avertizării accidentelor și bolilor profesionale.

Ea are ca scop cunoașterea și înlăturarea perturbațiilor ce pot apărea în procesul de muncă, care pot produce accidente și îmbolnăviri profesionale. Pentru a-și putea atinge destinația, securitatea omului în procesul de muncă, securitatea și sănătatea muncii necesită existența și funcționarea unui sistem de măsuri și mijloace tehnice, social-economice, organizatorice, partea medicinii ce tratează despre modul de a-și conserva sănătatea.

Relația de muncă și alte raporturi legate direct de acestea sînt reglementate de Constituția Republicii Moldova, de prezentul cod, de alte legi, de alte acte normative ce cuprinde norme ale dreptului muncii, adică de:

a) hotărîrile Parlamentului;

b) decretele Președintelui Republicii Moldova;

c) hotărîrile și dispozițiile Guvernului;

d) documentele privitor la muncă elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, de alte autorități centrale de specialitate, în limita împuternicirilor delegate de Guvern;

e) actele autorităților publice locale;

f) actele normative la nivel de unitate;

g) contractele colective de muncă și convențiile colective; precum și

h) de tratatele, acordurile, convențiile și alte documente internaționale la care Republica Moldova are parte.

4.2 Analiza condițiilor de muncă

Politica statului în sfera securității și sănătății în muncă cuprinde următoarele sfere de acțiune, în măsura în care ele împiedică securitatea și sănătatea lucrătorilor, mediul de lucru:

a) conceperea, străduința, alegerea, înlocuirea, stabilirea, amenajarea, aplicarea și menținerea componentelor materiale ale muncii (locurile de muncă, mediul de lucru, uneltele, mașinile și materialele, substanțele și agenții chimici, fizici și biologici, procedeele de lucru);

b) relația care există între componentele materiale ale muncii și persoanele care realizează sau controlează munca, pentru adaptarea mașinilor, materialelor, timpului de muncă, organizării muncii și procedeelor de lucru la capacitățile fizice și intelectuale ale lucrătorilor;

c) instruirea, precum și instruirea periodică, calificarea și argumentele lucrătorilor care participă, cu un titlu sau altul, la atingerea nivelurilor satisfăcătoare de securitate și sănătate în muncă;

d) comunicarea și colaborarea în domeniul securității și sănătății în muncă la toate nivelurile, de la nivelul grupului de lucru, nivelul unității și pînă la nivelul național. [6]

Deplina materie a asigurării sănătății și securității în muncă pentru angajați este reglementată prin norme legale autoritare ca excepție de la criteriile generale în această materie, sfera negociației individuale este deosebit de restrînsă. Justificarea constă în faptul că asigurarea securității și sănătății în muncă reprezintă și o problemă de interes colectiv, public, a statului însuși.

Sfera persoanelor care sunt ajutate prin normele din această materie este mai amplă decît cea a salariaților. Aceasta include, practic, pe toți cei care, într-o formă sau alta, muncește în cadrul unui angajat, precum elevii și studenții aflați în durata de practică, dar și voluntarii. De aceea, legea folosește, de regulă, conceptul de lucrător.

Fiecare angajator fiind persoană juridică sau persoana fizică – este supus să respecte normele legale referitor la securitatea și sănătatea în muncă.

Responsabilitatea legală pentru practicarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă i se cuvine lucrătorului.

Faptul că acesta încredințează utilizarea acestor măsuri unei societăți spciale, pe baze contractuale, nu elimină, conform legii, răspunderea sa.

Instrucțiunea oricărei întreprinderi cuprinde cerințele principale de securitate anti incendiară care sînt neapărat pentru îndeplinire de către conlucrătorii a tuturor organizații amplasate în clădire.

4.3 Măsuri privind sănătatea și securitatea în muncă

Întreprinderea de Stat ,,CADASTRU”

Aprobată:

prin ordinul nr. 21

din 06.01.2016

INSTRUCȚIUNE NR. 11

1 Cerințe generale

1.1 La efectuarea lucrărilor de colectare și sistematizare a informației se admit persoane care au împlinit vârsta de 18 ani, au trecut controlul medical au fost atestate acordându-le o categorie de calificare pentru inginer cadastral, precum și au primit instructajul la încadrarea în muncă.

1.2 Muncitorul e dator să treacă controlul medical periodic la fiecare 6 luni și să fie supus verificărilor cunoștințelor în domeniul protecției muncii la fiecare 12 luni.

1.3 Muncitorul trebuie sa cunoască bine și să respecte cerințele instrucțiunii.

1.4 Încălcarea cerințelor instrucțiunii atrag după sine răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

2 Cerințele securității înainte de începerea lucrului

2.1 De controlat starea bună de funcționare a mijloacelor de muncă.

2.2 De controlat prezența trusei medicale la locul de muncă.

2.3 De primit informație de la șeful sectorului despre locul de odihnă, primirea mesei și a apei potabile.

2.4 De ținut cont în timpul lucrului de cerințele antiincendiare.

2.5 De ținut cont în timpul lucrului de cerințele sanitare la locul de muncă.

3 Cerințele de securitate în timpul lucrărilor

3.1 De folosit mijloace de muncă după destinație.

3.2 De respectat normele generate de lucru la măsurare.

4 Cerințele de securitate în caz de accident

4.1 În caz de accident se recomandă imediat de stopat procesul de muncă a accidentatului și de anunțat administrația.

4.2 Să se acorde primul ajutor victimei pană la sosirea medicului.

4.3 Se întreprind acțiuni în vederea lichidării consecințelor accidentului.

4.4 Se comunică conducătorului lucrărilor despre cele întâmplate.

5 Cerințe la finalizarea lucrărilor

5.1 La finalizarea măsurărilor parcelelor și sectoarelor de teren de pregătit aparatele măsurării în poziție de transport.

5.2 După muncă uneltele se ambalează respectiv sau sunt predate conducătorului.

5.3 Despre toate defecțiunile depistate în timpul lucrărilor trebuie să fie informat conducătorul lucrărilor.

A elaborat: student an. IV, gr. 2 Batîr Andrei

Coordonat: lect. super. univ. Zubco Efim

Consultant: lector universitar Martin Alexandru

4.4 Protecția mediului ambiant

Învelișul de sol al planetei este fundația primară a tuturor formelor de viață vegetală și animală. Solurile reprezintă un element aproape viu al biosferei, ușor afectabil, dificil, cel mai suplu strat al scoarței terestre, care constituie orizontul ei exterior. Fiind un corp natural anumit și interacționând în continuu cu biosfera, atmosfera, solurile, garantează dezvoltarea și existența lumii organice pe planetă.

Solul, care s-a creat în urma unei diversități bogate de acțiuni fizico-chimice și biologice, are un schimb stabil de substanțe cu mediul înconjurător și susține drept acumulator planetar al energiei ce se formează în fenomenul de fotosinteză, păstrează în biosferă cele mai esențiale elemente – carbonul, azotul, fosforul, caliul, sulful, calciul ș.a. Primind precipitațiile atmosferice, solul participă activ la constituirea regimului hidrologic al uscatului, stabilește într-o măsură considerabilă cantitatea de apă dulce. Anume învelișul de sol cu microflora sa bogată joacă rolul unui neutralizator universal al substanțelor poluante, aplicînd deșeurile agricole și industriale. Datorită solului omenirea timp îndelungat a profitat de capacitatea de autopurificare a naturii, de toate impuritățile și deșeurile provenite din activitatea umană. De situația solului depinde în mare măsură evoluția biosferei și a tuturor componentelor acesteia.

Solul este materia interacțiunii îndelungate dintre roca bază de constituire a solului, plante, animale, microorganisme, apă, climă, relief, cît și activitatea gospodărească a omului. Solul este izvorul primar a tuturor bunuri materiale, care ne asigură cu produse alimentare, furaje pentru vite, fibre pentru haine, materiale lemnoase ș.a. Dacă munca este apreciată, pe bună dreptate, tatăl bogăției, apoi solul este mama bogăției. În agricultură solul este principalul mijloc de producție. Misiunea principală a solului este de a garanta o roadă cât mai mare a culturilor agricole.

Pentru înreaga Moldovă solul este principala fond natural, ținînd cont de insuficiența aproape totală a altor resurse, și obiectul principal al economiei naționale. Garantînd situații necesare pentru toate viețuitoarele planetei, inclusiv pentru om, solul, cu ajutorul plantelor – direct, iar al animalelor – indirect, păstrează existența biosferei. De aceea, comportamentul grijuliu față de soluri reprezintă o verigă principală în complicata problemă de protecție a naturii. Protecția solurilor examinează scopul de a le proteja mereu, menținând și sporind în permanență fertilitatea lor.

Protecția terenurilor reprezintă un sistem de măsuri juridice, organizatorice, economice și de altă natură, prin care se examinează folosirea lor rațională, prevenirea retragerii lor din circuitul agricol, protecția asupra efectelor antropogene nocive, pcît și sporirea fertilității solurilor, productivității terenurilor destinate agriculturii și silviculturii. Măsurile de protecție ale solurilor pot fi împărțite în următoarele grupe: gospodăresc-organizatorice; agrotehnice; silvomeliorative și hidrotehnice. Ele sunt restabilite, în primul rînd, spre combaterea eroziunii solurilor, lupta cu ea, fiind examinată veriga principală a culturii înalte de ocupare în agricultură.

Măsurile gospodăresc-organizatorice, precizează organizarea exactă a terenurilor, distribuirea lor după gradul de afectare pentru practicarea corectă a măsurilor de combatere a eroziunii.

Măsurile agrotehnice – specifică aratul transversal al pantelor, formarea microreliefului, brăzdarea întreruptă, aratul adânc, formarea fășiilor de protecție din plante multianuale, clasificarea culturilor în fășii, aratul fără cormană cu păstrarea țelinei la zi, mușuroirea și brăzdarea arăturilor, mulcirea etc. Îmbunătățirile silvice, ca măsură de protecție a solurilor asupra eroziunii, stabilește crearea fășiilor de reglare a umezelii pe pantele cu înclinare sporită pe marginea și pe fundul văgăunilor, rîpelor ș.a. Fășiile de pădure pentru reglarea umezelii sunt formate pe conturul orizontalelor localității mai sus de zonele de spălare cu o lățime de 9…15 m. Intervalul dintre fășiile de pădure constituie de la 100-200 m până la 350-400 m, în dependență de înclinarea pantelor. Cu cît unghiul de înclinare al pantelor este mai mare, cu atît lungimea dintre fîșii este mai mică.

Măsurile hidrotehnice – specifică protecția pantelor contra 97 spălării și surpării, menținerea apelor în văgăuni și rîpi prin construcția diferitor îngrădituri, dambe din resturi de plante și piatră. În unele cazuri sunt întrebuințate uluce din beton pentru întocmirea scurgerii torentelor puternice de apă. Aceste construcții cer o verificare permanentă și reparație la timp. Cea mai considerabilă măsură de luptă împotriva formării rîpelor este astuparea lor la timp cu păstrarea la zi a stratului fertil, ceea ce permite întoarcerea rapidă a terenurilor în circuitul agricol. Solurile trebuie protejate, întocmai, de salinizare, mlăștinire și poluare.

Poluarea solurilor este efectul activității industriale a omului, fără a ține cont de interesele protecției naturii. Avertizarea poluării solurilor de către apele reziduale industriale sau comunale, de deșeurile solide se susține printr-un sistem de măsuri legislative, organizatorice și sanitaro-tehnice. Curățarea teritoriului localităților cuprinde un șir de circumferințe privind colectarea, înlăturarea, dezinfectarea și utilizarea deșeurilor comunale și industriale.

CONCLUZII

În cadrul tezei de licența a fost efectuată o sinteză peste metodologia de formare a bunurilor imobile. În această teză am avut ca scop de a marca și demonstra unele tendințe și aspecte generale privind cu privire la formarea bunurilor imobile prin aplicarea diferitor metode științifice de formare a bunurilor imobile. Un lucru este cert ca în urma efectuării acestei lucrări, se poate susține cu siguranță ca formarea bunurilor imobile este un temei foarte important în totalitatea sistemului informațional al cadastrului.

Scopul propus în aceasta lucrare a fost de a aduce la cunoștință despre metodele științifice care sunt aplicate în scopul formării unui bun imobil. De asemeni intenționez ca odată cu lectura tezei date de către persoanele ce nu sunt din domeniu, să poată obține o închipuire și informație mai largă privind rolul și scopul formării bunurilor imobile.

În cadrul primului capitol, am efectuat caracteristica obiectului de studiu, am determinat rolul formării bunurilor imobile, am determinat care este obiectul și subiectul procesului de formare a bunurilor imobile, am analizat condițiile și restricțiile procesului de formare a bunurilor imobile și cadrul legislativ de gestionare a procesului de formare a bunurilor imobile.

În cadrul capitolului doi, am efectuat o analiză amplă a conținutului procesului de formare a bunurilor imobile și a metodelor științifice aplicate la formarea bunurilor imobile.

În capitolul trei, am aplicat metoda de separare, divizare, comasare și combinare a bunurilor imobile.

În capitolul patru, am efectuat analiza condițiilor de muncă, am elaborat măsuri privind sănătatea și securitatea în muncă și protecția mediului ambiant.

Astfel sper că prin această teză am reușit să evidențiez cît este însemnată problema dată, ce impact are ea asupra societății, iar cel mai important cum poate utiliza toate acestea metodologii un simplu om în interesele proprii.

Anexa A

Model cerere cu privire la formarea bunului imobil

Anexa B

Model al planul cadastral (geometric) al bunului imobil inițial

Anexa C

Model de contract de executare a lucrărilor de formare a bunului imobil

Continuare anexa C

Continuare anexa C

Continuare anexa C

Anexa D

Model de studiu privind formarea bunului imobil

Anexa E

Model de proiect privind formarea bunului imobil

Anexa F

Model de proiect privind formarea bunului imobil

Anexa G

Model de decizie cu privire la formarea bunului imobil

Anexa H

Model de plan cadastral al bunului nou format

Anexa J

Model de plan cadastral al bunului inițial modificat

BIBLIOGRAFIE

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.

Codul civil al Republicii Moldova, nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86/661 din 22.06.2002, Chișinău: 2004.

Codul Funciar al Republicii Moldova, nr. 828-XII, din 25.12.1991, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 107 din 04.09.2001.

Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-236/999 din 17.12.2004.

Legea Republicii Moldova cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25.02.1998, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 61 din 21.01.1991.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, nr. 360 din 18.04.97, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 31-32 din 15.05.97.

Botnarenco I., Cadastrul bunurilor imobile în Moldova. Chișinău: Editura Pontos, 2012.

Buzu O., Organizarea activității de evaluare. Ediția a doua, Chișinău: 2002.

Badea Gh., Cadastru general. București: Editura Conspress, 2005.

Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile din 11.04.2006.

http://www.moldovenii.md/city/details/id/67

http://geoportal.md/ru/default/map#lat=207186.766914&lon=240712.275054

https://www.google.com/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Fsheff.cib.tripod.com%2Ffoto%2Fmap.gif&imgrefurl=http%3A%2F%2Fsheff.cib.tripod.com%2Findex_rom.html&docid=qFFgWwDMNHj9vM&tbnid=6K9bZq8RM7AuaM%3A&w=513&h=797&bih=677&biw=1366&ved=0ahUKEwiHuYi2zI7NAhVHbxQKHdJ4BwsQMwg7KAwwDA&iact=mrc&uact=8

http://blog-p.ru/odessa/chisinau-moldova

http://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=607&id=3729

https://www.google.com/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Fwww.cuc.md%2Fimages%2Fstories%2FHartaTH.jpg&imgrefurl