ÎN VEDEREA OBȚINERII GRADULUI DIDACTIC I PROPUNĂTOARE: PROFESOR LEON SANIA PROGRAM UL ZILEI PAG. 1 PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: EXEMPLE, MODELE,… [601244]
BINE A
Ț
I VENIT !
INSPECȚIA FINALĂ
ÎN VEDEREA OBȚINERII GRADULUI DIDACTIC I
PROPUNĂTOARE:
PROFESOR LEON SANIA
PROGRAM
UL ZILEI
PAG. 1
PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE:
EXEMPLE,
MODELE, PERSONALITĂȚI
PAG. 2
PROIECT DIDACTIC:
TEXTUL ARGUMENTATIV
PAG. 5
FIȘE DE LUCRU:
TEXTUL ARGUMENTATIV
PAG. 10
FIȘĂ
–
SINTEZA:
TEXTUL ARGUMENTATIV
PAG. 14
PROIECTUL UNITĂȚII DE
ÎNVĂȚARE:
PROZA SCURTĂ
PAG.19
PROIECT DIDACTIC:
NUVELA PSIHOLOGICĂ
PAG. 22
FIȘE DE LUCRU:
NUVELA PSIHOLOGICĂ
PAG. 26
PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE:
MODERNISM
PAG. 32
PROIECT DIDACTIC:
MODERNISM
PAG. 36
FIȘE DE LUCRU:
MODERNISM
PAG. 40
TEST FORMATIV
–
SIMBOLISMUL
PAG. 42
INTERPRETAREA REZULTATELOR TESULUI FORMATIV
–
SIMBOLISMUL, PLAN DE MĂSURI
PAG.46
ARTICOLE DIN REVISTA ȘCOLII
PAG. 48
ORA
ACTIVITATEA DEASFĂȘURATĂ
10.00
–
10.50
MODERNISMUL
–
LECȚIE DE RECAPITULARE ȘI
SISTEMATIZARE A CUNOȘTINȚELOR/CLASA
a XII
–
a C
10.50
–
11.00
PAUZĂ / VIZITĂ CDI
11.00
–
11.50
TEXTUL ARGUMENTATIV
–
LECȚIE MIXTĂ/CLASA
a IX
–
a A
11.50
–
12.00
PAUZĂ / VIZITĂ ȘCOALĂ
12.00
–
12.50
NUVELA PSIHOLOGICĂ
–
LECȚIE MIXTĂ/CLASA
a X
–
a C
12.50
–
13.00
DISCUȚII /
ANALIZA LECȚIILOR
13.50
–
14.00
TEST SIMBOLISM
14.00
–
15.00
SUSȚINEREA LUCRĂRII
METODICO
–
ȘTIINȚIFICE
PENTRU ACORDAREA GRADULUI
DIDACTIC I
–
Dezvoltarea unui stil personal
î
n redactarea lucr
ă
rilor
la examenul de
bacalaureat
1
Colegiul Agricol
„
Nicolae Cornățeanu
”
Tulcea
prof.Leon Sania
Limba și literatura română
clasa a IX a A
Nr. de ore / săp. 3
Unitatea
de învățare:
EXEMPLE, MODELE,
PERSONALITĂȚI
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
Adolescenții au nevoie de
modele?
Textul publicistic
“În Nirvana”
de
I.L.Caragiale
.
1.1
2.1
2.3
2.4
2.5
I
nformația verbală în
mass media
Principiile ascultării
active
Informare, delectare,
divertisment
Reviste
Bloguri
Articole din
publicațiile
preferate
Activitate frontală
Redactarea unui
articol pentru o
publicație de
modă
Temă
pentru
acasă
2
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
Limba și comunicare
Etapele redactării
–
documentarea, alcătuirea
planului de idei,
redactarea, verificarea și
corectarea, forma finală.
Reguli generale de
redactare.
Descrierea
Textul argumentativ
Limbă și comunicare
Rolul
elementelor
nonverbale și paraverbale
în producerea și
receptarea mesajelor
orale
Gesturi, mimica,
tonalitate, accent, ritm
1.4
1.5
3.1
Precizări asupra
conceptului
Condițiile de realizare
a
le
descrierii
Recunoașterea
principalelor tipuri de
descriere
Selectarea unor
fragmente descriptive
din textele literare
studiate
–
observarea
particularităților
Exerciții aplicative
privind exprimarea
scrisă
Etapele realizării
Identificarea
conectorilor și
utilizarea acestora
Exerciții de pronunțare
corectă
Cuoașterea sensului
co
rect al cuvintelor
Poezii despre
subiectul discutat
Fragmente în proză
din textele preferate
Compuneri
Modele de texte
argumentative
Exerciții
Interpretarea unor
fragmente
literare
Observare
sistematică
Exerciții
aplicative
Temă pentru
acasă
Exerciții
aplicative
Exerciții
3
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
„Apus de soare” de
B.Șt.Delavrancea
Caracterizarea
personajului
literar
Portretul literar
Literatura și
cinematografia
Vizionarea ecranizării
romanului “
Baltagul
” de
Mihail Sadoveanu
Noțiuni de artă
cinematografică scenariu,
regie, imagine, coloană
sonoră, interpretare
actoricească
1.1
1.2
1.3
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
3.2
Definirea conceptului
de personaj literar
Precizarea
modalităților de
caracterizare a
le
unui
personaj
Recu
noașterea tipurilor
de personaje din
operele literare studiate
Realizarea unei fișe de
caracterizare a
personajului
preferat
Vizionarea filmului
Identificarea
particularităților
personajului
Analiza personajelor
–
cheia simbolică a
sensurilor romanului
Ecranizarea piesei
de teatru
Discutarea unor
fragmente din textul
studiat
Fișe de lucru
Ecranizarea
romanului
Discutarea unor
secvențe în detaliu
Caracterizarea
personajului
principal
Obse
r
vație
sistematică a
elevilor
Exerciții
aplicative
Exerciții
aplicative
Temă pentru
acasă
4
Colegiul Agricol “Nicolae Cornățeanu” Tulcea
Data
:
10
.11.2015
Clasa
:
a IX
–
a A
Profesor
:
Leon Sania
Aria curriculară
:
Limbă și comunicare
Disciplina
:
Limba și literatura română
Unitatea de învățare
:
Comunicarea scrisă
Tipul lecției
: Mixtă
Scopul lecției
:
Inițierea în tehnica discursului
argumentativ
Obiective operaționale
:
La sfârșitu
l orei elevii vor fi capabili
:
O1
–
să
susțină argumentat un punct de vedere într
–
o conversație
O2
–
să elaboreze o argumentare scrisă pe o temă dată
O3
–
să
–
și ordoneze ideile urmând algoritmul unui anumit tip de plan discursiv
O4
–
să rezolve sarcini de lucru cooperând constructiv
5
Strategia didactică
:
Tipul
–
euristică, algoritmică
Resurse procedurale
Metode
și procedee
: brainstorming,
problematizarea,
conversația,
munca independentă,
observația
, jocul didactic, modelul Fisher Frey.
Tip de interacțiune
–
dirijat
Mod de de grupare
–
frontal, pe grupe
, individual
Resurse materiale
Mijloace de învățământ:
Mijloace informativ demonstrative
–
linie muzicală, versuri adecvate temei, imagini sugestive
,
colaje de sezon.
Mijloace de evaluare a rezultat
elor învățării
–
fișe de lucru
, panou concurs
Tip de evaluare:
orală, scrisă, frontală, de grup
Forme și tehnici de evaluare:
observația sistematică
, autoevaluare, evaluare reciprocă
Bibliografie:
Limba și literatura română, manual, ed.EDP, 2009
„
Afară
–
i toamnă”de Mihai Eminescu,” Niciodată toamna”
de Tudor Arghezi, “Toamna”de
Octavian Goga, “Sfârșit de toamnă” de Vasile Alecsandri
6
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Moment
organizatoric
Asigurarea unui climat psiho
–
afectiv necesar desfășurării
lecției.
Conversația
Linia melodică
–
Anotimpurile de Antonio
Vivaldi
–
Toamna
Dialog
Captarea atenției
Comunic în limbaj accesibil
elevilor conținutul învățării și
rezultatele așteptate.
Dialogul
Orală /
Autoevaluarea
Actualizarea
informațiilor
Evocarea
Solicit elevilor
să revenim
asupra etapelor de realizare
a
le
unei
compuneri, să
stabilim
modul în care am
ajuns la stabilirea unui titlu
,
să selectăm zona de interes
,
să revedem planul de idei, să
susținem compunerea în fața
colegilor
.
Elevii recită versuri dedicate
toamnei, indică astfel sursa
de inspirație pentru
compunerile reali
zate.
Compunerea imaginativă a
fost subiectul acesibil la
evaluarea națională. La
examenul de bacalaureat
subiectul accesibil este textul
argumentativ, să începem să
învățăm etapele de
redactare ale acestuia.
Portofoliile cu setul de
compuneri
sunt pregăti
t
e
ca suport de lucru.
Comentează compozițiile
colegilor
.
Recită versuri pe linia
melodică care completează
imaginea anotimpului.
Activitate în echipă
Problematizarea
Conversația euristică
Capacitatea de a evoca
imaginea a
notimpului
.
7
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Dirijarea învățarii
Realizarea
sensului
Scopul l
ecției noastre este de
a ne însuși o serie de
concepte operaționale care
ne vor conduce la alcătuirea
unui text
argumentativ.
Propun elevilor să alcătuim
pe tablă un
ciorchine
pornind de la cuvântul
argumentare.
Inițiez un joc în care eu
alcătuiesc o propoziție
enunțiativă iar elevii o
transformă într
–
una
interogativă.
Por
nind de la asocierile
făcute deducem
definiția
argumentării.
Argumentarea este un mijloc
prin care se susține sau se
demonstrează în mod logic
un punct de vedere privitor la
o anumită temă. Orice
argumentare presupune
folosirea unor conectori
pentru că scopul ei este de a
convinge.
Elev
ii fac asocieri pornind
de la cuvântul ciorchine și
scriu pe tablă termenii
identificați.
Elevii formulează
propozițiile interogative
fiind atenți la conectorii
logici.
Elevii sunt împărțiți în
echipe și primesc fișe de
lucru ce conțin câte un text
arg
umentativ.Trebuie să
răspundă pe baza acestora
la niște întrebări.
Elevii sunt în posesia unor
fișe sinteză ce conțin
conectorii cel mai frecvent
utilizați.
Problematizarea
Conversația euristică
Orală
Frontală
Individuală
Asigurarea feed
–
back
–
ului
Elevii primesc fișe de lucru și
încep să
schițeze câte un text
argumentativ pe tema
propusă.
Propun elevilor
dea citire
textelor argumentative
realizate chiar da
că sunt
doar la stadiul de schiț
ă.
Completează și
citesc
textele în varianta
inter
–
mediară
realizată de ei.
Frontală
Individuală
8
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Asigurarea
retenției și
transferului
Reflecția
Discutăm despre importa
nța
vocabularului pe care
trebuie să
–
l avem pentru a
putea să ne exprimăm
sentimentele și gândurile
în
orice tip de text.
Tema pentru acasă este
redactarea textelor
argumentative și adăugarea
acestora la portofoliu după
ce vor fi verificate.
Răspund la într
ebări
.
Își exprimă opinia des
pre
textul argumentativ schițat
de ceilalți colegi.
Frontală
9
ANEXA
1
FIȘĂ
DE LUCRU
GRUPA I
Se dă
urm
ă
torul text :
,,
Consider că afirmaț
ia lui Octavian Goga
,
Adevă
ratele
poezii încep acolo
unde se sfârșesc pe hâ
rtie
, este una pertinentă
, întrucât o opera lirică își începe
,,viața” propriu
–
zisă abia dup
ă ce a f
ost oferită cititorilor
.
În plus
, cred că o poezie nu
–
și explică existența decâ
t prin raportare la un rece
ptor,
căci scopul orică
rei opere
de
ficț
iune este
acela de a
–
l face pe cititor să se înalț
e spiritual.
În primul rând , î
n ju
rul poeziilor foarte cun
oscute și apreciate de cititori se țes
tot felul de legende
,
care circulă odată
cu textul poetic. De pil
dă
poemul
Luceafă
rul
a
cunoscut de
–
a lungul timpulu
i
multiple interpretă
ri
,
cum este cea biografică, datorită
că
rora poemul a devenit emblematic pentru
marele poet.
Pe de altă
parte, cele mai multe dintre poeziil
e valoroase se sustrag timpului
,
deo
arece abordează teme de circulație universală :viaț
a, moartea
, iubire
a
, timpul.
Pr
in urmare
, se poate conchide că
poeziile se adrese
a
ză
iubitorilor frumosului
d
i
n
orice epocă, și că
ele î
nce
p să
existe
abia
dincolo de hâ
rtie
.
”
Cerinț
e :
1. I
dentificați părț
ile componente ale textului argumentativ dat.
2. Găsiti conectorii specifici fiecărei etape a argumentă
rii
și precizați rolul lor î
n text,
folosindu
–
vă de
fiș
a
–
sinteză
.
Timp de lucru 4
minute
10
FIȘĂ
DE LUCRU
GRUPA a II a
Se dă
textul
:
,,În opinia mea
,
afirmația lui N. Iorga
,
conform că
reia
Ș
coala cea mai
bună
e
aceea în care înveți î
nainte de
toate a
învăț
a
este îndreptățită, că
ci școala trebuie să
f
urnizeze, înainte de toate
,
me
tode de învățare
,
nu cunoștinț
e de
–
a
gata, pe care
memoria nu le poate găzdui la nesfârș
it.
Pe de o parte noțiunea de școală a fost mereu asociată cu cea de educație. De
altfel
, sensul
etimologic
însuș
i al cuvântului se poate constitui în argument care să
susțină afirmația gâ
nditoru
lui, căci în limba latină
educatio
î
nsemna
formare a
spiritului
,
creș
tere spiritual
ă
,
iar acest sens încă se menține. Desigur că școala trebuie
să devină tot mai dinamică și
să răspundă ritmului alert al dezvoltării societăț
ii.
De
aceea, ea trebuie să
–
l
formeze pe elev în așa fel încât el să
–
și canalizeze atenț
ia
t
otdeauna spre ceea ce este esenț
ial
pentru cariera pe care
vrea s
–
o urmeze.
Pe de altă
part
e
,
nimeni nu poat
e nega importanța școlii în formarea omului,
întrucât acesta este o ființă raț
ional
ă
pe care o
caracterizează capacitatea de a învăța.
Cu certitudine arma imbatabilă a omului este gâ
ndirea
ș
i c
red că
,
în afara
,
ș
colii
acea
sta este insuficient stimulată
.
Î
n concluzie, conservatoare
sau liberală, școala nu trebuie niciodată să
abdice
de la rolul ei
suprem
,
acela de a forma
spiritu
l uman
. Pe
ntru aceasta orice elev trebuie
,
firește, să învețe mai întâi a învăț
a.”
Cerinț
e:
1. Identificați părț
ile compo
nen
te ale textului argumentativ
.
2. Găsiti conectorii specifici fiecă
reia dintre cele
trei etape ale argumentaă
ii
și
precizați rolul lor în text
,
folosindu
–
vă de fișa
–
siteză
.
Timp de lucru 4 minute
11
FISĂ
DE LUCRU
GRUPA a III a
Se dă
textul
:
,,Părerea mea este că afirmația poetului Ovidiu, conform că
reia
este îngăduit
să înveți și de la duș
man
, este plină de adevăr, chiar dacă
pot exista ș
i unele rez
erve în
această privință
.
Astfel
, pu
t
em afirma că
omul
, pe p
arcursul întregii sale existenț
e
trebui
e
să învețe să
–
și însușească anumite cunoștințe ori deprinderi folositoare, atât de
la prieteni
,
cât și de la duș
mani.
În primul rând sunt de părere că atunci câ
nd obse
r
vă
m anumite c
alități la
dușmanii noș
tri
, cum
ar fi onestitatea
, pu
terea de a trece peste nerealizările personale
ș
i de a recunoaste mer
itele adversarului, putem să
ne comportă
m
, î
n
situaț
ii similare
,
asemeni lor.
Pe de altă parte însă, dacă dușmanul dă
dova
dă de lipsă de scrupule î
n
atingerea
scopului, cu siguranță a învăța de la el echivalează cu pierderea inutilă de
energie, căci înainte de toate, trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea de a
rămâne morali, chiar dacă uneori a
–
ți învinge duș
manu
l î
ns
eamna a
–
i
studia armele,
deci a învă
ț
a de la el.
Prin urmare
, consider că este îngăduit să înveți de la duș
man
, dar în limitele
unei etici fireș
ti.”
Cerinț
e :
1.Identificați părț
ile componente ale textului
argumentativ
.
2. Găsiț
i conectorii s
pecifici etapelor argumentă
rii
și precizat
i rolul lor în text,
folosindu
–
vă de fișa
–
sinteză
.
Timp de lucru 4 minute
12
FI
ȘĂ
DE LUCRU
GRUPA a IV a
Se dă
textul
:
,,
Părerea mea este că afirmaț
ia
O viață
nefolositoare e o moarte timpurie
, a lui
Goet
he, reflectă o atitudine activă în fața vieț
ii
ș
i c
red că
est
e plină de adevă
r.
Argumentele mele în susținerea acestei ipoteze sunt urmă
toarele:
În primul râ
nd, cred că antiteza dintre viață și moarte este valorificată pentru
exprimarea ca
tegorică
a opț
iunii
de a ne tră
i vi
a
ț
a cu folos.
O atitudine pas
ivă
, len
eșă,
fără dorinț
a de a construi
c
eva așteptând doar ca totul să
n
e fie dat, fără efort personal,
ne transformă, după cum considera Goethe, î
n
persoan
e
inutile.
În al doilea
râ
nd, rostul omului pe pământ este de a crea
. Este darul c
u care
Dumnezeu ne
–
a înzestrat ș
i care ne face fi
i
n
țe speciale î
n Univers.
De altfel
,
înțelepciunea populară este justă în această privință: un om nu poate fi împlinit dacă
nu a să
dit un
pom, nu a
construit o casă și nu a lăsat în urmă descendenț
i
.
Deci
,
o viață nefolositoare este inutilă și echivalează
cu o moarte timpurie.
”
Cerinț
e
:
1. Identificați părț
ile componente ale t
e
xtului argum
e
ntativ.
2. Găsiț
i conectorii specifici celor tre
i etape ale argumentarii
și precizati rolul lor î
n
text, folos
indu
–
vă de fișa
–
sinteză
.
Timp de lucru 4 minute
13
ANEXA 2
FIȘĂ
–
SINTEZĂ
.
TEXTUL ARGUMENTATIV
S
t
ructura tripartit
ă
Conectori specifici
Rolul conectorilo
r
Ipoteza
–
consider că
–
părerea mea este că
–
î
n opinia mea
–
(nu)
sunt de acord că
–
(nu) este adevarat că
–
exprimarea premisei
(pro sau contra)
–
exprimarea
asentimentului
sau a
dezacordului
Demonstraț
ia
–
argumentarea
–
î
n p
rimul râ
nd
–
în al doilea râ
nd
–
pe de o parte
–
pe de altă
parte
–
de asemenea
,
–
în egală măsură
–
precizează
ordinea
introducerii
argumentelor
sau
î
mbin
area logica a
acestora
–
desigur că
–
fără indoială
–
cu siguranță
,
fireș
te
–
expimă
certitudinea
–
de altfel ,
–
de vreme ce
–
pentru că
–
deoarece
,
–
întrucât,
–
se știe că
,
că
ci
–
exprimă
justificarea
–
î
n ciuda celor spuse
–
contrar celor afirmate
–
exprimă obiecț
ia
–
totuș
i
,
dar, însă
,
cu
toate că, chiar dacă
–
exprimă
concesia
Concluzia
–
în concluzie
,
de
ci,
prin urmare, aș
adar
–
precizează concluzia
,
subliniază
teza
14
ANEXA 3
GRUPA I
Redactaț
i un text
argumentativ
, de 15
–
20 de rânduri
, pe tema
meritul
u
i, pornind de la ideea exprimată în urmatoarea afirmaț
ie
: A
recunoaște meritul pe jumătate e a nu
–
l recunoaș
te deloc.
(Camil Petrescu)
În elaborarea textului trebuie
:
să respectați structura și conținutul
adecvate argumentă
rii
(ipoteza , d
ezvoltarea a cel puțin două argumente
adecvate ipotezei
,
conc
luzia
, normele limbii româ
ne literare
)
.
15
GRUPA a II
–
a
Redactați un text argumentativ, de 15
–
20 de rânduri
, despre
familie
, pornind de la ideea exprima
tă
în următoarea afirmație
:
Nicăieri
nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.
(proverb românesc)
Î
n elaborarea textului t
r
ebuie: să respectați structura și conț
inutul,
adecvate argumentării (
ipoteza, două argumente
adecvate acesteia
,
concluzia
, normele limbii româ
ne literare
).
16
GRUPA a III
–
a
Redactaț
i un text de
tip argumentat
iv de 15
–
20 de
rânduri, despre
prietenie, pornind de la afirmația formulată în următorul proverb:
Ferește
–
te deopotrivă de prietenia
dușmanului și de dușmănia
prietenului.
Î
n elaborarea textului trebuie: să respectați structura și conț
inutul
,
adecvate argumentării (ipo
teza
,
două argumente care să o susțină
,
concluzia
, normele
limbii româ
ne literare
).
17
GRUPA a IV
–
a
Redactați un text de tip argumentativ de 15
–
20 de rându
ri, despre
copilărie, pornind de la afirmația formulată în următorul proverb:
Copilăria e inima tuturor vârstelor
( Lucian Blaga)
.
În elaborarea textului trebuie: să respectați structura și conținutul,
adecvate argumentării (ipoteza, două argumente care
să o susțină,
concluzia, normele limbii
române literare).
18
Colegiul Agricol
„
Nicolae Cornățeanu
”
Tulcea
prof.
Leon Sania
Limba și literatura română
clasa a
X a A
Nr. de ore / săp. 3
Unitatea
de învățare
:
PROZA SCURTĂ
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
Basmul cult
„Povestea lui Harap
Alb” de Ion Creangă
Limbă și
comunicare
Textul argumentativ
Monologul
argumentativ
Limbajul popular /
limbajul cult
Caracteristicile
basmului
Construcția
discursului narativ
Elemente de
originalitate în
basmul lui Ion
Creangă
Basmul popular
versus basmul cult
Lumea personajelor
din basm
Elemente arhaice și
regionale
Exerciții pe
fragmente din
basmul studiat
“Povești.
Povestiri”
de
Ion Creangă
Secvențe film
Fișe de lectură
Temă
pentru acasă
–
rezumatul
basmului
Caracterizarea
personajului
principal
Test
19
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
Povestirea
“F
ântâna dintre
plopi” de
Mihail
S
adoveanu
Limbă și
comunicare
Dezbaterea
Sensul denotativ
și
conotativ al
cuvintelor
Neologismele
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
Caracteristicile
povestirii în ramă
Construcția
discursului narativ
Instanțele
comunicării nar
ative
Exerciții pe baza
textelor studiate
“Hanu Ancuței” de
Mihail Sadoveanu
Rezumatul
povestirilor
Fișe de lectură
Exerciții aplicative
Observare
sistematică
Exerciții aplicative
Temă pentru acasă
Activitate
individuală
Activitate pe grupe
Activitate
independentă
20
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
Nuvela
“Moara cu noroc”
de Ioan Slavici
Limbă și
comunicare
Proiectul
Nivelul stilistic de
constituire al
mesajului în
comunicare
Argoul
. Jargonul.
Evaluare
–
povestirea și
nuvela
Caracteristicile
nuvelei
Construcția
discursului narativ
Lumea personajelor
din nuvelă
Simboluri și
interpretări
Prezentare PPT
Activitate pe
fragmente din
textele
studiate
Test de verificare a
cunoștințelor
Ecranizarea nuvelei
Rezumatul celor XVII
capitole
Caracterizarea
personajelor
principale
Exerciții aplicative
Obse
r
vație
sistematică a elevilor
Exerciții
aplicative
Temă pentru acasă
Activitate de grup
Activitate pe grupe
cu raportare frontală
Temă pentru acasă
21
Colegiul Agricol “Nicolae Cornățeanu” Tulcea
Data
:
10
.11.2015
Clasa
:
a X
–
a C
Profesor
:
Leon Sania
Aria curriculară
:
Limbă și comunicare
Disciplina
:
Limba și literatura română
Unitatea de învățare
:
Nuvela psihologică
Tipul lecției
: Mixtă
Scopul
lecției
:
Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și interpretare a textelor
literare studiate
Obiective operaționale
:
La sfârșitu
l orei elevii vor fi capabili
:
O1
–
să
încadreze textul în specia nuvelă
O2
–
să relateze conținutul nuvelei, respectând momentele subiectului
O3
–
să definiească conceptul de personaj literar
O4
–
să evidențieze conflictul
22
Strategia didactică
:
Tipul
–
de tip dialogat, bazate pe activitatea de grup și individuală a elevilor
Resurse procedurale
Metode
și procedee
: brainstorming,
problematizarea, conversația,
demonstrația, cercetarea în
echipă
Tip de interacțiune
–
dirijat
Mod de de grupare
–
frontal, pe grupe
Resurse materiale
Mijloace de învățământ:
Mijloace informativ
demonstrative
, fișe cu citate
Mijloace de evaluar
e a rezultatelor învățări
–
rebusul, fișe de lucru
Tip de evaluare:
orală, scrisă, frontală, de grup
Forme și tehnici de evaluare:
observația sistematică, chestionare orală
Bibliografie:
Limba și literatur
a română, Ed.Art, 2009
„Nuvele” de Ioan Slavici
23
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Moment
organizatoric
Asigurarea unui climat psiho
–
afectiv necesar desfășurării
lecției.
Conversația
Captarea
atenției
Elevii completează un rebus
din care va rezulta un
personaj literar ce anunță
titlul noii lecții.
.
Dialogul
Orală /
Autoevaluarea
Actualizarea
informațiilor
Evocarea
Reamintesc elevilor câteva
noțiuni legate de personaj
dobândite în clasele
anterioare
Anunț titlul lecției și
obiecticele pe care vor fi
urmărite pe parcursul
activității.
Caracterizarea unui personaj
va fi în centrul activității
noastre și vom utiliza toate
cunoștințele dobândite până
în acest moment despre
subiectul dezbătut
.
Reactualizarea conținutului
nuvelei.
Portofoliile cu rezumatele
capitolelor nuvelei
sunt
pregăti
t
e ca suport de
lucru.
Fragmente din ecranizarea
nuvelei
–
observarea
trăsăturilor personajelor.
Activitate în echipă
Problematizarea
Conversația euristică
Orală
Frontală
24
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Dirijarea
învățarii
Realizarea
sensului
Definim personajul literar și
identificăm diferite tipuri de
personaje, în funcție de
locul
pe care îl ocupă în operă, de
trăsăturile morale, modul în
care este construit și mai ales
raportul cu realitatea.
Reactualizăm modalitățile de
caracterizare
–
directă și
indirectă.
Elevii dau exemple din
operele literare studiate.
Elevii puncte
ază
elementele pe care trebuie
să le cuprindă o
caracterizare de personaj:
trăsături morale, fizice.
Elevii primesc fișe de lucru
cu citate semnificative din
nuvelă care îi ajută la
caracterizarea personajului
principal Ghiță.
Lectura expresivă
Problematizarea
Conversația euristică
Orală
Frontală
Individuală
Asigurarea feed
–
back
–
ului
Propun elevilor să
completeze petalele unei flori
cu
trăsăturile de caracter pe
care le
–
au identificat la
personajul discutat.
Elevii prezintă rezolvarea
fișelor de lucru care va fi
sub forma unei discuții la
nivelul clasei.
.
Frontală
Individuală
Asigurarea
retenției și
transferului
Reflecția
Aprecieri finale cu privire la
complexitatea personajului,
evoluția acestuia,
semnificația etică a gesturilor
sale.
Răspund la întrebări
Frontală
25
Anexa 1 REBUS
1
2
3
4
5
6
7
8
9
A
M
P
U
D
O
R
T
E
T
I
O
Z
I
N
C
U
V
C
A
M
I
R
G
A
A
P
T
A
H
N
A
N
A
R
C
I
S
I
S
T
B
T
L
I
T
T
L
Z
O
R
I
D
E
A
A
A
C
A
C
E
R
B
R
I
G
I
M
I
I
E
A
I
P
E
Z
C
L
C
A
N
A
I
T
S
R
U
I
I
E
N
V
O
A
E
N
A
1. Titlul nuvelei se validează ca………….
2. Ghiță deține rolul de personaj………….
3. După clasificarea lui Wayne Booth, Ghiță este un personaj………………
4.
În fragmentul: “
Ce să
–
mi fac dacă e în mine cava mai tare decât voința mea”
, se identifică ca
modalitatea de caracterizare directă………
5. Veriga slabă din lanțul Lică
–
Pintea, este….
6. Lică îi descoperă lui Ghiță…………… pentru bani
7. Sub influența nefastă
a banilor, Ghiță parcurge un proces de………….
8. Asupra lui Ghiță acționează un determinism………..
9. Privit din perspectiva supratemei destinului, Ghiță este un personaj……..
A
–
B Conform teoriei lui Freud Ghiță aparține tipului………..
26
Anexa 2
Grupa
I
:
I.
“
–
Vorba scurtă, răspunse Ghiță, să rămânem aici să cârpesc și mai departe cizmele oamenilor,
care umblă toată săptămâna în opinci ori desculți…”
“
–
Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândașul și de St. George
cârciuma de la moar
a cu noroc e a noastră.”
“Rămâind singur cu Ana și cu copiii, Ghiță privește împrejurul său, se bucură de frumusețea
locului și inima
–
i râde când Ana cea înțeleaptă și așezată deodată își pierde cumpătul și se aruncă
răsfățată asupra lui, căci Ana era tână
ră și frumoasă, Ana era fragedă și subțirică, Ana era sprintenă și
mlădioasă, iară el însuși, înalt și spătos, o purta ca pe o pană subțirică”.
“…el pipăia prin întunerec să vadă daca Ana, care dormea ca un copil îmbăiat lângă dânsul, nu
cumva s
–
a descoper
it prin somn și s
–
o acopăre iar.”
1.
Subliniază cuvintele cheie. (V)
2.
Identifică trăsături ale personajului. (P)
3.
Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Explică în ce constă complexul de inferioritate al lui Ghiță.
III. Care este obiectivul lui Ghiță
pentru început?
27
Grupa II:
I. „Ghiță întâia oară în viața lui ar fi vrut să n
–
aibă nevasta și
copii, pentru ca să poată zice: „Prea
puțin îmi pasă!" Se gândea la
câștigul pe care 1
–
ar putea face în tovărășia lui Lică, vedea banii
grămadă
înaintea sa și i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul
acestui câștig ar fi fost gata să
–
și pună pe un
an, doi capul în
primejdie. Avea însă nevastă și copii și nu putea să facă ce
–
i plăcea.
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsă
turi ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Care este atitudinea lui Ghiță față de Lică la început?
III.
Ilustrează starea de nesiguranță, de teama si suspiciune( masurile de precautie).
28
Grupa III:
I. ,,Ca om harnic și sârguitor, Ghiță era mereu așezat și pus pe gânduri, dar el se bucura când
o vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orișice lucru de
nimic, nu mai zâmbea ca mai
–
nainte, ci râde
a cu hohot, încât își venea să te sperii de el, iar când
se mai hârjonea câteodată cu dânsa, își pierdea lesne cumpătul și
–
i lăsa urme vinete pe brațe.”
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsături ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul
întregii clase. (A)
II. Ilustrează procesul de îndepărtare al lui Ghiță de propria familie.
III. În ce constă conflictul psihologic?
29
Grupa IV:
I. „Iartă
–
mă, Ano, iartă
–
mă cel puțin tu, căci eu n
–
am sa mă iert cat oi
trai pe fata pamantului”.
„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveți (…) un tata om cinstit (…) tatăl vostru e un ticălos”.
„așa m
–
a lăsat Dumnezeu! Ce sa
–
mi fac daca e in mine ceva mai tare decât voința mea?! Nici
cocoșatul nu e însuși vinovat ca are co
coașa in spinare”.
1. Subliniază cuvintele cheie. (V)
2. Identifică trăsături ale personajului. (P)
3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)
II. Ilustrează trăirile contradictorii ale personajului.
III. Prezintă legătura dintre cuvintele bătrânei din in
cipit și destinul lui Ghiță.
30
Anexa 3
1.
Citește fiecare
dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă o consideri
corectă, sau litera F, dacă o consideri greșită
:
I.
A
F
Ioan Slavici prezintă caractere deja formate
II.
A
F Atenția scriitorului se deplasează de la manifestările lor exterioare, la analiza zbuciumului
lăuntric
III.
A
F Personajele create de Slavici au o viață interioară tensionată, ele sunt în permanent conflict
cu l
umea
IV.
A
F Nuvela
Moara cu noroc,
privită din
perspectiva evoluției protagonistului, este o dramă a
dedublării, a incapacității de a înțelege
2.
Ghiță, personaj din nuvela
Moara cu noroc
, concentrează în devenirea sa întreaga
problematică a nuvelei. Stabiliț
i statutul acestuia în operă, încercuind literele
corespunzătoare:
a) personaj plat;
d) secundar;
b) tridimensional;
e) eponim;
c) protagonist;
f) tragic;
g) realist
3.
Atitudinea autorului față de Ghiță este:
a) de compătimire;
b) ironie;
c) admirație.
4.
Ce întâmplare declanșează drama protagonistului:
a) venirea lui Lică la han;
b) mutarea la Moara cu noroc;
c) intervenția lui Pintea
.
5.
Citește fiecare
dintre următoarele afirmații și încercuiește
litera A, dacă o consideri
corectă, sau litera F, dacă o consideri greșită
:
I.
A
F Ghiță este înzestrat cu un spirit realist și pragmatic.
II.
A
F
Slăbiciunea pentru bani a lui Ghiță este un scop în sine, ca și la Lică.
III.
A
F La început, Ghiță încearcă să opună rez
istență sămădăului.
IV.
A
F Zbuciumul interior al lui Ghiță crește în intensitate, fiind determinat de
imposibilitatea luării unei decizii.
V.
A
F Ghiță devine un disimulat față de Ana și de soacra lui.
VI.
A
F Ghiță se înscrie pe o traiectorie tragică, prin încercar
ea lui de a
–
și schimba condiția.
VII.
A
F
Tragicul condiției sale este provocat doar de factori exteriori.
31
Colegiul Agricol
“
Nicolae Cornățeanu
”
prof.Leon Sania
Limba și literatura română
clasa a XII a C
Nr. de ore / săp. 3
Unitatea de învățare:
MODERNISM
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
“
Testament” de
Tudor Arghezi
Artă poetică modernă
Estetica urâtului
Eseu structurat
Viziune despre lume
:
teme si motive
Achizițiile din clasele
anterioare în
domeniul limbii și al
vocabularului
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.4
4.1
4.2
Activități de lectură
Activități de
comunicare orală
Producere de
monolog oral
argumentativ
Exerciții de analiză
a elementelor de
compoziție
Activități de
înțelegere și
aplicare a noțiunilor
de teorie literară
Exerciții de analiză
a nivelurilor
textului
li
ric
Activități de
comunicare scrisă:
eseul structurat
Exerciții de
exprimare a unui
punct de vedere
argumentat despre
semnificația/
mesajul textului
Volume de
poe
zii
Fișe de lucru
Flip
–
chart
Prezentări PPT
Culegere pentru
examenul de
bacalaureat
Observarea
sistematică
Evaluarea realizată
pe grupe de elevi
Autoevaluarea
Test de evaluare
Portofoliul de eseuri
Grilă de evaluare a
textului argumentativ
32
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
„
Eu nu strivesc
corola de minuni a
lumii” de Lucian
Blaga
Artă poetică modernă
Cu
noașterea luciferică
/ cunoașterea
paradisiacă
Metaforă revelatorie /
metaforă plasticizantă
Eseu structurat
Viziune despre lume:
teme si motive
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.4
4.1
4.2
Activități de lectură
Activități de
comunicare orală
Producere de
monolog oral
argumentativ
Exerciții de analiză
a elementelor de
compoziție
Activități de
înțelegere și
aplicare a noțiunilor
de teorie literară
Exerciții de analiză
a nivelurilor
textului liric
Activități de
comunicare scrisă:
eseul structurat
Exerciții de
exprimare a unui
punct de vedere
argumentat despre
semnificația/
mesaju
lui textului
Activități de
comunicare:
paralela
Volume de
poezii
Fișe de lucru
Flip
–
chart
Prezentări PPT
Culegere pentru
examenul de
bacalaureat
Observarea
sistematică
Evaluarea realizată
pe grupe de elevi
Autoevaluarea
Test de
evaluare
Portofoliul de eseuri
Grilă de evaluare a
textului
argumentativ
Grilă de evaluare a
eseului tip paralelă
33
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
“Joc secund” de Ion
Barbu
Artă poetică modernă
Poezia ermetică
Limbajul
încifrat
Eseu structurat
Viziune despre lume:
teme si motive
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.4
4.1
4.2
Activități de lectură
Activități de
comunicare orală
Producere de
monolog oral
argumentativ
Exerciții de analiză
a elementelor
de
compoziție
Activități de
înțelegere și
aplicare a noțiunilor
de teorie literară
Exerciții de analiză
a nivelurilor
textului liric
Activități de
comunicare scrisă:
eseul structurat
Exerciții de
exprimare a unui
punct de vedere
argumentat despre
semni
ficația/
mesajului textului
Volume de
poezii
Fișe de lucru
Flip
–
chart
Prezentări PPT
Culegere pentru
examenul de
bacalaureat
Observarea
sistematică
Evaluarea realizată
pe grupe de elevi
Autoevaluarea
Test de evaluare
Portofoliul de eseuri
Grilă de evaluare a
textului argumentativ
34
Conținuturi
CS
Activități de
învățare
Resurse
Evaluare
Diversitate tematică,
stilistică și de viziune
în perioada
interbelică
3.4
3.2
1.2
Activități de cercetare
a unei teme,
desfășurate încă de la
începutul semestrului
Activități de
prezentare/ evaluare/
autoevaluare a
rezultatelor unei
investigații
Activități de
comunicare orală /
producere de
monolog oral
Activități de utilizare
a elementelor de
limbă în receptarea și
producerea mesajelor
orale
și scrise
Selecții de texte
ale poeților
interbelici
studiați
Eseuri și studii
dedicate temei
Prezentări PPT
Investigația
Proiectul
Evaluarea de proces
Evaluarea de produs
Grila de evaluare a
prezentării
35
Colegiul Agricol “Nicolae Cornățeanu” Tulcea
Data
:
10
.11.2015
Clasa
:
a XII a C
Profesor
:
Leon Sania
Aria curriculară
:
Limbă și comunicare
Disciplina
:
Limba și literatura română
Unitatea de învățare
:
Modernismul
Tipul lecției
: R
ecapitu
lare și
sistematizare
a cunoștințelor
Scopul lecției
:
Reactualizarea cunoștințelor
pentru examenul de bacalaureat și exersarea
acestora pe diverse tipuri de subiecte
Obiective operaționale
:
La sfârșitu
l orei elevii vor fi capabili
:
O1
–
să recunoască
contribuția fiecărui poet la dezvoltarea curentului literar modernism
O2
–
să explice caracteristicile fiecărei arte poetice studiate în cadrul acestui curent literar
O3
–
să realizeze câte un eseu stru
cturat bazat pe opera studiată a fiecărui
poet moderni
st
O4
–
să redacteze răspunsul la fiecare subiect I de bacalaureat făcând distincție față de alte
curente literare
36
Strategia didactică
:
Tipul
–
euristică, algoritmică
Resurse procedurale
Metode
și procedee
: brainstorming,
problematizarea, conversația,
munca independentă,
observația
Tip de interacțiune
–
dirijat
Mod de de grupare
–
frontal, pe grupe
Resurse materiale
Mijloace de învățământ:
Mijloace informativ demonstrative
Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării
–
fișe de lucru, subiecte
bacalaureat
Tip de evaluare:
orală, scrisă, frontală, de grup
Forme și tehnici de evaluare:
observația sistematică, autoevaluare, evaluare reciprocă
Bibliografie:
„
Examenul de bacalaureat / Modele de teste
”
, de Adrian Nicolae Romonți, Ed. Delfin, 2015
„
Eseul
”
de Marilena Lascăr, Liliana Paicu, Ed.Art, 2015
37
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Moment
organizatoric
Asigurarea unui climat psiho
–
afectiv necesar
desfășurării lecției.
Conversația
Captarea
atenției
Prezint rezultatele testului
formativ 1 susținut de elevi
cu eseu struc
turat din opera
lui Geroge Bacovia
.
Dialogul
Orală /
Autoevaluarea
Actualizarea
informațiilor
Evocarea
Solicit elevilor să revenim la
arta poetică blagiană și să
explicăm încă o dată tipurile
de cunoaștere și metaforele
revelatorie și plasticizantă.
Același tip de activitate îl
realizăm și la arta poetică
argheziană cu accent pe
exemplificarea elementelor
ce țin de estetica urâtului.
Arta poetică barbiană,
poe
zia ermetică, limbajul
încifrat.
Portofoliile cu subiectul III
sunt pregătie ca suport de
lucru.
Comentează pe baza
versurilor conceptele
operaționale asimilate.
Exemplifică din arta
poetică cele prezentate.
Activitate în echipă
Problematizarea
Conversația euristică
Dirijarea
învățarii
Realizarea
sensului
Scopul lecției noastre este de
a fixa cunoștințele asimilate
prin exerciții la subiectul I
de bacalaureat din curentul
literar modernism.
Solicit elevilor să reluăm
câteva teste parcurse anterior
pentru a fixa încă o dată
contribuția fiecărui poet
modern la dezvoltarea
literaturii
române
.
Portofoliile cu subiectul I
sunt pregătite și elevii vor
relua câteva întrebări și
răspunsuri din textele
parcurse.
Identifică ele
mentele
caracteristice liricii
blagiene, argheziene,
barbiene.
Realizează analiză de text.
Lectura expresivă
Problematizarea
Conversația euristică
Orală
Frontală
Individuală
38
Etapele
lecției
Conținutul esențial
Strategii de
învățare
Strategii de
evaluare
Asigurarea
feed
–
back
–
ului
Propun elevilor să
completeze petalele unei
flori cu denumirea
conceptelor operaționale pe
car
e le
–
au învățat la curentul
lite
rar modernism.
Completează și
argumentează elementele
pe care le
–
au însușit pe
baza textelor
studiate.
Frontală
Individuală
Asigurarea
retenției și
transferului
Reflecția
Discutăm despre importanța
curentului literar modernism
în dezvoltarea literaturii
româ
ne.
Răspund la întrebări
Frontală
39
Fișa de lucru
–
modernism
Grupa 2
Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos:
E dat acestui trist norod
Și oul sterp ca de mâncare,
Dar viul ou, la vârf cu plod,
Făcut e să
–
l privim la soare!
[…]
Încă o dată:
E Oul celui sterp la fel,
Dar
nu
–
l sorbi. Curmi nuntă
–
în el.
Și nici la cloșcă să nu
–
l pui!
Îl lasă
–
în pacea
–
întâie
–
a lui,
Că vinovat e tot făcutul,
Și sfânt, doar nunta, începutul.
(Ion Barbu,
Oul dogmatic
)
1.
Scrie sinonimele cuvintelor:
norod, sfânt.
2.
Evidențiază caracterul conotativ al cuvântului
soare.
3.
Precizează modul de formare a cuvintelor:
viul, făcutul
.
4.
Explică rolul cratimei în structura
să
–
l privim.
5.
Transcrie două mărci lexico
–
gramaticale specifice adresării directe.
6.
Interpretează o figură de s
til din prima strofă.
7.
Ilustrează tipul de lirism prezent în text.
8.
Comentează, în 4
–
6 rânduri, ultimele două versuri ale poeziei.
9.
Argumentează, prin două caracteristici, încadrarea textului în
modernism
.
40
Fișa de lucru
–
modernism
Grupa 1
SUBIECTUL 1
–
40 PUNCTE
Se da textul:
Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid așternut e șesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte*.
Casele
–
adunate, ca niște urcioare
Cu
vin îngroșat în fundul lor de lut,
Stau în țărmu
–
albastru
–
al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.
Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă
–
a carpenului sur
Ce se desfrunzește, scuturând în sus,
Foile
–
n azur.
Cine vrea să plângă, cine să
jelească
Vie să asculte
–
ndemnul ne
–
nțeles,
Și cu ochii
–
n facla plopilor cerească
Să
–
și îngroape umbra
–
n umbra lor, în șes.
(Tudor Arghezi,
Niciodată toamna
)
*
brocart, brocarturi
, s.n.
–
țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată
cu
fire de aur ori de argint
Cerinț
e:
1. Transcrie două cuvinte obți
nute prin derivare cu prefix.
2. Precizează două consecințe ale utilizării cratimei în structura „
să asculte
–
ndemnul
”.
3. Alcătuiește două enunțuri pentru a ilustra omonimia
cuvântului
vin
.
4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conț
in imagini vizuale cromatice.
5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului
a fi
la timpul perfect simplu.
6. Menționează două teme/ motive literare, prezente în poezi
e.
7.
Explică semnificația unei figuri de stil i
dentificate în strofa a doua.
8. Prezintă semnificația titlului în re
lație cu textul poeziei date.
9. Motivează, prin evidențierea a două trăsături existente în text, apartenența acestuia la
direcția
modernistă
/
la
modernism
.
41
TEST FORMATIV SIMBOLISM
CLASA a XII a B /D
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiectul I
30 de puncte
Citește următorul text:
Era o zi senină ca fruntea
de fecioară
Ce e neturburată de
–
ai patimilor nori,
O zi din care șoapte de îngeri se coboară
Și vin pe
–
o adiere să cânte printre flori.
Subțiri ca o dantelă urcau mereu din apă
Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac,
Și prins de
–
o rece stâncă pe c
are vântu
–
o sapă,
Gemea mușcat de vânturi un stuf de liliac.
Plăpândele lui ramuri abia înmugurite,
Văitându
–
se pe soarta ce
–
acolo le
–
a sădit,
Nainte de
–
a
–
și da rodul mureau învinețite
Că ea veni să șeadă sub stuful oropsit.
Atunci acele ramuri de
–
odată
înfloriră
Ș
–
o ploaie azurie vărsară peste noi…
O! Doamne, acele clipe ce repede pieriră…
Uscat e liliacul și nu mai suntem noi.
(Alexandru Macedonski,
Stuful de liliac
)
42
1.
Transcrie doi termeni care aparțin câmpului semantic al suferinței.
2 puncte
2.
Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei.
2 puncte
3.
Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura
“
ce repede
pieriră
”.
2 puncte
4.
Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie.
4 puncte
5.
Precizează două mărci lexic
o
–
gramaticale prin care se evidențiază
prezența eului liric în textul dat.
4 puncte
6.
Explică semnificația unei figuri de stil identificate în
a treia strofă.
4 puncte
7.
Comentează, în șase
–
zece rânduri, ultima strofă a poeziei, prin
evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
4 puncte
8.
Prezintă semnificația titlului în legătură cu textul dat.
4 puncte
9.
Ilustrează, prin evidențierea a două trăsături existente în text, conceptul
poezie lirică
.
4 puncte
Subiectul al II
–
lea 30 puncte
Scrie un text de tip argumentativ de 150
–
300 de cuvinte (15
–
30 de rânduri) despre
modul
în care reușita în viață este determinată de încrederea în forțele proprii.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie
:
–
Să respecți structura discursului de ti
p argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri
; 8 puncte
–
Să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii
față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
16puncte
–
Să respecți normele limbii literare( registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate.
6puncte
43
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
Se
punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate prin barem. Nu se
acordă fracțiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea l
a 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
Subiectul I (30 puncte)
1.
câte 1 punct pentru fiecare cuvânt din câmpul semantic al suferinței
( de exemplu:
patimi și gemea)
2x1p=2 puncte
2.
explicarea rolului semnelor
cratimei în secvența indicată (l
eagă
două părți de vorbire diferite, păstrează ritmul și măsura versurilor)
2x1p
=2 puncte
3.
explicarea valorii expresive a adverbului ce ( de exemplu: indică
trecerea ireversibilă a timpului)
2x1p=2 puncte
4.
câte două puncte pentru precizarea fiecăreia dintre cele două
motive indicate în textul dat (de exemplu:
tema naturii, motivul
p
loii
)
2x2p=4 puncte
5.
câte două puncte pentru menționarea fiecăreia dintre cele două
mărci lexico
–
gramaticale ale subiectivității din textul dat ( de
exemplu:
noi, nu suntem
)
2x2p=4 puncte
6.
câte două puncte pentru identificarea
unei figuri
de stil și două
puncte pentru prezentarea adecvată a semnificației acesteia.
2x2p=4 puncte
7.
Comentarea ultimei
strofe prin evidențierea relației dintre ideea
poetică și mijloacele artistice
comentare nuanțată prin evidențierea relației dintre
ideea po
etică și mijloacele
artistice
comentare schema
tică fără a evidenția relația
dintre
ideea poetică și mijloacele artistice
încercare de
a comenta
respectarea precizării privind numărul de cuvinte
3
puncte
2 puncte
1 punct
1 punct
8.
prezentar
ea
semnificației
titlului ( de exemplu: imaginea liliacului
4
puncte
44
prefigurează o poezie descriptivă, abundența acestuia fiind un
indiciu al frumuseții anotimpului)
9.
câte două puncte pentru menționarea fiecăreia dintre ce
le două
trăsături ale genului liric
prezente în text ( de exemplu: transmiterea
în mod direct a gândurilor și sentimentelor
;
prezența instanțelor
comunicării lirice)
4 puncte
Subiectul al II
–
lea
(30 puncte)
–
structura discursului de tip argumentativ:
formularea adecvată a ideilor în scris: text de organizat, coerent, cu echilibru între
cele trei componente: ipoteza, enunțarea și dezvoltarea argumentelor, con
cluzia 4
p./
formulare parțial adecvat
a
2p.
utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de
exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici
ai subiectivității evaluative, conjuncții/ locuțiu
ni conjuncționale cu rol
argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv,
final, conclusiv etc., conectori argumentativi) 4p./
utilizare parțial adecvată 2p.
–
conținutul argumentării:
formularea ipotezei/ a propriei opinii
față de problematica propusă
2 puncte
câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăruia dintre cele două arg
umente adecvate
ipotezei
2x3p=
6 puncte
câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia din
tre argumentele
enunțate
2x3p=
6 puncte
formularea unei concluzii pertinente
2 puncte
–
respectarea normelor limbii literare și a precizării privind numărul de cuvinte:
registrul stilistic adecvat cerinței
1 punct
respectarea normelor de exprimare (0
–
1
greșeli lexicale sau morfosintactice
–
2p;
2 greșeli
–
1p; 3 sau mai multe greșeli
–
0 p.)
2 puncte
respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0
–
1 greșeli ortografice și de
punctuație
–
2p; 2 greșeli
–
1p; 3 sau mai multe greșeli
–
0 p.)
2 puncte
respectarea precizării privind numărul de cuvinte
1 punct
45
Disciplina
:
LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ
CLASA
a XII
–
a
B /D
An școlar
2015
–
20
16
Data
10.11
.20
15
INTERPRETAREA
REZULTATELOR
TESTULUI
FORMATIV
–
SIMBOLISM
LA LIMBA ROMÂNĂ
ASPECTE POZITIVE
Testul
formativ a urmări
t
stabilirea nivelului de pr
egătire al elevilor la prima
unitate de învățare din clasa a XII a
în cadrul recapitulării materiei pentru examenul
de bacalaureat.
Acest test
a presupus
un nivel mediu de dificultate și nu
a depășit
sfera
conținuturilor reactual
izate la orele de curs.
Din analiza testelor
a
m
observat că majoritatea elevilor a
u deprins modalitatea
de rezolvare a cerințelor deși încă nu dau răspunsuri corespunzătoare la multe dintre
acestea
.
Un nu
măr destul de mare de elevi a răspuns la primele ce
rințe ale subiectului
I dar la ultimele trei c
erințe ră
spunsurile au fost destul de slabe
.
Majoritatea elevilor întâmpină dificultăți de exprimare mai ales în cazul în care
răspunsurile trebuie să fie mai elaborate. Îmbucurător este faptul că își dau silin
ța,
participă la recapitularea materiei cu entuziasm și vor să îndrepte carențele pe care le
au la nivelul cunoștințelor
și care s
–
au acumulat în ultimii ani din motive variate
.
ASPECTE NEGATIVE
Deși majoritatea elevilor au rezol
vat corect cerințele 1,
2
,
3,
4 ale subiectului I
la următoarele cerințe până la 9
răspunsurile au fost incomplete. La cerința 8 sau 9 a
fost doar o încercare de răspuns
la mulți dintre elevi
.
La
textul argumentativ au început să deprindă modalitatea de a alcătui
argumente potrivite însă lipsa vocabularului îi pune adesea în imposibilitatea de a
exprima ceea ce simt,
ce gâ
ndesc
. De asemenea sunt foarte multe aspecte de corectat
la redactare unde su
nt multe greșeli atât de exprimare cât și de scriere.
46
MĂSURI
Pentru elevii care la unii itemi au înregistrat
punctaje slabe
se vor lua
măsuri de recuperare :
lucru diferențiat (fișe de lucru pentru recuperare / dezvoltare);
a
plicarea unor metode interactive
–
centrate pe elev;
elaborarea unor fișe de lucru, care urmăresc rezolvarea unor sarcini de
la general la particular și de la noțiuni mai simple, la cele mai
complexe;
evaluarea continuă și periodică a tuturor elevilor pr
in fișe de evaluare
care urmăresc mai multe categorii de itemi: subiectivi, obiectivi și
semiobiectivi;
verificarea temelor pentru acasă și observarea sistematică a elevilor.
pregătirea suplimentară diferențiată pentru elevii cu dificultăți de
învățare
(pentru elevii foarte slabi dictări și transcrieri pentru
remedierea greșelilor de scriere);
discuții cu părinții
în cadrul lectoratului din 28.11.2015.
.
47
Ochelarii
future
de Sania Leon
Lumina era atât de puternică, oboseala caracteristică miezului de zi stăpânea parcă totul,
fără prea mult îndemn am pornit către clinica unde voiam să
–
mi comand niște ochelari pentru a
–
i
înlocui pe cei care mă slujiseră cu credintă vreme de cinci ani și
care mă făcuseră să văd multe
adevăruri ale vieții.
Strada se întindea leneșă sub soarele dogoritor în timp ce viețuitoarele se retrăseseră la
umbră și odihnă, praful era atotstăpânitor în atmosferă.
Am pătruns în clinică ca pe un tărâm
salvator unde răcoa
rea chiar și artificială te
aducea la viață
. O aglomerație de nedescris pe holuri
ca de obicei în stabilimentele medicale românești. Și acum oamenii pun problemele de sănătate
pe ultimul plan sau se tratează empiric ca dovadă numărul mare al farmaciilor.
Ajungeam după vreun an în acest loc sperând să găsesc ceea ce
–
mi trebuie după un
exemplu în familie care nu mă încuraja în acest sens. Am renunțat din start la consultație pentru
că știam clar că o corecție mai mare nu puteam căpăta și astfel nu am dat oca
zia vreunui
diagnostic fantezist
.
Alegerea lentilelor nu a fost dificilă pentru că știam clar ce îmi doresc și bugetul ca
întotdeauna trebuia respectat, la rame
lucrurile erau mult mai greu de gestionat
dat fiind oferta
destul de limitată. Admirasem în ul
timii anii ramele mai groase, negre care completau înfățișarea
glamour a multor vedete dar și transpunerea acestora în cotidian la unele persoane era destul de
reușită.
Am început să probez cu răbdare zeci de rame,
timp în care se succedau
tot felul de
per
soane care comandau sau își ridicau ochelarii. Un copil care voia neapărat rame albastre de
băiat deși erau cam mari, o fata care voia ramele cele mai moderne care îi ocupau jumătate de
față, o bătrână care întreba mereu de preț deși feciorul
ei
o încuraja
că o să îi ia ce
–
i place.
Timp în care eu mă oglindeam în continuare cu ramele, retrasă spre geam, prinsă de
nesiguranța alegerii între o ramă neagră, modernă care mă scotea din anonimat și una aurie care
mă făcea să păst
r
ez linia clasică pe care o avuses
em mereu.
Moment în care în cabinet a pătruns p
roprietara clinicii care
a venit
repede
cu sugestii
începând ea
însăși
să probeze ramele pentru ca eu să le pot examina. M
–
a cam dezorientat ideea
pentru că avea o față cam trecută pe care ramele arătau ciudat iar niște operații estetice nereușite
48
își puseseră de mult amprenta asupra înfăț
ișării acestei doamne
. Oricum din cel
e două rame
rămase în competiție mi
–
a sugerat să o aleg pe cea clasică.
Hotărârea era aproape luată pentru că la rândul meu aveam o condiție de respectat să iau
în considerare și preferința soțului
meu
care este destul de conse
r
vator la
a
seme
ne
a
lucruri.
A
m
pus deoparte cu regret rama neagră care mă fascinase si am pornit către doamna de la optică cu
cea aurie, aceasta văzându
–
mă că ezit mi
–
a recomandat să probez ochelarii unei cliente care
tocmai venise să ridice comanda și proba o altă pereche.
Atunci cân
d am pus mâna pe ochelarii cu rama fluture de culoare roșie și cu codițe
desenate cu fel și fel de modele am privit și la posesoarea lor, o doamnă trecută de șaizeci de ani
cu o mimică blajină.
Era îmbrăcată cu haine contemporane deși purta bijuteriile sp
ecifice altor vremuri și își
proba ochelarii de hipermetropie cu gesturi calme secondată de soț. I
–
am lăudat alegerea în
privința ramei roșii și am văzut cât de bucuroasă este de un asemenea gest mărunt. Doamna de la
optică se purta îndatoritor și atunci a
m remarcat că cele două perechi de ochelari
costau cât
pensia mică a mamei mele.
După plecarea celor doi am privit îndelung în urma lor și primul gând a fost că așa aș
vrea să fiu la vârsta senectuții. Am gândit acest lucru ca și cum proiecțiile în viitor
și gândurile
despre cum o să fie dacă sunt fără de sfârșit.
M
–
am trezit pe străduța pietruită mergând la deal în loc să o iau la vale și torcând
mosorul gândurilor ca în adolescență când imaginația ținea loc la orice lipsuri cotidiene. Am
încercat să dreg
apoi traiectoria luând
–
o pe alte stăzi către casă
și nu am mai nimerit drumul așa
că am coborât din nou în centrul orașului.
Acolo lumea se învârtea de zor în jurul unor preparative în vederea unei manifestări de
sezon așa că am intrat în iureșul de gură
cască și mi
–
am deturnat gândurile în altă direcție privind
la obiecte expuse pe tarabe.
Abia când am ajuns din nou în clinică pentru a lua ochelarii mi
–
am adus aminte de
episodul cu pricina și mi
–
a apărut în faț
a imaginea celor doi pensionari
, a doamnei co
chete și
încă mândră de înfățișarea ei și a domnului atent și protector. De data aceasta însă mă grăbeam la
școală așa că nu am lăsat frâu liber gândurilor
să toarcă o altă poveste.
49
Dar nu am putut să nu mă gândesc că este semn de maturitate această perspe
ctivă asupra
celor din jur, oameni și lucruri și m
–
am bucurat că sunt pregătită să accept frumusețea și liniștea
unei vârste căreia altădată nu
–
i acordam nici un fel de atenție.
50
51
Un concert și o
ciocolată
de Sania Leon
Tocmai pentru că era o după amiază atât de plăcută trecerea către o altă zonă geografică
m
i se păruse atât de lină. Parcul de lângă faleză era atât de familiar încât faptul că citea
m
o
revistă la Copenhaga părea aproape un lucru cotidian.
Vapoarele mari ac
ostate în fa
ța promenadei mă
înspăimântau puțin prin grandoarea lor
dar știa
m
că cel
pe care îl aștepta
m nu este la fel și acest lucru mă
liniștea și î
m
i dădea
un aer
aproape destins lăsând
–
mă
să
mă cufund
în lectura articolului preferat.
Un vânt adia ușor
iar trecătorii cu animale de companie admirau în mers domol marea,
vapoarele, produsele magazinelor din jur. Pentru că era
m concentrată la lectură
nu l
–
am
zărit de
la bun început, apoi l
–
a
m
recunoscut
după forma puțin încovoiată și m
–
a
m
apropiat de
promenadă părasind parcul umbros.
Novice în astfel de lucruri nu m
i
–
a da
t seama că acostarea e o operațiune
de durată, scara
se lăsa așteptată de către cei dinăuntru și din afară. Odată oper
ațiunea încheiată m
i
–
a
m
luat
gemantanul și aproape
că
a
m
luat
–
o la goană pe scări fără a cunoaște nimic din protocolul
vaporului în astfel de împrejurări, ulterior avea
m să aflu
regulile pe care le
–
a
m
încălcat.
La u
șa biroului m
i
–
a dat seama că există o ordine a debarcării și a îmba
rcării dar asta
urma să o
învăț
, experiența la bord era una cu totul nouă așa că gafele erau inerente. Astfel de
intrare forțată
mă îndemna să
–
mi
ponderez pe viitor entuziasmul și mai ales
să fiu
atentă la tot ce
era în jur.
Plimbarea prin Co
penhaga fiind prima
din croaziera
ce înc
epea a fost un amestec de
senzații, soarele lumina totul, apa strălucea, bărcile erau peste tot în formele cele mai variate și
oamenii mai ales oamenii străluceau în lumina orbitoare de bucurie, de calm, de liniște, de viață
trăită în armonie și simplitate
. Mica sirenă era atât de modestă precum și modestia și frumusețea
acestei țări dintre ape unde respira
i normalitate prin toți porii,
o binecuvântare după atâta
balcanism.
Trandafirii din parcuri erau atât de proaspeți și aromați încât aproape că ai fi ră
m
as lângă
ei dacă nu te
–
ar fi chemat
obiectivele turistice impozante, sobre, seculare care se aflau peste tot în
jur.
52
Ș
i ploaia venită de nicăieri care mi
–
a arătat că totuși sunt într
–
o țară nordică m
–
a încântat
la fel de mult mai ales că am intrat într
–
un
mic local unde o tartă și un pahar de vin m
–
au făcut să
decantez primele impresii și mai ales să
privesc cu mai multă atenție
oamenii din jur.
Plimbarea a continuat pe străduțele din centrul orașului și apoi pe marginea unui canal
care purta turiștii în
larg în niște bărcii imense, acestea au reprezentat un adevărat spectacol al
înserării. Dar cel mai mult m
–
a fascinat micul concert de jazz dintr
–
un scuar al orașului unde
muzicieni vârstnici delectau localnicii în cadrul unui festival.
Atât de mult mi
–
a p
lăcut modul de a interpreta, deg
ajat, complice cu cei din jur și mai
ale
s
experimentat încât mi
–
am dat seama că asta e cu adevărat artă.
Acel moment în care vrei
doar să rezonezi cu cei din jur, în care dai tot ce ai acumulat, în care te bucuri de viață și
de
bucuria celor din jur. În care nu te interesează ideea de spectacol, în care nu există noțiunea de
spectatori plătitori, în care doar păsările din jur îți întrec în în
ă
lțime sentimentele.
Am plecat destul de repede de acolo pentru că ne grăbeam dar și
acum simt gustul
cidrului rece și picăturile de ploaie cum mi se preling pe față în ritmul trompetei care se lansase
într
–
un solo de zile mari.
Întoarcerea la vapor a fost rapidă, ploaia se întețise serios, apoi la masă am luat
cunoștință cu o altă parte a
activității de pe vasele de croazieră,
imposibilitatea de a asigura
meniuri pe gustul tuturor.
Seara m
–
a găsit la biroul cu cele două gemulețe care a
rătau permanen
t activitatea mării
căci ea este până la urmă personajul principal al
acestui ciclu
de
p
oves
tiri
dar deocamdată nu am
vorbit cât se cuvine despr
e
ea.
Stăteam în fotoliu cufundată în lectură, martor tăcut al celor ce vene
a
u și plecau cu
treburi cănd deodată a apărut unul din angajați cu câteva întrebări
, a ieșit în grabă urmând să
revină. Lectura
mea a continuat dar personajul de adineaori s
–
a întors și mi
–
a oferit o ciocolată,
desenele de pe ea arătau că o pregătise pentru copi
i
i lui pentru că urma să plece în curând acasă.
Surpriza a fost de proporții pentru că un astfel de lucru simplu m
–
a purta
t direct în copilărie unde
își avea locul prin sinceritate și firesc.
Gestul m
–
a emoționat peste măsură pentru că era izvorât din simpatie, dor de casă, de
fam
ilie, drag de a vedea o familie împreună
în acel birou în care venise deseori cu treburi. Pe
sear
ă
am mâncat
–
o împreună cu soțul meu
, o simplă cicolată dar care însuma atât de mult cât nu
fac cele mai somptu
o
ase dulciuri
.
53
Chiar și acum când scriu îi simt gustul dulce, îndepărtat care s
–
a
amestecat cu atâtea
impresii de vacanță
,
pentru care am rezervat un colț al decantării undeva în toamnă când arșița se
va domoli și un pahar de vin din noua recoltă
va desface mosorul amintirilor.
54
55
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ÎN VEDEREA OBȚINERII GRADULUI DIDACTIC I PROPUNĂTOARE: PROFESOR LEON SANIA PROGRAM UL ZILEI PAG. 1 PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: EXEMPLE, MODELE,… [601244] (ID: 601244)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
