În vederea abordării tematicii, Ludoterapia – o altfel de educație a corectării tulburărilor de limbaj , am stabilit următoarele obiective, de care… [603195]

4.1. Obiectivele cercetării

În vederea abordării tematicii, Ludoterapia – o altfel de educație a corectării tulburărilor de
limbaj , am stabilit următoarele obiective, de care se va ține con t în analiza și interpretarea
datelor obținute.
O1 – Identificarea rolului ludoterapiei în recuperarea tulburărilor de limbaj;
O2 – Identificarea efectelor abordării holistice în terapia logopedică.

4.2. Ipotezele cercetării

I1 –Presupunem că implicarea copiilor în activități de terapie logopedică are efecte pozitive în
planul recuperării tulburărilor de limbaj;
I2 – Presupunem că abordarea holistică în terapia logopedică are efecte pozitive pe toate
planurile de dezvoltare a copilului.

4.3. Descrierea lotului de cercetare

În ceea ce privește lotului de cercetare, acesta este reprezentat de 5 subiecți cu tulburări de
limbaj. Lotul de cercetare este format din 5 copii cu vârste cuprinse între 3 – 6 ani. Din cei 5
copii, 3 provin din mediul urban și 2 din mediul rural. În ceea ce privește genul acestora, sunt
2 subiecți sunt de genul masculin, iar 3 sunt de genul feminin.

4.4. Metodologia cercetării
4.4.1. Metode și instrumente de cercetare utilizate

În vederea atingerii obiectivelor și testării ipotezelor s-au utilizat două metode de cercetare:
metoda observației și metoda studiului de caz . În cadrul metodei observației ca instrument de

măsurare am utilizat grila de observație , iar în cadrul metodei studiului de caz, am utilizat ca
instrument de măsurare , studiul de caz .
Metoda observației este considerată unica metodă de cercertare care cuprinde totalitatea
celorlalte metode și tehnici de investigație. În cazul lucrării de față, se utilizează observ ația
științifică care cuprinde un întreg demers sistematizat cu un scop, plan, desfășurare în timp și
spațiu prevăzută și un control de intensitate minimă asupra procesului. Tipul observației
științifice este determinat în funcție de nivelul de implicare a l cercetătorului și anume,
observație participativă . ”Acest tip de observație este specific paradigmei calitative și se
conformează principiilor sale conform cărora realitatea este conturată de sensul pe care i -l
dau oamenii. ”1. Gradul de participare al ce rcetătorului este stabilit în funcție de rolul acestuia,
și anume, participant observator , în care cercetătorul se implică în activitățile observate dar
nu își ascunde statul de observator.
Observația participativă se referă la abordarea holistică și compr ehensivă a activității
observate.
În cadrul metodei observației, a fost utilizat ca instrument de măsurare, protocolul de
observație (Anexa 1), care include următoarea structură: în prima parte, sunt precizate data,
locul , numele și prenumele observatorulu i, numele și prenumele subiectul , vârsta , activitatea
observată și durata desfășurării observației . În a doua parte, se colectează informații despre
tipul tulburării subiectului și despre membrul sau membrii familiei implicați în cadrul
activităților ludic e din terapia logopedică. În a treia parte, cu ajutorul a șapte itemi obiectivi
(atitudinea generală față de activitatea ludică , capacitatea de adaptare la situații noi ,
maniera de raportare la activitățile ludice , ritmul de lucru , atitudinea față de eroar e în
cadrul activității ludice , capacitatea decizională în cadrul activității ludice , aspecte
temperamentale ale subiectului ) înglobăm trăsături și caracteristice necesare în vederea
evoluției subiectului pe parcursul terapiilor. În partea finală, este ofe rită evaluarea globală a
subiectului după fiecare activitate ludică în cadrul terapiei logopedice.

Metoda studiului de caz este descrisă ca „o strategie de cercetare focalizată pe un caz
concret care este interpretat în amănunt, adică prezentând referiri detaliate despre indivizi,
grupuri, organizații, cu luarea în considerare a tuturor particularităților sale contextuale.

1 Toader, P., Topală, I., (2011). Metodologia cercetării educaționale . Note de curs. Brașov, p. 93.

acesta necesită utilizarea mai multor metode complementare de culegere, analiză, prelucrare
și stocare a informațiilor relevante, atât cantitative cât și calitative ”2
Se identifică studiul de caz colectiv, ca și tipologie, iar în funcție de numărul unităților de
analiză, studiile de caz multiple, prin care se centrează mai multe cazuri asupra cercetării unei
probleme. În ceea ce privește realizarea studiilor de caz, este necesar să se aibă în vedere
sursa dovezilor de cercetare, și anume, observația participativă, ținând cont de respectarea
principiilor în colectarea datelor.
În cad rul metodei studiului de caz, a fost utilizat ca instrume nt de măsurare, studiul de caz
(Anexa 2), în care sunt incluse următoarele criterii :
 Primul criteriu : date personale (numele și prenumele subiectului, vârsta, gen);
 Al doilea criteriu: date medicale (dezvoltare, stare de sănătate);
 Al treilea criteriu: datele familiale (componența familiei, relațiile interfamiliale);
 Al patrulea criteriu: diagnosticul logopedic;
 Al cincelea criteriu: desfășurarea terapiei logopedice;
 Al șaselea criteriu: evoluția cazului și recomandări pentru părinți.

4.4.2. Desfășurarea cercetării

Perioadele în care a fost desfășurată cercetarea sunt noiembrie 2013 – februarie 2014 și mai
2014 – august 2014, totalul fiind de 6 luni.
Locul în care s -a desfășurat partea aplicativă a lucrării de față este un spațiu privat, cabinet
de logopedie, din B rașov, alături de un terapeut specializat în logopedie și un terapeut în
formare.
Desfășurarea cercetării a fost precedată de fundamentarea teoretică în care au fost acumulate
cunoștințe și informații despre limbaj, achiziționarea limbajului, deficiențele de limbaj,
etiologia acestora, dar mai ales despre ludoterapie și abordarea holistică în terapia logopedică.
Perioada de fundamentare teoretică a fost succedată de etapa de cercetare, căreia îi sunt
atribuite următoarele subetape:
 Operaționalizarea conceptelor;
 Stabilirea obiectivelor și instrumentelor;

2 Robson, C. (2002). Real World Research . Oxford: Blakwell Publisher, p. 180.

 Stabilirea metodelor și instrumentelor de măsurare
 Aplicarea instrumentelor de cercetare;
 Analiza și interpretarea datelor;
 Limitele cercetării;
 Concluzii finale.

4.4.3. Rezultate le cerce tării

Urmează prezentarea individuală a fiecărui caz, pe structura protocolul de observație și a
studiului de caz, în care se va urmării atingerea obiectivelor prezentate în cadrul cercetării.

Cazul 1 – L. P.
Subiectul L.P. în vârstă de 5 ani, genul feminin, s -a prezentat la cabinetul logopedic împreună
cu mama pe motiv că L. întâmpină dificultăți în mediul școlar cauzate de vorbirea deficitară.
L. este un copil energic, extrovertit, însă răsfățat și încăpățâna t. Prezintă un vocabular sărac
chiar ezitări în vorbire, însă vorbește independent.
În vorbire se observă dificultăți în perceperea și redarea următoarelor foneme: „s”; „ș”; „l”.
În concluzie, diagnosticul logopedic este de dislalie polimorfă.

În acest c az, au fost aplicate 25 de protocoale de observație, pe perioada noiembrie 2013 –
ianuarie 2014, din care au rezultat următoarele:
În cadrul itemului 1, Tulburări , subiectul a prezentat tulburări de limbaj , diagnosticul
logopedic fiind de dislalie polimor fă.
La itemul 2, Membru al familiei implicat în terapie : mama.
Pentru itemul 3, Atitudinea generală față de activitatea ludică , au rez ultat următoarele
(Grafic 4.1.).

Grafic 4.1.: Atitudinea generală față de activitatea ludică

Pe parc ursul celor 25 de ședințe de terapie s -a urmărit ameliorarea semnificativă a acestor
comportam ente. Observându -le, se afirmă urmă toarele:
În ceea ce privește siguranța de sine, se remarc ă o evoluție din săptămâna 3 până în a 6 –a,
apoi o creștere semnificativă până în săptămâna 25. Se observă o creștere și din punct de
vedere al echilibrului emoțional care prezintă o dezvoltare semnificativă până în ultima
ședință. Cât despre partea de ag resivitate, între ședințele 13 și 20, subiectul întâmpină
dificultăți în sarcini ceea ce conduce la sentimentul de frustrare, care spre final este atenuat.
Subiectul cooperează pe tot parcursul demersului terapeutic fiind calm, implicat, motivat și
relaxat .

La itemul 4, Capacitatea de adaptare la situații noi , s-au obținut urmă toarele rezultate
(Grafic 4.2.).

Grafic 4.2.: Capacitatea de adaptare la situații noi.

Pe parc ursul celor 25 de ședințe de terapie s -a urmărit ameliorarea semnificativă a acestor
comportam ente. Observându -le, se afirmă urmă toarele:
În ceea ce privește c apacitatea de adaptare la situaț ii noi, subiectul s -a adaptat rapid la
acestea, crescând progresiv până la finalul ședințelor de terapie. Progresul este în concordanță
cu adaptarea, însă există un moment de stagnare între ședințele 15 – 17 în care s -a observat o
evoluție lentă a subiectu lui care a fost recuperată prin implicarea ambilor părinți în ședințele
de terapie logopedică.

Pentru itemul 5, Maniera de raportare la activitățile ludice , s-a descoperit că (Grafic 4.3.) :

Grafic 4.3.: Maniera de raportare la activitățile ludice.

În privința manierei de raportare la activitățile ludice, subie ctul înțelege rapid indicațiile,
având un singur moment de involuție prezent în ședințele 6 – 9, care a fost recuperat pe când
învățarea rapidă este în plină ascensiune. Strategia mintală anticip ativă a fost, între ședințele
1 – 10, relativ constantă, însă s -a remarcat o evoluție progresivă începând cu ședința 10 până
la final. Subiectul a fost implicat în sarcini, reprezentând o rezistență la oboseală și
monotonie , crescută.
În privința , itemul 6 , Ritmul de lucru : s-a constat că subiectul evoluează în funcție de sarcina
primită și gradul de dificultate al acesteia. Evoluează în mare măsură având progrese minime
în ceea ce privește ritmul de lucru.

Pentru itemul 7, Atitudinea față de eroare în cad rul activității ludice : a rezultat că subiectul
conștientizează eroarea și se redresează rapid, există și momente de blocaje ca urmare a
erorii, însă subiectul s -a autodepășit spre finalul ș edințelor de terapie logopedică prin
aplicarea strategiilor ludice (secvențialitatea ședințelor de terapie, ceea ce a permis reluarea
activităților ludice de la nivel ușor – mediu – dificil).

La itemul 8, privind Capacitatea decizională în cadrul activităților ludice : subiectul prezintă
promptitudine în cadrul activită ților ludice spre finalitatea ședințelor de terapie, însă cu
momente rare de ezitări. Așadar, se observă evoluția acestuia, începând cu a 8 – a ședință de
terapie și până la final.

Pentru itemul 9, final, s -a ținut cont de Aspectele temperamentale ale sub iectului , din care au
rezultat următoarele (Grafic 4.4.).
Grafic 4.4.: Aspecte temperamentale ale subiectului.
În concluzie, subiectul fiind tipul extrovertit, gradul de seriozitate, perseverență și
conștiinciozitate sunt în creștere, dar cu momente de stagnare. La nivelul răbdării, se deduce
o stagnare semnifica tivă între ședințele 6 – 15, însă și o creștere considerabilă, începând cu
cea de a 15 – a ședință. Așadar, subiectul este mai temperat, mai răbdător, perseverent spre
finalul ședințelor de terapie logopedică.

10. Desfășurarea terapiei logopedice
În ce ea ce privește desfășurarea terapiei logopedice, s -a remarcat că terapeutul ține cont de
necesitățile și particularitățile psiho -individuale ale subiectului. Aceasta se desfășoară prin

abordarea holistică a acestuia, cu accent pe recuperarea fonetică, însă terapeutul lucrează și
pe domeniile de dezvoltare motrică, a atenție, memorie i și tulburări de comportament.
Structura ședințelor de terapie
Prima ședință este dedicată în totalitate diagnosticării și observării comportamentului
subiectului, însă și stab ilirii legăturii dintre terapeut și subiect. Așadar, ședința de terapie se
desfășoară prin joacă nondirectivă, ceea ce presupune și strângerea unor informații
suplimentare. În concluzie, nu sunt stabilite obiective, ci totul se desfășoară de la sine.
În ca drul celei de a doua ședințe, se oferă din totalul de 50 de minute, doar 10 minute de
joacă directivă, ceea ce presupune exerciții pentru recuperarea fonetică și dezvoltarea pe
domeniile menționate mai sus.
Pe parcursul ședințelor de terapie, timpul se in tercalează și din totalul de 50 de minute, doar
15 minute se aplică joaca directivă, dar se atrage atenția că acest interval se realizează în
funcție de starea subiectului.
În ceea ce privește recuperarea fonetică, terapeutul începe exercițiile de încălzir e a aparatului
fonoarticulator prin joc. De exemplu, pentru încălzirea musculaturii linguale, utilizează jocuri
cu bomboane, pentru măsurarea capacității respiratorii utilizează jocuri ce implică fluierul,
hârtia, mingea.

În cazul subiectului L., se prez intă situația, după cum urmează:

a) Stimularea auzului fonematic
– Dezvoltarea abilităților de discriminare fonematică
– Dezvoltarea fluenței fonematice
b) Emiterea sunetului
– S-a utilizat oglinda logopedică pentru conștientizarea poziționării musculaturii
linguale în cavitatea bucală (în cazul fonemului „l”), iar pentru „s” și „ș” s -au efectuat
exerciții ludice pentru conștientizarea poziției buzelor și a mandibulei superioare și
inferioare.

c) Consolidarea, și automatizarea sunetului
Menționăm câteva din exercițiile propuse subiectului în cadrul terapiei:
– Exerciții de diferențiere a perechilor de sunete izolate;

– Exerciții de identificare a poziției sunetului „s”, „ș” în silabe (p oziție inițială,
mediană, finală);
S-a utilizat jocul cu trenurile și vagoanele acestora, în care subiectului la identificarea corectă
a sunetului ”s” în poziția inițială, mediană sau finală, așeza o bilă în vagonul trenului din
partea stângă, iar pentru i dentificarea corectă a sunetului „ș” în pozițiile menționate mai sus,
așeza bila în vagonul trenului din partea dreaptă.
Exemple de silabe: șa, aș, șo, oș, iș, aș, șa, eș, șe, etc.
– Exerciții de identificare a poziției sunetului „s”, „ș” în cuvânt (poziție inițială,
mediană, finală);
S-a utilizat un joc în care a fost utilizat un tren cu trei vagoane, primul vagon fiind pentru
poziția inițială, al doilea vagon pentru poziția mediană și ultimul vagon pentru poziția finală a
sunetului în cuvânt.
Exemple de cuvinte: șură, șoarece, mașină, șobolan, marțișor, șervețel, caș, etc.
– Exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe;
– Exerciții la nivelul silabelor (directe și inverse);
– Exerciții la nivelul cuvintelor (paronime).

De meționat că toate exercițiile au fost efectuate prin ludoterapie, i mplicând adaptarea
jocurilor în funcție de tipul exercițiului.
În privința abordării holistice, terapeutul a aplicat ludoterapia și pe dezvoltarea următoarelor
domenii:

d) Dezvoltarea motrică
Nu a fost necesar să se insiste asupra dezvoltării motrice, cu toate că în activitățile ludice
efectuate pe parcursul ședințelor de terapie, au fost desfășurate jocuri motrice, de construcție,
puzzle -uri cu diferite tematici, jocuri cu zaruri prin care s -a urmărit antrenarea agilităților și
coordonării mișcărilor.

e) Atenție
Capacitatea de concentrare a atenției a fost exersată și dezvoltată pe parcursul ședințelor de
terapie, prin împărțirea sarcinilor, adică prin jocuri de imitație, jocuri de -a bucătăria, j ocuri
de-a familia, etc., având ca finalitate măsurarea timpului de efectuare a sarcinii date și gradul
de implicare în sarcini.

f) Memorie
Memoria a fost dezvoltată pe parcursul ședințelor de terapie, prin jocuri de memorie
(Memory, Valiza mea, etc.).

g) Com portament
Terapeutul a insistat asupra dezvoltării normelor de conduită. Astfel, acesta a utilizat jocuri
care implicau respectarea ordinii într -un rând (jocuri cu pioni), întrecerea cu diverse obiecte
(curse de mașini, bile, mingi), jocuri de conștientiza re prin care terapeutul impune anumite
limite.

În urma interpretării protocoalelor de observație și a întocmirii studiului de caz, s -a putut
observa un progres considerabil în evoluția globală a subiectului. Prin urmare, se confirmă
faptul că ludoterapia este benefică și facilitează procesul terapeutic, în vederea recuperării și
reeducării tulburării de limbaj. Totodată, cu ajutorul interpretării graficelor pe baza itemilor
protocolului de observație, s -au observat și efectele pozitive ale abordării holist ice pe
domeniile menționate mai sus.

ANEXA 1

PROTOCOL DE OBSERVAȚIE

Data:
Locul:
Numele observatorului:

Numele și prenumele subiectului:
Vârsta:
Activitatea observată:
Durata desfășurării observației:
1. Tulburări: de limbaj ☐
de învățare ☐
de comportament ☐

2. Membru al familiei implicat în terapia logopedică: mama ☐
tatăl ☐
bunica ☐
bunicul ☐
al membru al familiei …………………

3. Atitudinea ge nerală față de activitatea ludică:
5 4 3 2 1
Siguranță de sine Ezitant, nesigur
Echilibru emoțional Hiperemotivitate
Aroganță, agresivitate Supunere, docilitate
Cooperare Necooperare
Calm, stăpânire de sine Instabil, agitat
Supramotivat Submotivat
Relaxat Crispat

4. Capacitatea de adaptare la situații noi:

5 4 3 2 1
Adaptare rapidă Adaptare greoaie
Progres rapid Progres lent

5. Maniera de raportare la activitățile ludice:

5 4 3 2 1
Înțelegere rapidă a indicațiilor Deficit de înțelegere
Învățare rapidă Învățare lentă
Strategie mintală anticipativă Haotic, încercare și eroare
Rigurozitate în execuție Superficialitate
Rezistență la oboseală Fatigabilitate
Rezistență la monotonie Plictiseală

6. Ritmul de lucru :
alert (la început) – constant (la sfârșit) ☐
constant, mediu ☐
lent (la început) – constant (la sfârșit) ☐

7. Atitudinea față de eroare în cadrul activității ludice (autocontrol, autodepășire):
mobilizare pentru evitarea erorilor
☐
conștientizarea erorii și redresare rapidă
☐
persistență în eroare (deficit de concentrare)
☐
derută de eroare (mișcări haotice, dezordonate, agresivitate verbală sau g estică)
☐
erori în lanț
☐
blocaje ca urmare a erorii
☐
frecvență mai mare a erorilor :…… la început, ……. la mijloc,………..la final
☐

8. Capacitatea decizională în cadrul activității ludice:
promtitudine ☐
latență ☐
ezitări (frecvente sau rare) ☐
blocaje (frecvente sau rare) ☐

9. Aspecte temperamentale ale subiectului:
5 4 3 2 1
Seriozitate Neseriozitate
Perseverență Delăsare, tendința spre abandon
Răbdare Nerăbdare
Constiinciozitate Superficialitate

10. Evaluarea globală a subiectului :

ANEXA 2

STUDIU DE CAZ

1. Date personale
Numele și prenumele:
Vârsta:
Gen:
Mediu de proveniență:

2. Date medicale semnificative (dezvoltare, stare de sănătate, etc):

3. Date familiale (componența familiei, relațiile intrafamiliale)

4. Diagnostic logopedic:

5. Desfășurarea terapiei logopedice:

6. Evoluția pe parcursul terapiei logopedice:

7. Recomandări: