În urmp cu trei ani, am început o cercetare serioasă pentru viitoarea casă a familiei mele. Am descoperit astfel o bogăție de tehnologii noi pe care… [310131]

[anonimizat]  o cercetare serioasă pentru viitoarea casă a familiei mele. Am descoperit astfel o [anonimizat]. Bucuria cea mai mare a fost când am descoperit în România specialiști capabili să ne dea idei și să ne ajute să ne transformăm visul în realitate. Bun venit în #casabuhnici!

6 elemente cheie ale casei:

1. [anonimizat], dar funcționează inteligent.

2. eficientă energetic

Printr-o [anonimizat] o locuință fără facturi lunare.

3. materiale sustenabile

Echipamentele și materialele au o energie înglobată mică și sunt prietenoase cu mediul. Am introdus inclusiv materiale reciclate din vechi case săsești.

4. [anonimizat].

5. [anonimizat], [anonimizat]2, iluminat natural.

6. [anonimizat], fie că vrei să știi în fiecare secundă consumul sau producția casei.

Suntem generația care trăiește în orașe construite prost și visează la o casă nouă în suburbii. Momentul deciziei este pentru cei mai mulți apariția primului copil.

[anonimizat]-am dat seama că am trei opțiuni în bugetul unui român de condiție medie: [anonimizat], ceva vechi sau o [anonimizat]. De aceea am început acum trei ani o cercetare serioasă pentru viitoarea casă a familiei mele. Am descoperit astfel o [anonimizat], [anonimizat]. Bucuria cea mai mare a fost când am descoperit însă în România specialiști capabili să ne dea idei noi și să ne ajute să le punem într-o casă adevărată. [anonimizat]-au rupt din timpul alocat pentru pregătirea competiției Solar Decathlon ca să proiecteze instalațiile #casabuhnici. Ne-[anonimizat], care să țină cu portofelul tău pe termen lung. În minutele care urmează am să îți explic cum plănuim să folosim energia. [anonimizat]. Lucrurile sunt ceva mai adânci… și mai înalte.

Hai să stabilim cum definim #casabuhnici

Smart și automatizată
Controlabilă de la distanță și cu inovații de ultimă oră de la izolația din fundație (pregătiți-vă pentru ceva neașteptat) până la automatizări care nu se văd dar funcționează inteligent; [anonimizat], fie că vrei să știi în fiecare secundă consumul sau producția casei. Nu cred însă că am nevoie de șapte aplicații diferite pentru aceasta. O casă inteligentă trebuie să învețe cum o folosesc locuitorii ei, să se adapteze la condițiile meteo. Spre exemplu termostatul va coborî la 16 grade când lipsim iarna de acasă și urcă la 21 când revenim iar obloanele coboară automat când soarele bate vara dinspre sud și temperatura poate urca la 24-26 de grade. Robotul de tuns iarba va avea și el program automat dar se va retrage la garajul lui când vremea e rea. Și sistemul de securitate va fi complex. Am testat deja mai multe pachete Smart Home și am de unde alege. Zeci de senzori de efracție, pentru detectarea inundațiilor, a fumului sau doar a gazelor periculoase, camere de supraveghere wireless, instalate cât se poate de discret încât să nu te simți ca într-un OZN ci doar în siguranță. Pe această temă vei vedea tot mai multe materiale în perioada care urmează după ridicarea casei.

Eficientă energetic
Printr-o proiectare minuțioasă am reușit să reducem consumurile la minim prin limitarea punților termice și folosirea strategiilor pasive, realizând astfel o locuință fără facturi lunare. Ai citit bine, casa va fi atât de bine izolată încât va pierde foarte greu căldura sau răcoarea generate eficient de o centrală care scoate căldură iarna și răcoare vara din pământ. Vorbim despre o pompă de căldură, desigur. O tehnologie spectaculoasă dar ignorată de cei care își construiesc case la noi. O folosesc cu succes companii mici sau mari, hoteluri sau hale de producție spre exemplu pentru a-și reduce factura de încălzire de cel puțin cinci ori. Noi vrem să o legăm și cu panouri solare astfel încât să ne generăm căldura și de la soare. E mai sustenabil așa, adică mai ieftin pe termen lung și mai bine pentru mediu. Nu folosim soarele însă doar pentru apă caldă și electricitate ci și ca să încălzim casa cu razele sale. Echipa noastră a măsurat inclusiv căldura pe care o înmagazinează casa ziua de pe urma radiației solare care pătrunde prin ferestre. O casă construită cu tehnologii pasive este extrem de eficientă până la nivelul la care poți ajunge în ianuarie fără să pornești căldura în casă.

Conceptul se numește Passive Solar Design și primește și el un articol dedicat.

Și dacă tot vorbim despre energie, cei de la E. ON România m-au rugat să îți spun despre o competiție gândită pentru cei cu idei și pasiune pentru soluții inovatoare în domeniul eficienței energetice.

Te încurajez să vezi pe www.energyglobe.ro proiectele înscrise de tineri antreprenori, programatori, arhitecți, ingineri, dar nu doar ei, ci de toți românii cu idei și inițiative smart în domeniul eficienței energetice și al protejării mediului, în competiția E.ON Energy Globe Award.

Sunt 5 categorii diferite, inclusiv pentru ideile neimplementate încă, așa că tot ce contează este ca soluția propusă de voi să contribuie real la protejarea mediului și utilizarea resurselor regenerabile!

Să revenim acum la #casabuhnici

Materiale sustenabile
Echipamentele și materialele au o energie înglobată mică, adică au poluat puțin când au fost produse și sunt prietenoase cu mediul; pe lângă lemnul inteligent despre care am mai vorbit, am introdus în proiect inclusiv brad și stejar reciclat din vechi case săsești. O să vezi grinzi de 300 de ani care primesc a doua viață după ce le-am recuperat dintr-o casă de 200 de ani demolată de un proprietar fără viziune. Plănuiesc inclusiv un foișor din lemnul recuperat, care va trăi astfel încă o generație. Și proiectul acesta va primi o poveste completă aici pe blog. Mai există însă multe materiale ascunse vederii, care fac casa cât mai prietenoasă cu mediul. Vom vorbi curând și despre geocell sau foam glass, sticla reciclată pe care o punem în fundație pentru izolație. Și e doar începutul.

Sigură
Structura din CLT este mai solidă decât una din blocuri ceramice (cărămida din comerțul românesc) și stâlpi de beton deși are pereți mai subțiri. Toate testele confirmă că poate rezista la cutremure de 9. În plus, mitul casei de lemn care arde prea ușor e fals. Lemnul special pentru construcții se comportă exemplar și la acest capitol. Din nou, o explicație detaliată într-un articol dedicat. În plus, structura de lemn este și mult mai eficientă la toate capitolele, inclusiv energetic. O casă clasică pierde căldură prin ferestre ieftine de PVC sau punți termice, adică cimentul aruncat cu lejeritate de meșteri între cărămizi, care devine o punte prin care frigul intră iarna și căldura vara, în ciuda polistirenului păcătos, care rezolvă parțial problema.

Confortabilă
Am lăsat la final exact punctul cheie al casei. Scopul #casabuhnici este să avem un loc de odihnă unde să ne creștem copilul în tihnă, să ne jucăm și să mâncăm un grătar cu prietenii, să citim, să visăm și să scriem articole bune pe bloguri. De aceea am urmărit să asigurăm toți parametrii de confort interior, de la temperatură și umiditate, la nivelul de oxigen, CO2, iluminat natural, toate cu un cost minim de energie.

Noi pariem pe mai puțin de 100 EURO pe an, factură de încălzire.

De aceea este o provocare să reușim să facem din #casabuhnici și o mini-centrală electrică, una care va produce energie și pentru alții, mai ales ziua când nu prea vom fi acasă. Nu cred în baterii instalate în casă decât dacă aș fi departe de rețea. Îmi doresc să pot injecta astfel în rețea curent electric ziua și să îl iau înapoi noaptea când merg bine hidrocentralele, spre exemplu, iar fabricile stau. E un vis greu de realizat în România dar nu mă las până nu îl văd făcut pentru că e mai bine pentru toată lumea să folosim împreună resursele în loc să ne construim toți separat câte un sistem închis.

#casabuhnici – De ce să construiești cu lemn

Lemnul arde, lemnul scârțâie, lemnul se crapă, face ciuperci, îl mănâncă cariile, lemnul nu rezistă în timp, o casă din lemn nu ține la seism sau la vânt și cu lemn nu poți construi bine. Acestea sunt motivele pe care le invocă în general cei care își construiesc o casă și au ales deja, betonul, cărămida ori BCA-ul. Decizia este a fiecăruia. Eu vă arăt astăzi însă, care sunt avantajele lemnului și cum trebuie procesat pentru ca o casă din lemn să fie mai rezistentă, să nu facă ciuperci, să nu o mănânce cariile, să reziste în timp mai mult decât ți-ai putea imagina, să fie mai solidă la seismn și vânt. Da, poți construi mai bine folosind lemnul, iar Marius Șoflete, inginerul #casabuhnici ne explică mai jos cum se face asta.

Rezistența la foc

Da, lemnul arde și nu o contestă nimeni, dar arde cu o viteză de 0.70mm/minut, iar după 30 de minute de ardere, cenușa depusă pe el nu lasă focul să se propage mai departe. Coaja astfel formată protejează restul lemnului de propagarea focului. În general toate materialele de construcție, chiar dacă nu ard, tot pot avea probleme cu focul: oțelul la 800 de grade celsius  își pierde jumătate din rezistență și devine moale, iar betonul se fisurează, se exfoliază și lasă armătura aparentă, rezultând tot probleme. Tratamentele de ignifugare a lemnului contribuie la rezistența sporită și comportarea mai bună la foc prin întârzierea vitezei de ardere a lemnului. Ele se aplică în general la elementele subțiri, precum astereală sau placare din lemn. O altă metodă de protecție la foc a unei structuri din lemn este să facem secțiunea mai mare, astfel încât după cele 30 de minute de ardere, structura să stea încă în picioare și să susțină în continuare greutatea clădirii.

Zgomotele nedorite

Planșeele din lemn ale caselor vechi într-adevăr scârțâie și au probleme de sunet, pentru că elementele de lemn sunt puse unul peste altul, prinse în cuie și fără spațiu de lucru. Scârțâitul este dat de frecarea a două piese de lemn între  ele. Dacă folosim prinderi mai bune, dacă lăsăm rosturi de lucru între fiecare 2 piese din lemn sau dacă folosim anumite materiale fonoizolante, precum pâslă, cauciuc sau alte materiale specifice, eliminăm scârțâitul din casă. Dacă pe planșeu punem 5-6 cm de material fonoabsorbant (precum fibră de lemn rigidă, vată minerală, plută, etc), am asigurat fonoizolația necesară a planșeului, atât pentru zgomotul de fond, cât și pentru cel de impact. Sunetele ce trec prin pereți, dintr-o parte într-alta a casei pe structură de lemn, se pot rezolva de asemenea prin utilizarea unor materiale termoizolante dispuse în grosimea pereților și prin folosirea unor detalii specifice, implementate și gândite din faza de proiectare.

Apariția crăpăturilor

Crăpăturile în lemn apar în timpul procesului de uscare naturală a lemnului și la variații de umiditate în timp. Cele mai proeminente crăpături sunt în grinzile care au încă inima copacului în secțiune.  Multe din crăpături nu influențează rezistența lemnului și se stabilizează în timp. Acum lemnul este uscat în uscătoare îndustriale înainte de prelucrarea finală, ceea ce limitează crăpăturile in timp, iar dacă folosim lemn stratificat prin încleierea grinzilor din mai multe profile mici, tensiunile interioare se compensează reciproc și crăpăturile sunt limitate la dimensiuni foarte mici.

Formarea ciupercilor

Ciupercile apar pe lemn dacă acesta este încă verde și ud, are apă în el sau stă foarte mult în contact cu apa sau zone umede. Lemnul uscat la cel puțin 15% umiditate nu are astfel de probleme. Pentru a evita formarea ciupercilor după construirea casei, lemnul trebuie să fie uscat. Pentru înlăturarea ciupercilor apărute după realizarea construcției, se pot aplica tratamente specifice cu diverse soluții dedicate, iar pentru a evita în general formarea ciupercilor pe lemn, acesta trebuie protejat de ploaie, intemperii și variații de umiditate

Apariția cariilor

Cariile atacă lemnul din zona cojii și stau în această zonă. Dacă este înlăturată coaja, este înlăturată și sursa principală de carii și alte insecte dăunătoare. Totuși, dacă sunt carii care au pătruns în trunchi, acestea sunt distruse când lemnul este uscat în uscătoare specializate pentru a-și atinge umiditatea de lucru. Dacă totuși lemnul este încă atacat de carii din diverse motive, atunci se poate de asemenea trata cu soluții specifice.

Putrezirea

Putrezirea lemnului apare dacă lemnul este expus la intemperii și variații permanente de umiditate sau dacă este în contact cu pământ vegetal ori cu materie organică, care accelerează reintegrarea lemnului în natură. Protecția lemnului la contactul cu solul și apa este una dintre cele mai bune soluții de prevenire a putrezirii.

Comportamentul la cutremur

Cutremurul este o mișcare a straturilor scoarței terestre cauzată de diverse fenomene geologice care generează local vibrații puternice ale terenului. Aceste vibrații se transmit pe distanțe foarte mari prin unde seismice care produc accelerații locale ale terenului ce se transmit mai departe clădirilor aflate pe teren.

Este ca și cum ai fi în autobuz, în picioare, iar autobuzul pleacă brusc, cu accelerație mare. Să spunem că nu contează cât de mare e motorul autobuzului – respectiv ce magnitudine are sursa seismică și de ce intensitate a fost cutremurul, ci cât de repede a accelerat autobuzul, adică cât de mare a fost accelerația terenului într-o anumită zonă, provocată de unda seismică care a ajuns acolo. Terenul este accelerat local, accelerație care împreună cu masa construcției se transformă în forță laterală de inerție. Cu cât e mai mare și mai grea casa, cu atât această forță este mai mare și, practic, casa suferă mai tare.

Greutatea caselor pe structură din lemn este în medie de 3-4 ori mai redusă față de cea a construcțiilor clasice din beton / cărămidă, motiv pentru care forța seismică ce se resimte pe clădire este considerabil mai mică, iar elasticitatea naturală a lemnului asigură o comportare bună a casei la mișcările laterale date de cutremur.

Am tinde să credem că o casă din beton și zidărie este solidă  și nu se va mișca la cutremur sau nu se va deforma ori că va rezista foarte bine la cutremur, însă greutatea mare a materialelor de cosntrucție produce o forță seismică pe clădire foarte mare care la rândul ei produce efecte importante. După un cutremur major, chiar dacă structura casei nu a căzut, apar defecte majore în casă – crăpături, fisuri, etc.

Se mai spune despre case că, dacă au ținut deja la unul sau două cutremure, mai țin la unul. O casă nu se antrenează la cutremur, ci se degradează… adică cu fiecare cutremur își tot pierde din capacitatea de a mai disipa energia din cutremur, așa că surprizele pot fi mari la un următor cutremur!
Probabil ați văzut filmele cu tornade în care casele din lemn sunt smulse de vânt și luate pe sus, filmări care erau făcute în America, unde mult timp îți puteai construi casa în regim do it yourself, fără a avea nevoie de un proiect, de un specialist sau de verificări din partea autorităților. Casele erau făcute să lucreze doar gravitațional, fără prinderi și ancorări de fundație, capabile să reziste la vânturi puternice. Dacă prinzi casa bine de fundație și toate piesele de lemn sunt bine legate între ele (șuruburi, colțari, ancore metalice) pentru a lucra ca un tot unitar, nu mai ai probleme cu vântul.

Lemnul ca material de construcție

Lemnul în sine  este un material versatil din care poți face mult mai multe lucruri de care ai nevoie în casă – de la structura de rezistență – grinzi, stâlpi, panouri, la placări și tâmplării, închideri, pardoseli, fațade și finisaje interioare sau mobilă. În plus, există foarte multe specii și esențe din care se poate realiza o gamă largă de obiecte și decorațiuni interioare.

Poate că va părea ciudat, dar rezistența mecanică a lemnului ca material – cea care oferă de fapt stabilitatea și rezistența construcțiilor – este comparabilă cu aceea a materialelor clasice de construcții pe care suntem obișnuiți să le folosim. De exemplu lemnul de brad / molid, cel mai des întâlnite specii la noi, poate ajunge la o rezistență de 240 kilograme forță per centimetru pătrat. Dacă am avea o bucățică de lemn de 1 cm pătrat arie în secțiune, ar putea susține 240 kilograme, deși are o greutatea proprie de 470 kilograme pe metru cub. Betonul uzual folosit în construcții (clasa C20/25) are o rezistență de 250 de kilograme pe centimetru pătrat, dar pentru o greutate proprie de 2200 de kilograme pe metru cub. Cărămida – in funcție de tipul ei – poate duce între 10 și 80 de kilograme pe centimetrul pătrat iar BCA-ul – blocurile din beton celular autoclavizat pot susține între 5 și 15 kilograme pe centimetru pătrat.

De ce este important acest raport dintre greutatea suportată de material și greutatea lui proprie? Pentru că structura casei trebuie să susțină pe lângă greutatea oamenilor care locuiesc în ea și propria greutate generată de materialele folosite. Cu cât o casă este mai grea, cu atât materialul folosit trebuie să fie mai rezistent. Cu cât e mai grea casa, cu atât vom avea nevoie și de o fundație mai mare, iar forța seismică la care va fi supusă casa va crește, motiv pentru care trebuie să folosim materiale mai rezistente.

Cu cât materialul este mai ușor și mai rezistent, cu atât casa este mai ușor de construit și costurile sunt mai mici. O structură pe lemn ajunge să fie de 4 ori mai ușoară față de una de beton și zidărie, în aceleași condiții de rezistență și stabilitate. Ce înseamnă acest lucru? Fundații mai mici și mai ușor de realizat, o comportare mai bună la seism, un raport mult mai bun între suprafața construită (cât ocupă casa pe teren) și suprafața utilă (cât folosim noi efectiv).
Mai mult, și din punct de vedere termic lemnul este comparabil cu restul materialelor. Are un coeficient de transfer termic – cel care ne arată cât de multă căldură pierde un material prin el – foarte apropiat de materialele termoizolante și mult mai bun decât alte materiale de construcție. De exemplu 10 cm de lemn au aceeași rezistență termică precum 30 de cm de cărămidă cu goluri, 50 cm de cărămidă plină presată și de 20 de ori mai bună ca a betonului.

Așadar, avem un material de construcții care se comportă bine atât ca rezistență mecanică cât și ca rezistență termică.

Sustenabilitate și impact asupra mediului

Lemnul este singurul material de construcții regenerabil care se formează natural, dar vine întrebarea: este ok să scoți copacii din pădure, pentru că despăduririle nu sunt sustenabile și atunci cum mai poate fi eco, folosindu-l în construcții?

Prin creștere și formare, copacul absoarbe o cantitate mare de CO2 din atmosferă, de care are nevoie alături de apă, nutrienții din sol și energia solară pentru a produce celuloza – componenta de bază a lemnului. De exemplu un metru cub de lemn de brad format într-un copac absoarbe din atmosferă peste 900 de kilograme de dioxid de carbon, din care 300 de kilograme înseamnă carbonul depus în celuloză, iar  600 de kilograme oxigen eliberat în atmosferă. Prelucrarea lemnului din buștean în material finit precum lemn încleiat degajă în medie 200-300 de kg de C02 în atmosferă, de unde practic mai rămân inmagazinați în lemn în medie 500-600 kg de C02 în produsul finit.

Fabricarea unui metru cub de beton degajă în atmosferă prin toate procedeele industriale aferente peste 800kg CO2 iar producția unei tone de oțel degajă peste 2500 de kg de CO2.

Pentru o casă normală se folosesc în medie 80-100 de m3 de beton și 12-15 tone de oțel aferent pentru armături. 100 m3 x 800 kg CO2 + 15 tone x 2500 kg CO2 = 117.5 tone de CO2 degajate în atmosferă pentru a-ți construi casa.

Suntem eco construind cu lemn, dar totuși tăiem păduri. E normal?

Orice organism biologic are un anumit ciclu de viață: se naște, crește, trăiește apoi moare. La fel sunt și copacii: au o anumită durată de viață și un punct de la care încep să se degradeze.

În primii 10 ani brazii sunt puieți, cresc greu și destul de încet. Între 10 și 30 de ani bradul începe să crească accelerat pe verticală, iar între 30 și 50 de ani se îngroașă trunchiul și acumulează masă lemnoasă. După 50 de ani creșterea se face mai lent și începe să stagneze, iar după 80 de ani copacul degajă mai mult CO2 prin respirație în comparație cu cât mai poate absorbi prin fotosinteză și incepe să se degradeze, să fie atacat de alte organisme sau să putrezească.

Practic după vârsta de 80 de ani exploatarea copacului din pădure este normală și nu are impact negativ asupra naturii. În locul unui copac de peste 80 de ani pot crește 4 puieți, care după 10 ani rămân 3 iar după 50 de ani sunt păstrați 2 în pădure, pentru a nu se sufoca unul pe altul.

Exploatarea sustenabilă a pădurii înseamnă ca numai acești copaci care sunt prea bătrâni să fie scoși și în locul lor să se facă plantări continue. Pădurea care este în creștere generează mult mai mult oxigen față de pădurea care este în stagnare.

Din păcate însă în România se exploatează lemnul pentru a fi vândut în cele mai multe cazuri direct ca buștean, ca materie primă exportată la prețuri mici, fără nici un fel de adaos de valoare cum ar putea avea dacă ar fi transformat în material de construcție sau produs finit. Lemnul pleacă din România către țări din Asia și Orientul mijlociu la un preț mediu de 120-150 euro metrul cub de buștean, pe când austriecii vând cu cel puțin 500 de euro metrul cub de lemn de construcție, sub formă de grinzi încleiate, panouri, etc. Din 500 de euro per metru cub îți permiți, ca stat, să aloci 10% pentru reîmpăduriri, dar din 120 de euro primiți pe lemn te cam doare să pierzi 10% pentru replantări.

Avem șanse să fim sustenabili în gestionarea pădurilor din România dacă vom putea valorifica cât mai mult lemn în țară, unde îl putem transforma și utiliza ca material cu plus valoare, fără să il mai exportăm în cantități imense către exterior.

Cum putem construi cu lemn?

Când vă gândiți la casele din lemn, probabil vă vin în minte cabanele din buștean rotund, și de aici imediat ne gândim probabil la o casă de vacanță sau o casă de munte, construcție pe care nu ai vedea-o neapărat într-un oraș sau ca locuință permanentă, contemporană. Așa este – casele din bușteni rotunzi sunt o particularitate în construcții și nu pot concura cu alte sisteme constructive mai ales la oraș.

O parte din noi am avut sau mai avem rude în satele de munte, unde putem vedea casele vechi românești, făcute din grinzi dreptunghiulare, puse una peste alta și prinse la colțuri cu petreceri pe jumătate sau chertări în coadă de rândunică. Le putem vedea de multe ori fie tencuite cu lut și var, fie lăsate la vedere, cu structura din lemn aparentă. Poate fi un stil contemporan și se pot realiza soluții de arhitectură interesante pe acest sistem, însă nu sunt neapărat economice la nivel de consum de material și nici nu mai găsim acum așa de ușor bârne pentru construcție.

Există însă și sisteme contemporane de construcție a caselor pe structură din lemn cum ar fi casele de tip american, cu structura de tip timber frame sau osatură. Pereții sunt făcuți din dulapi de lemn de 45-60 mm grosime, puși pe cant pe verticală, cu câte o talpă jos și una sus, la pas des – 42-60 de cm, cu o parte din termoizolația dispusă între montanții de lemn, cu placare pe una sau pe ambele fețe, cu plăci de osb sau termoizolație rigidă, tencuibilă sau fațadă din lemn pe exterior și placare cu rigips la interior. Este sistemul constructiv cel mai folosit din Europa și America datorită ușurinței de realizare, a consumului foarte redus de lemn, a posibilității de prefabricare, a vitezei de asamblare, a eficienței energetice. Pe acest sistem se pot realiza fără nici un fel de probleme case până la 3 etaje cu o flexibiltate mare în arhitectură.

In ultimii 15 ani însă, tehnologia construcțiilor din lemn și a realizării prefabricatelor pentru construcții a evoluat exponențial. Din nevoia de a construi cât mai inalt și cât mai rapid cu lemnul, au apărut și  panourilei structurale din lemn lamelar încleiat pe 2 direcții – sau pe scurt  CLT – cross laminated timber pe care deja îl cunoașteți din filmul precedent.

Realizat din scânduri de 2-3 centimetri suprapuse în 3-5-7 straturi, cu grosimi de la 6 la 30 de cm, cu lățimi de până la 3.2 metri și lungimi de 22 de metri, procesat integral robotizat, CLT-ul permite acum prefabricarea integrală a unei structuri din lemn și  execuția ei într-un timp record.

Nu mai trebuie să gândești structura casei doar din grinzi și stâlpi, pentru că acum totul lucrează ca o coajă, ca o cutie rigidă, de aproape orice formă și dimensiune. Pereții de rezistență ai casei pot fi și de 8cm – 12cm grosime, nu de minim 25 cm. Planșeele pot veni integral prefabricate, nu mai trebuie să faci cofraje din lemn și să stai să aștepți câteva săptămâni uscarea betonului, finisajele se pot face în mod uscat imediat după ce ai pus structura in picioare, care chiar poate să rămână vizibilă. În câteva luni de când ai făcut fundațiile, te poți muta in casă.

Rapiditatea execuției casei, calitatea materialului și precizia mare cu care vine, rezistența crescută și masivitatea  structurii în raport cu grosimea mică a pereților, eficiența energetică ridicată a pereților și posibilitatea de a îi lăsa aparenți la interior, utilizarea unui material cu impact redus asupra mediului și a unui material regenerabil și reciclabil au fost principalele motive pentru care am ales să facem #casabuhnici din CLT. Nu este cel mai ieftin și nici cel mai accesibil material în România dar este lemn adus la performanțele tehnologiei contemporane și sistemul prinde având în toată Europa.

De ce arată așa casa?

Pentru o casă, confortul înseamnă mai mult decât imaginea, iar acesta este adus o dată prin tehnologie și apoi prin integrarea strategiilor pasive (acestea includ orientarea cardinală, folosirea umbririlor, maselor și tampoanelor termice).
#casabuhnici își orientează vitrajele majore spre sud, care, folosite împreună cu un sistem de umbrire performant, luminează spațiile de locuit pe toată durata zilei, tot timpul anului, fără a încinge interiorul.
Prezența vestibulului la intrare este un alt punct forte al strategiilor pasive, mai ales într-un mediu cu climat temperat-continental, cu extreme termice, deoarece menține pentru mai mult timp temperatura interioară atunci când cineva intră în casă. În acest fel, scad costurile energiei investite în răcirea sau încălzirea suplimentară, datorate variațiilor termice.
Dincolo de aceste strategii mai sus menționate, tehnologia vine și completează ceea ce prin pasiv nu se poate obține: confortul automatizat și controlabil de la distanță. Tot acest aport de „nou”, nu dorește să transforme casa într-o experință SF, ci este subtil integrată, pentru a menține confortul căminului.

Cum am montat vata bazaltică

Ce trebuie să știi despre vata bazaltică? Are două straturi, unul cu o densitate de 90 de kilograme pe metru pătrat, și unul subțire, pe exterior, de 150 kilograme pe metru pătrat. Asta pentru a îl putea tencui ușor, fără a mai fi nevoie de plase de susținere sau alte compromisuri.

Este momentan cea mai bună soluție de izolare fonică și termică pentru exterior pentru că nu își modifică deloc dimensiunea în funcție de temperatură. Da, și polistirenul extrudat o face, din acest motiv am folosit un burete cu memorie între acesta și stratul de vată.

Nu arde. Deloc. Nu este ignifugată ci pur și simplu nu arde. Dacă vrei să citești mai multe despre proprietățile ei, iată ce spune producătorul aici!

Vata minerală bazaltică e unul dintre cele mai ecologice materiale termoizolante. Are la bază roca vulcanică, pe care Pământul o produce în cantități de zeci de mii de ori mai mari decât se poate consuma. Izolațiile ROCKWOOL sunt produse ecologice și prin prisma faptului că fabricile reciclează materialele folosite, nu rămân așadar resturi care să polueze. Un alt avantaj major pentru mediu îl consituie faptul că produsul nu emite gaze toxice, în caz de incendiu. Asta pentru că nu arde.

Toate produsele de izolație din vată bazaltică ROCKWOOL sunt fabricate din rocă vulcanică, astfel încât acestea rămân în mod natural durabile și stabile pe durata vieții clădirii. Aceasta înseamnă că nu va fi niciodată nevoie de înlocuirea produselor. Așadar, am garanție de cel puțin 25 de ani, chiar și la montaj, iar asta spune destul de multe.

Avem curent gratis! – Despre fotovoltaice

Sunt sigur că vă întrebați deja de ce instalez atât de multe panouri fotovoltaice pe #casabuhnici. Am acoperit deja acoperișul de la sud, iar acum construim încă o structură în spatele casei al cărei scop principal este să susțină încă o mulțime de panouri. 58 de panouri în total. Motivul este eficiența și independența energetică.

Am nevoie de cât mai mult curent ”gratis” pentru a putea alimenta atât casa cât și viitoarea mașină electrică. Nu m-am hotărât ce iau, însă mă documentez și la acest capitol. Am pus ”gratis” în ghilimele pentru că nimic nu e gratis, și investiția nu se amortizează foarte repede. Așadar, mai jos îți explic ce folosim, cum folosim și de ce folosim ce folosim.

Ce este sistemul fotovoltaic?

Îi spune sistem, pentru că din el fac parte mai multe componente, nu doar panourile de pe casă. Acelea sunt doar receptorii de energie. Scopul meu este să captez energia solară, să o transform în energie electrică și să o folosesc în casă dar să o și păstrez pentru ”zile negre”. Există mai multe tipuri de sisteme fotovoltaice, în funcție de ce ai nevoie.

OFF-GRID –  Este denumirea sistemului total independent pe care îl poți folosi atât la o casă în oraș dar și la o cabană în vârful muntelui unde nu ai acces la rețeaua electrică. Automat vei avea nevoie și de baterii multe.

HIBRID – Pentru o casă de locuit, cu acces la rețeaua principală electrică. Aici ai nevoie de mai puține baterii care pot funcționa ca un UPS. Ca la un computer. Când apare o pană de curent sistemul fotovoltaic intră în funcțiune automat în doar 20 milisecunde. Adică nu se oprește nimic din ce este băgat în priză.

ON-GRID – Dacă ai o clădire cu un consum mai mare, în special pe timpul zilei, acesta este recomandat. De obicei fără baterii, dar dacă vrei, cu. Acest sistem poate injecta surplusul de energie înapoi în rețea și pe acesta îl folosim noi la #casabuhnici.

Cât curent produce un sistem fotovoltaic?

Depinde de sistem, desigur, dar contează foarte mult climatul unde este instalat. La noi în țară, pentru 1kW putere instalată, adică patru panouri de 250W, poate produce undeva la 1200kWh energie electrică pe an. Ce înseamnă asta?

O casă consumă aproximativ 6-10 kWh pe zi, adică 2190-3650 kWh pe an. Pentru a satisface nevoile unei case avem așadar nevoie de 8-12 panouri, adică 2-3 kWh putere instalată.

La #casabuhnici avem nevoie de minimum de 21000kWh de energie electrică anual, pentru a ne încadra în standardul de casă pasivă premium. Din acest motiv, și pentru că ne dorim să introducem și energie electrică în rețea am ales împreună cu Romstal, un sistem ON-GRID de 17.68 kW putere instalată.

Din ce este compus sistemul fotovoltaic?

Schema de mai sus spune tot, dar mai jos detaliem și echipamentele folosite pentru acesta, la #casabuhnici.

16 panouri TALESUN de 265W amplasate pe casă (în total 4.24kW) – Prețul unui panou este în jur de 700-800 de lei în funcție de putere, aproximativ 0.5-0.6 euro/watt dacă vrei să faci un calcul aproximativ.

Garanția unui panou este de 10 ani, dar au o durată de viață mai mare de atât. În timp, eficiența lor scade, după 25 de ani de exemplu ajung la o eficiență de 80%.

Da, sunt rezistente la grindină de 25mm cu o viteză de 80 km/h și au fost prinse pe casă cu un sistem special, ca să nu dăm găuri în tabla fălțuită.

42 de panouri de 320W amplasate pe foișorul din curte (în total 13.44 kW) – aici este uzina electrică de care vorbeam, și motivul construcției este simplu, panourile trebuie orientate către zona cu cel mai mult soare.

Un invertor ON-GRID Fronius de 20kW și un contor inteligent. Invertorul are un preț de aproximativ 3000 de euro, asta pentru că este de putere mare și este un produs de top. Pentru o casă normală ai nevoie de un invertor cu o putere de 5kW, adică mult mai ieftin. Invertoarele sunt proiectate pentru o durată de viață de 20 de ani.

Contorul inteligent monitorizează împreună cu invertorul consumul și producția de nergie și asigură funcționarea optimă a sistemului.

Cum funcționează generarea de electricitate?

Panourile fotovoltaice vor produce curent continuu iar invertorul în transformă în curent alternativ necesar pentru consumatorii casnici. Aceștia sunt alimentați cu prioritate iar surplusul de energie pleacă în rețeaua publică. În mod normal, panourile de pe casă erau suficient pentru a asigura consumul intern, însă v-am spus de cerințele de casă pasivă premium. Energia electrică va fi consumată cu cap, adică folosim consumatorii mai mult pe timpul zilei, pompa de căldură pentru prepararea apei calde ce apoi merge în rezervoare și o folosim apoi seara și dimineața când avem nevoie de ea.

Cum încălzim și răcim casa cu pompa de căldură

Una dintre cele mai populare întrebări este cum încălzesc și răcesc #casabuhnici. ”Cum? Nu ai aer condiționat? Și nici centrală?” Nu, nu am, și asta pentru că dacă tot am ridicat ștacheta pe măsură ce veedeam cel mai mare proiect al vieții mele crescând sub ochii mei, am decis să folosesc o pompă de căldură.  Să vă explic.

Ce este o pompă de căldură?

Pompele de caldură geotermale sunt cea mai eficientă metodă de producere a energiei termice. Solul are o temperatură relativ constanta pe toată perioada anului, de aproximativ 10-12°C. Da, indiferent de anotimp. Așadar, cu ajutorul unei pompe ce extrage căldura din sol, la o temperatură constantă pot încălzi casa pe timp de iarnă și o pot răci pe timp de vară. Și da, pot obține și apă caldă ca să fac duș în fiecare zi. De două ori. Și să spăl vasele.

Acestea sunt de mai multe tipuri. Pot prelua energia fie din aer (pompe de caldură aerotermale), fie din sol sau din apă din pânza freatică (pompe de caldură geotermale). Deja ai înțeles de ce folosesc acest echipament, pentru că utilizează energie din surse regenerabile.

Pompele de caldură pot ceda energia către aer sau către agentul termic, apa. Prin comparație, aerul conditionat, reprezintă o pompa de căldura aer-aer (care preia energia termică din aerul exterior și o cedează către aerul interior).

Pentru #casabuhnici folosim așadar o pompă de caldura sol-apă, care preia energia termică din pământ, prin intermediul a trei sonde geotermale de adâncime și o cedează către agentul termic care circulă prin instalația de încălzire din pardoseală și prin cea de răcire din pereți și din tavan.

Cum funcționează?

Principiul de funcționare a unei pome de căldură este destul de simplu. Este o mașină frigorifică, funcționează ca un frigider sau un aer condiționat. Aceasta este compusă din patru elemente de bază: compresor, ventil de expansiune și două schimbătoare de căldură (vaporizator si condensator). Să ne imaginăm un frigider: vaporizatorul va fi cavitatea internă de unde extragem căldura (și facem frig), iar condensatorul va fi „grătarul” din spate pe unde se cedeaza căldura în interiorul bucătăriei.

În interiorul circuitului este un agent frigorific numit freon. Dacă apa vaporizează la 100°C, agentul frigorific poate vaporiza la temperaturi foarte scăzute (chiar și temperaturi negative). Acest fenomen se întamplă în vaporizator, moment în care căldura este extrasă din mediu. Prin intermediul compresorului, se ridică foarte mult temperatura și presiunea iar în condensator, toată energia acumulată este cedată către interiorul clădirii. Agentul frigorific se va transforma din nou în lichid, iar vana de expansiune va avea un efect invers față de compresor.

În cazul nostru, energia este preluată din sol prin intermediul sondelor geotermale de adâncime și este cedată catre agentul termic din instalație, apa. În sondele geotermale circulă un lichid format din apă și agent anti-îngheț ce trebuie să reziste la temperaturi de până la -15°C. Circuitul este închis, deci lichidul este recirculat de foarte multe ori.

Pentru sonde vom săpa la adâncimi de până la 150 de metri, acolo unde solul are temperatura cea mai constantă. Căldura este astfel extrasă din sol și este cedată în instalația interioară către apă care este stocată într-un rezervor de acumulare sau este trimisă la boiler pentru apa caldă menajeră.

Raportul de energie termică preluată din sol, în comparație cu consumul de curent electric al compresorului și al pompei este de 4:1. Așadar de patru ori mai mare decât curentul consumat. Care curent, desigur, va veni din panourile solare. Aceasta este funcția lor principală, pe lângă consumul electric al casei.

Contează foarte mult modul în care o alegi și o dimensionezi, modul în care se aleg forajele geotermale, dar și instalația interioară. Pentru eficiență maximă se recomandă folosirea încălzirii în pardoseală și a răcirii cu panouri radiante pe tavan și pe pereți.

Cum funcționează răcirea?

Principiul se numește răcire pasivă. Practic luăm apa din sol la 10-12°C si o răcim direct din instalația interioară, iar apoi o stocăm în rezervorul de acumulare. Schema se află mai jos, răcirea pasivă se face prin schimbătorul de caldură notat cu 24 și vana cu trei căi 22. Astfel, compresorul pompei de căldură este ocolit, și rezultă un consum mult mai mic. Există o singură pompă de circulație.

Pompele de căldură pot face și răcire activă, doar folosind compresorul, pentru instalații mai mari sau pentru cele care folosesc ventiloconvectoare pentru răcire. Știu, foarte mulți termeni tehnici, poate este mai utilă schița de mai jos. Dacă nici asta nu te lămurește, clipul de la finalul articolului sper să ajute mai mult.

Ce am folosit noi

Sigur te interesează și ce echipamente am folosit pentru #casabuhnici. Acestea sunt în lista de mai jos. Toate au venit de la Romstal.

Pompă de căldura sol-apa Stiebel-Eltron cu o putere de încălzire de 10kW și un coeficient de performanță mediu de 5.5-6. Adică mai mult decât acel raport teoretic de 4:1 de care vorbeam mai sus. Cu 1kWh electric consumat, ea va produce aproximativ 6 kWh termici (pentru încălzire). Mult mai eficient decât o centrală electrică (unde raportul este 1 la 1) sau decât o centrală pe gaz obișnuită.

Rezervor de acumulare Stiebel-Eltron de 400 litri care va acumula atât apa pentru încălzire, cât și apa pentru răcire. El va mări astfel durata de viață a pompei de căldura, limitând numărul de porniri-opriri ale pompei și va echilibra instalația

Boiler pentru preparare apă caldp menajera de 400 litri care va fi alimentat de la instalația solară și de pompa de căldură.

Poate rezervoarele de 400 par supradimensionate pentru o casă cu o suprafață de aproape 200 metri pătrați, însă vrem să acumulăm cât mai multă energie termică pe timpul zilei de la soare și să o folosim seara. Funcționarea pompei de căldura va fi corelată atât cu panourile solare plane conectate la boiler, dar și cu panourile fotovoltaice. De la rezervorul de acumulare apa este trimisă către sistemul de încălzire în pardoseală și către cel de răcire din pereți și din tavan.

Cât costă?

Întrebarea cea mai grea. O pompă de căldură geotermală variază între 4.000 și 15.000 euro cu tot cu accesorii, în funcție de proiect, de modul în care este construită casa, în funcție de brand și desigur de performanțele acesteia. Acesta poate crește dacă ai o construcție mai mare.

Costul mediu al forajului geotermal este de aproximativ 25euro/ml, însă acesta depinde de tipul solului, adâncimea de forare și numărul de foraje. Daca pânza freatică este aproape de suprafață atunci poți opta pentru o soluție mai accesibilă cu pompă de caldură apă-apă sau o soluție cu pompă de caldură aer-apă. Cea din urmă nu necesită foraje și poate fi montată și la un apartament de bloc, la fel ca un aparat de aer condiționa.

Așadar, soluția diferă de la un proiect la altul și pentru a o stabili pe cea mai potrivită pentru tine este important să apelezi la specialiști.

Răcirea prin panouri radiante, de ce și cum

Ce sunt panourile radiante?

Ca să înțelegi însă de ce sunt mai bune, îți spun întâi de care sunt și cum funcționează. Există două tipuri de sisteme radiante de răcire in pereti si tavan, în sistem umed și uscat. Primul, cel în sistem umed este similar încălzirii prin pardoseală iar denumirea vine de la modul de instalare. Adică iei același tip de tubulatură, îl montezi pe perete și apoi aplici tencuiala peste el.

Eu am folosit sistemul uscat care este format din panouri de 4 cm grosime cu izolație termică de 2.7 cm pe spate, în care sunt făcute deja din fabrică traseele de tubulatură. Se folosesc tuburi capilare cu un diametru mic, de 6 mm care sunt acoperite cu gips armat pentru o rezistență mecanică superioară. Motivul pentru care tuburile sunt atât de subțiri este ca să permită răcirea rapidă a acestora. Panourile fac parte dintr-un sistem uscat integrat RDZ-Caleffi de la Romstal, tubulatura are garanție de 10 ani iar viața medie a unui astfel de sistem este de 30 de ani. Sigur, dacă este întreținut corect și verificat cum trebuie la anumite perioade de timp poate rezista și mai mult.

Apa rece care circulă prin panouri provine de la pompa de căldură, energie venită din sol, gratuit. Vă explic mai pe îndelete în articolele următoare în care prezentăm și pompa de căldură.

Avantajele unui sistem de răcire cu panouri radiante

Primul avantaj este eficiența, desigur. Apa care circulă prin tubulatură va avea undeva între 17 și 19 grade Celsius. Nu mai puțin de 16 grade pentru a nu se crea condens. Umiditatea relativă a încăperii va fi păstrată la aproximativ 60%, nivelul optim pentru confort, și cu ajutorul instalaței de ventilație instalată tot în pereți.

Confortul. Spre deosebire de aerul condiționat nu există un flux de aer la 7 grade ce răcește doar aerul de la interior. Cel puțin în bârlog am panouri pe doi pereți și pe tavan. Odată setate la 17 grade de exemplu, vor răci camera uniform în cel mai scurt timp posibil și vor menține acea temperatură fără un efort prea mare.

Nu are depunderi de calcar dacă vă gândeați la acest lucru. Instalația se umple cu apă demineralizată și va fi un circuit închis pe toată durata funcționării.

Panourile sunt ușoare și se montează rapid direct pe profilul de gips-carton. Nici nu am mai folosit plăci de gips-carton cel puțin în bârlog.

Dezvantaje

Ar fi unul singur. Nu poți să dai găuri în pereți. Eu am încercat să gândesc din timp amplasarea fiecărui element de pe pereții din #casabuhnici ca să nu fie nevoie de asta. Chiar și așa, panourile au colorate pe exterior traseele pentru tubulatura de la interior și poți să îți faci de cap pe lângă acele marcaje. Nu prea mult că îi slăbești rezistența.

Mai jos aveți fotografii de la montarea panourilor radiante atât pe pereții din bârlog cât și pe cei din dormitor și pe tavanul sufrageriei. Nu ezita să îmi lași un comentariu aici, pe blog. Atenție, comentariile sunt moderate, de aceea nu apar imediat, iar asta tocmai ca să am timp să îți răspund pe îndelete.

Încălzirea în pardoseală, de ce și cum

La fel ca sistemul de răcire cu panouri radiante, prezentate în articolul anterior, încălzirea în pardoseală se bazează pe aceleași principii. În loc de panouri am folosit tubulatură încorporată direct în șapă pentru că era mai simplu de instalat, mia ieftin și puteam acoperi astfel toată suprafața podelei în mod cât mai eficient. Mai puțin în debaraua din bucătărie, în holul de la intrare, camera tehnică și pe scări. Deși se poate instala și pe trepte am decis să le păstrez cât mai natural și să nu complic mai mult situația.

Încălzirea în pardoseală este la momentul actual cea mai eficientă și confortabilă metodă de încălzire a unei locuințe. Nimic nu se compară cu o podea caldă atunci când te dai jos din pat și mergi la baie. Temperatura apei este destul de redusă, 30/35 de grade spre deosebire de un radiator sau calorifer clasic unde ajunge și la 70 de grade. Suprafața încălzită este mult mai mare și astfel e nevoie de o temperatură mai redusă.

Este mult mai confortabilă pentru că se face treptat și nu există un corp foarte fierbinte cum este caloriferul. Este uniformă, din nou, tot în comparație cu un calorifer amplasat pe perete. Aerul cald circulă spre tavan. tavanul din sufrageria de aproape 80 de metir pătrați are aproape 7 metri înălțime. Pe mine m-a interesat o soluție care să păstreze o temperatură uniformă pe toată suprafața, la o înălțime între 1.5-2 metri, acolo unde se află partea de sus a corpului și capul, cele mai sensibile la temperatură părți ale corpului.

Încălzirea în pardoseală încălzește întâi corpurile pe care le întâlnește, om sau mobilă, abia apoi aerul din cameră. Astfel, nu există curenți convectivi ca în cazul unui radiator/calorifer și nu se antrenează praful din cameră.  În plus, pentru că temperatura este mai redusă nu are loc arderea prafului de lângă zonele ce emit căldură. Știți voi, acele pete aproape negre din spatele caloriferului pentru care există și perii speciale.

Un alt avantaj este faptul că oferă libertate deplină pentru amenajarea interioară, nu mai trebuie să ții cont de caloriferul ce nu trebuie acoperit sau blocat cu un dulap, pentru a rămâne cât mai eficient.

Încălzirea se montează foarte ușor. La #casabuhnici am folosit un strat de 4-5 cm de vată bazaltică pentru izolația față de placa de ciment, apoi o serie de panouri din polistiren extrudat de 3 cm, acoperit cu material plastic protector de 0.15mm, tocmai pentru a nu pierde căldură spre placa de beton, pe care se așează tubulatura prin care va trece apa. Tubulatura este o țeavă PE-XA de 17 mm în diametru, din polietilenă de înaltă densitate, reticulată, cu barieră anti-oxigen.

Tot sistemul a fost montat într-o zi pe o suprafață de 150 de metri pătrați. Fiecare circuit racordat la distribuitor/colector este echipat cu cap electrotermic pentru control automat și cu dispozitive de echilibrare. Automatizarea permite limitarea temperaturii pardoselii pentru păstrarea temperaturii interioare. Garantia tevilor este de 10 ani, iar durata medie de viata a unui astfel de sistem este de 30 de ani.

Apoi am turnat șapa, acea Alpha 2000 despre care am vorbit aici. Șapa, are și ea proprietăți speciale pentru disiparea cât mai bună a căldurii de la sistemul din pardoseală, și peste aceasta va fi lipit direct parchetul, tocmai pentru a face contact cât mai bine cu șapa.

O estimare de instalare a tubulaturii ajunge la 40 de euro pe metru pătrat, cu toate materialele folosite de mine. Adică 2000 euro pentru un apartament de 50 de metri pătrați. Sigur, nu ai nevoie de încălzire în hol sau în zonele de depozitare.

Instalațiile din #casabuhnici au fost gândite de Romstal ca parte integrată dintr-un sistem complex, compus din pompă de căldură geotermală, răcire radiantă, rezervoare de acumulare, panouri solare și fotovoltaice, precum și alte elemente despre care urmează să vorbim mai în detaliu, odată ce le instalăm. Nu ezita să îmi lași un comentariu aici, pe blog. Atenție, comentariile sunt moderate, de aceea nu apar imediat, iar asta tocmai ca să am timp să îți răspund pe îndelete.

Ce este un recuperator de căldură?

Dacă ai urmărit până acum proiectul, pe parcursul construcției m-ai tot auzit vorbind de un recuperator de căldură. A sosit momentul să îți explic ce este și ce face un astfel de utilaj. Da, nu intră la categoria gadget pentru că ramificațiile lui sunt lungi și complexe.

Atunci când vrei să încălzești o casă cât mai eficient posibil trebuie să te gândești în primul rând la locurile pe unde aceasta pierde căldura. Într-un scenariu perfect, odată încălzită temperatura ar trebui să rămână aceeași. Dar ai nevoie să mai deschizi și geamurile. Intri și ieși din casă, și dintr-o cameră în alta. Astfel, aerul circulă și se schimbă și temperatura. Mai important este că la exterior temperatura variază destul de mult și trebuie să compensezi mai ales cu încălzirea.

Așadar, importante sunt ferestrele, tavanul și desigur pereții și izolația lor. Dacă toate sunt de calitate și sunt montate cum trebuie nu vei avea probleme. Atunci când deschizi geamul însă ca să lași aerul curat la interior, costurile de încălzire pe timp de iarnă pot crește și cu 50%. Chiar dacă o faci pentru o scurtă perioadă de timp. Toate aceste probleme sunt rezolvate de recuperatoarele de căldura.

Cum funcționează un recuperator de căldură?

În interiorul recuperatorului de căldura se află un schimbător de căldură (cel din imaginea de mai jos). Prin acest aparat, trece aerul cald viciat, adică cel cu probleme, ori e prea rece ori miroase urât, și cel mai important plin de dioxid de carbon de la respirația ta, dar și aerul rece preluat de la exterior. În schimbătorul de căldură, energia aerului evacuat de la interior este cedată în mare parte către aerul proaspăt și astfel la interior ajunge aer curat dar în același timp și cald.

Acest lucru se realizează într-un mod foarte simplu. La interior se află două canale. Unul prin care trece aerul cald din interior spre exterior și altul prin care vine cel rece de afară. Circulația aerului este asigurată de ventilatoare, iar canalele respective sunt ori lipite unul de celălalt ori unul în interiorul celuilalt. Bine, în mod normal sunt mai multe astfel de canale pentru o eficiență mai ridicată. Astfel se realizează transferul de căldură. Principiul este foarte simplu iar schimbarea de căldură se face chiar în proporție de 80-90%.

Să zicem că temperatura exterioară este de 0°, iar temperatura la interior este de 20°C. Un recuperator cu o eficiență de 80% va încălzi aerul proaspăt de la 0°C la 16°C iar restul de 4°C sunt încălzite de pompa de căldură în cazul nostru. Așadar nu mă chinui să încălzesc tot aerul rece de afară, ci doar 20% din el. De aici apare și o economie importantă de energie.

Recuperatoarele de căldură se utilizează de foarte multă vreme mai ales în clădirile de birouri acolo unde există un spațiu foarte mare și ar costa destul de mult să îl încălzești prin soluții clasice precum un calorifer la fiecare 20 de metri pătrați. Acum se găsesc multe variante atât pentru case dar și pentru apartamentele de la bloc. În clipul de mai jos vei regăsi toate trei tipurile de soluții.

Care sunt avantajele unui recuperator de căldură?

Aduce aerul proaspăt la interior și evacuează aerul viciat. Adică cel cu mirosuri și dioxid de carbon.

Introduce aerul proaspăt centralizat și controlat, fără a crea disconfort local. Aici îl poți compara cu o aerotermă care doar încălzește și usucă aerul deja cu probleme de la interior. În plus mai face și mult zgomot și dacă stai în direcția ei este multe prea cald.

Filtreaza aerul și contribuie la realizarea dezumidificării aerului interior. Bine, aici există recuperatoare de căldură simple sau entalpice, adică cu dezumidificare sau cu umidificare a aerului introdus în casă.

Împiedică apariția mucegaiului. Perfect de instalat de exemplu pentru casa părințiolor mei, care este o casă veche pe care am izolat-o recent foarte bine.

Reduce costurile de energie pentru încălzirea aerului. Sigur, nu este o soluție ce va înlocui centrala, însă aceasta va munci cu până la 80% la mai puțin ca să încălzească apartamentul sau casa în care locuiești. Un astfel de recuperator consumă foarte puțin, practic fiind o cutie cu mai multe ventilatoare la interior și atât.

Cât costă un recuperator de căldură?

Noi am văzut în funcționare un model de la Mitsubishi, cu o eficiență de până la 87%. Sunt foarte silențioase, nici nu mi-am dat seama că era în funcționare și filmam chiar deasupra lui. Recuperatoarele de căldură  sunt echipate cu filtre și pot fi comandate cu o automatizare complexă ce te anunță atunci când filtrele trebuie curățate și îți permite să setezi scenarii de funcționare zilnice sau săptămânale. Un astfel de recuperator pentru o casă va costa aproximativ 1000-1200 euro, iar cu tot cu tubulaturi și grile vei ajunge la aproximativ 3000 euro, depinde foarte mult de specificul clădirii, desigur.

Dacă ai deja casa construită sau vrei să îl amplasezi într-un apartament există modele și de 200-300 de euro care se montează individual pentru fiecare cameră.

Amortizarea investiției se face într-un termen de maximum cinci ani. Depinde din nou, desigur, de modelul folosit. Poate fi chiar și o perioadă mai scurtă de amortizare.

Apropo, dacă vrei să afli care este cel mai potrivit modelul pentru locuința ta nu ezita să le dai un telefon celor de la Romstal, sau chiar să faci o vizită în  magazin să vorbești cu Sorin.

Nu ezita să îmi lași un comentariu aici, pe blog. Atenție, comentariile sunt moderate, de aceea nu apar imediat, iar asta tocmai ca să am timp să îți răspund pe îndelete.

Ce avantaje și dezavantaje au centralele cu peleți

Bun. Avem o mulțime de variante de încălzire pentru casă și apartament. Plecând de la sisteme cu recuperatoare de căldură sau cu pompe de căldure inteligente până la variante mai simple de instalat, cum sunt acele panouri radiante. Soluția cea mai populară este desigur centrala cu gaze naturale. Dar ce faci când nu ai acces la gaze naturale și nici bani de o investiție serioasă în pompe de căldură?

Păi, soluția cea mai la îndemână este să arzi lemnul. Aici intră în discuție cazanul pe lemn și desigur există mai multe variante. Cazanul atmosferic (cel clasic), cazanul pe lemn cu gazeificare (care este ceva mai eficient) și cazanele pe peleți. Primele două sunt mai accesibile însă va trebui să le încrci de două ori pe zi iar pentru o eficiență foarte bună lemnul trebuie să fie bine uscat, așadar de o încăpere specială pentru el. Nu, lemnul ținut afară lângă casă sub streașină la -10 grade nu este corect uscat.

Cazanul pe peleți, cel despre care vorbim astăzi are o serie de avantaje. În primul este automatizat, se aprinde și se oprește singur când nu mai e nevoie de ardere. Poate fi alimentat chiar și pentru o săptămână în funcție de modelul pentru care optezi, și este desigur ecologic.

Peleții sunt resturi ale fabricilor de prelucrare a lemnului, rumeguș mai exact, care aruncat pe câmp se poate autoaprinde vara, iar în apă sufocă toți peștii care intră în contact cu el. Și până la urmă, lemnul în sine este ecologic pentru că absoarbe o cantitate mare de dioxid de carbon pe durata vieții lui.

Peleții au de asemenea o putere calorică mai mare decât cea a lemnului normal, buștenii de exemplu, sunt ușor de depozitat și se găsesc tot timpul anului la magazinele mari și chiar hypermarket-uri mari.

Cazanul pe care l-am testat noi în clipul de mai jos este un Vision de 23kW, produs de Romstal.

Câteva specificații: randamentul de ardere și de transfer al căldurii este de peste 90%. Este compus din mai multe elemente: corpul cazanului (care ste în totalitate construit din oțel), rezervorul extern pentru peleti (300l) și snec (șurubul care extrage peleții din buncăr și îi varsă în  arzător). Buncărul asigură o autonomie de aproximativ o săptămână, în funcție de mărimea casei încălzite, și desigur de obiceiurile de consum.

În corpul cazanului sunt: arzătorul modulant (9 trepte) cu funcționare pe peleți cu element de aprindere ceramic și siguranță, camera de ardere, panoul de comandă și control, exhaustor gaze arse, termostat de siguranță, racord de evacuare gaze arse, supapa de siguranță, precum și alte echipamente ce asigură funcționarea echipamentului în deplină siguranță. Avantajele sunt după cum urmează:

Este ușor de utilizat, toate funcțiile cazanului sunt gestionate electronic și pot fi accesate prin intermediul unui panou de comandă cu display LCD

Funcționarea este controlată electronic – toate componentele și sistemele de securitate și control ale cazanului sunt gestionate prin intermediul unui microprocesor care asigură funcționarea cazanului la parametrii setați pe panoul de comandă în condiții de eficiență maximă

Tubulatura se poate curăța manual – cazanul dispune de o manetă laterală prin intermediul căreia se pot curăta periodic turburatorii în câteva minute.

Admisia aerului este controlată electronic – cazanele Vision sunt echipate cu ventilatoare de admisie aer de mare capacitate, cu viteză variabilă, gestionate electronic, asigurând eficiența ridicată și protecție la supraîncălzire

A protecție împotriva arderii inverse – arderea inversă este împiedicată prin menținerea unui traseu liber de alimentare a arzătorului, avand presiune negativă constantă. Sistem central de control avansat, regleaza constant cazanul cu datele primite de la senzorii montati pe acesta

Ce știe să facă cel mai deștept frigider de la Grundig

Corect este combină frigorifică, așa cum “rigipsului” trebuie să învățăm să îi spunem gips-carton. Adevărul este că, odată ce te apuci de construit o casă înveți multe lucruri, cum ar fi că e nevoie de o bandă specială pentru izolarea ferestrelor pentru a nu pierde o cantitate semnificativă de căldură doar pentru că meșterul se decide să chituiască peste spuma cu care sunt montate.

La capitolul combine frigorifice sunt și aici câteva tips&tricks de care trebuie să ții cont pentru a face o economie semnficativă de energie. Unul dintre ele este, alege un aparat frigorific cu două uși. După aceea, așează-ți cât mai ordonat alimentele în acesta, ca atunci când deschizi una dintre cele două uși să ai la vedere tot ce îți trebuie ca să prepari rapid un sandviș.

Teoria este simplă, atunci când deschizi ambele uși, sau singura ușă a acestuia, toată răcoarea de la interior se pierde paroape instant. Combina frigorifică trebuie așadar să muncească mai mult ca să readucă temparatura de la interior la valorile setate de tine.

Nu ezita să îmi lași un comentariu aici, pe blog. Atenție, comentariile sunt moderate, de aceea nu apar imediat, iar asta tocmai ca să am timp să îți răspund pe îndelete.

Încă un lucru, am observat că unii se plâng că videoclipurile noastre se văd sacadat, mai ales de când am trecut la 4K 50fps. Ne pare rău, dar cel mai probabil este conexiunea de internet sau computerul de pe care vă uitați. Încercați să treceți clipul la 1080p 50fps și lăsați-mi un comentariu dacă se mai întâmplă acest lucru.

Tâmplăria cu geam termopan

Lucruri care par mici în desen și generoase în relitate, despre ferestre, cu arhitecta Adriana Caraza care împreună cu colegii ei au gândit întreaga casă. Ea a spus cât de mari vor fi, ce formă vor avea și ce tipuri de ferestre trebuie să alegem ca să nu pierdem căldură pe timp de iarnă și să răcoare pe timp de vară. A, și să avem cât mai multă lumină naturală în casă. Pe timpul zilei de exemplu, în timpul șantierului, nu am avut nevoie de nici o altă sursă de lumină ca să putem lucra liniștiți. Acesta este meritul ei.

Ce este BMS și de ce îi spunem Smart Home

Dacă ți-ai construit recent o casă sau plănuiești să faci asta probabil ai auzit de BMS sau mai bine spus Smart Home. BMS vine de la Building Management System și se aplică mai mult pentru clădirile de birouri, situații așadar mai complexe. Smart Home e pentru acasă. Practic, sunt asociate prin definiție dar există elemente pe care BMS le are și Smart Home nu. Îți explic acum.

BMS este un sistem care poate fi foarte complex și poate controla temperatura, fluzul de aer, pompe de apă și toate dispozitivele ce funcționează cu curent din casă. Smart Home este văzut mai mult ca un gadget de care se leagă o alarmă, o cameră de supraveghere, senzori de inundație și mișcare.

La finalul anului trecut am făcut un live împreună cu cei de la Romstal în care am vorbit de soluția lor de Smart Home, care este un BMS cu capabilități extinse. Adică poate fi montat și acasă, dar face față și la o clădire de birouri cu 30 de etaje. Da, atât de complex poate deveni odată ce adaugi funcții și senzori. Totul este programabil. Ce m-a impresionat foarte mult acolo a fost viteza de răspuns a sistemului. Aproape instantanee. Urmărește live-ul de mai jos ca să aflii mai multe informații despre el, cu scuza de rigoare legată de sunet. Va trebui să folosești niște căști și să le dai destul de tare.

Functii asigurate de sistemul BMS:

Monitorizarea stării sau a valorilor tuturor parametrilor din sistem;

Inregistrarea evoluției parametrilor din sistem;

Controlul automat al parametrilor în funcție de solicitările ocupanților;

Acționarea asupra unor echipamente pentru reglarea parametrilor;

Alarmarea în caz de avarii, situații de urgență;

Informarea într-un sistemul unitar a ocupanților/administratorilor în funcție de nivelul de comunicare.

Pachetul de BMS pentru locuință este compus din:

Controller Mix24:  ( link )

Modul 24Z : Functii: iluminat, senzori, contacte magnetice, conversie întrerupătoare clasice manuale în întrerupătoare inteligente

Modul integrare IP ( link )

Panou digital, DDPc, ALB  ( link )

Se conectori 4D

Sursa alimentare 24V

Prețul pachetului BMS pentru locuință este de 3600 de lei la care se adaugă un modul de programare logică cu ajutorul căruia se pot întocmi scenarii de timp, programe orare, și altele.

Ce beneficii aduce un sistem BMS? Are costuri de exploatare reduse pentru clădiri randamente ridicate ale instalațiilor obtinuțe prin controlul optim de funcționare al acestora (HVAC, iluminat, pompe, CT, etc.); Oferă  un confort termic sporit,poți seta toate instalațiile să funcționeze într-un mod cât mai optim din punct de vedere al confortului. Îți poți controla de la distanță toate echipamentele și poți face orice setări și reglaje dorești, și te și avertizează când ceva nu funcționează corect. Când ai o inundație de exemplu.

Apropo, controlul de la distanță de pe dispozitive mobile (tableta, telefon) este realizat prin aplicația RomstalBMS cu ajutorul unei conexiuni de tip VPN. Adică sigură.

Ce facem cu atâta curent din fotovoltaice -PROSUMER

Iată că vine și discuția mult așteptată despre curentul electric. Am avut multe impasuri de-a lungul construcției, aproape că am rămas fără bani datorită dorinței noastre de a construi o casă pasivă premium, dar am trecut cu bine și peste aceste piedici. Am obținut și certificarea, și încă sunt cel mai fericit om!

Astăzi vorbim despre surplusul masiv de energie electrică pe care îl generează #casabuhnici pe timp de zi, împreună cu cei de la Enel. Da, am luat legătura cu ei și sunt foarte deschiși să rezolve și această piedică nu doar pentru mine, cât și pentru toți cei care și-au instalat panouri electrice și produc mai mult decât consumă. Există soluții, dar încă nu sunt implementate, și da, legislația este și ea un factor decisiv.

Cum și când injectăm curent în rețea?

O discuție foarte delicată care nu are un răspuns exact acum. Mi-aș dori să se întâmple mai repede, însă concluzia pe scurt este că, din nou, există niște legi care trebuie schimbate. Chiar și cei de la Enel își doresc acest lucru pentru că, deloc surprinzător este benefic și pentru ei să primească curent de la consumatori, sau prosumeri cum nise mai spune.

Așadar, dacă ai fotovoltaice pe casă sau poate o mică hidrocentrală în spatele curții ori vre-un stâlp eolian acest lucru va fi posibil. Vei putea trimite înapoi în rețea energia electrică în surplus pe care o vei produce. Chiar și dacă vei avea mașină electrică se va putea face acest lucru.

Există chiar proiecte în această direcție, pentru ca o mașină electrică cu o baterie plină, atunci când este alimentată la rețea, să poată da curent, pe bani, în situații de nevoie sau de urgență. Sau pur și simplu pentru a echilibra rețeaua în zone unde există consum mai ridicat în acel moment. Totul cu voia ta, desigur.