În urma proiectelor implementate de -a lungul anilor în regiunea Dunării, fără să aibă [605137]

Strategie

1. Introducere
În urma proiectelor implementate de -a lungul anilor în regiunea Dunării, fără să aibă
o corelație transfrontalieră, partenerii din cadrul proiectului ”Plums for junk” au identificat
necesitatea și oportunitate întăririi cooperării româno -bulgare în regiune a Mehedinți -Vidin.
Astfel, pe lângă activitățile implementate de ecologizare, de informare și educare a tinerei
generații și de conștientizare a populației adulte cu putere de decizie, ”Plums for junk” își
propune și o strategie comună pentru abordarea con servării naturii, a promovării turistice și
ecoturistice și a dezvoltării relațiilor transfrontaliere.
Strategia urmează să fie însușită printr -un memorandum de toți factorii interesați,
iar măsurile prevăzute în prezenta strategie vor fi integrate în vii toarele planuri de
management ale ariilor naturale protejate vizate de proiect, acolo unde este cazul, dar și
implementate de către autoritățile publice locale în funcție de responsabilități.
Prioritizarea măsurilor de management menționate în prezentul do cument s -a făcut
din prisma posibilități de implementare în parteneriat regional, cu efecte în toată zona
transfrontalieră.

2. Politicile României și Bulgariei pentru conservarea biodiversității. Istoria
conservării biodiversității în regiunea transfrontali eră vizată de proiect.
Rețeaua Natura2000 este cea mai mare rețea de arii naturale protejate la nivel
european, acoperind aproximativ 26 % din teritoriul Uniunii Europene. Ariile naturale
protejate incluse în rețeaua Natura200 sunt declarate în baza a 3 directive europene,
respectiv Directiva 92/43/CEE privind protecția habitatelor naturale și a speciilor de faună
și floră sălbatică și Directiva 79 /409/UE c odificată prin Directiva 2009/147/CE, pentru
protecția păsărilor sălbatice .
Cele două Directive ale Uniunii Europene sunt ratificate de fiecare stat membru al
Uniunii, fiind astfel cadru legal pentru declararea ariilor naturale protejate specifice fiecărui
stat în parte.
Astfel, odată cu aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, și aceste două
state s -au raliat la legislația europeană, ratificând cele 2 directive și declarând arii naturale
protejate care s ă fie incluse în rețeaua europe ană.
Legea privind protecția mediului în Bulgaria (publicată în MO Nr. 91/2002, cu
modificările ulterioare (MO Nr.62 din 14.08.2015), reprezintă cadrul tuturor legilor
referitoare la protecția mediului și a biodiversității. Această lege stabilește normele de bază
cu privire la protecția componențelor mediului, biodiversitatea, pr ocedurile de evaluare
ecologică și impactului asupra mediului, regimul de autorizare, managementul și finanțarea
ariile naturale protejate . Principalul act normativ care reglementează pr otecția naturii
este Legea privind diversitatea biologică (MO Nr.77/2002), cu modificarile ulterioare (MO
Nr.101 din 22.12.2015). Prin această lege în Bulgaria sunt introduse normele celor două
directive principale referitoare la speciile de floră și faună sălbatică și a habitatelor naturale
și cea a păsărilor. Legea privind diversitatea biologică stabilește și procedura, în temeiul
căruia sunt declarate zonele protejate in conformitate cu cele două directive ale UE.
În România, legea care a stat la baza d eclarării ariilor naturale protejate de interes
național este Legea 5/2000, fiind actul legislativ care a prevăzut limite, suprafață și hărți
ale numeroase ari naturale protejate. Un alt act legislativ important pentru ariile naturale
protejate a fost OM 552/2003 care stabilea zone de conservare specială în zonele forestiere,
unde managementul era foarte restrictiv.
În anul 2007, s -a dat OUG 57/2007, care ratifica cele 2 directive europene,
reglementa zonarea internă în cazul ariilor protejate de interes na țional. Printr -un ordin de
ministru (OM 1964/2007) și printr -o hotărâre de guvern (HG 1284/2007) s -au aprobat siturile
Natura2000 de interes comunitar din România. Această ordonanță a fost aprobată prin Legea

49/2011, însă prevederile acesteia nu sunt pe d eplin respectate (de ex. nu se dau
compensații proprietarilor de terenuri din ariile naturale protejate cu regim restrictiv).
În ceea ce privește planurile de management ale ariilor naturale protejate, atât
România, cât și Bulgaria sunt atent monitorizate de către Uniunea Europeană în ceea ce
privește elaborarea și ulterior implementarea acestora. Responsabili pentru elaborarea
acestor documente sunt custozii/administratorii ariei naturale protejate, urmând o
procedură complexă, cu numeroase consultări publ ice, ținând cont însă de principiile
prevenției și precauției și al conservării biodiversității. În România, majoritatea ariilor
naturale protejate care au custode/administrator au planuri de management aprobate.
În Bulgaria, planurile de management trebu ie realizate de structuri ale ministerului
de resort, urmând aceiași procedură în ceea ce privește consultările publice. În acest
moment, cel puțin ariile naturale protejate din zona de interes a proiectului nu beneficiază
de planuri de management în vigoa re.
În acest moment, ar trebui fundamentate ariile de conservare specială (Special Areas
for Conservation) atât în România, cât și în Bulgaria, dar procesul întârzie.
Pe lângă aceste două directive, ambele țări au ratificat și alte convenții
internaționale privind conservarea biodiversității, care își produc efectele în toate ariile
protejate și nu numai. Acestea ar fi: Convenția Cadru ape, Convenția RAMSAR, Convenția de
la Berna, Convenția de la Rio de Janeiro, Convenția AEWA, Convenția CMS.

Tabelul 1. Analiza SWOT a situației actuale privind starea de conservare a biodiversității în regiunea Mehedinți -Vidin
Puncte tari
– Ambele țări sunt semnatare a numeroase convenții internaționale
privind conservarea biodiversității;
– Ambele țări au declarat situri Natura2000 de -a lungul Dunării, precum
și situri RAMSAR.
– Ambele țări sunt membre în cadrul diferitelor rețele de arii protejate
existente la nivele european: Natura2000, Danubeparks, Coridorul
Verde.
– Manageme nt național similar privind politica de conservare a
biodiversității.
– Ariile naturale protejate declarate în cele două județe sunt foarte
similare din punct de vedere al reliefului , al habitatelor naturale și al
speciilor sălbatice protejate.
– Existența pla nurilor de management aprobate în majoritatea ariilor
naturale protejate vizate de proiect.
– Câteva dintre ariile naturale protejate vizate de proiect au
custode/administrator.
– Existența unui sistem de plăți compensatorii în Bulgaria pentru
terenurile din s iturile Natura2 000, dar și a unui sistem de plăți pentru
agricultură în România, făcând ca presiunile antropice să se manifeste
mai puțin intens.
– Implementarea unor proiecte în ambele țării vizând specii de păsări
prezente în ariile naturale protejate din zona vizată de proiect
(cormoranul mic, rața roșie etc.)
– Existența unui sistem de plăți compensatorii pentru pro prietarii de
păduri din arealul zonelor protejate.
– Existența unor programe care asigura fonduri europene de cooperare
transfrontalieră.
– Existența unor programe pentru infrastructură mare prin care se pot
accesa fonduri pentru reabilitarea/construirea sistemului de
canalizare.
– Existența unor ONG -uri active și puternice în zonă care militează pentru
conservarea naturii și pentru educarea și conștientizarea populației. Puncte slabe
– Nerespectarea î n totalitate și conform normativelor a
convențiilor ratificate de cele 2 țări.
– Inexistența unui management adecvat al siturilor RAMSAR.
– Îndiguirea malurilor Dunării , drenarea și desecarea bălților din
interior au dus la destabilizarea ecosistemelor de zone umede.
– Inexistența sau neaplicarea corespunzătoare a unui
management al deșeurilor menajere.
– Inexistența unui management eficient al apelor uzate și
pluviale.
– Nivelul de trai scăzut în cele două regiuni face ca preocupările
pentru conservarea naturii ale populației și ale administrației
publice locale să fie foarte scăzute.
– Parte din ariile naturale protejate din această zonă nu au un
custode/administrator.
– Parte din ariile naturale protejate din această zonă nu au un
plan de management elaborat și avizat, precum niciun plan de
monitorizare a biodiversității.
– Nu există suficientă infrastructură specifică ariilor naturale
protejate (poteci tematice, trasee de vizitare, centre de
vizitare, panouri de informare documentare).
– Inexistența, în România, a unui bug et de stat pentru gestionarea
ariilor naturale protejate, făcând astfel foarte dificilă protecția
și conservarea biodiversității, autofinanțarea nefiind o soluție
viabilă în acest moment.
– Inexistența unei strategi comune de promovare.
– Inexistența unei baza de date privind speciile invazive,
distribuția acestora și impactul socio -economic.

– Existența în unele arii naturale protejate a unei infrastructuri minime
de vizitare a obiectivelor protejate și de conștientizare a comunităților
locale.
– Existența unui sistem agricol extensiv, tradițional, bazat pe rotația
culturilor și mecanizare ușoară. Acesta vine după ce anii 70 -90 au fost
caracterizați de un tip de agricultură intensivă.
– Pe ambele maluri sunt declarate de către autoritățile publice locale
rezervații naturale, monumente ale naturii, sugerând o minimă atenție
din partea factorilor politici asupra problemelor mediului.
– Intensitatea traficului nu este foarte mare în zona rurală din ariile
naturale protejate vizate de proiect.
– Nu sunt centre industriale mari în zona vizată de proiect.
Oportunități
– Accesarea fondurilor europene pentru realizarea unor planuri de
management integrat transfrontaliere, aplicabile în ariile naturale
protejate vecine, pe c ursul Dunării.
– Desemnarea de situri RAMSAR și/sau Rezervații ale Biosferei
transfrontaliere.
– Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea de planuri comune
de monitorizare a speciilor de păsări.
– Identificarea, cartarea și evaluarea serviciilor ecosistemice, în special
în ariile naturale protejate vecine.
– Renaturarea luncii Dunării, prin continuarea proiectelor implementate
de ONG -urile de specialitate din cele două țări.
– Dezvoltarea unei strategii comune de promovare, informare și
conștientizare a comunităților locale din ariile naturale protejate.
– Dezvoltarea unei infrastructurii de vizitare și de educare comune.
– Dezvoltarea unei strategii comune privind managementul speciilor
invazive.
– Existența unor pescării în zona vizată de proiect poate duc e la
dezvoltarea unor activități comune româno -bulgare cu specific:
concursuri pescărești, gastronomie pescărească, târguri de profil etc.
Amenințări
– Abandonarea terenurilor agricole, a activității de pășunat
extensiv favorizează degradarea și pierderea b iodiversității.
– Plantarea și replantarea cu specii de arbori considerați invazivi.
– Managementul forestier de -a lungul timpului a dus la
dezvoltarea de păduri echiene, monospecifice, cu impact și
asupra stratului arbustiv și ierbos.
– Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor.
– Braconajul piscicol, cinegetic, precum și asupra unor specii de
herpetofaună ( Testudo graeca – țestoasa de uscat este capurată
și mâncată de localnici din zona Vidinului, speciile de ineteres
cinegetic sunt capturate prin metode i nterzise în România etc.).
– Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere, care
conduc la poluarea mediului și degradarea peisajului.
– Folosirea în cantități mari a îngrășămintelor chimice afectează
atât apa de suprafață, cât și solul și apa din pânza freatică.

Cap. III Descrierea ariilor naturale protejate în zona transfrontalieră Mehedinți -Vidin –
Vratsa. Limite, zonare internă, mediul abio tic și biotic (specii de floră ș i faună de interes
comunitar și habitate naturale de interes european.

3.1. Așezare geografică, relief, climă, l imite și zonare internă
Rețeaua Natura2000 a devenit funcțională atât în România, cât și î n Bulgaria în anul
2007, când s -au declarat primele situri de importanță comunitară și primele arii speciale de
importanță avifaunistică. Astfel , în zona transfrontalieră Mehedinți – Vidin, în imediata
vecinătate a Dunării, avem declarate următoarele situri Natura2000:
-Mehedinți: ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaș -Porțile de Fier,
ROSPA0080 M unții Almăjului Locvei, ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana,
ROSCI 0299 Dunărea la Gârla Mare – Maglavit, ROSPA 0011 Blahnița, ROSPA00 46 Gruia – Gârla
Mare.
-Vidin: conform Directivei Habitate – BG0000182 Orsoia, BG 000527 Cozlodui, BG0000199
Tsibar, BG000528 Ostroyska, BG0000334 Ostrov, BG0000614 Ogosta, BG0000497 Archar,
BG00533 Insulele Cozlodui, BG000532 Insula Gemeni, BG00552 Insula Cutovo, iar conform
Directivei Păsări – BG0002009 Zlatiata, BG0002008 Insula la Gorni Tsibar, BG0002006
Pescăriile Orsoia, BG0002007 insula Ibisa, BG0002104 Lacul Tsibrului, BG0002067 Insula
Golia.
Prin proiectul ”Plums for junk” au fost vizate 3 arii natuarle protejate din România
și 4 arii naturale protejate din Bulgaria: ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSCI0173 Pădurea
Stârmina, ROSPA0011 Blahnița, BG0002009 Zlatyata, BG0002008 Insula Gorni Tsibar ,
BG0002067 Insula Golia și BG0000182 Orsoya.
Din punct de vedere administrativ, aceste arii naturale protejate se suprapun peste
teritoriul județului Mehedinți (români e), respectiv peste teritoriul distric telor Vidin, Vratsa
și Montana.
Județul Mehedinți este poziționat geografic în partea de SV a României, pe malul
stâng al Dunării, învecinându -se lavest cu județul Caraș -Severin, la nord cu județul Gorj, la
est cu jud ețul Dolj, iar la sud cu Serbia și Bulgaria. Localitățile cuprinse în arealul zonelor
protejate vizate de proiect, precum și procentele din suprafața lor se regăsesc în tabelul
de mai jos.
Districtul Vidin este poziționat geografic în partea de NV a Bulgar iei, învecinându -se
la nord cu România, la vest cu Serbia, la sud cu districtul Sofia, iar la este cu districtul
Vratsa .
Districtul Montana se află poziționat în partea de NV a Bulgariei, având ca limite la
nord România, la vest districtul Vidin, la sud districtul Sofia și la est districtul Vratsa.
Districtul Vratsa se află poziționat în partea de NV a Bulgariei, între granița României
la nord, districtul Montana la vest, districtul Sofia la sud și districtele Pleven la nord est și
Lovech la sud -est.
Localitățile din arealul zonelor protejate din Bulgaria se găsesc mai jos, în tabel.
Relieful zonei de interes este carac terizat prin prezența tuturor formelor de relief,
de la munte până la câmpie. Deși regiunea muntoasă a Mehedințiului nu se impune prin
vârfuri foarte înalte, culmile muntoase sunt deosebit de valoarea din punct de vedere
peisagistic, contribuind astfel la patrimoniul cultural și turistic al României. Un element
deosebit, care de fapt caracterizează întregul areal vizat de proiectul ”Plums for junk” este
fluviul Dunărea, a c ărui influ ență se resimte atât la nivel geomorfologic, cât și social,
cultural, tu ristic, dar nu în ultimul rând la nivelul biodiversității.
Astfel zona muntoasă a județului Mehedinți, specifică ariilor naturale rotejate vizat
de proiect, este reprezentată de Munții Almăjului, cu o altitudine de aproximativ 900 m, și
de Munții Mehedinți , într -un procent mult mai mic. Podișul Mehedinți este următoarea
structură geomorfologică ce caracterizează acest areal, cu o structură geologică foarte
variată, ce se reflectă direct în mediul biotic.

Aval de Drobeta Turnu Severin, începând de la Hinova, relieful este predominat de
câmpie, din acest punct este considerat începutul Câmpiei Române.
Un loc aparte în toată această succesiune geomorfologică îl are lunca inundabilă a
Dunării, ceea care definește toate ariile naturale protejate din zona de stud iu.
Nord Vestul Bulgariei se caracterizează prin zone deluroase și zone de câmpie.
Clima acestei regiuni este temperat -continentală cu puternice influențe
mediteraneene. Local, clima este influențată de relief, făcând de exemplu ca în regiunea
de nord v est a Bulgariei, situată între Dunăre și lanțul muntos Stara Planina, iernile să fie
foarte friguroase, iar verile caniculare și secetoase.
Precipitațiile sunt de 550 -750 ml/an, distribuite aproape uniform de -a lungul anului,
dar au fost semnalate și veri extrem de secetoase.
Hidrografia sud-vestului României și a regiunii de nord -vest a Bulgariei este
reprezentată de fluviul Dunărea, ca și curs de apă principal. În acest segment al Dunării au
fost construite cele două baraje, formându -se astfel două lacuri de acumulare.
Principalele curs uri de apă, care se varsă în Dunăre în această regiune sunt: Mraconia,
Eșelnița, Cerna, Bahna, Slătinic, Topolnița, Coșuștea, Motru, Blahnița, în România. În
Bulgarie principale cursuri de apă, tributare Dunării, sunt: Timok, Topolovets, Arciar, Vidbol,
Lom, Cicilska, Komatitsa, Gramadska, Statevska și Skomplea , în districtul Vidin, Ogosta, Lom
și Tzibritza în districtul Montana, șii Leva, Cherna, în districtul Vratsa.

Limitele ariilor naturale protejate și zonarea internă.
ROSCI0206 Porțile de Fier – limita sudică este șenalul navigabil al Dunării și granița
cu Serbia, limita vestică , parțial granița cu Serbia, parțial teritoriul administrativ al
comunei Socol, în nord, limita este trasată pe culmile muntoase ale munților Locvei și
Almăjului, iar din punct de vedere administrativ de teritoriul comunelor Cărbunari, Șopotu
Nou, Bănia, Mehadia, Topleț, Cireșu, iar la est – municipiul Drobeta Turnu Severin.
ROSCI0173 Pădurea Stârmina se învecinează la sud cu situl Blahnița, la nor d și nord –
est cu comuna Rogova, la vest cu localitatea Hinova.
ROSPA0011 Blahnița este delimitată astfel: la sud de fluviul Dunărea, la est de
teritorii aparținând comunelor Gârla Mare, la nord de Jiana, Pătule, Vânju Mare, iar la est
de teritorii apar ținând orașului Drobeta Turnu Severin.
BG0002009 Zlatyata este localizată în nord -vestul Bulgariei, în Câmpia Dunăreană,
între fluviul Dunărea și orașul Kozlodui la nord, care leagă orașele Vulchedrum și Hairedin la
sud de drum și cursurile râurilor Tsibr itsa și Ogosta la directivă vest și est. Acesta acoperă
un platou cu pășuni deschise cu caracter de stepă și a terenurilor arabile.
BG0002008 Insula Gorni T sibar este localizată la km fluvial 715, situată la est de
Insula Ibisha și la nord -est de satul G orni Țsibar.
BG0002067 Insula Golia este o insulă dunăreană, situată în nord -vestul Bulgariei, la
este de orașul Vidin, între km fluviatili 798 și 802, la sud de satele Kutovo și Slanotrun.
Teritoriul arie naturale protejate in clude albia majoră, râul în sine și 2/3 din teritoriul
insulei, până la granița de stat cu România.
BG0000182 Orsoya este o arie naturală protejată din zona de nord -vest a Bulgariei,
delimitată la nord de fluviul Dunărea, la est de comuna Lom, la sud de satul Orsoya.

.

Tabelul nr. 1 Descriere scurtă a siturilor Natura2000: statut, suprafață, management
Nume aria
protejată Statut Supraf
ață
(ha) Limite Comunități Administrator/
custode PM Zonare
internă Suprapunere
BG000200
9 Zlatiata SPA 43 498,
73 Comunele Butan, Glojene, Criva Bara,
Hărleț, Buzoveț, Septemvri, Gorni
Tsibar, Zlatia, Razgrad, Manastirishte,
Mihailovo, Hairedin, Sofronievo
Orașele Kozlodui Nu are, se află
pe teritoriul de
control al
Inspectoratelor
Regionale de
Mediu Vratsa și
Montana Nu Nu BG000527 Cozlodui Parțial
BG0000199 Tsibar
BG000200
8 Insula de
lângă
Gorni
Tsibar SPA 218.423 E23°57'25
N43°80'19
4 Comuna Gorni Tsibar Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Montana Nu Nu BG0000199 Tsibar
Rezervația insula Tsibar
BG000200
6
Pescăriile
Orsoia SPA 475,46 43°79'06"
23°09'03" Municipiul Lom Nu Nu BG0000182 Orsoia
Rezervația Orsoia
BG02007
Insula
Ibisha SPA 399,31 43°82'44 "
23°51'86" Comunele Gorni Tsibar și Dolni Tsibar
municipiul Valchedram. Nu Nu Parțial peste teritoriul
BG0000119 Tsibar rezervație
naturală "Ibisha Sit RAMSAR
transforntalier Bistreț – Insulele
Ibisha
BG000210
4 Balta
Tsibar SPA 909,77 Comunele Dolni Tsibar, Stanevo
Municipiile Valchedram și Lom Nu Nu BG0000199 Tsibar
BG000206
7 Insula
Golia SPA 414,56 44°01'44
23°98'83" Comuna Cutovo Municipiul Vidin Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al Nu Nu BG0000552 Insula Cutovo

Mediului și
Apelor Montana
BG000018
2 Orsoy a SCI 2949,41 43°78'5"
23°05'06" Comunele Archear, Dobri, Orsoia,
Dol, Slivata Orașele Dimovo și Lom Nu Nu BG0002006 Pescăriile Orsoia
BG000052
7 Cozlodui SCI 125,38 23.609700
43.784900 Comuna Gorni Tsibar Orașul
Cozlodui Nu Nu BG0002009 Zlatiata Rezervația
Naturală Cozlodui
BG000019
9 Tsibar SCI 2971,73 23.512222
43.811944 Comunele Gorni Tsibar,
Dolni Tsibar, Zlatia, Lom (satul
Stanevo) Municipiul Valchedram; Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Montana Nu Nu BG0002009 Insula de lângă
Gorni Tsibar
BG000052
8
Ostrovska
stepă
Vadin SCI 301,29 24.157700
43.674000 Comunele Gorni Vadin și Ostrov Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Vratsa Nu Nu
BG000033
4 Ostrov SCI 3918,6 43.690000
24.076389 Comunele Galovo, Liascovets, Ostrov,
Salanovtsi Orașul
Oriyahovo Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Vratsa Nu Nu
BG000061
4 Râul
Ogosta SCI 1365,74 43.727700
23.866100 Comunele Butan, Glojene, Criva Bara,
Hărleț, Stanevo, Sofronievo,
Voivodevo Orașele Oriyahovo
și Mizia Nu Nu

BG000049
7 Archar SCI 808,65 43.799444
22.952222 Comuna Archar Nu Nu
BG000053
3 Insulele
Cozlodui SCI 909,03 43.771800
23.780000 Comuna Hărleț Oraș Cozlodui Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Vratsa Nu Nu
BG000053
2 Insula
Bliznatzi SCI 606,24 43.848500
22.852200 Comuna Botevo (satele Jeglitsa și
Simeonovo), Archar
Oraș Dunavtsi Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Montana Nu Nu R.N. Insula Bliznatzi
BG000055
2 insula
Cutovo SCI 118,33 44.013800
22.994500 Comuna Cutovo Teritoriul de
Control al
Inspectoratului
Regional al
Mediului și
Apelor Montana Nu Nu BG0002067 “Insula Golia “ R.N.
Insula Kutovo
ROSPA002
6 Cursul
Dunării
Baziaș –
Porțile de
Fier SPA 9903.70 44.655000
21.838889 Comunele: Eșelnița, Dubova, Svinița,
Berzasca, Sichevița, Coronini,
Pojejena, Socol*
Orașele: Drobeta Turnu Severin,
Orșova, Moldova Nouă R.N.P.
Romsilva
Administrația
Parcului
Natural Porțile
de Fier R.A. Da Da ROSCI0206 Porțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier
R.N. Balta Nera – Dunăre Zona
Umedă Divici Pojejena, Zona
Umedă Calinovăț, Zona Umedă
Ostrovul Moldova Veche Sit
Ramsar

ROSPA008
0 Munții
Almăjului
– Locvei SPA 118141.
60 44.670556
21.983889 Comunele: Breznița – Ocol,
Ilovița, Eșelnița, Dubova, Svinița ,
Bănia, Berzasca,
Cărbunari, Gârnic, Naidăș,
Pojejena, Sfânta Elena,
Sichevița, Socol, Șopotu Nou, Topleț.
Orașele : Drobeta Turnu Severin,
Orșova, Moldova Nouă R.N.P.
Romsilva
Administrația
Parcului
Natural Porțile
de Fier R.A. Da Da ROSCI0206 Porțile de Fier,
Parcul Natural Porțile deFier,
R. N. Balta Nera -Dunăre, R.N.
Baziaș, R.N. Valea Mare,
R.N.Peștera cu Apă din Valea
Polevii, R.N. Paleontologică
Locul Fosilifer Svinița, R. N.
Cazanele Mici și Mari, R. N.
Dealul Duhovna, R. N.
Paleontologică Bahna, R. N.
Cracul Crucii, R.N. Oglănic, R.
N. Cracul Găioara Sit Ramsar
ROSPA001
1 Blahnița SPA 43710.7
0 44.425278
22.638056 Comunele: Hinova – 56%, Burila Mare
– 98%, Vânjuleț – 4%, Gruia -27%,
Jiana -53%, Gogoșu – 99%, Devesel –
95%, Pătulele – 1% WWF România
și SOR Da Nu ROSCI0173 Pădurea Stîrmina
ROSCI0306 Jiana Zona Umedă
Ostrovul Corbului -Hinova R.N.
Pădurea Bunget, R.N.Pădurea
Stârmina Sit Ramsar
ROSPA004
6 Gruia –
Gârla
Mare SPA 2963 44.013905
22.015563 Comunele: Gruia, Pristol, Gârla Mare,
Vrata Nu are Da Nu Zona Umedă Gârla Mare –
Salcia

* Doar pe corpul unde se suprapune cu ROSPA0011 BlahnițaROSCI0206
Porțile de
Fier SCI 125542.
60 44.665833
21.979722 Comunele : Mehedinți:
Breznița – Ocol – 22%, Drobeta Turnu
Severin – 51%, Ilovița – 65%, Orșova –
82%, Eșelnița – 58%, Dubova – 93%,
Svinița – 99%; în Caraș – Severin: Bănia
– < 1%, Berzasca – 93%, Cărbunari –
36%, Gârnic – > 99%, Moldova Nouă –
88%, Naidăș – < 1%, Pojejena – 98%,
Sfânta Elena – 98%, Sichevița – 84%,
Socol – 19%, Șopotu Nou – 28%, Topleț
– 9%.
R.N.P .
Romsilva
Administrația
Parcului
Natural Porțile
de Fier R.A. Da Da ROSPA0026 Cursul Dunării
Baziaș -Porțile de Fier,
ROSPA0080 Munții Almăjului –
Locvei Parcul Natural Porțile
de Fier R. N. Balta Nera –
Dunăre, Zona Umedă
Calinovăș, Zona Umedă Divici –
Pojejen a, Zona Umedă
Ostrovul Moldova Veche, R.N.
Baziaș, R.N. Valea Mare,
R.N.Peștera cu Apă din Valea
Polevii, R.N. Paleontologică
Locul Fosilifer Svinița, R. N.
Cazanele Mici și Mari, R. N.
Dealul Duhovna, R. N.
Paleontologică Bahna, R. N.
Cracul Crucii, R.N. Oglănic, R.
N. Cracul Găioara Sit Ramsar
ROSCI0173
Pădurea
Stârmina SCI 2768 44.501283
22.763403 Comunele: Burila Mare – 2%, Devesel –
7%, Hinova – 23% D.S. Drobeta
Turnu Severin Da ROSPA0011 Blahnița
ROSCI0306
Jiana SCI 13415.8 44.402283
22.663308 Nu Da* Nu ROSPA0011 Blahnița
ROSCI0299
Dunărea la
Gârla
mare –
Maglavit SCI 9494.6 44.118725
22.925608 Oraș Calafat, Comunele Cetate,
Maglavit, Gârla Mare, Pristol, Salcia,
Vrata Nu Da Nu ROSPA0074 Maglavit
ROSPA0046 Gruia – Gârla Mare
R.N. Pajiștea Cetate din Lunca
Dunării

3.2. Descrierea comunităților locale din zona de interes
Ariile naturale protejate vizate de prezentul document se suprapun în cea mai mare
parte peste zone rurale, cu specific agro -pastoral.
Comuna Svinița – Mehedinți – comună cu un singur sat, pe malul Dunării, la limita
vestică a județului Mehedinți, cu popu lație majoritară de etnie sârbă. La recensământul
din 2012, numărul locuitorilor era de 925 locuitori, în descreștere față de recensământul
din 2002. Din punct de vedere religios, aceștia sunt ortodocși sârbi (calendarul iulian) .
Dintre activitățile de bază ale comunități, menționăm creșterea animalelor, pescuitul,
agricultura și turismul.
În cadrul proiectelor cu finanțare europeană, s -a înființat și un centru de informare
turistică în zonă.
Comuna Dubova – Mehedinți – comună din Cazanele Dunării, formată din trei sate:
Baia nouă, Eibenthal și Dubova – reședința. Conform recensământului din 2011, comuna
Dubova are785 de locuitori, o scădere foarte mare față de recensământul din anul 2002. Din
punct de vedere al nați onalităților, cel mai mare procent îl au românii (55%), dar sunt și
romi și cehi. Din punct de vedere al cultului religios, cei mai mulți sunt ortodocșii români,
(calendar gregorian), cehii fiind catolici.
Dintre ocupațiile de bază ale populației, mențion ăm creșterea animalelor,
agricultura și turismul. Turismul a luat o amploare foarte mare în ultimii 10 ani, datorită
recunoașterii internaționale a frumuseții Cazanelor Dunării, precum și a sculpturii în stâncă
Chipul lui Decebal, la granița cu comuna Eșe lnița.
Comuna Eșelnița – Mehedinți – comun din cazanele Dunării, formată dintr -un singur
sat. Din punct de vedere demografic , comuna Eșelnița are 2565 locuitori, în scădere față de
recensământul din anul 2002. Dintre aceștia, un procent de 71% sunt româ ni, următoarea
etnie ca și procent fiind etnia romă. Din punct de vedere al cultului religios, 90% sunt
ortodocși și aproape 4% catolici.
Dintre ocupații, creșterea animalelor și agroturismul. Turismul a luat o amploare
foarte mare în ultimii 10 ani, da torită recunoașterii internaționale a frumuseții Cazanelor
Dunării, precum și a sculpturii în stâncă Chipul lui Decebal, la granița cu comuna Dubova.
Orașul Orșova – Mehedinți – municipiu, situat la gura de vărsare a râului Cerna în
Dunăre. Din punct de v edere demografic, Orșova are un număr de 10411 locuitori, în scădere
față de recensământul din 2002. Din punct de vedere etnic, românii ocupă un procent de
87%, romii un procent de până în 2%, iar din punct de vedere al cultului religios, ortodocșii
sunt c ei mai numeroși, urmați de greco -catolici.
Ocupațiile de bază o reprezintă pescuitul, turismul și industria de construcții
vapoare. Orșova beneficiază și de o bază sportivă, unde se desfășoară sporturile nautice de
performanță.
Comuna Ilovița – Mehedinți – comună formată din satele Moisești, Bahna și Ilovița ,
care din punct de vedere demografic are 1316 locuitori, în scădere față de recensământul
din 2002. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor sunt români – 97% , ortodocși.
Principala ocup ație a locuitorilor este creșterea animalelor, fiind cunoscuți și
datorită activităților specifice de cusut manual și lucrat la războiul tradițional, îmbinând
elementele Banatului cu cele oltenești.
Comuna Breznița -Ocol – Mehedinți – comună care are ca și componență satele
Breznița -Ocol, Magheru, Jidoștița, Șușița, cu o populație de 3803 locuitori, în scăderea față
de recensământul anterior, majoritar români ortodocși. Principalele activități ale
locuitorilor comunei sunt creșterea animalelor, cultivarea t erenurilor agricole, apicultură,
viticultură.
Orașul Drobeta Turnu Severin – cartier Gura Văii – județul Mehedinți – din orașul
Drobeta Turnu Severin, reședința de județ, localitatea Gura Văii intră în arealul ariei
naturale protejate ROSCI0206 Porțile de Fier. Din punct de vedere demografic, Gura Văii
are 4711 locuitori, în scădere față de recensământul din 2002. Din punct de vedere etnic,
românii sunt majoritari – 88%, rromi fiind a doua etnie ca și procent. Din punct de vedere
etnic, ortodocșii sunt cei mai numeroși.

Comuna Hinova – Mehedinți – comună formată din satele Bistrița, Cârjei, Hinova
și Ostrovul Corbului. Din punct de vedere demografic, populația Hinovei are un număr de
2849 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2002. Din punct de vedere
demografic, populația Hinovei este majoritar română, de cult ortodox.
Activitățile de bază ale locuitorilor sunt pescuitul, agricultura și turismul.
Comuna Burila Mare – Mehedi nți – alcătuit din localitățile Burila Mare, Crivina,
Vrancea, Țigănași, Izvoru Frumos, cu o populație de 2239 locuitori, majoritatea români
ortodocși. Activitățile specifice locului sunt cultivarea terenurilor agricole cu plante
prășitoare, cereale păio ase, legumicultura, piscicultura.
Comuna Devesel – Mehedinți – alcătuit din satele Devesel, Batoți, Bistrețu,
Tismana, Scăpău, Dunărea Mică. Are o populație formată din 3710 locuitori, majoritatea
români ortodocși. Comuna are un specific preponderent ag ricol, predominând sectorul
vegetal și zootehnic, asftel că principalele ocupații sunt: producție vegetală, creșterea
animalelor, avicultură, morărit, industria uleiului.
Comuna Vânjuleț – Mehedinți – formată din satele Hotărani și Vânjuleț, are o
populație de 1980 locuitori, majoritatea români ortodocși. Locuitorii se ocupă cu agricultura
în principal.
Comuna Jiana – Mehedinți – cu o populație de 4698 locuitori, comuna Jiana este
alcătuită din următoarele sate: Jiana, Jiana -Mare, Jiana -Veche, Cioro boreni, Dănceu. Populația
este predominant română, ortodoxă, având ca și ocupație creșterea animalelor și cultivarea
plantelor.
Comuna Gruia – Mehedinți – cu satele Izvoarele și Poiana Gruii în componență, cu o
populație de 3216 locuitori, majoritatea româ ni ortodocși, are ca și activități specifice
agricultura și turismul.
Comuna Gogoșu – Mehedinți – având în componență satele Gogoșu, Balta Verde, Burila
Mică, Ostrovu Mare, Porțile de Fier II . Comuna are 5446 locuitori, majoritatea sunt români
ortodocși, ale că ror principale activități sunt în agricultură, piscicultură, apicultură și morărit și
panificație.
Comuna Butan – Vratsa – este o comună inclusă în arealul municipalității Kozloduy,
cu o populație de 2828 locuitori. Din punct de vedere etnic , majoritatea sunt bulgari,
următoarea etnie ca și procent o reprezintă rromii. Principalele activități sunt în domeniul
agriculturii.
Comun Glojene – Vratsa – inclusă în municipiul Teteven, cu o populație de 1058
locuitori, di n care majoritatea sunt bu lgari, majoritar bulgari, urmați de rromi ca și procent.
Principala activitate este agricultura, dar și creșterea animalelor ocupă un loc important în
rândul comunității.
Orașul Kozloduy – Vratsa – cu o populație de 12723 de locuitori, orașul Kozloduy
are o istorie interesantă, dar a devenit cunoscut după construirea centralei nucleare.
Populația din punct de vedere etnic este majoritar bulgară, dar și rromă și români. Orașul
este bine dezvoltat economic, având standarde de viață mai mari față de multe al te
localități bulgărești. Datorită prezenței centralei nucleare, Kozloduy este un punct strategic,
important pentru economia țării, dar și o atracție turistică.
Comuna Gorni Tsibar – Vratsa – este un sat mic din districtul Vulchedrum, cu o
populație de 16 4 de locuitori. Majoritatea loucitorilor sunt bulgari, cu activitate
predominant în sfera agricolă.
Comuna Kutovo – Vidin – un sat mic, cu 695 de locuitori, majoritatea bulgari, cu
activități tradiționale în domeniul agricol.
Satul Archar – sat din districtul Dimovo, cu o populație de 2296 locuitori, majoritari
bulgari. Activitățile de bază sunt creșterea animalelor și cultivarea plantelor.
Comuna Dobri Dol – un sat foarte mic cu o populație în totalitate bulgară, cu o
activitate predomin ant agricolă. Populația numără 114 locuitori.
Orașul Lom – Municipiul Lom – oraș cu o populație de peste 33000 de locuitori,
majoritatea dintre aceștia fiind bulgari.

3.3. Descrierea patrimoniului peisagistic și cultural al zonei de interes
Ecoturismul este o latură a turismului destul de puțin dezvoltată în zona de interes a proiectului, deși potențialul acestei zone este
imens, datorită numeroaselor arii naturale protejate, a biodiversității extrem de mari, dar și datorită patrimoniului cul tural al zonei. Tocmai
acest sector trebuie dezvoltat în toate ariile naturale protejate vizate de proiect, prin infrastructură specifică, prin înfi ințarea de poteci
tematice, centre de informare -documentare, centre de tradiții locale etc.
Turismul poate fi dezvoltat în tot acest areal. Județul Mehedinți și districtul Vidin sunt cel mai bine dezvoltate din punct de vedere al
turismului, dar și districtele Montana și Vratsa au numeroase obiective de interes peisagistic, cultural și istoric.

Tabelul nr. 2 Ptrimoniul cultural, istoric și peisagistic din zona transfrontalieră Mehedinți – Vidin -Vratsa
Nr.
crt. Aria
naturală
protejată Obiectiv ecoturistic/turistic Localizare (u.a.t.) Descriere succintă
1 ROSCI0206 Rezervația fosiliferă Svinița Svinița Rezervație naturală paleotologică, foarte importantă datorită fosilelor
de amoniți.
2 ROSCI0206 Cetatea Tricule Svinița Fortificație funcțională în secolul XI -XVI, cu rol de apărare, alcătuită din
3 turnuri
3 ROSCI0206 Muzeul etnografic Svinița –
4 ROSCI0206 6 situri arheologice Svinița –
5 ROSCI0206 Morile de apă Svinița Morile de apă sunt angrenaje tradiționale, folosite de locuitori pentru
măcinarea cerealelor.
6 ROSCI0206 Cioca Borii Svinița Este o culme muntoasă, cu roca ca zi, cunoscută dator ită peisajului
spectaculos, sălbatic, și datorită prezenței pinului negru de Banat,
spontan în arealul Sviniței.
7 ROSCI0206 Neck-ul vulcanic Trescovăț
Svinița Culme muntoasă spectaculoasă din punct de vedere peisagistic, foarte
importantă datorită biodiversității specifice.
8 ROSCI0206 Trase ul ecoturistic
Trescovăț Svinița Traseul pleacă din punctul Stariște și parcurge o succesiune de habitate
naturale, ajungând pe vârful Trescovăț, de unde peisajul este formidabil
vîzându -se toată lunca Dunării , în zona Clisurii.
9 ROSCI0206 Traseul ecoturistic Svinița –
Tricule Svinița Traseul pleacă din localitatea Svinița și parcurge o succesiune de
habitate naturale, traversând Cioaca Borii, și ajunge în dreptul cetății
Tricule.
10 ROSCI0206 Poteca tematică Amfiteatrul
Natural Svinița Svinița Poteca tematică este realizată pentru tânăra generație, fiind scurtă dar
cuprinzătoare. Pleacă din sat, ajungând în zona amfiteatrului geologic
de la Svinița.

11 ROSCI0206 Chipul lui Decebal Dubova Cea mai mare sculptur ă în piatră din Europa, atrage zeci de mii de turști
anual.
12 ROSCI0206 Traseul ecoturistic Cazanele
Mare Dubova Traseul pleacă din localitatea Dubova și ajunge pe platoul Ciucarului
Mare, de unde se vede cel mai spectaculos defileu din Europa, spre
Eșelnița.
13 ROSCI0206 Traseul ecoturistic Cazanele
Mari Ponicova Dubova Traseul pleacă din localitatea Dubova și ajunge pe platoul Ciucarului
Mare, de unde se vede cel mai spectaculos defileu din Europa, spre
Svinița.
14 ROSCI0206 Traseul Ecoturistic Dubova –
Cazanele Mici Dubova Traseul pleacă din localitatea Dubova, traversează o succesiune de
habitate naturale, trece pe lângă sălașe (construcții specifice zonei), și
ajunge în punctul de unde peisajul acoperă Ciucaru Mare și Golful
Dubova.
15 ROSCI020 6 Traseul ecoturistic Cazanele
Mici Dubova Traseul pleacă din localitatea Dubova, la intrare dinspre Orșova, ajunge
pe platoul Ciucarului Mic, de unde se vede în mod spectaculos Ciucaru
Mare, Golful Dubova și Cazanele Mari.
16 ROSCI0206 Rezervația complexă
Cazanele Mari și Cazanele
Mici Dubova Rezervația este deosebit de importantă din punct de vedere al
biodiversității, fiind și locul de unde se cunoaște laleaua galbenă – Tulipa
hungarica.
17 ROSCI0206 Mânăstirea Mraconia Dubova Mânăstirea Mraconia a fost ridicată pe locul unui fost punct de observație
și dirijare a vaselor pe Dunăre.
18 ROSCI0206 Peștera Ponicova Dubova Cea mai mare peșteră din Clisura Dunării, cu 3 galerii: una activă și 2
fosile, una din ele cunoscută datorită speleoterm elor, cealaltă datorită
unei importante colonii de lilieci.
19 ROSCI0206 Peștera Veterani Dubova Prima peșteră cartată, deosebită datorită modului de accesare, doar de
pe Dunăre.
20 ROSCI0206 Centru de Informare –
Documentare Dubova Centru de informare documentare a comunităților locale cu privire la
ariile naturale protejate, biodiversitatea protejată.
21 ROSCI0206 Centru de informare –
documentare, punct de
informare Orșova Infrastructură specifică ecoturismului și turismului.
22 ROSCI0206 Mânăstirea Sf. Ana, Orșova Mânăstiri importante în județul Mehedinți.
Lă./ ROSCI0206 Catedrala Catolică Orșova Construirea bisericii catolice a fost o curiozitate, atât prin forma ei non
conformistă, cât și prin anul de construcție, 1972 -1976, fiind singura
biserică catolică ridicată în timpul regimului comunist.

24 ROSCI0206 Poteca tematică Pădurile de
rășinoase Orșova Potecă tematică pentru educarea tinere generații cu privire la speciile
de foioase și rășinoase din arealul parcului.
25 ROSCI0206 Rezervația Paleotologică
Bahna Ilovița Rezervație paleotologică cunoscută la nivel european, da torită fosilelor
de gasteropode, belemniți.
26 ROSCI0206 Rezervația naturală Dealul
Duhovna Ilovița Rezervație naturală forestieră, declarată pentru protecția pădurilor de
”osieci” – trunchiuri de aluni uscați.
27 ROSCI0206 Traseul ecoturistic Racovăț –
Boldovin Ilovița Traseul străbate o succesiune de habitate naturale, se ajunge în culmea
Boldovinului de unde se vede un peisaj frumos asupra Iloviței.
28 ROSCI0206 Traseul ecoturistic Dealul
Duhovna -Vodița Ilovița Traseul străbate Rezervația Naturală Dealul Duhovna și ajunge în zona
Mânăstirii Vodița, pe Valea Vodiței.
29 ROSCI0206 Muzeul Hidrocentrale
Porțile de Fier I Drobeta Turnu
Severin – Gura Văii Un important punct turistic, care oferă informații despre momentul
construirii hidrocentralei.
30 ROSCI0206 Traseul ecoturistic Crucea
lui Sf. Petru Drobeta Turnu
Severin – Gura Văii Traseul pleacă din Gura Văii și ajunge în zona Crucii, deasupra
rezervației Cracu Crucii, foarte importantă datorită biodiversității
floristice endemice.
31 ROSCI0206 Rezervația naturală Cracul
Crucii Drobeta Turnu
Severin – Gura Văii Rezervație Naturală botanică, mică ca și suprafață, dar deosebit de
importantă dator ită prezenței speciilor endemice.
32 ROSCI0206 Rezervația Naturală Fața
Virului Drobeta Turnu
Severin – Gura Văii Rezervație Naturală forestieră, importantă datorită asociațiilor vegetale
specifice zonelor mediteraneene.
33 ROSCI0206 Rezervația Naturală Cracul
Găioara Drobeta Turnu
Severin – Gura Văii Rezervație Naturală botanică, mică ca și suprafață, dar deosebit de
importantă datorită prezenței speciilor endemice.
34 ROSCI0206 Rezervația Naturală Valea
Oglănicului Drobeta Turnu
Severin – Gura Văii Rezervație Naturală botanică, mică ca și suprafață, dar deosebit de
importantă datorită prezenței speciilor endemice.
35 ROSCI0206 Rezervația Naturală Vărănic Breznița -Ocol Rezervație Naturală botanică, mică ca și suprafață, dar deosebit de
importantă datori tă prezenței speciilor endemice.
36 ROSCI0173 Rezervație naturală pădurea
Stârmina Hinova Rezervație declarată pentru protecția ghimpelui – Ruscus aculeatus .
37 ROSPA0011 Castrul roman de la Hinova Hinova –
38 ROSPA0011 Situl arheologic Crivina Burila Mare Așezare secolele X -XII
39 ROSPA0011 Situl arheologic Izvoru
Frumos Burila Mare Așezare secolele XI -XIV
40 ROSPA0011 Situl arheologic Țigănași "La
pompe" Burila Mare Necropola epoca romană, așezare secolele III -I ÎC
41 ROSPA0011 Situl arheologic Vrancea Burila Mare Așezare secolele II -III

42 ROSPA0011 Biserica din satul Dunărea
Mică Deveselu –
43 ROSPA0011 Insula Ostrovul Mare –
Hidrocentrala Porțile de Fier
II Gogoșu –
44 BG0002067 Cetatea Babab Vida Vidin, în
vecinătatea ANP Este un monument de cultură de importanță națională aflându -se printre
cele o sută de obiective turistice bulgare mai importante. Una dintre
cele mai bine conservate fortărețe medievale din Bulgaria. Obiectivul
are mai multe atracții turistice, are un mic muzeu de colecție în interior,
este folosit ca decor de filme, scenă de teatru, concerte, etc.
45 BG0002067
BG0000182 Ancient Ratsiaria Vidin, în
vecinătatea ANP Vechi oraș din Colonia Ulpia Traiana Ratiaria (Rastiaria), cel mai
important centru de roman și bizantin din nord -vestul Bulgariei.
46 BG0000182 Biserica Borunska Lom –
47 BG0000182 Podul Asparuh Lom –
48 BG0000182 Muzeul istoric din Lom Lom –
49 BG0002009 Biserica Sfinților Petru și
Pavel Vidin În interiorul mânăstirii, datată din 1873, s -a construit și un monument
închinat victimelor primului răboi mondial din Cutovo.
50 BG0002009 Hanul lui Popova Vratsa Hanul este recunoscut deoarece aici ar fi oprit revoluționarul Hristo
Botev.
51 BG0002009 Mânăstirea Sfântul Georgi
Pobedonosets Vratsa –
52 BG0002009 Muzeul Radetsky Kozlodui Vas cu aburi austro -ungar de pasageri construit în 1851 și utilizat
pentru serviciile de transport pe Dunăre. Cunoscut datorită
revoluționarului Hristo Botev.

53 BG0002009 Monumentul Hristo Botev Kozlodui Monumentul este situat în apropierea muzeului, reprezintă un obleisc
înailt de 20 dem și face parte din complexul istoric -cultural ”Drumului
lui Botev”.
54 BG0002009 Monumentul Asparuhov val Kozlodui Obiectiv istoric -cultural, Se presupune că, în acest m oment, în secolul
al 7-lea, fondatorul statului bulgar Khan Asparuh a ridicat fortificație de
protecție temporară

3.4. Descrierea generală a mediului biotic
Biodiversitatea din ariile naturale protejate din zona de interes acoperă toate
grupele de faună, ale căror specii sunt protejate la nivel comunitar, precum și specii de
floră și asociații vegetale specifice habitatelor de interes comunitar și prioritare. În analiza
mediului biotic trebuie avut în vedere că ariile naturale protejat e vizate de proiect 4 sunt
declarate pentru protecția păsărilor sălbatice și 3 sunt declarate pentru protecția speciilor
de floră, faună sălbatică (altele decât păsări) și habitate naturale. Aceste situri, după cum
am evidențiat în tabelul de mai sus, se suprapun în totalitate sau parțial cu alte arii naturale
protejate, unel e de interes naționale, altele de interes comuniat și internațional.
Astfel, în zona de interes a proiectului au fost identificate, prin consultarea fișelor
oficiale ale siturilor Natu ra2000, au fost identificate 17 specii de mamifere, 5 specii de
reptile, 18 specii de pești, 17 specii de nevertebrate, 13 specii de plante și 86 specii de
păsări. Dintre habitatele naturale de interes comunitar, în zona de interes au fost
identificate 3 2 de tipuri de habitate.
Totuși, biodiversitatea nu cunoaște limite, drept pentru care măsurile de conservare
ce se aplică într -un anumit areal trebuie să fie integrate, să corespundă cerințelor
ecosistemice , să ajute la menținerea sau îmbunătățirea habi tatelor, acestea reflectându –
se direct în starea populațională a unei anumite specii.
Nevertebratele sunt grupul poate cel mai bine reprezentat, dar totodată cel mai
puțin studiat. Cu toate acestea, se poate observa din formularele standard că numeroase
specii de interes comunitar sunt prezente în ariile naturale protejate din zona proiectului.
Studiul ecologic al acestor specii oferă informații extrem de importante pentru calitatea
ecosistemelor din ariile naturale protejate, mai ales că discutăm într -un procent foarte mare
de ecosisteme de zone umede și acvatice.
Faptul că una din limitele ariilor naturale protejate, în funcție de poziția geografică,
este trasată de Dunăre, face ca aceste arii naturale protejate să fie foarte importante pentru
speciile de pești, atât pentru cei de interes comunitar, cât și cei interes național. De altfel,
piscicultura este una din activitățile tradiționale specifice întregului areal vizat de proiect.
Amfibieni și reptilele sunt foarte bine reprezentați din punct de vedere calitativ în
acest areal, fiind cunoscute chiar mai multe specii de interes comunitar, ale căror populații
sunt viabile în teritoriu, dar care nu se găsesc în formularele standard ale siturilor
Natura2000. Aceste specii pot fi folosite ca și bioindicatori, având în vedere modul de viață
amfibiu.
Zona de interes se face cunoscută datorită efectivelor importante de rață roșie,
cormoran mic, dropie, gârliță mică, pelican creț, cârstelul de câmp, codalbul. Faptul că
două dintre ariile naturale protejate vizate de proiect sunt declarate situri RAMSAR
subliniază importanța acestora pentru un număr impresionant de păsări, atât din punct de
vedere calitativ, cât și cantitativ, în toate etapele biologice și ecologice (cuibărit,
reproducere, creștere pui, hrană, odihn ă). Dunărea, factorul comun al tuturor ariilor
naturale protejate aflate în discuție, este principala cale de migrație a animalelor care
efectuează astfel de mișcări (micromamifere, păsări).
Dintre speciile de mamifere, datorită varietății reliefului și po ziției geografice, în
aria naturală protejată ROSCI0206 Porțile de Fier se întâlnesc toate speciile de carnivore
mari specifice lanțului carpatic, specii de ierbivore mari, precum și micromamifere.
Din punct de vedere al micromamiferelor (rozătoare, chir optere), populații
importante de popândău sunt cunoscute din ariilor naturale Stârmina (care se suprapune
total cu ROSPA0011 Blahnița) și BG000182 Zlatyata.
În zona de interes a proiectului, multe specii semnalate în formularele standard ale
siturilor Natu ra2000, sunt endemice, rare sau periclitate, ceea ce înseamnă că prote cția lor
este imperios necesară, fie de sine stătăror, fie prin protecția asociației vegetale din care
face parte.
Multe dintre aceste arii naturale protejate sunt amenajări piscicole, î n care se
practică un pescuit extensiv, permițând astfel creșterea vegetației hidr o și higrofile
specifice. Acest aspect este foarte important din punct de vedere al habitatelor de cuibărit

și creștere a puilor a speciilor de păsări de apă. Totodată această vegetație reprezintă locul
ideal pentru hibernaculele speciilor de amfibieni și reptile.

Cap. 4 Scop, obiective generale și măsuri de conservare pentru îmbunătățirea statutului
de conservare al ariilor naturale protejate.
4.1. Scopul strategiei
Implementarea unor acțiuni comune în vederea creșterii gradului de protecție,
conservare a biodiversități i și peisajului specific și a creșterii gradului de conștientizare,
educare și promovare a regiunii Vratsa -Vidin-Mehedinți. Acest scop va fi atins în urma
semnării de către factorii interesați a unui memorandum .

4.2. Obiectivele strategiei

Obiectivele s trategiei:
A.) Implementarea unor acțiuni menite creșterii gradului de cunoaștere a biodiversității
specifice și a peisajului în arealul vizat de proiect.
B.) Creșterea nivelului de conștientizare, informare și educare a comunităților locale,
precum și creșterea g radului de promovare turistică și ecoturistică a zonei vizate de
proiect.
C.) Dezvoltarea de proiecte comune în vederea creșterii capacității administrative și
instituționale a administratorilor/custozilor de arii protejate, precum și a unităților
teritorial administrative din arealul zonelor protejate.

4.3. Planul măsurilor de conservare al speciilor de floră și faună sălbatică și a habitatelor naturale de interes comunitar.
4.3.1. ) Măsuri generale de management pentru îmbunătățirea statutului de conservare și protecția obiectivelor prote jate
Tabelul 3 Măsuri generale de management pentru îmbunătățirea statutului de conservare și protecția obiectivelor protejate
Nr.
crt. Măsură generală identificată Aria naturală
protejată vizată Speciile/habitatele vizate Responsabil de implementare
1. Întocmirea și realizarea Planurilor de Management,
specifice și integrate BG0002009,
BG0002008,
BG0002067 ,
BG000198 Toate Administ rator/custode
2. Întocmirea și implementarea unui plan de
monitorizare Toate Optim ar fi toate, critic ar
fi cele prioritare Admin istrator/Custode
Instituții de Cercetare
ONG-uri
3. Identificarea și c artografierea distribuției speciilor
și habitatelor prioritare și de interes comunitar Toate Toate Administrator/Custode
Instituții de Cercetare
ONG-uri
4. Cartografierea și evaluarea stării de conservare a
ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice Toate Toate Administrator/Custode
Instituții de Cercetare
ONG-uri
5. Întocmirea și implementarea une i strategii de
comunicare Toate Toate Administrator/Custode
Unități de Învățământ
Mass media locală și regională
6. Ecologizarea/igienizarea zonelor protejate Toate Toate Administrator/Custode
Unități teritorial -administrative
ONG-uri
7. Stabilirea de rețele ecologice și restaurarea
conectivității râurilor și a zonelor umede Toate Toate Minister de resort
ONG-uri,
Administrator/Custode
8. Îmbunătățirea formării profesionale trans –
sectoriale pentru managerii și grupurile de
parteneri ai zonelor umede Toate Indirect, toate Administrator/Custode
ONG-uri
Minister ul de resort
9. Prevenirea și limitarea răspândirii speciilor cu
caracter invaziv, alohtone și indigene Toate Toate Autorități publice locale
Administrator/Custode
ONG-uri

4.3.2.) Descrierea măsurilor generale de management, prioritizare, recomandări de
programe comune.
Măsura generală 1 – Întocmirea și realizarea Planurilor de Management, specifice și
integrate
Planurile de management sunt documentele esențiale în baza cărora orice arie
naturală protejată trebuie să funcționeze. În România planurile de management sunt
aprobate fie prin hotărâre de guvern, fie prin ordin de ministru , iar pentru elaborarea lor
sunt responsabili custozii sau administratorii . În Bulgaria , întocmirea planurilor de
management este dată în sarcină de către Ministrul Mediului și Apelor organelor de stat și
diviziunile lor în domeniul de competență, municipalităților și asociaților acestora,
instituțiilor științifice și academice sau organizațiilor neguvernamentale de mediu.
Dintre ariile naturale protejate vizate de prezentul proiect, toate cele 3 arii
protejate din Mehedinți au plan de m anagement aprobat sau în curs de aprobare, 2 dintre
ele fiind planuri de management integrate, având în vedere suprapunerea cu mai multe zone
protejate. În Vidin, niciuna din ariile naturale protejate nu au un custode și nu au un plan
de management, ceea c e reprezintă un mare pericol pentru biodiversitate, acest document
fiind de fapt cel care are puterea să reglementeze activitățile economice ce se pot desfășura
în interiorul sau în vecinătatea ariilor protejate.

Prioritate: 1
Recomandări: realizarea unor planuri de management integrate pentru siturile care se
suprapun, precum și un plan de management comun pentru renaturarea Luncii Dunării.
Întâlniri ale factorilor interesați din cele două zone pentru implementarea unor măsuri
comune de ma nagement, în special în ceea ce privește apele fluviului Dunărea.
Măsura generală 2 – Întocmirea și implementarea unui plan de monitorizare
Planul de monitorizare al biodiversității este strict și imperios necesar în fiecare arie
naturală protejată, în sp ecial vizând speciile de floră și faună sălbatică și habitatele naturale
pentru care au fost declarate respectivele zone. Cu toate că ariile protejate vizate de
proiect nu sunt învecinate, nu sunt în oglindă, se pot implementa protocoale comune de
monitori zare la speciile comune, mai ales că majoritatea au ca factor comun în ecologia
acestora Dunărea.
Prioritate: 1
Recomandări: elaborarea unui plan comun de lucru, prin care să se stabilească specii
comune, parametrii comuni, periodicitate. Această recomand are ar avea ca efect, pe lângă
un exercițiu comun în protecția și conservarea siturilor Natura2000, și o închegare a relațiilor
între factorii interesați.
Măsura generală 3 – Identificarea și cartografierea distribuției speciilor și habitatelor
prioritare și de interes comunitar
Activitatea de cartografiere a distribuției arealului speciilor de floră și faună
sălbatică, precum și a habitatelor naturale poate fi realizată în paralel cu cea de
monitorizare. Cartografierea oferă date concrete despre distribuți a elementelor de
biodiversitate de interes comunitar, fiind cu atât mai importantă în ceea ce privește speciile
și habitatele prioritare. Rezultatele unei astfel de activități o reprezintă hărțile care pot fi
folosite de toi factorii interesați.
Prioritate :1
Recomandări: Activitatea poate fi realizată în urma unui plan comun de lucru, dar nu se
poate vorbi despre rezultate dependente în ceea ce privește habitatele și majoritatea
speciilor terestre. Dar în ceea ce privește speciile de pești și speciile de pă sări această
activitate poate fi abordată într -un mod comun.
Măsura generală 4 – Cartografierea și evaluarea stării de conservare a ecosistemelor și a
serviciilor ecosistemice
Activitatea de cartografiere a ecosistemelor naturale și a serviciilor ecosiste mice
reprezintă unul din principalele rezultatele proiectelor în noua perioadă de finanțare,
conform programelor Uniunii Europene. Dacă pentru cartografierea ecosistemelor naturale,

experții români și bulgari au experiență suficientă, în ceea ce privește s erviciile ecosistemice
și cuantificarea acestora.
Prioritate: 1
Recomandări. Evaluarea, cuantificarea și cartografierea serviciilor ecosistemice poate fi
realizată în urma unui plan de lucru comun, luând în considerare fluviul Dunărea care unește
cele două regiuni.
Măsura generală 5 – Întocmirea și implementarea unei strategii de comunicare
O strategie de comunicare este utilă și necesară oricărui administrator/custode de
arie naturală protejată, în contextul în care zonele protejate sunt considerate mai m ult o
piedică în calea dezvoltării economice. Astfel, strategia de comunicare reprezintă un
instrument extrem de util prin care se stabilesc căile și metodele de comunicare, stabilesc
grupurile țintă și perioadele propice de comunicare.
Prioritate: 2
Recom andări. Se recomandă întocmirea și implementarea unei strategii de comunciare
comune, cu activități specifice zonelor de interes, luând în considerare că cea mai mare
parte a teritoriului este foarte similar din punct de vedere al reliefului, al biodiversi tății, al
statutului ariilor naturale protejate și socio -economic.
Măsura generală 6 – Ecologizarea/igienizarea zonelor protejate
Această activitate recurentă oricărui administrator/custode de arie naturală
protejată a reprezentat o activitate de bază și în cadrul acestui proiect. Problema este
departe de a fi rezolvată, trebuie implementate politici naționale la fiecare partenre în
parte. Pe lângă impactul vizual care îl au deșeurile menajere asupra vizitatorilor, nu este
deloc de neglijat impactul care îl au asupra sănătății locuitorilor și asupra biodiversității.
Astfel de activități trebuie periodic realizate, împreună cu măsuri concrete luate de fiecare
autoritate în parte.
Prioritate: 1
Recomandări. Autoritățile teritorial administrative trebuie să r ealizeze un plan comun
privind managementul deșeurilor și trebuie să se asigure că -și îndeplinesc îndatoririle legate
de managementul apelor uzate, de canalizare, de gestionare durabilă a captărilor și utilizare
a apei. De asemenea, ar putea marca zilele d in calendarul ecologic prin activități simultane
de ecologizare/igienizare a zonelor umede din imediata vecinătate.
Măsura generală 7 – Stabilirea de rețele ecologice și restaurarea conectivității râurilor
și a zonelor umede
Este o măsură ce poate avea im pact la nivel regional și poate fi inițiată de
administratorii/custozii ariilor naturale protejate și implementată în parteneriat cu
autoritățile administrative și de mediu din regiune Vidin -Mehedinți.
Prioritate: 2
Recomandarea. Realizarea unui parteneria t strategic între autoritățile administrative
româno -bulgare și administratori/custozi și ONG -uri pentru înființarea unei asociații prin
intermediul căreia să se acceseze fonduri europene pe diferite axe și programe.
Măsura generală 8 – Îmbunătățirea formării profesionale trans -sectoriale pentru
managerii și grupurile de parteneri ai zonelor umede
Experții, fie că provin din personalul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate,
personalul autorităților de mediu sau al ONG -urilor se confruntă încă cu situații dificile în
managementul ariilor protejate datorate lipsei unor cunoștințe specifice. Managementul
integrat al apelor, reglementat de Directiva Cadru Ape și ratificat de fiecare stat european,
nu este încă pe deplin acceptat de fiecare factor de interes în parte, astfel obiectivele
acestei directive încă nu au fost atinse. În acest sens, în completarea măsurii anterioare, în
baza unui parteneriat activ fiecare sector ar avea de câștigat.
Prioritate: 2
Recomandare. ONG-urile joacă un rol deosebit în creșterea nivelului de înțelegere,
organizând numeroase seminarii, workshop -uri și întâlniri pentru promovarea
managementului integrat al zonelor umede și al obiectivelor Directivei Cadru Ape, drept
pentru car e se propune un parteneriat cu cel puțin câte un ONG din fiecare țară.

Măsura generală 9 – Prevenirea și limitarea răspândirii speciilor cu caracter invaziv,
alohtone și indigene
Este o măsură urgentă , care ar trebui inițial să debuteze cu o identificare și cartare a
speciilor invazive, ulterior cu aplicarea de măsuri de combatere și cu măsuri de prevenire a
răspândirii speciilor invazive. Cele mai cunoscute, și totodată cel mai ”ușor” de combătut,
sunt speciile de plante invazive, precum Ailanthus a ltisimma – cenușeul, Ambrosia
artem isiifolia – ambrozia, Amorpha fruticosa – salcâmul pitic. Ușurința de combate re stă în
faptul că se cunosc deja metode, folosite în alte arii naturale protejate de combatere, se
cunosc măsurile de prevenție, trebuie doar s ă se stabilească un plan comun de lucru între
autoritățile publice locale, administratori/custozi, ONG -uri, ocoale silvice, administratorul
apelor din ambele țări. În ceea ce privește speciile de animale invazive, măsurile de
combatere sunt cunoscute, da r ar trebuie aplicate la nivelul întregului bazin dunărean,
pentru a produce efectele dorite. În aceste cazuri, măsurile de prevenție ar trebui măcar
aplicate.
Prioritate: 1
Recomandare. Responsabilii în a căror administrare/custodie se află ariile naturale
protejate vizate de zona proiectului ar trebui să realizeze o întâlnire de lucru cu toți factorii
interesați (administrații publice locale, ocoale silvice, direcții sanitare, localnici etc.) în
vederea stabilirii unui plan de lucru, valabil cel puțin 5 ani, pentru aplicarea măsurilor de
combatere manuală și mecanică a acestor specii. În unele cazuri se poate încerca o
combatere chimică, cu ierbicide specifice aplicate local, în trunch iul copacului.

4.3.3. Măsuri specifice pentru conservarea speciilor de floră și faună sălbatică și a habitatelor naturale de interes comunitar.

Tabelul 4 Măsuri specifice pentru conservarea speciilor de floră și faună sălbatică și a habitatelor naturale de inter es comunitar.
Cod Denumire SCI/SPA
Măsuri identificate
MAMIFERE SPECIFICE ZONELOR CAVERNICOLE/ADĂPOSTURILOR/PĂDURILOR (LILIECI)
1304 Rhinolophus
ferrumequinum ROSCI0206 M1.Reducerea deranjării la minim în perioadele sensibile, în primul rând în perioada de iarnă
(noiembrie – martie) și în perioada formării coloniilor de naștere (mai – august).
M2.Evitarea iluminării intrărilor adăpostului.
M3.Păstrarea vegetației la intrările adăpostului.
M4.Limitarea poluării fonice la adăpost și în apropierea adăpostului.
M5. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor din aval, amonte și interiorul cavităților subter ane
M6.Păstrarea pădurilor mature de foioase, zonelor de stepă și a pășunilor.
M7. Limitarea poluării fonice și luminoase de -a lungul rutelor de zbor și în habitatele de hrănire.
M8. Protejarea aspectelor originale al habitatelor de hră nire într -un perimetru de 4 -5 km în jurul
adăposturilor de naștere.
M9. Menținerea elementelor de vegetație (șiruri de arbori, arbuști, garduri vii), care sunt folosite
ca rute de zbor între adăpost și habitatele de hrănire.
M10. Prevenirea poluării surselor de apă.
M11. Reducerea folosirii pesticidelor.
Măsuri specifice adăposturilor vizitate
M12. Amplasarea de panouri avertizoare în locurile vizitate (peșteri, biserici etc.) cu informații
privind importanța speciilor de lilieci.
M13. Modificarea condițiilor de ilumi nare artificială: folosirea luminii reci, sistem LED, pe senzori
de mișcare. 1303 Rhinolophulus
hipposideros ROSCI0206
1305 Rhinolophulus
euryale ROSCI0206
1302 Rhinolophulus
mehelyi ROSCI0206
1324 Myotis myotis ROSCI0206
1307 Myothis blythii ROSCI0206
1323 Myothis
bechsteinii ROSCI0206
1316 Myotis capacinii ROSCI0206
1310 Miniopterus
schreibersii ROSCI0206
1308 Barbastella
barbastellus ROSCI0206
1318 Myotis dasycneme ROSCI0206
1321 Myotis
emarginatus ROSCI0206
Toate măsurile specificate au ca efect îmbunătățirea statutului de conservare al speciilor de lilieci, ce pot fi întreprinse imediat după
cunoașterea arealului lor de distribuție, cunoașterea coloniilor de hibernare/maternitate. Unele dintre măsuri , odată aplicate, pot aduce
reale îmbunătățiri ale statutului habitatelor în general și al altor specii de floră și faună.
Dintre măsurile menționate, unele se pot lua în comun, astfel încât să aducă beneficii regiunii transfrontaliere, altele pot fi implementate
diferit, fără să necesite sau să impună un plan comun de lucru.
De asemenea, ariile naturale protejate vizate de prezenta strategie se suprapun parțial sau total și cu alte arii protejate, de nivel național
sau comunitar, așa cum a fost arătat în tabelul nr. 1. Astfel, speciile de lilieci menționate în tabelul anterior pot fi prezente și în arealul
altor situri Natura2000.

Dintre măsurile de management enumerate pentru această grupă de specii, vom detalia pe acelea care pot face obiectul unor
acorduri/planuri/proiecte transfrontaliere.
M1.Reducerea deranjării la minim în perioadele sensibile, în primul rând în perioada de iarnă (noiembrie – martie) și în perioada
formării coloniilor de naștere (mai – august).
Măsura are efecte locale , implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M2.Evitarea iluminării intrărilor adăpostului.
Măsura are efecte locale, implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M3.Păstrarea vegetației la intrările adăpostului.
Măsura are efecte locale, implementa rea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M4.Limitarea poluării fonice la adăpost și în apropierea adăpostului.
Măsura are efecte locale, implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M5. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor din aval, amonte și interiorul cavităților subterane
Această măsură poate fi planificată la nivel regional, factorii de decizie putând agrea un acord pentru gestionarea durabilă a
deșeurilor. Măsura are ca efect nu numai îmbunătățirea statutului de conservare al liliecilor, ci și al peștilor, al mediului acvatic în general,
al sănătății localnicilor.
Atât în județul Mehedinți, cât și în districtele Vidin, Montana și Vratsa (și probabil și în restul teritoriului celor două ț ări), gestionarea
gunoaielor menajere este o reală problemă. Multe dintre ele sunt aru ncate de către localnici pe cursul apelor, în albia majoră. În arealul
ROSCI0206 Porțile de Fier, fiind caracterizat prin prezența reliefului endocarstic s -au observat că aceste gunoaie sunt angrenate de ape în
perioadele ploioase și transportate în peșter i. În tot cursul Dunării, în pădurile riverane se pot observa depozite de deșeuri menajere aduse
de apele Dunării din amonte. Tocmai în acest sens este o măsură ce poate fi planificată și implementată în comun de factorii de decizie
regionali.
Pe lângă măs ura efectivă, se pot implementa ș i activități de educare, conști entizare și informare a populațiilor locale cu privire la
depozitarea corespunzătoare a deșeurilor (după ce li s -a creat infrastructura specifică), precum și măsurile coercitive care pot fi lu ate din
cauza încălcării prevederilor legale.
Prioritate: 1

M6.Păstrarea pădurilor mature de foioase, zonelor de stepă și a pășunilor.

Măsură menită să păstreze calitatea habitatelor unde liliecii vânează, este una dintre măsurile de management integrat care poate
aduce beneficii în mai multe arii protejate și poate fi planificată să -și producă efectele la nivel regional. Transfrontalier, măsura în sine nu
poate să -și producă efectele, dar poate fi folosită ca și exemplu de bună practică pentru alte regiuni, dacă este implementată corespunzător.
Prioritate: 2

M7. Limitarea poluării fonice și luminoase de -a lungul rutelor de zbor și în habitatele de hrănire.
Măsura are efecte locale, implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M8. Protejarea aspectelor originale al habitatelor de hrănire într -un perimetru de 4 -5 km în jurul adăposturilor de naștere.
Măsura are efecte locale, implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M9. Menținerea elementelor de vegetație (șiruri de arbori, arbuști, gardu ri vii), care sunt folosite ca rute de zbor între adăpost și
habitatele de hrănire.
Măsură menită să păstreze calitatea habitatelor folosite pentru procurarea hranei dar și în timpul migrației sezoniere. Măsur a își
poate produce efectul la nivel regional și poate aduce îmbunătățirii a statutului de conservare și a altor specii de faună, fiind precizată și la
alte grupe. De asemenea, păstrarea unor perdele forestiere și a unor șiruri de arbori între loturile de teren agricol sau la marginea lor
produce efec te pozitive în timpul iernii, diminuând efectele viscolirii zăpezii, dar și în agricultură (prin păstrarea unor astfel de șir uri de
arbori și arbuști, respectiv teren necultivat, pot fi înlăturați dăunătorii culturilor).
Măsura, deși nu produce efecte transfrontaliere însemnate, poate fi implementată în cadrul unui plan/acord comun între
administratorii/custozii ariilor naturale protejate, proprietarii de terenuri, ocoalele silvice.
Prioritate: 1

M10. Prevenirea poluării surselor de apă.
Este o măsură ce este imperios necesar să fie implementată la nivel transfrontalier, cu măsuri ce pot fi luate de autoritățil e centrale
de mediu din cele 2 țări, România și Bulgaria. Dar și la nivel regional, autoritățile de mediu precum și cele administrative pot imple menta
activități care susțin principiul prevenției și precauției în managementul biodiversității și nu numai.
Este o măsură car e poate fi indirect gestionată de administratorii/custozii ariilor naturale protejate, dar care implică o foarte bună
colaborarea a acestora cu alte instituții ale statelor.
Această prevenire se poate face prin: gestionarea corespunzătoare a deșeurilor menajere, gestionarea corespunzătoare a apelor
uzate, gestionarea transporturilor fluviale, gestionarea activităților agricole. Având în vedere diversitatea activităților c e pot produce
poluarea apelor, planificare unor acțiuni de prevenire a poluării surs elor de apă trebuie făcută prin implicarea tuturor factorilor de decizie.
Prioritate: 1, dar cu termen de realizare pe mai mulți ani.

M11. Reducerea folosirii pesticidelor.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele poz itive asupra
solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bune exemple în managementul
agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultu ră încă este
semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oameni lor. Dar asta nu înseamnă că nu este util în anumite situații, fiind demonstrat în alte
părți ale Uniunii Europene că în combaterea speciilor invazive, metodele chimice sunt cele mai eficiente.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fondur i europene.

M12. Amplasarea de panouri avertizoare în locurile vizitate (peșteri, biserici etc.) cu informații privind importanța speciilor de lilieci.
Măsura are efecte locale, implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3

M13. Modificarea condițiilor de iluminare artificială: folosirea lu minii reci, sistem LED, pe senzori de mișcare.
Măsura are efecte locale, implementarea acesteia nu are efecte transfrontaliere.
Prioritate: 3
MAMIFERE SPECIFICE HABITATELOR DE PĂDURE/CARNIVORE MARI
1352 Canis lupus ROSCI0206 M1. Corelarea planurilor de management ale fondurilor cinegetice cu planul de management al
ariei naturale protejate.
M2. Menținerea zonei de liniște și respectarea prevederilor legale privind managementul forestier
în preajma acestor zone.
M3. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor.
M4. Evitarea fragmentării habitatelor prin construirea de drumuri, mai ales naționale sau
autostrăzi, dacă nu au prevăzu te tuneluri de trecere.
M5. Contr olul activităților of road, prac ticate cu ATV, motorcross sau de tip enduro și amplasarea
de bariere pe drumurile forestiere.
M6. Evitarea suprapășunatului prin stabilirea numărului și speciilor care pot pășuna, precum și
interzicerea pășunatului intensiv cu porcine și caprine.
M7. Eliminarea câinilor hoinari din arealul fondurilor cinegetice și limitarea câinilor la stână,
conform prevederilor legale. 1361 Lynx lynx ROSCI0206
Având în vedere specificul regiunii transfrontaliere vizate de proiectul ”Plums for junk” aceste măsuri vizează specii prezente într -o
singură arie naturală protejată , deci nu pot fi obiectul unor acorduri sau planuri comune româno -bulgare.
MAMIFERE SPECIFICE HABITATELOR ACVATICE
1355 Lutra lutra ROSCI0206,
ROSCI0173 M1. Menținerea în condiții optime a populațiilor de vidre, precum și a suportabilității habitatelor
specifice acestei specii.

M2. Evaluarea oricărei intervenții asupra cursurilor de ap e: microhidrocentrale, taluzări,
îndiguiri, drenări, management forestier.
M3. Eliminarea braconajului la această specie.
M4. Managemen t corespunzător al deșeurilor, astfel încât să nu se mai depoziteze pe albiile
minore și majore ale cursurilor de apă.
M5. Crearea de ”baraje” naturale prin bararea parțială a cursurilor de apă interne cu materiale
locale (lemn, piatră)
Ariile naturale protejate vizate de prezenta strategie se suprapun parțial sau total și cu alte arii protejate, de nivel națio nal sau comunitar,
așa cum a fost arătat în tabelul nr. 1. Astfel, vidra este prezent ă și în arealul altor arii naturale protejate, dar care nu au ca obiectiv
protecția ei (SPA -uri).
Toate măsurile enumerate mai sus pot fi parte ale unor planuri/acorduri/proiecte transfrontaliere.
M1. Menținerea în condiții optime a populațiilor de vidre, precum și a suportabilității habitatelor speci fice acestei specii.
Această măsură vizează îndeosebi munca administratorului/custodelui arie naturale protejate și implică întocmirea unui plan de management
corespunzător, acțiuni de monitorizare și cartare, acțiuni de conștientizare și educare. Este o măsură mult mai necesară în partea sudică și
sud-estică a județului Mehedinți dar și în ariile naturale protejate din Bulgaria, deoarece în aceste zone ariile naturale protej ate se s uprapun
peste heleștee private. Ori vidrele, la fel ca și unele specii de păsări, sunt considerate de către gestionarii acestor heleș tee adevărați
dăunători ai faunei piscicole.
Măsura poate fi directă, prin renaturarea luncii Dunării și a altor cursuri d e apă, care în perioada anilor ’ 70 – ’80 au fost îndiguite, iar albia
lor majoră drenată. Renaturarea luncii Dunării este deja obiectul unor proiecte implementate atât în România, cât și în Bulga ria aval de
zona de interes, dar care poate constitui model d e bună practică și inițiată și în această regiune. Această măsură poate fi implementată de
custozii ariilor naturale protejate, în parteneriat cu institute sau ONG -uri de specialitate.
Dar se poate implementa și o măsură cu efect indirect asupra îmbunătăț irii statutului de conservare al vidrei în acest areal, respectiv
educarea, conștientizarea și informarea publicului larg despre importanța speciei în ecosistem și necesitatea protecție ei. A ceasta poate fi
implementată și de ONG -uri cu interes în educarea comunităților locale cu privire la protecția mediului.
Poate fi implementată în parteneriat între cele două țări, prin programe cu fonduri europene, dar și prin acțiuni susținute d in fonduri
naționale.
Prioritate:1
M2. Evaluarea oricărei intervenții asupr a cursurilor de ape: microhidrocentrale, taluzări, îndiguiri, drenări, management forestier.
Această măsură nu produce ca atare efecte concrete în zona transfrontalieră, dar aplicată cel puțin la nivel regional în fiec are dintre cele
două țări, conduc la î mbunătățirea statutului de conservare al speciei. Evaluarea unor investiții sub aspectul impactului regional este de
dorit, mai ales că orice intervenție efectuată pe cursurile de apă, aduc schimbări pe toată lungimea acestuia.
Prioritate: 2

M3. Eliminarea braconajului la această specie.

Această este o măsură care poate fi planificată în comun astfel încât să aducă îmbunătățiri ale statutului speciei în toate ariile naturale
protejate din regiune a proiectului. Poate fi implementată în comun prin activități de patrulare, de prevenire a faptelor ilegale, dar și de
conștientizare și informare.
Prioritate: 1

M4. Management corespunzător al deșeurilor, astfel încât să nu se mai depoziteze pe albiile minore și majore ale cursurilor de apă.
Această măsură poate fi planificată la nivel regional, factorii de decizie putând agrea un acord pentru gestionarea durabilă a
deșeurilor. Măsura are ca efect nu numai îmbunătățirea statutului de conservare al vidrei, ci și al peștilor, al mediului acvatic în general, al
sănătății localnicilor.
Atât în județul Mehedinți, cât și în districtele Vidin, Montana și Vratsa (și probabil și în restul teritoriului celor două ț ări), gestionarea
gunoaielor menajere este o reală problemă.
În tot cursul Dunării, în păd urile riverane se pot observa depozite de deșeuri menajere aduse de apele Dunării din amonte. Tocmai în
acest sens este o măsură ce poate fi planificată și implementată în comun de factorii de decizie regionali.
Pe lângă măsura efectivă, se pot implementa și activități de educare, conști entizare și informare a populațiilor locale cu privire la
depozitarea corespunzătoare a deșeurilor (după ce li s -a creat infrastructura specifică), precum și măsurile coercitive care pot fi luate din
cauza încălcării prevede rilor legale.
Prioritate: 1
MAMIFERE SPECIFICE TERENURILOR AGRICOLE/PĂȘUNILOR/FÂNEȚELOR
1335 Spermophilus
citellus ROSCI0173,
BG0000182 M1. Stabilirea perioadei în care pășunatul este permis, cu ce specii și ce număr de exemplare și
controlarea respectării acesteia.
M2. Informarea și ulterior controlarea respectării preve derilor legale privind arderea vegetației
de pe pășuni.
M3. Interzicerea folosirii pesticidelor și ierbicidelor pe terenurile arabile din interiorul siturilor,
dar mai ales din preajma zonei unde e ste răspândită specia, și vecinătatea acesteia.
M4. Management adec vat pentru paji ști și pășuni, prin cosit regulat, în perioadele stabilite, prin
controlul speciilor arbustive și prin controlul sp eciilor invazive.
M5. Păstrarea sau refacerea conectivității populațiilor prin crearea coridoarelor ecologice,
specifice acestei specii.
M6. Evitarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor.
M7. Evitarea fragmentării habitatelor specifice prin construirea de noi căi de acces. 2609
Mesocricetus
newton i BG0000182
Ariile naturale protejate vizate de prezenta strategie se suprapun parțial sau total și cu alte arii protejate, de nivel națio nal sau comunitar,
așa cum a fost arătat în tabelul nr. 1 . Astfel, specia este semnalată din alte arii naturale protejate decât cele vizate de proiectul ”Plums
for junk”, dar care datorită suprapunerii pot beneficia de măsuri de management comun.
Ecologia speciei, precum și distribuția acesteia în ariile naturale protejate fac ca măsurile de management să poată fi a plicate local și
regional, dar fără să producă efecte transfrontaliere în ceea ce privește îm bunătățirea statutului de conservare.

M1. Stabilirea perioadei în care pășunatul este permis, cu ce specii și ce număr de exemplare și controlarea respectării acesteia.
Este o măsură care poate fi aplicată după stabilirea bonității fiecărei pajiști. Aceste specii depind de pajiști cu vegetație scundă, iar o
amenințare din ce în ce mai pregnantă este abandonarea pajiștilor, deoarece localnici nu mai sunt în curajați să crească animale în regim
extensiv sau populația în anumite zone este îmbătrânită și nu mai este forță de muncă.
Analizând listele de presiuni și amenințări specificate în formularele standard ale siturilor Natura2000, se poate observa că în un ele zone
suprapășunatul reprezintă un pericol asupra vegetației pajiștilor, iar în altele, dimpotrivă subpășunatul.
Perioada în care pășunatul este permis este esențial să fie respectată pentru a evita tasarea solului, precum și asigurarea m aterialului
regenerativ al vegetației anuale.
Prioritate: 2

M2. Informarea și ulterior controlarea respectării prevederilor legale privind arderea vegetației de pe pășuni.
Este de asemenea o măsură ce poate fi aplicată la nivel local și regional, fără a produce însă efecte transfrontaliere privin d statutul celor
două specii de micromamifere. Amenințarea se manifestă îndeosebi primăvara când în zonele rurale, localnicii ard v egetația de pe pajiști,
fânețe și terenuri agricole.
Prioritate: 2

M3. Interzicerea folosirii pesticidelor și ierbicidelor pe terenurile arabile din interiorul siturilor, dar mai ales din preajma zonei unde
este răspândită specia, și vecinătatea acesteia.
În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricu ltura reprezintă una din cele m ai importante activități economice. Din vizitele
efectuate în arealul zonelor protejate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți (zona câmpiei) este predominant
agrară, la fel ca toată zona de nord -vest a Bulgariei.
Aceast ă măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele pozitive
asupra solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bun e exem ple în
managementul agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultură
încă este semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenilor. Dar asta nu înseamnă că nu este util î n anumite situații, fiind demonstrat
în alte părți ale Uniunii Europene că în combaterea speciilor invazive, metodele chimice sunt cele mai eficiente.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.

M4. Management adecvat pentru pajiști și pășuni, prin cosit regulat, în perioadele stabilite, prin controlul speciilor arbustiv e și prin
controlul speciilor invazive.
Corelată cu măsurile M1 și M2 , această măsură este foarte eficientă în ceea ce privește c ontrolul speciilor invazive, alohtone sau autohtone,
mai ales cele arbustive. Măsura poate fi implementată local și regional.
Prioritate: 2

M5. Păstrarea sau refacerea conectivității populațiilor prin crearea coridoarelor ecologice, specifice acestei specii.

Această măsură, având în vedere ecologia speciei, poate fi realizată local și regional, în partea de sud -este la județului Mehedinți și în
toate ariile protejate din partea de nod -vest a Bulgariei. Trebuie păstrate fășii reprezentative a le habitatului specific speciei, avut în vedere
acest aspect când se realizează planurile urbanistice genera le și când se ia în considerare schimbarea categoriilor de folosință a terenurilor.
Măsura trebuie aplicată prin corelație cu următoarele două măsur i: M6. Evitarea schimbării categoriei de folos ință a terenurilor și M7.
Evitarea fragmentării habitatelor specifice prin construirea de noi căi de acces.
Deși nu este o măsură care poate constitui subiectul unui acord/plan pentru implementa re comună, ea poate fi considerată ca exemplu
de bună practică dacă va fi implementată și poate fi promovată prin activități de conștientizare și educare în cadrul unor al te proiecte
comune.
Prioritate: 2
AMFIBIENI ȘI REPTILE (SPECIFICE HABITATELOR UMEDE/ACVATICE)
1188 Bombina bombina ROSCI0206,
ROSCI0173,
BG0000182 M1. Crearea de noi habitate de reproducere în zonele identificate cu statut de conservare
nefavorabil -inadecvat/rău.
M2. Monitorizarea bălților temporare și permanente din ari ile naturale protejate de interes.
M3. Prevenirea acoperirii ochiurilor de apă cu trestie și stuf.
M4. Prevenirea poluării apelor t emporare și permanente cu diverse substanțe rezultate din
activitatea agricolă și/sau forestieră.
M5. Management corespunzător al deșeurilor menajere, precum și interzicerea depozitării
gunoiului de grajd în albia majoră a râurilor.
M6. Prevenirea mortalității rutiere prin amplasarea de panouri rutiere pentru atenționare,
precum și o mai bună reglementare în cazul construcției de noi drumuri.
M7. Reglementarea activităților antropice în albia minoră și albia majoră a cursurilor de apă, în
preajma bălților permanente și în preajma bălților temporare cu populații semnificative.
M8. Reglementa rea activităților de tip enduro, motocross, off road .
M9. Evitarea schimbării categoriei de folosință, prin schimbarea habitatelor prielnice speciilor în
zone construibile.
M10. Controlul comercializării ilicite și preveni rea invaziei cu specii alohtone.
M11. Amplasarea de butuci, grămezi de crengi bolovani, buturugi în apropierea locurilor de
reproducere. 1193 Bombina
variegata ROSCI0206
1993 Triturus
dobrogicus BG0000182
1220 Emys orbicularis ROSCI0206,
ROSCI0173,
BG0000182
M1. Crearea de noi habitate de reproducere în zonele identificate cu statut de conservare nefavorabil -inadecvat/rău .
Măsura este una activă de conservare și prin implementarea ei se poate îmbunătăți/menține statutul de conservare al speciilor de amfibieni.
Deși nu este o măsură ce se po ate implementa în comun, ea poate constitui obiectul unui plan comun de lucru, prin stabilirea unor perioade
comune de monitorizare, prin crearea în arii naturale protejate similare a noi habitate de reproducere a acestor specii (de e xemplu, se pot
face tr anșee de 5 m lungime, 40 -50 cm adâncime în zonele de luncă inundabilă, pentru a păstra cât mai mult timp apa în ele astfel încât să
nu existe pericolul secării și rămânerii pontelor pe uscat).
Prioritate: 2

M2. Monitorizarea bălților temporare și permanent e din ariile naturale protejate de interes.
Activitățile de monitorizare a speciilor și a habitatelor acestora sunt recurente și specifice fiecărui administrator/custode de arie naturală
protejată. Chiar dacă măsura în sine nu constituie obiectul unui plan comun de lucru, ea poate constitui motorul unui program de voluntariat
în școlile din ariile naturale protejate , astfel încât cu ajutorul acestora să fie realizată această activitate, apoi se poate miza pe un schimb
de experiență între voluntari.
Prioritate: 1, în contextul realizării grupurilor de voluntari româno -bulgare.

M3. Prevenirea acoperirii ochiurilor de apă cu trestie și stuf.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste problem e.
Prioritate: 3

M4. Prevenirea poluării apelor temporare și permanente cu diverse substanțe rezultate din activitatea agricolă și/sau forestieră.
În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricultura reprezintă una din cele mai importante activități economice . Din
vizitele efectuate în arealul zonelor protejate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți (zona câmpi ei) este
predominant agrară, la fel ca toată zona de nord -vest a Bulgariei.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele poz itive
asupra solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bune exemple în
managementul agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultură
încă este se mnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenilor.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.

M5. Management corespunzător al deșeurilor menajere, precum și interzicerea depozitării gunoiului de grajd în albia majoră a râur ilor.
Această măsură poate fi planificată la nivel regio nal, factorii de decizie putând agrea un acord pentru gestionarea durabilă a
deșeurilor. Măsura are ca efect nu numai îmbunătățirea statutului de conservare al amfibienilor, ci și al peștilor, mamiferelor acvatice , al
mediului acvatic în general, al sănătă ții localnicilor.
Atât în județul Mehedinți, cât și în districtele Vidin, Montana și Vratsa (și probabil și în restul teritoriului celor două ț ări), gestionarea
gunoaielor menajere este o reală problemă.
În tot cursul Dunării, în pădurile riverane se pot observa depozite de deșeuri menajere aduse de apele Dunării din amonte. Tocmai în
acest sens este o măsură ce poate fi planificată și implementată în comun de factorii de decizie regionali.
Pe lângă măsura efectivă, se pot implementa ș i activități de educa re, conști entizare și informare a populațiilor locale cu privire la
depozitarea corespunzătoare a deșeurilor (după ce li s -a creat infrastructura specifică), precum și măsurile coercitive care pot fi luate din
cauza încălcării prevederilor legale.
Prioritate: 1

M6. Prevenirea mortalității rutiere prin amplasarea de panouri rutiere pentru atenționare, precum și o mai bună reglementare în c azul
construcției de noi drumuri.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme. Trebuie avut în vedere
la construirea de noi drumuri să se prevadă ecoducte.
Prioritate: 3

M7. Reglementarea activităților antropice în albia minoră și albia majoră a cursurilor de apă, în preajma bălților permanente și în
preajma bălților temporare cu populații semnificative .
Această măsură are efecte locale și se i mplementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme. Nu ar trebui permise
construirea de imobile în albia majoră și/sau în imediata vecinătate a albiei minore, lucrările forestiere să nu afecteze cur sul apei, evitarea
îndiguirilor.
Prioritate: 2

M8. Reglementarea activităților de tip enduro, motocross, off road.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M9. Evitarea schimbării categoriei de folosință, prin schimbarea habitatelor prielnice speciilor în zone construibile .
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste prob leme. Poate fi corelată cu măsura
M7.
Prioritate: 3

M10. Controlul comercializării ilicite și prevenirea invaziei cu specii alohtone.
Măsura poate constitui obiectul unui plan de lucru comun, prin încheierea de parteneriate cu Poliția de frontieră, Poliția Locală astfel încât
controalele să fie mai riguroase, să se realizeze prin târguri și piețe, dar și online pe site -uri de profil.
În ceea ce privește preve nirea invaziei cu specii alohtone, trebuie planificate activități comune, cu echipe mixte din personalul
administrațiilor ariilor naturale protejate , de conștientizare și informare, mai ales în școli.
Prioritate: 1

M11. Amplasarea de butuci, grămezi de crengi bolovani, buturugi în apropierea locurilor de reproducere .
Măsură activă de conservare, aceasta are efecte locale în îmbunătățirea statutului de conservare a țestoasei de apă.
Prioritate: 3
REPTILE SPECIFICE PAJIȘTILOR /PĂȘUNILOR/LUMINIȘURILOR
1217 Testudo
hermanni ROSCI0206,
ROSCI0173 M1. Stabilirea și respectarea perioadelor de cosit a fânețelor, reglementarea perioadei
pășunatului, a speciilor și a numărului de animale.

M2. Înlăturarea arbuștilor care tind să acop ere luminișurile din pădurile de foioase.
M3. Reglementarea accesului motorizat pe drumurile forestiere.
M4. Evitarea fragmentării habitatului prin construirea de noi căi de acces.
M5. Interzicerea accesului cu câini pe traseele de vizitare.
M6. Evitarea schimbării categoriei de folosință a terenului.
M7.Interzicerea arderii vegetației în apropierea pajiștilor /pășunilor.
M8. Controlul braconajului și a comercializării ilicite.
Având în vedere arealul de distribuție al acestei specii în regiunea transfrontalieră vizată de proiectul ”Plums for junk”, aceste măsuri
vizează doar 2 arii naturale protejate, deci nu pot fi obiectul unor acorduri sau planuri comune româno -bulgare. Aceste măsuri pot fi aplicate
și în ariile naturale protejate din Bulgaria, pentru specia Testudo graeca .
În comun poate fi implementată M8. Controlul braconajului și a comercializării ilicite , chiar dacă nu face referire la aceiași speciei.
Măsura poate constitui obiectul unui plan de lucru comun, prin încheierea de parteneriate cu Poliția de frontieră, Poliția Locală astfel
încât controalele să fie mai riguroase, să se realizeze prin târguri și piețe, dar și online pe site -uri de profil.
Prioritate: 1
PEȘTI
1159 Zingel zingel ROSCI0206,
BG0000182 M1. Interzicerea pescuitului comercial în ariile naturale protejate l a gurile de vărsare ale râ urilor,
precum și în zona golfurilor.

M2. Prevenirea și combaterea braconajului și a pescuitul excesiv.

M3. Eliberarea speciilor de peș ti protejat e capturate sau prelevate intenț ionat sau accidental.

M4. Interzicerea lucrărilor de amenajare și regularizare a malurilor apelor interne, precum și
interzicerea construcțiilor care pot crea bariere pe cur surile de apă.

M5. Interzicerea exploatărilor resurse lor minerale și amplasării de balastiere pe cursurile râurilor.

M6. Reglementarea captărilor de apă pe râurile interne.

M7. Reglementarea managementului forestier de -a lungul cursurilor de apă.

M8. Controlul exploatărilor forestiere în vederea evitării tragerii lemnului prin râuri/pârâuri.

M9. Intensificarea controlului pe râurile interne pentru combaterea braconajului piscicol. 1138 Barbus
meridionalis ROSCI0206
1163 Cottus gobio ROSCI0206
1157 Gymnocephalus
schraetzer ROSCI0206,
BG0000182
1146 Sabanejewia
aurata ROSCI0206,
BG0000182
2522 Pelecus cultratus ROSCI0206,
BG0000182
1124 Gobio
albipinnatus ROSCI0206
2555 Gymnocephalus
baloni ROSCI0206,
BG0000182
2011 Umbra krameri ROSCI0206
1145 Misgurnus fossilis ROSCI0206,
ROSCI0173,
BG0000182

1130 Aspius aspius ROSCI0206,
BG0000182
M10. Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile riverane cursurilor de apă.

M11. Management adecvat al deșeurilor menajere, precum și interzicerea depozitării gunoiului
de grajd în albia minoră și albia majoră a cursurilor de apă.

M12. Plantarea de pâlcuri de salcie și plop alb, în albia majoră, lângă corpul de apă, în vederea
îmbunătățirii habitatelor de reproducere al peștilor.

M13. Păstrarea rădăcinilor și a arborilor uscați/bătrâni de salcie și plop pentru evitarea degradării
habitatelor de reproducere a speciilor de pești. 1134 Rhodeus sericeus
amarus ROSCI0206,
ROSCI0173
BG0000182
1160 Zingel streber ROSCI0206,
BG0000182
4125 Alosa immaculata ROSCI0206,
BG0000182
2533 Cobitis elongata ROSCI0206,
BG0000182
1149 Cobitis taenia ROSCI0206,
BG0000182
2484 Eudontomyzon
mariae ROSCI0206,
BG0000182
1146 Sabanejewia
aurata ROSCI0206,
BG0000182
M1. Interzicerea pescuitului comercial în ariile naturale protejate la gurile de vărsare ale râurilor, precum și în zona golfurilor.
Măsura poate fi luată la n ivel regional, dar cu efecte pe tot cursul Dunării. Golfurile și gurile d e vărsare ale apelor interne sunt locuri de
liniște unde se retrag peștii pe ntru depunerea icrelor sau pentru a evita curenții puternici. De asemenea măsura poate face obiectului unui
plan comun de lucru între asociațiile de pescari, administratorii ariilor naturale protejate și administra țiile publice locale.
Prioritate:1

M2. Prevenirea și combaterea braconajului și a pescuitul excesiv.
Măsura poate constitui obiectul unui plan de lucru comun, prin încheierea de parteneriate cu Poliția de Frontieră, asociațiile de pescari
și administratorii ariilor naturale protejate. Se poate realiza prin patrule în comun, prin convenții cu asociațiile de pesca ri, iar în urma
constatării încălcări legislației, impunerea aplicării măsurilor coercitive. De asemenea, pe lângă măsura efectivă, se pot fa ce informării în
rândul populației privind efectul braconajului asupra economiei comunității.
Prioritate: 1

M3. Eliberarea specii lor de pești protejate capturate sau prelevate intenționat sau accidental
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme. Dar se pot face patrule
comune cu Poliția de Frontieră și ver ificarea capturii, eliberarea speciilor protejate. De asemenea, măsura pate avea un succes mai mare
dacă se fac periodic campanii de informare cu privire la speciile protejate, speciile de pești fiind probabil cel mai puțin c unoscute sub acest

aspect. Măsu ra poate fi implementată prin colaborarea dintre asociațiile de pescari, administratorii ariilor naturale protejate și Poliți a de
Frontieră.
Prioritate: 1

M4. Interzicerea lucrărilor de amenajare și regularizare a malurilor apelor interne, precum și interzicerea construcțiilor care pot crea
bariere pe cur surile de apă.
Această măsură nu produce ca atare efecte concrete în zona transfrontalieră, dar aplicată cel puțin la nivel regional în fie care dintre
cele două țări, conduc la îmbunătățirea statutului de conservare al speciilor. Evaluarea unor investiții sub aspectul impactu lui regional este
de dorit, mai ales că orice intervenție efectuată pe cursurile de apă, aduc schimbări pe toată lungim ea acestuia. Intervenții care pot afecta
conectivitatea ecologică a fluviului Dunărea nu se preconizează pe termen scurt, dar pot fi preconizate proiecte de renaturar e a luncii
Dunării, fiind deja implementate astfel de activități în parteneriat româno -bulgar, în aval de zona noastră de interes. Deschiderea vechilor
meandre/brațe moarte ale Dunării ar mări suprafața habitatelor propice pentru reproducere și creșterea alevinilor.
Prioritate: 1

M5. Interzicerea exploatărilor resurselor minerale și amplasării de balastiere pe cursurile râurilor.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M6. Reglementarea captărilor de apă pe râurile interne.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M7. Reglementarea managementului forestier de -a lungul cursurilor de apă.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M8. Controlul exploatărilor forestiere în vederea evitării tragerii lemnului prin râuri/pârâuri.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M9. Intensificarea controlului pe râurile interne pentru combaterea braconajului piscicol.
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M10. Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile riverane cursurilor de apă.

În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricultura reprezintă una din cele mai importante activități econom ice. Din
vizitele efectuate în arealul zonelor protejate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți (zona câmpiei) este
predominant agrară, la fel ca toată zona de nord -vest a Bulgariei.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele poz itive
asupra solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bune exemple în
managementul agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultură
încă es te semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenilor.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.

M11. Management adecvat al deșeurilor menajere, precum și interzicerea depozitării gunoiului de grajd în albia mino ră și albia majoră
a cursurilor de apă.
Această măsură poate fi planificată la nivel regional, factorii de decizie putând agrea un acord pentru gestionarea durabilă a
deșeurilor. Măsura are ca efect nu numai îmbunătățirea statutului de conservare al peștilor, ci și al amfibienilor , mamiferelor acvatice , al
mediului acvatic în general, al sănătății localnicilor.
Atât în județul Mehedinți, cât și în districtele Vidin, Montana și Vratsa (și probabil și în restul teritoriului celor două ț ări), gestionarea
gunoaielor menajere este o reală problemă.
În tot cursul Dunării, în pădurile riverane se pot observa depozite de deșeuri menajere aduse de apele Dunării din amonte. To cmai în
acest sens este o măsură ce poate fi planificată și implementată în comun de fac torii de decizie regionali.
Pe lângă măsura efectivă, se pot implementa ș i activități de educare, conști entizare și informare a populațiilor locale cu privire la
depozitarea corespunzătoare a deșeurilor (după ce li s -a creat infrastructura specifică), prec um și măsurile coercitive care pot fi luate din
cauza încălcării prevederilor legale.
Prioritate: 1

M12. Plantarea de pâlcuri de salcie și plop alb, în albia majoră, lângă corpul de apă, în vederea îmbunătățirii habitatelor de rep roducere
al peștilor.
Măsura are efecte locale și regionale, constând în plantarea acestor specii, care datorită sistemului radicular ar putea crea microh abitate
pentru depunerea icrelor. Măsura trebuie corelată cu M13. Păstrarea rădăcinilor și a arborilor uscați/bătrâni de sal cie și plop pentru
evitarea degradării habitatelor de reproducere a speciilor de pești .
Prioritate: 2
NEVERTEBRATE SPECIFICE HABITATELOR DE PĂDURE
1088 Cerambyx cerdo ROSCI0206,
ROSCI0173 M1. Menținerea unui număr adecvat de arbori bătrâni, inclusiv a lemnului mort, fie pe picior, fie
la sol , precum și arborii scorburoși și a rădăcinilor arborilor de fag și cvercinee exploatați.
M2. Respectarea planurilor de amenajare a pădurilor, corelate cu planurile de management ale
ariilor naturale protejate.
M3. Folosirea speciilor autohtone, specifice zonei exploatate, în regenerările naturale. 1083 Lucanus cervus ROSCI0206
1089 Morimus funereus ROSCI0206,
ROSCI 0173

1087 Rosalia alpina ROSCI0206 M4. Menținerea specificului plurien al pădurilor.
M5. Controlul activităților de management forestier în luncile râu rilor, văi și zone umede.
M6. Amplasarea de butuci, grămezi de crengi în aproierea lizierelor în zonele unde a fost stabilită
prezența colepterelor saproxilice.
M7. Control privind res pectarea regulilor de exploatare forestieră, în partizi și în rampele de
depozitare.
M8. Prevenirea incendierii vegetației în preajma pădurilor.
M9. Identificarea, păstrarea și protejarea coridoarelor ecologice de -a lungul cursurilor de apă.
M10. Păstrarea arborilor izolați în pajiști și pășuni.
M11. Păstrarea sau, după caz, instalarea de perdele forestiere de -a lungul căilor de acces și a
zonelor agricole. 1084 Osmoderma
eremita ROSCI0206
4020 Pilemia tigrina ROSCI0206
Având în vedere specificul regiunii transfrontaliere vizate de proiectul ”Plums for junk” aceste măsuri vizează specii prezente pe
teritoriul a două arii naturale protejate, deci nu pot fi obiectul unor acorduri sau planuri comune româno -bulgare.
NEVERTEBRATE SPECIFICE HABITATELOR UMEDE/ACVATICE
4046 Cordulegaster
heros ROSCI0206
M1. Reglementarea activităților privind managementul forestier în luncile râurilor.
M2. Management adecvat al deșeurilor din comunitățile locale angrenate de ape pe văi, precum
și interzicerea depozitării deșeurilor menajere și a gunoiului de grajd în abia minoră și majoră a
apelor.
M3. Identificarea și închiderea căilor de accese prin cursurile de apă și reglementarea construirii
de poduri și podețe peste cursurile de apă.
M4. Interzicerea exploatării resurselor minerale din albia minoră.
M5. Schimbarea uneltelor de pescuit și a cizmelor folosite în Dunăre pentru pescuit în alte ape
(evitarea răspândirii bolii ”ciuma racilor”)
M6. Interzicerea eliberării racilor non -nativi (racii din acvarii) în râuri/pârâuri.
4014 Carabus variolosus ROSCI0206
4064 Theodoxus
transversalis ROSCI0206,
BG0000182
1032 Unio crassus ROSCI0206,
BG0000182
1093 Austropotamobius
torrentium ROSCI0206
M1. Reglementarea activităților privind managementul forestier în luncile râurilor .
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M2. Management adecvat al deșeurilor din comunitățile locale angrenate de ape pe văi, precum și interzicerea depozitării deșeuril or
menajere și a gunoiului de grajd în abia minoră și majoră a apelor.
Această măsură poate fi planificată la nivel regional, factorii de decizie putând agrea un acord pentru gestionarea durabilă a
deșeurilor. Măsura are ca efect nu numai îmbunătățirea statutului de conservare al nevertebratelor acvatice, al peștilor, ci și al amfibienilor,
mamiferelor acvatice , al mediului acvatic în general, al sănătății localnicilor.

Atât în județul Mehedinți, cât și în districtele Vidin, Montana și Vratsa (și probabil și în restul teritoriului celor două ț ări), gestionarea
gunoaielor me najere este o reală problemă.
În tot cursul Dunării, în pădurile riverane se pot observa depozite de deșeuri menajere aduse de apele Dunării din amonte. To cmai în
acest sens este o măsură ce poate fi planificată și implementată în comun de factorii de deci zie regionali.
Pe lângă măsura efectivă, se pot implementa ș i activități de educare, conști entizare și informare a populațiilor locale cu privire la
depozitarea corespunzătoare a deșeurilor (după ce li s -a creat infrastructura specifică), precum și măsuril e coercitive care pot fi luate din
cauza încălcării prevederilor legale.
Prioritate: 1

M3. Identificarea și închiderea căilor de accese prin cursurile de apă și reglementarea construirii de poduri și podețe peste cur surile
de apă .
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde ar putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3

M4. Interzicerea exploatării resurselor minerale din albia minoră .
Această măsură are efecte locale și se implementează strict în zonele unde a r putea fi întâlnite aceste probleme.
Prioritate: 3
M5. Schimbarea uneltelor de pescuit și a cizmelor folosite în Dunăre pentru pescuit în alte ape (evitarea răspândirii bolii ”cium a
racilor”)
Măsura, deși cu efecte locale, este deosebit de impor tantă și ar putea fi aplicată în urma unei campanii de informare prealabile în rândul
pescarilor sportivi în principal, care pescuiesc atât în Dunăre cât și pe cursurile interne. Campania de informare poate fi o biectul unui
acord/plan comun de lucru.
Prior itate: 2

M6. Interzicerea eliberării racilor non -nativi (racii din acvarii) în râuri/pârâuri.
Măsura face obiectul unei campanii prealabile de informare, mai ales în rândul tinerei generații. Deși aplicată punctul, ea p oate produce
efecte la nivel bazinal al Dunării/râurilor interne.
Prioritate: 2
NEVERTEBRATE SPECIFICE PAJIȘTILOR/PĂȘUNILOR/FÂNEȚELOR
1074 Eriogaster catax ROSCI0206 M1. Menținerea practicilor tradiționale privind cositul și pășunatul în vederea conservării
diversității specifice pajiștilor, a structurii acestora, precum și a suprafeței lor.
M2. Evitarea împăduririi pășunilor, precum și intervenirea în cazul împăduririi naturale.
M3. Aplicarea măsurilor specifice fânețelor, prin cosit în anumite perioade și cu o anumită
frecvență.
M4. Asigurarea regimului hidric al pajiștilor. 1052 Euphydryas
maturna ROSCI0206
1060 Lycaena dispar ROSCI0206
1078 Callimorpha
quadripunctaria ROSCI0206

1061 Maculinea
nausithous ROSCI0206 M5. Menținerea unor perdele de protecție a pajiștilor, a pâlcurilor de arbuști, precum și
conservarea plantelor gazdă pentru speciile de nevertebrate.
M6. Interzicerea/limitarea schimbării categoriei de folosință a teren urilor. 1059 Maculinea teleius ROSCI0206
Având în vedere specificul regiunii transfrontaliere vizate de proiectul ”Plums for junk” aceste măsuri vizează specii prezente într -o
singură arie naturală protejată, deci nu pot fi obiectul unor acorduri sau planuri comune româno -bulgare.
PLANTE
2327 Himantoglossum
caprinum
ROSCI0206
M1. Prevenirea împăduririi naturale a pajiștilor, prin practici tradiționale de cosit și pășunat.

M2. Interzicerea/limitarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor.
M3. Reglementarea speciilor, efectivelor și a perioadelor pentru menținerea unui pășunat
sustenabil.

M4. Reglem entarea folosirii substanțelor chimice specifice agriculturii, precum și a folosirii
gunoiului de grajd.

M5. Controlul speciilor invazive și a comunităților ruderale din jurul stânelor/sălașelor
abandonate.

M6. Interzicerea arderii vegetației.

M7. Reglementarea activităților de recoltare a plantelor medicinale și însoțirea persoanelor de
către un reprezentant al ariei naturale protejate în vederea evitării recoltării de sp ecimene din
speciile protejate.

M8. Reglementarea activităților turistice, prin evitarea creării de vetre de foc, de noi poteci. 2097 Paeonia
officinalis ssp.
banatica ROSCI0206
1939 Agrimonia pilosa ROSCI0206
1898 Eleocharis
carniolica ROSCI0206
2285 Colchicum
arenarium ROSCI0206
2300 Tulipa hungarica ROSCI0206
2318 Stipa danubialis ROSCI0206
2093 Pulsatilla grandis ROSCI0206
2120 Thlaspi jankae ROSCI0206
4066 Asplenium
adulterinum ROSCI0206
1428 Marsilea
quadrifolia ROSCI0206
4067 Echium russicum ROSCI0206
4096 Gladiolus
palustris ROSCI0206
Având în vedere specificul regiunii transfrontaliere vizate de proiectul ”Plums for junk” aceste măsuri vizează specii prezente într -o
singură arie naturală protejată, deci nu pot fi obiectul unor acorduri sau planuri comune româno -bulgare.
PĂSĂRI DEPENDENTE DE HABITATE ACVATICE/UMEDE
A027 Egretta alba BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011

M1. Interzicerea abandonării plaselor de pescuit în fluviul Dunărea .

A026 Egretta garzetta BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011

M2. Reglementarea folosirii substanțelor chimice specifice agriculturii, precum și a folosirii
gunoiului de grajd.

M3. Interzicerea îndigu irilor prin cimentare/betonare, a desecării/drenării/folosirii în sistemul
de irigație a apelor din zonele umede.

M4. Interzicerea arderii stufului.

M5. Prevenirea exploatării lemnoase în zonele de cuibărit, a extragerii arborilor uscați.

M6. Amplasarea de platforme din lemn pentru speciile de cormorani, chire și chirighițe.

M7. Reglementarea accesului animalelor domestice în perioada și în zonele de cuibărit ale
păsărilor.

M8. Prevenirea acoperirii luciului de apă cu trestie și stuf, prin recoltarea în aceste zone a
vegetației.

A131 Himantopus
himantopus ROSPA0011
A022 Ixobrychus
minutus BG0002008,
BG0002009,
ROSPA0011
A023 Nycticorax
nycticorax BG0002067,
ROSPA0011
A393 Phalacrocorax
pygmeus BG0002008,
BG0002067,
ROSPA0011
A120 Porzana parva ROSPA0011
A193 Sterna hirundo ROSAP0011
A029 Ardea purpurea BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011
A024 Ardeola ralloides ROSAP0011
A021 Botaurus stellaris BG0002009,
ROSPA0011
A196 Chlidonias
hybridus ROSPA0011
A053 Anas
platyrhynchos BG0002009,
BG0002008
BG0002067,
ROSPA0011
A042 Anser erythropus BG0002008
A038 Cygnus cygnus BG0002009
A036 Cygnus olor BG0002009
A125 Fulica atra BG0002009,
ROSPA0011
A123 Gallinula
chloropus BG0002009,
ROSPA0011

A127 Grus grus BG0002009

A020 Pelecanus crispus BG0002009,
BG0002008
A019 Pelecanus
onocrotalus BG0002008
A017 Phalacrocorax
carbo BG0002009,
BG0002008,
BG0002067,
ROSPA0011
A140 Pluvialis apricaria BG0002009
A005 Podiceps
cristatus BG0002009,
ROSPA0011
A008 Podiceps
nigricollis BG0002009,
ROSPA0011
A118 Rallus aquaticus BG0002009,
ROSPA0011
A004 Tachybaptus
ruficollis BG0002009,
ROSPA0011
A142 Vanellus vanellus BG0002009,
ROSPA0011
A059 Aythya ferina BG0002008,
ROSPA0011
A060 Aythya nyroca BG0002009,
ROSPA0011
A034 Platalea
leucorodia BG0002067,
BG0002008,
ROSPA0011
A054 Anas acuta BG0002067,
ROSPA0011
A052 Anas crecca BG0002067,
ROSPA0011
A050 Anas penelope BG0002067,
ROSPA0011

A051 Anas strepera BG0002067,
ROSPA0011
A043 Anser anser BG0002067
A028
Ardea cinerea BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011
A061 Aythya fuligula BG0002067,
ROSPA0011
A068 Mergus albellus BG0002008,
ROSPA0011
A067 Bucephala
clangula BG0002067,
ROSPA0011
A123 Gallinula
chloropus BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011
A179 Larus ridibundus BG0002067,
ROSAP0011
M1. Interzicerea abandonării plaselor de pescuit în fluviul Dunărea.
Măsura poate fi aplicată în baza unui plan comun de lucru, în parteneriat cu Poliția de frontieră sau cu asociațiile de pesca ri, activitatea
poate să fie condusă de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate. Deși aplicată local, punctual, măsura produce efecte
pozitive în rândul populațiilor de păsări, diminuându -se rata mortalității păsărilor.
Prioritate: 1

M2. Reglementarea folosirii substanțelor chimice specifice agriculturii, precum și a folosirii gunoiului de grajd.
În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricultura reprezintă una din cele mai importante activități econom ice. Din
vizitele efectuate în arealul zonelor protejate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți ( zona câmpiei) este
predominant agrară, la fel ca toată zona de nord -vest a Bulgariei.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele poz itive asupra
solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bune exemple în managementul
agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultu ră încă este
semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenilor.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.

M3. Interzicerea îndiguirilor prin cimentare/betonare, a desecării/drenării/folosirii în sistemul de irigație a apelo r din zonele umede.

Deși aceste activități nu mai sunt foarte folosite în acest moment, în anii ’70 -’80 malurile apelor au fost intens modificate, iar albiile majore
inundabile au fost desecate pentru folosirea terenurilor în agricultură. Aceste practici n u mai sunt de actualitate, dar acum se resimte o
altfel de amenințare și anume construirea pe malurile cursurilor de apă, în imediata vecinătate a albiei minore, fapt care te hnic presupune
și o consolidare și îndiguire a maulrilor.
Măsura poate fi implemen tată printr -un plan de lucru comun, la nivel regional.
Prioritate: 2

M4. Interzicerea arderii stufului.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M5. Prevenirea exploatării lemnoase în zonele de cuibărit, a extragerii arborilor uscați.
Această măsură poate fi implementată la nivel regional, prin colaborare cu autoritățile responsabile de gestionarea pădurilor. Măsura trebuie
prevăzută în planurile de management ale ariilor naturale protejate și preluată în planurile amenajistice specifice pădurilor.
Prioritate: 2

M6. Amplasarea de platforme din lemn pentru speciile de cormorani, chire și chirighițe.
Această măsură poate constitui obiectivul unui plan/proiect comun, im plementat în toate ariile naturale protejate din zona proiectului,
ajutând la crearea de condiții pentru cuibărit a speciilor menționate.
Prioritate: 1

M7. Reglementarea accesului animalelor domestice în perioada și în zonele de cuibărit ale păsărilor.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M8. Prevenirea acoperirii luciului de apă cu trestie și stuf, prin recoltarea în aceste zone a vegetației.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3
PĂSĂRI SPECIFICE HABITATE LOR DE PĂDURE /SPECII LEMNOASE
A402 Accipiter
brevipes BG0002009 M1. Identificarea cuiburilor și a zonelor folosite pentru hrană, folosite de speciile răpitoare de zi
și de noapte.

M2. Menținerea unei structuri pluriene a pădurilor de foioase și de amestec, cu arborete de peste
80 de ani, într -un procent de 25 -30%. A082 Circus cyaneus BG0002009
A083 Circus macrourus BG0002009
A084 Circus pygargus BG0002009

A429 Dendrocopos
syriacus BG0002009
M3. Păstrarea unei zone tampon în preajma cuiburilor și limitarea/controlarea activităților de
management forestier în această zonă, precum și în perioada de cuibărit a speciilor menționate.

M4. Păstrarea lemnului mort, mai ales pe cel pe picior, pentru asigurarea condițiilor ecologice
necesare populațiilor de ciocănitori și unele specii de răpitoare.

M5. Reglementarea folosirii substanțelor chimice în combaterea invaziei defoliatorilor.

M6. Evitarea electrocutării speciilor de păsări pe liniile de medie tensiune.

M7. Evitarea schimbării categoriei de folosință, în special din zonă de pajiște în teren construibil,
dar și prevenirea construirii de imobile de -a lungul văilor, în zonele riveran e.

M8. Reglementarea activității de cosit din zonele folosite pentru hrană, precum și folosirea
heteroculturilor în activitatea agricolă.

M9. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practicile agricole.

A092 Hieraaetus
pennatus BG0002009
A073 Milvus migrans BG0002009
A094 Pandion haliaetus BG0002009
A072 Pernis apivorus BG0002009
A234 Picus canus BG0002009
A085 Accipiter gentilis BG0002009
A086 Accipiter nisus BG0002009,
ROSPA0011
A075 Haliaeetus
albicilla BG0002009,
ROSPA0011
A088 Buteo lagopus ROSPA0011
A224 Caprimulgus
europaeus BG0002009
A030 Ciconia nigra BG0002009
A511 Falco cherrug BG0002009
A098 Falco
columbarius BG0002067
A103 Falco peregrinus BG0002009
A099 Falco subbuteo BG0002009,
ROSPA0011
A096 Falco tinnunculus BG0002009,
ROSPA0011
A097 Falco vespertinus BG0002009
A080 Circaetus gallicus BG0002009
A081 Circus
aeruginosus BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011
A403 Buteo rufinus BG0002009
A087
Buteo buteo BG0002009,
BG0002067,
ROSPA0011

A089 Aquila pomarina BG0002009

A509
Aquila nipalensis BG0002009
M1. Identificarea cuiburilor și a zonelor folosite pentru hrană, folosite de speciile răpitoare de zi și de noapte.
Măsura este specifică fiecărei arii naturale protejate și trebuie implementată ca atare. Nu poate fi de sine stătătoare obiectul unui plan
comun de lucru, dar poate fi una dintre activitățile unui proiect în parteneriat româno -bulgar, care corelată cu alte activități să producă
efecte transfrontaliere.
Prioritate: 2

M2. Menținerea unei structuri pluriene a pădurilor de foioase și de amestec, cu arborete de peste 80 de ani, într -un procent de 25 –
30%.
Măsura constituie de fapt un management adecvat la pădurilor și poate avea efect regional.
Prioritate: 2

M3. Păstrarea unei zone tampon în preajma cuiburilor și limitarea/controlarea activităților de management forestier în această zonă,
precum și în perioada de cuibărit a speciilor menționate.

M4. Păstrarea lemnului mort, mai ales pe cel pe picior, pentru asigurarea condițiilor ecologice necesare populațiilor de ciocăn itori și
unele specii de răpitoare.
Măsura constituie de fapt un management adecvat la pădurilor și poate avea efect regional.
Prioritate: 2

M5. Reglementarea folosirii substanțelor chimice în combaterea invaziei defoliatorilor.
Măsura trebuie aplicată la nivel regional având în vedere faptul că acțiunea de combatere se face, în România, pe cale aeriană. Având în
vedere experiența bulgarilor în combaterea biologică a defoliatorilor (e.g. Lymantria dispar), se poate încheia un acord într e instituții
abilitate în vederea aplicării acelorași metode. Măsura trebuie asumată de instituții și institute abilitate.
Prioritate: 1

M6. Evitarea electrocutării speciilor de păsări pe liniile de medie tensiune.
Măsura se aplică la nivel regional, fiind una din măsurile active extrem de eficiente în scăderea mort alității speciilor de păsări, cauzate de
electrocutarea acestora. Poate constitui obiectul unui plan de intervenție între administratorii/custozii ariilor naturale pr otejate și
companiile de furnizare a electricității. Implementarea acestei măsuri contribu ie la îmbunătățirea conectivității ecologice, având astfel
efect transfrontalier.
Prioritate: 1

M7. Evitarea schimbării categoriei de folosință, în special din zonă de pajiște în teren construibil, dar și prevenirea construir ii de
imobile de -a lungul văilor, în zonele riverane.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M8. Reglementarea activității de cosit din zonele folosite pentru hrană, precum și folosirea heterocultur ilor în activitatea agricolă.
Măsura poate fi aplicată la nivel regional, cu efecte pozitive în ceea ce privește statutul mai multor specii de floră și fau nă, nu numai
asupra speciilor de păsări. Pentru speciile de păsări răpitoare este foarte impor tantă respectarea perioadelor de cosit, fiind corelată direct
cu existența hranei pe respectivele fânețe. De asemenea, prin managementul agricol tradițional de rotire și folosire a mai mu ltor tipuri de
cultură se păstrează și o diversitate specifică mare î n rândul micromamiferelor, paseriformelor, reptilelor, grupe de faună ce constituie
hrana avifaunei răpitoare.
Prioritate: 2

M9. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practicile agricole.
În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricultura reprezintă una din cele mai importante activități economice. Din
vizitele efectuate în arealul zonelor protejate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți (zona câmpi ei) este
predominant agrară, la fel ca toată zo na de nord -vest a Bulgariei.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele poz itive asupra
solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și p osibilitatea folosirii celor mai bune exemple în managementul
agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultu ră încă este
semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenil or.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.

PĂSĂRI SPECIFICE MALURILOR RÂURILOR
A229 Alcedo atthis BG0002009 M1. Menținerea malurilor în stare naturală, evitarea îndiguirii acestora, excepție făcând zonele
cu alunecări de teren.
M2. Păstrarea apelor și a zonelor riverane în stare naturală, asigurându -se condiții ecologice
necesare de hrănire speciilor menționate.
M3. Interzicerea depunerii deșeurilor menajere în albia minoră și majoră, precum și interzicerea
deversării în ape curgătoare a apelor uzate.
M4. Interzicerea extragerii crengilor de sălcii uscate de pe malurile râurilor.
M5. Aplicarea unui management adecvat în ceea ce privește speciile lemnoase de pe malurile
apelor.
M6. Renaturarea luncii Dunării pr in deschiderea brațelor moarte sau meandrelor. A230 Merops apiaster

BG0002009,
ROSPA0011
A136 Charadrius dubius

BG0002009,
ROSPA0011

A249 Riparia riparia BG0002009,
ROSPA0011

M1. Menținerea malurilor în stare naturală, evitarea îndiguirii acestora, excepție făcând zonele cu alunecări de teren.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M2. Păstrarea apelor și a zonelor riverane în stare naturală, asigurându -se condiții ecologice necesare de hrănire speciilor menționate .
Măsura poate fi implementată la nivel regional, în corelare cu M1, putând fi activități ce stau la baza unui proiect comun în zona d e interes
a prezentului document.
Prioritate: 2, în contextul corelării cu M1.

M3. Interzicerea depunerii deșeurilor menajere în albia minoră și majoră, precum și interzicerea deversării în ape curgătoare a a pelor
uzate.
Această măsură poate fi planificată la nivel regional, factorii de decizie putând agrea un acord pentru gestionarea durabilă a
deșeurilor. Măsura are ca efect nu numai îmbunătățirea statutului de conservare al nevertebratelor acvatice, al peștilor, ci și al amfibienilor,
mamiferelor acvatice , al mediului acvatic în general, al sănătății localnicilor.
Atât în județul Mehedinți, cât și în districtele Vidin, Montana și Vratsa (și probabil și în restul teritoriului celor două ț ări), gestionarea
gunoaielor menajere este o reală problemă.
În tot cursul Dunării, în pădurile riverane se pot observa depozite de deșeuri menajere aduse de apele Dunării din amonte. Tocmai în
acest sens este o măsură ce poate fi planificată și implementată în comun de factorii de decizie regionali.
Pe lângă măsura efectivă, se pot implementa ș i activități de educare, conști entizare și informare a populațiilor locale cu privire la
depozitarea corespunzătoare a deșeurilor (după ce li s -a creat infrastructura specifică), precum și măsurile coercitive care pot fi luate din
cauza încălcării prevederilor legale.
Prioritate: 1

M4. Interzicerea extragerii crengilor de sălcii uscate de pe malurile râurilor.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M5. Aplicarea unui management adecvat în ceea ce privește speciile lemnoase de pe malurile apelor.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M6. Renaturarea luncii Dunării prin deschiderea brațel or moarte sau meandre lor.

Măsura poate constitui obiectul unui proiect transfrontalier, gestionat de administratorii/custozii ariilor naturale protejate, cu s prijinul
instituțiilor/institutelor/experților abilitate/abilitați, având efecte pozitive nu doar pentru speciile de păsări, ci pe ntru biodiversitatea
zonelor umede și de luncă, în sens larg, dar și în rândul comunităților din zona de interes. Această activitate are deja un p recedent în aval
de zona de interes, care poate fi folosit ca și exemplu de bună practică.
Prioritate: 1
PĂSĂRI SPECIFICE PAJIȘTILOR
A338 Lanius collurio BG0002009 M1. Păstrarea pâlcurilor de arbuști în zona pajiștilor
M2. Păstrarea livezilor și a viilor abandonate.
M3. Menținerea elementelor de peisaj -arbori solitari, tufișuri, margini înierbate – pe pajiști și
terenuri arabile
M4. Reglementarea activității de cosit în zonele cu fânețe, realizată manual.
M5. Interzicerea incendierii fânețelor, pășunilor, zonelor agricole.
M6. Evitarea schimbării categoriei de folosință a pajiștilor, în special în teren construibil.
M7. Menținerea activităților tradiționale în ceea ce privește agricultura, prin evitarea
monoculturilor.
M8. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practici le agricole.

A255 Anthus pratensis ROSPA0011
A256 Anthus trivialis ROSPA0011
A231 Coracias garrulus BG0002009,
ROSPA0011
A379 Emberiza
hortulana BG0002009
A339 Lanius minor BG0002009
A307 Sylvia nisoria BG0002009
A246 Lullula arborea BG0002009
A242 Melanocorypha
calandra BG0002009
A243 Calandrella
brachydactyla BG0002009
M1. Păstrarea pâlcurilor de arbuști în zona pajiștilor
Măsură menită să păstreze calitatea habitatelor folosite pentru procurarea hranei , dar și pentru adăpost și odihnă . Măsura își poate
produce efectul la nivel regional și poate aduce îmbunătățirii a statutului de conservare și a altor specii de faună, fiind p recizată și la alte
grupe. De asemenea, păstrarea unor perdele forestiere și a unor șiruri de a rbori între loturile de teren agricol sau la marginea lor produce
efecte pozitive în timpul iernii, diminuând efectele viscolirii zăpezii, dar și în agricultură .
Măsura, deși nu produce efecte transfrontaliere însemnate, poate fi implementată în cadrul unui plan/acord comun între
administratorii/custozii ariilor naturale protejate, proprietarii de terenuri, ocoalele silvice. Se poate corela cu implementarea M2. Păstrarea
livezilor și a viilor abandonate și M3. Menținerea elementelor de peisaj -arbori solitari, tufișuri, margini înierbate – pe pajiști și terenuri
arabile .
Prioritate: 1

M4. Reglementarea activității de cosit în zonele cu fânețe, realizată manual.

Măsura poate fi aplicată la nivel regional, cu efecte pozitive în ceea ce privește statutul mai multor specii de floră și faună, nu numai asupra
speciilor de păsări. Prin respecarea acestor perioade, vegetația specifică ajunge la maturitate, iar insectele sunt extreme d e diversificate.
Astfel, diversitatea biologică în rândul paseriformelor este una bogată, deoarece hrana este diversificată.
Prioritate: 2

M5. Interzicerea incendierii fânețelor, pășunilor, zonelor agricole.
Este de asemenea o măsură ce poate fi aplicată la nivel local și regional, fără a produce însă efecte transfrontaliere privin d statutul celor
speciilor menționate. Amenințarea se manifestă îndeosebi primăvara când în zonele rurale, localnicii ard vegetația de pe paji ști, fânețe și
terenuri agricole.
Prioritate: 2

M6. Evitarea schimbării categoriei de folosință a pajiștilor, în special în teren construibil.
Această măsură are efecte locale, punctuale și este valabilă doar în locurile unde apar astfel de probleme.
Prioritate: 3

M7. Menținerea activităților tradiționale în ceea ce privește agricultura, prin evitarea monoculturilor.
Măsură cu impact regional , ce poate fi implementată de asociațiile agricole în colaborare cu autoritățile publice locale, asigurând o
biodiversitate specifică mai bogată și o utilizare sustenabilă a solului.
Prioritate: 2

M8. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practicile agricole.
În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricultura reprezintă una din cele mai importante activități econom ice.
Din vizitele efectuate în arealul zonelor prote jate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți (zona câmpiei) este
predominant agrară, la fel ca toată zona de nord -vest a Bulgariei.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agrico l, producând pe lângă efectele pozitive asupra
solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bune exemp le în managementul
agricol. Astfel, deși reglementat prin planurile de management al e ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultură încă este
semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenilor.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.
PĂSĂRI SPECIFICE ZONELOR POPULATE/TERENURILOR AGRICOLE
A214
Otus scops ROSPA0011 M1. Evitarea electrocutării speciilor de păsări pe liniile de medie tensiune, prin izolarea
acestora.

A031 Ciconia ciconia BG0002009 M2. Interzicerea distrugerii cuiburilor și amplasarea de cuiburi artificiale acolo unde afectează
liniile electrice.
M3. Menținerea activităților tradiționale în ceea ce privește agricultura, prin evitarea
monoculturilor.
M4. Interzicerea incendierii fânețelor, pășunilor, zonelor agricole.
M5. Reglementarea pășunatului în zonele inundabile.
M6. Evitarea folosirii îngr ășămintelor chimice în practicile agricole. A129
Otis tarda BG0002009
M1. Evitarea electrocutării speciilor de păsări pe liniile de medie tensiune, prin izolarea acestora.
Măsura se aplică la nivel regional, fiind una din măsurile active extrem de eficiente în scăderea mortalității speciilor de p ăsări, cauzate de
electrocutarea acestora. Poate constitui obiectul unui plan de intervenție între administratorii/custozii ariilor naturale protejate și
companiile de furnizare a electricității. Implementarea acestei măsuri contribuie la îmbunătățirea conectivității ecologice, având astfel
efect transfrontalier. Poate fi corelată cu M2. Interzicerea distrugerii cuiburilor și amplasar ea de cuiburi artificiale acolo unde afectează
liniile electrice.
Prioritate: 1

M3. Menținerea activităților tradiționale în ceea ce privește agricultura, prin evitarea monoculturilor.
Măsură cu impact regional, ce poate fi implementată de asociațiile agricole în colaborare cu autoritățile publice locale, asi gurând o
biodiversitate specifică mai bogată și o utilizare sustenabilă a solului.
Prioritate: 2

M4. Interzicerea incendierii fân ețelor, pășunilor, zonelor agricole.
Este de asemenea o măsură ce poate fi aplicată la nivel local și regional, fără a produce însă efecte transfrontaliere privin d statutul celor
speciilor menționate. Amenințarea se manifestă îndeosebi primăvara când în z onele rurale, localnicii ard vegetația de pe pajiști, fânețe și
terenuri agricole.
Prioritate: 2

M5. Reglementarea pășunatului în zonele inundabile.
Este o măsură care poate fi aplicată după stabilirea bonității fiecărei pajiști. Aceste specii depind de pajiști cu vegetație scundă, iar o
amenințare din ce în ce mai pregnantă este abandonarea pajiștilor, deoarece localnici nu mai sunt încurajați să crea scă animale în regim
extensiv sau populația în anumite zone este îmbătrânită și nu mai este forță de muncă.
Analizând listele de presiuni și amenințări specificate în formularele standard ale siturilor Natura2000, se poate observa că în unele zone
suprapă șunatul reprezintă un pericol asupra vegetației pajiștilor, iar în altele, dimpotrivă subpășunatul.
Perioada în care pășunatul este permis este esențial să fie respectată pentru a evita tasarea solului, precum și asigurarea m aterialului
regenerativ al veg etației anuale.
Prioritate: 2

M6. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practicile agricole.
În zona de interes vizată de proiectul ”Plums for Junk”, agricultura reprezintă una din cele mai importante activități econom ice. Din vizitele
efectuate în arealul zonelor protejate, putem spune că partea sudică și sud estică a județului Mehedinți (zona câmpiei) este predominant
agrară, la fel ca toată zona de nord -vest a Bulgariei.
Această măsură poate implica colaborarea transfrontalieră a asociațiilor cu specific agricol, producând pe lângă efectele pozitive asupra
solului și subsolului, și o conectivitate interumană, un schimb de experiență și posibilitatea folosirii celor mai bune exemp le în managementul
agricol. Astfel, deși reglement at prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, uzul pesticidelor în agricultură încă este
semnificativ, cu efect nociv și asupra sănătății oamenilor.
Prioritate: 1 , mai ales în contextul noilor programe cu fonduri europene.
Habitate
Cod Denumire SCI Măsură identificată
2340 Dune panonice BG0000182
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetație din Litorelletea
uniflorae și/sau Isoëto -Nanojuncetea ROSCI0206,
BG0000182 M1. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practicile agricole.
M2. Renaturarea luncii Dunării prin deschiderea brațelor moarte sau
meandrelor.
M3. Controlul speciilor invazive
M4. Managementul deșeurilor și a apelor uzate.

***toate măsurile de management prevăzute la speciile de mamifere
acvatice, amfibieni, pești, nevertebrate acvatice și păsări de apă sunt
aplicabile, având efecte de îmbunătățire a statutului de conservare
a habitatelor naturale specificate. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip
Magnopotamion sau Hydrocharition ROSCI0206,
BG0000182
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până
la cele montane, cu vegetație din
Ranunculion fluitantis și Callitricho –
Batrachion ROSCI0206
3140 Ape puternic oligo -mezotrofe cu vegetație
bentonică de specii de Chara ROSCI0206
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de
Chenopodion rubri și Bidention ROSCI0206,
BG0000182
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte
hidrofile de la nivelul câmpiilor până la
nivel montan și alpin ROSCI0206,
BG0000182
40A0* Tufărișuri subcontinentale peri -panonice ROSCI0206 M1. Controlul speciilor de floră invazive.
M2. Reglementarea activității de pășunat în această zonă.

6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu
tufărișuri pe substrat calcaros(Festuco –
Brometalia) ROSCI0206 M1. Menținerea practicilor agricole tradiționale, pr ivind rotirea
culturilor, păstrarea heteroculturilor, folosirea utilajelor ușoare.
M2. Perioada cositului să țină cont de stadiile vegetative ale plantelor
specifice fânețelor, realizându -se după înflorire și fructificație.
M3. Reglementarea pășunatului din p unct de vedere al speciilor,
numărului de indivizi de animale domestice, precum și a perioadei de
pășunat.
M4. Evitarea folosirii îngrășămintelor chimice în practicile agricole.
*** sunt aplicabile to ate măsurile de management propuse pentru
speciile de nevertebrate specifice pajiștilor/pășunilor/fânețelor și a
speciilor de păsări specifice păsărilor. 6120* Pajiști xerice pe substrat calcaros ROSCI0206
6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști
bajifite din Alysso -Sedion albi ROSCI0206
6190 Pajiști panonice de stâncării
(StipoFestucetalia pallentis) ROSCI0206
6250 Pajiști stepice panonice pe loess BG0000182
8310 Peșteri în care accesul publicului este
interzis ROSCI0206 M1. Reglementarea activităților agricole din zona supraterană a
peșterilor.
M2. Managementul deșeurilor și a apelor uzate.
8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică
pe roci silicioase ROSCI0206 M1. Limitarea pășunatului în zone adiacente habitatului.
M2. Controlul speciilor invazive.
8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică
pe roci calcaroase ROSCI0206
8230 Comunități pioniere din Sedo -Scleranthion
sau din Sedo albi -Veronicion dillenii pe
stâncării silicioase ROSCI0206
8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi
calcaroase din etajul montan până în cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii) ROSCI0206
9110 Păduri de fag de tip Luzulo -Fagetum ROSCI0206 M1. Menținerea unei structuri pluriene a pădurilor de foioase și de
amestec, cu arborete de pe ste 80 de ani, într -un procent de 25 -30%.
M2. Păstrarea lemnului mort, mai ales pe cel pe picior, pentru
asigurarea condițiilor ecologice necesare populațiilor de ciocănitori și
unele specii de răpitoare.

M3. Reglementarea folosirii substanțelor chimice în combaterea
invaziei defoliatorilor.
9130 Păduri de fag de tip Asperulo -Fagetum ROSCI0206
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio –
Carpinetum ROSCI0206
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și
Fraxinus excelsior (Alno -Padion, Alnion
incanae, Salicion albae) ROSCI0206,
BG0000182
9150 Păduri medio -europene de fag din
Cephalanthero -Fagion ROSCI0206
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba ROSCI0173

91M0 Păduri balcano -panonice de cer și gorun ROSCI0173 M4. Evitarea schimbării categoriei de folosință, în special din zonă de
pajiște în teren construibil, dar și prevenirea construirii de imobile
de-a lungul văilor, în zone le riverane.

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia ROSCI0173 ,
BG0000182
91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen ROSCI0206
9530* Vegetație forestieră submediteraneeană cu
endemitul Pinus nigra ssp. banatica ROSCI0206
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio –
Fagion) ROSCI0206
91AA Vegetație forestieră ponto -sarmatică cu
stejar pufos ROSCI0206
9180* Păduri din Tilio -Acerion pe versanți
abrupți, grohotișuri și ravene ROSCI0206
91L0 Păduri ilirice de stejar si carpen
(Erythronio -Carpinion) ROSCI0206
Având în vedere că majoritatea habitatelor naturale din zona de interes se regăsesc doar într -o arie naturală protejată, nu este cazul
de acorduri/planuri comune, măsurile specificate fiind aplicabile pentru sust enabilitatea și viabilitatea speciilor de floră și faună sălbatică
menționate mai sus.

Cap.5 . Prezentarea exemplelor de bună practică la nivel european pentru
managementul ariilor naturale protejate

Managementul unei arii protejate implică legislație, resursă materială și resursă
umană. În țările în curs de dezvoltare europene, precum România, Bulgaria, Ucraina, Serbia
etc. au fost identificate suprafețe foarte mari unde natura este într -o stare excel entă de
conservare, practic tocmai datorită lipsei sau slabei dezvoltări a unor ramuri economice:
agricultură de subzistență, industrie grea, urbanizare medie.
România și Bulgaria, odată cu integrarea în Uniunea europeană, și -a aliniat legislația
național ă la legislația europeană, una din cele mai importante realizării ale acestor state,
din punct de vedere al protecție și conservării biodiversității, fiind declararea siturilor
Natura 2000. Aici intervin celelalte componente care conlucrează la un manageme nt
adecvat al unei arii protejate: resursa materială și resursa umană.
În România ariile naturale protejate nu sunt finanțate de stat, astfel dacă în cazul
parcurilor naturale și naționale situația este cât de cât stabilă, fiind finanțate de Regia
Național ă a Pădurilor Romsilva, în cazul majorității siturilor Natura2000 bugetul trebuie
asigurat de custode, fie prin resurse proprii, fie prin intermediul proiectelor cu finanțare
europeană.
În Bulgaria , parcurile naționale sunt proprietatea statutului în exclu sivitate,
gestionate și finanțate de către acesta, iar parcurile naturale, după caz pot fi administrate
și de persoane juridice particulare.
Resursa umană este la fel de importantă, atât cei implicați efectiv în managementul
ariei naturale protejate, cât și cei care beneficiază de acest management, comunicare
dintre cele două ”tabere” fiind esențială.
Despre acest devotament și efort s -au scris de -a lungul timpul ghiduri întregi de bune
practici, pe o componentă sau alta a managementului ariilor protejate, exemple care le
enumerăm și noi aici.

a.) Exemple de bune practici în politici de mediu
a.1) Rețeaua Natura2000
Rețeaua Natura2000 este însăși un exemplu de bună practică prin numărul mare de arii
protejate incluse, acoperind un procent de 18 % din supraf ața terestră și 6% din suprafața
marină a Europei. Practic, este o rețea ecologică de arii protejate, desemnate pentru a
asigura supraviețuirea pe termen lung a speciilor de floră și faună sălbatică și a habitatelor
naturale și seminaturale din Europa. Se întinde în toate cele 28 de țări ale Uniunii Europene,
având ca bază legislativă cele două directive: Directiva Păsări, prin care se declară arii
speciale de protecție avifaunistică (SPA) și Directiva Habitate, prin care se declară siturile
de importanță c omunitară.
Declararea siturile Natura2000 nu semnifică stoparea investițiilor într -un areal,
abordarea Natura2000 fiind în spiritul unei dezvoltări durabile, centrată pe oameni care
respectă natura.

a.2) Danubeparks – rețeaua ariilor protejate dunărene
Danubeparks, rețeaua dunăreană a ariilor protejate, cuprinde 20 de arii de
protejate, din 6 state ale Europei, implementează activități pentru păstrarea și restaurarea
unora din cele mai valoroase habitate ale fluviului Dunărea, punând accent pe importanț a
cooperării transfrontaliere. Principalele obiective ale rețelei Danubeparks sunt:
îmbunătățirea conservării naturii, managementul adecvat al ariilor protejate dunărene,
schimb de experiență în management etc. Bazinul fluviului Dunărea include numeroase s ituri
Natura 2000, parcuri naționale și naturale, situri Ramsar, rezervații naturale și ale biosferei.

a.3) Rețeaua ariilor protejate carpatice – CNPA
CNPA a fost creată în anul 2006, se întinde în 7 țări europene, răspunde la
necesitatea cooperării și coordonării unor măsuri comune de management integrat al ariilor
protejate, creând instrumente comune de lucru în ariile protejate. Este un mijloc de punere
în aplicare a Convenției Carpatice, crescând potențialul de cooperare în cadrul masivul
muntos, precum și cooperarea cu zonele montane învecinate.

a.4) Rețeaua ariilor protejate alpine – ALPARC
ALPARC este o rețea a ariilor protejate alpine, stabilită în 6 țări, care a unit sub
aceleași obiective sute de arii pro tejate, cu diferite niveluri de protecție, din Slovenia până
în Franța. Din 1995, rețeaua a dezvoltat activități în ariile protejate din Alpi, depășindu -se
frontiere culturale, lingvistice și legislative. Rețeaua ariilor protejate alpine este mijlocul
de punere în aplicare a Convenției Alpine, semnată în anul 1991. Activitățile rețelei servesc
scopurilor conectivității ecologice și a biodiversității, îmbunătățirii calității vieții și
dezvoltării regionale, comunicării și educației montane, gestionării dura bile a ariilor
protejate și implicării în cercetare, colaborării și cooperării interstatale.

a.5) Centura verde a Europei – GREENBELT
Centura verde a Europei străbate continentul de la est la vest, reprezentând o
rețea ecologică remarcabilă prin peisajul caracteristic, desenând practic vechea Cortină de
Fier. Rețeaua unește 24 de țări fiind coloana vertebrală a rețelei ecologice Pan -europeană.
Reprezintă un foarte important pas în derularea de proiecte și implementarea de activități
transfrontaliere. Imp ortanța ecologică a acestei centurii este dată de faptul că traversează
40 de parcuri naționale și naturale, precum și de cele peste 3200 de arii naturale protejate
ce se gă sesc în zona tampon situată în cupr insul celor 50 de km de -o parte și de alta a
Centurii Verzi, traversându -se toate zonele biogeografice.

Exemple de b une practici în instrumente financiare

b.1) LIFE Nature
Programul LIFE este principalul program de finanțare, prin care se pune în aplicare
politicile Uniunii Europene în ceea ce privește conservarea și protecția mediului. A fost
instituit de Comisia Europeană în 1992, în baza căruia s -au finanțat peste 1400 de proiecte,
alocându -se o sumă de peste 1, 2 bilioane euro. (Rozylowicz, 2016). Proiectele de acest gen
promovează ideile inovative, parteneriatul între instituții publice și societatea civilă.
Comisia europeană, prin Direcția Generală Mediu și Direc ția Generală Combaterea
schimbărilor climatice, gestionează prog ramul LIFE.
În perioada 1992 -1995, LIFE a promovat proiecte care vizau: promovarea
dezvoltării durabile și a calității mediului (tehnici noi de monitorizare, tehnologii curate,
gestionarea deșeurilor, refacerea zonelor degradate, utilizării raționale a t erenurilor,
poluarea acvatică ), protecția habitatelor și speciilor pe cale de dispariție sau amenințate
cu dispariție, combaterea deșertificării, eroziunii, educație, formare și informare .
LIFE Natura a fost instrumentul principal de punere în aplicare a celor două
directive, implicit a rețelei Natura2000, care promovează conservarea habitatelor naturale
și seminaturale și a speciilor de floră și faună sălbatică, ținând cont de aspecte sociale,
economice, culturale de particularități regionale și/sau local e ale fiecărui membru. Astfel,
în perioada de implementare a programului, au fost finanțate proiecte pentru conservarea
și protecția naturii, care au dus la menținerea sau refacerea unor habitate degradate, la
îmbunătățirea statutului de conservare a speci ilor de floră și faună sălbatică.
A treia parte a programului, LIFEIII a continuat implementarea măsurilor activate
în anii anterior, dezvoltând rețeaua Natura2000 din punct de vedere administrativ și al
managementului. În această a treia parte s -a pus baza dezvoltării regionale a acestui
program, prin includerea unor noi state membre în Uniunea Europeană.

c.) Exemple de b une practici în managementul ariilor protejate

c.1) Managementul forestier
c.1.1) Protejarea speciilor rare (tisă europeană și cocoș de munte) de către pădurile
Municipale din Banska Bystrica
Peste 7000 ha de teren forestier aparținând Municipalității Banska Bystrica, parțial
incluse în Parcul Național Vel ’ka Fatra , sunt recunoscute p entru densitatea cea ia mare de
tisă europeană, Taxus baccata. Administratorii păsurilor asigură regenerarea, conservarea
arborelui și protejarea acestuia împotriva efecetelor negative produse de cerbul roșu.

Protecția și conservarea acestor păduri se exti nde și în perioada de împerechere a cocoșului
de munte.

c.1.2) Păduri cu o Înaltă Valoare de Conservare (HCVF)
Certificarea managementului forestier (sau certificarea pădurilor) reprezintă
tendința actuală a managerilor forestieri și o modalitate de exti ndere a piețelor produselor
forestiere obținute prin implementarea unui management durabil forestier. În anul 1993, a
fost înființat Consiliul Forestier (Forest Stewardship Council), un ONG al cărui scop este
promovarea, dezvoltarea și implementararea conc eptului de management durabil al
pădurilor, ținând cont de protecția pădurilor, de conservarea speciilor și de aspectelor
socio-economice. Marca FSC atestă faptul că produsele din lemn provin din păduri
gospodărite corespunzător.
Pădurile cu o înaltă valo area conservativă sunt acelea care au unul sau mai multe
dintre următoarele caracteristici:
-zone forestere care includ valori ale biodiversității semnificative la nivel global, regional
sau național ( de exemplu specii rare, endemice, periclitate sau vuln erabile) și/sau păduri
vaste foarte importante din punct de vedere peisagistic;
-zone împădurite care conțin habitate rare, endemice sau periclitate;
-zone împădurite care furnizează importante servicii ecosistemice, pentru comunitățile
locale și pentru me diul înconjurător;
-zone împădurite importante pentru identitatea culturală a comunităților locale.

c.2) Managementul pajiștilor
c.2.1) Practicarea activităților tradiționale pentru conservarea și protecția habitatelor
naturale și seminaturale ale pajiștilor
Pajiștile semi -uscate ale Carpaților Albi, lanț muntos aflat la granița dintre Cehia și Slovacia
au fost considerate cele mai bogate din punct de vedere al diversității specifice din lume
(Merunskova et al., 2012). Pe aceste pajiști, cositul pra cticat cu regularitate a fost
recunoscut ca mod de management eficien t și durabil.
Fânețele și pajiștile uscate și semiuscate din Transilvania se numără printre ultimele
regiuni foarte importante din punct de vedere ecologic din Europa. Practicile agricole non
invazive, realizate încă cu unele tradiționale, precum și datorită modului de rotire a
culturilor, folosirea minimă (sau deloc) a îngrășămintelor chimice și pășunatu l rațional au
permis supraviețuirea unei diversității foarte mari de floră și faună sălbatică. La nivel
european, aceste tipuri de pajiști au fost declarate Pajiști cu Înaltă Valoare Naturală. Pe
lângă numeroasele specii din flora și fauna sălbatică a Româ niei care pot fi întâlnite aici,
pajiștile oferă și un peisaj cu o valoare extraordinară.
Fundația ADEPT din România a implementat proiecte acre au dus la dezvoltarea
rurală a zonei transilvănene, proiecte în care s -au împletit studiile științifice cu cele
practice. Datorită unor astfel de proiecte, acum se pot declara și în alte zone Pajiști cu
Înaltă Valoare Naturală, în baza cărora membrii comunităților locale pot primi compensații
de la organismele competente (compensații APIA, Natura 2000).

c.2.2) Restaurarea pajiștilor umede și introducerea schemelor de agro -mediu în Republica
Slovacă.
Fânețele Belianske Luky, situate la poalele Munților Tatra Mare, sunt unele dintre
cele mai mari pajiști umede, foarte bine conservate, cu specific calcaros, incluzând tipuri
de pajiști rare, cu o mare valoare ecologică. Cu o suprafață de peste 100 de hectare,
beneficiază de statut de protecție încă din 1983, când au fost declarate rezervație naturală,
iar din 2004 au fost declarate sit de importanță comunitară. Practici le tradiționale privind
cositul și adunatul fânului (realizate manual de -a lungul timpului), precum și periodicitatea
și momentul realizării acestor practici, au asigurat un management adecvat unor astfel de
terenuri.
Cu toate acestea, odată cu declararea pajiștilor ca rezervație naturală, localnici nu
au mai realizat activități agricole, iar pajiștile au în ceput să se împ ădurească, ceea ce a dus
inevitabil la hotărârea de a le restaura din punct de vedere ecologic. Astfel, pe lângă faptul
că s-a început d in nou cositul, s -au îndepărtat și arbori și arbuștii și s -a aplicat și tehnica

mulcirii, în fiecare din această etapă fiind folosite utilaje agricole adecvate, pentru a se
evita tasarea solului sau crearea de șanțuri adânci.
În sprijinul măsurilor de res taurare aplicate de autoritățile locale, au venit și
fermierii care, pe lângă că au fost implicați în mod activ în această activitate, au putut
beneficia și de subvenții de agro -mediu pentru pajiștile permanente.

c.3) Managementul zonelor umede
c.3.1) Zonele tampon pentru protejarea peșterilor în Slovacia
Sistemele cavernicole reprezintă o categorie aparte de zone umede, extrem de
sensibile atât la factori din interiorul peșterilor, cât și la factori din exterior. Activitățile
agricole, de turism haotic, forestiere intensive ar putea avea un impact extrem de puternic
și negativ asupra stării de conservare a unui sistem cavernicol, din cauza permeabilității
rocii calcaroase. Astfel toate reziduurile chimice din îngrășăminte sau combustibili pot ușor
fi ”tra nsportate” către interiorul peșterilor. Astfel, în Slovacia s -a creat un fel de zonă
tampon deasupra și în jurul peșterilor, interzicându -se practicile agricole și forestiere. 17
astfel de zone tampon au fost stabilite în Carpații calcaroși ai Slovaciei, l imitele acestor
zone stând și la baza desemnării siturilor RAMSAR și a zonelor umede carstice subterane.

c.3.2) Reabilitarea hidrologică și ecologică a unor zone umede
Turbăriile reprezintă habitate foarte importante, atât datorită rarității acestora, a
speciilor endemice cărora oferă suport ecologic, cât și vechimii mlaștinilor care le includ.
Turbăriile au fost afectate în mod profund prin drenaj și desecare aproape în toate țările
europene, cauzând și o scădere foarte mare a nivelului pânzei freatice. Într -un parc național
din Polonia (Parcul Național Bieszczady) s -a construit un sisteme de ecluze pe fostele rigole,
permițând astfel creșterea nivelului apei în rigole, cu influență directă asupra creșterii
nivelului pânzei freatice, atât de important în păstrarea specificului de mlaștină de turbărie.

În România, în bazinul râului Dorman, au fost r eabilitate ecologic două locuri, prin
construirea a trei tipuri de baraje, cu roci, piatră și lemne. Efectele pozitive ale acestor
lucrări au fost reabilitate habitatele riverane, s -a constatat o creștere a diversității
specifice, s -a crescut nivelul de apă în perioadele secetoase și s -a îmbunătățit calitate apei
(Bănăduc et. al , nepublicat) .

d.4) Managementul speciilor invazive
d.4.1) Crearea de inventare ale speciilor alogene invazive pentru Europa – DAISIE
Proiect finanțat de Uniunea Europeană, acest sistem de informare și avertizare
timpurie reunește date privind invaziile speciilor. Pagina de internet a proiectului oferă
informații valoroase privind mai bine de 10000 de specii alogene care invadează terenurile
agricole abandonate, zone rurale, zonele cu infrastructură rutieră și feroviară. Datele sunt
furnizate de o echipă internațională , formată din mai bine de 1600 de specialiști, care
actualizează în permanență baza de date cu noi informații fie privind alte specii invazive
descoperite, fie cu alte puncte de invazie ale speciilor deja cunoscute.
Astfel s -au putut realiza hărți pentru 100 cele mai dăunătoare specii, care sunt
mereu actualizate. Pe lângă faptul că se poate știi cu exactitate unde are loc invazia, se
pot face estimări de noi puncte posibile de intervenție, putând fi aplicate anumite măsuri
de prevenție. ( http://www.europe -aliens.org/ )

d.4.2) Evaluarea riscurilor ample de mediu pentru biodiversitate cu metode testate
– ALARM
în cadrul acestui proiect s -au efectuat cercetări privind modul în care habitatele cad
pradă invaziilor. De asemenea , s-au identificat c ele mai importante 6 căi de pătrundere a
speciilor alogene în habitatele naturale și seminaturale: eliberare voluntară/evadare,
contaminare involuntară, călătorie ”clandestină”, coridoare sau rute, respectiv răspândire
naturală.

d.4.3) Eliminarea speciilor invazive lemnoase – Ailanthus altissima

În Europa și în SUA au fost folosite numeroase metode de a elimina speciile lemnoase
invazive, în special pentru falsul oțetar – Ailanthus altissima. În Ungaria au fost aplicate atât
metode chimice cât și mecanice în mai multe arii naturale protejate, cu e fect pozitiv și cu
foarte puțin impact asupra biodiversității. Cea mai cunoscută metodă este cea a crestării
trunchiului de arbore, mai gros de 8 cm circumferință. În crestături, s -a introdus câte un
burete, unde s -a inoculat substanța chimică. În unele lo curi s -a avut nevoie de aplicarea
tratamentului în două rânduri. După ce s -a uscat complet arborele a fost îndepărtat
mecanic.

Cap. 6 Prezentarea exemplelor europene de inovații în protecția și conservarea
ecosistemelor din regiunea transfrontalieră.
Inovații tehnologice
Tehnologia a luat un avânt extraordinar încep ând cu secolul trecut, dar are o
ascensiunea aproape galopantă în zilele noastre. Astfel, era o chestiune de timp când
această tehnologie urmează să aibă un impact pozitiv în conservarea biod iversității. Cinci
exemple de inovație în tehnologie se pare că aduc beneficii foarte mari în conservarea
speciilor: sticla Ornilux , care are un strat reflectorizat UV, vizibil pentru ochiul păsărilor,
invizibil pentru cel uman, face ca păsările să evite o coliziune directă cu geamurile (turnurile
de comandă ale aeroporturilor, clădirile foarte înalte cu geamuri mari etc. sunt
monitorizate în diferite locuri ale lumii , mortalitatea fiind foarte ridicată în rândul păsărilor
mici, în urma coliziunilor cu geam urile normale); în cazul cornului de rinocer sintetic ,
bioingineria intenționează să realizeze, folosind keratină și ADN de rinocer, replici ale
cornurilor de rinocer, pentru a înlocui comerțul ilegal, cunoscându -se faptul că traficul cu
animale sălbatice (sau păți ale acestora) este al patrulea ca intensitate după piața
drogurilor, armelor și a traficului cu persoane; emițătoare de impulsuri acustice atașate la
plasele de pescuit marine pentru a evita prinderea cetaceelor în plasele pescărești, folosite
cu real succes pe scară largă; dronele sau UAV au diferite funcționalități, în managementul
ariilor protejate, inclusiv în România, fiind folosite pentru cartografierea habitatelor,
indexarea vegetației, iar în unele părți ale lumii, și -au dovedit eficiența și în lupta împotriva
braconierilor; radioemițătoarele sunt aparate folosite deja pe scară largă pentru a putea
monitoriza diverse specii de animale, pentru a transmite date despre migrația păsărilor,
pentru a localiza diverse exemplare ale animalelor sălbatice (de exemplu, zimbrii
reintroduși în România sunt monitorizați in situ cu ajutorul radioemitățoarelor).
Pe lângă acestea, mai pot fi exemplificate camerele foto -video folosite pentru
monitorizarea faunei din puncte fixe, aparatura GPS și softurile aferente, platforme online
etc.

Inovații în dezvoltarea infrastructur ii vezi
Noile programe cu finanțare europeană, precum și noile politici de mediu, pun un
mare accent pe dezvoltarea infrastructurii verzi: de la investiții în agricultura ecologică,
tuneluri și pasaje de trecere peste autostrăzi, izolarea l iniilor electrice, construirea de case
cu acoperișuri verzi, investiții în parcuri din orașe, până la dezvoltarea de rețele ecologice
transnaționale, toate sunt prevăzute în strategia europeană pentru infrastructura verde.

BIBLIOGRAFIE

1. Appleton, M.R. și Meyer, H (editori) – 2014. Dezvoltarea de măsuri comune de
management integrat pentru pa trimoniul natural cheie din Mun ții Carpați. Pachet de
lucru 4. Management integrat al diversității biologice și al peisajului pentru
dezvoltarea regio nal durabilă și conectivitatea ecologică în Carpați. WWF Vienna.

2. Avedic, M. &al. – 2010. Necesitățile ecologice ale speciei Aythya nyroca în lungul
Dunării Inferioare. Raport elaborat de SOR în cadrul proiectului LIFE07/NAT/000681
Conservarea transfrontaliera a Phalacrocorax pygmaeus și Aythya nyroca în situri
cheie din româniași Bulgaria, Danube -Carpathian Programme Romania.

3. Bulgarian Ministry of Agriculture and Forests, the Ministry of Environment and Water,
WWF, Bulgarian experts and NGOs -2001. Strategy for the Protection and Restoration
of Floodplain Forests on the Bulgarian Danube Islands .

4. Cheshmedjiev, S. & al. – 2016. Ecological characteristics of the main river
catchments in Vrachanska planina Mountains, ZooNotes, Supplement 3, Plovdi v
University Press, Plovdiv.
5. Erikstad, L. & Díaz -Martínez, E. – 2015. ProGEO: a European innovative approach
towards nature conservation, Hainburg, Austria.

6. Janák M., Marhoul P., Matějů J. – 2013. Action Plan for the Conservation of the
European Ground Sq uirrel Spermophilus citellus in the European Union. European
Commission.

7. Tanyu M. & al. – 2013. Compatibility assessment report for a facility for treatment
and conditioning of radioactive waste with high volume reduction factor at Kozloduy
Nuclear Power Plant, raport de mediu.

8. Todorov, E. & al. – 2015. Current Breeding Distribution and Conservation of White –
tailed Eagle, Haliaeetus albicilla (L.) in Bulgaria, Acta zoologica bulgarica, 67 (1),
pag. 3 -10.

9. Planul de management al Parcului Natural Porțile de Fier, 2013.

10. Planul integrat de management al siturilor ROSPA0011 Blahnița , ROSCI0173 Pădurea
Stârmina , ROSCI0306 Jiana și ROSPA0024 Gruia -Gârla Mare , doar trupul care se
suprapune parțial cu ROSCI0306 Jiana

11. http://www.gradiste.ro/pos -mediu/activitati/07_a6_masuri_mamifere.pdf

12. http://www.gradiste.ro/pos -mediu/activitati/13_a12_masuri_pesti.pdf

13. http://www.gradiste.ro/pos -mediu/activitati/13_a12_masuri_pesti.pdf

14. http://www.gradiste.ro/pos -mediu/activitati/04_a3_masuri_pasari.pdf

15. http://www.gradiste.ro/pos -mediu/activitati /16_a15_masuri_habitate_plante.pdf

16. http://www.gradiste.ro/pos -mediu/activitati/10_a9_masuri_amf_rept_nev.pdf

17. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Cricetus%20cricet
us%20factsheet%20 -%20SWIFI.pdf

18. http://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/docs/green_infrastructure_
broc.pdf

19. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura200 0/index_en.htm

20. http://community.lovenature.com/wild/innovation -for-conservation -5-
technologies -that-are-saving -species

21. http://www.alarmproject.net

22. http://www.valeanirajului.ro/natura2000/images/cikkek/Masuri%20minime%20conserv are_
2013_dezbatere.pdf