In temeiul art.108 din Constituția României, republicată, al art.16 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,… [307430]

LUCRARE DE LICENȚĂ

ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA

ACTIVITATII DE MENTENANTA

LA PISCINELE CU APA SARATA DIN

CENTRELE DE TRATAMENT

CUPRINS:

INTRODUCERE:

In temeiul art.108 [anonimizat], al art.16 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 [anonimizat], cu modificările și completările ulterioare și art.18 alin.(1) lit. m) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, [anonimizat] a piscinelor cu apa si mentinerea calitatii apei in care se realizeaza tratamentul de balneoterapie .[1]

[anonimizat]. Studiul sa efectuat la CENTRUL MEDICAL BARTICESTI din Barticesti judetul Neamt in departamentul balneofizioterapie la piscinele cu apa sarata.

[anonimizat], cand Germanii au anuntat ca au introdus pentru prima data conceptul de fiabilitate pentru a imbunatati fiabilitatea rachetelor V1 si V2. In 1950, Departamentul Apararii al SUA a [anonimizat], in 1952, a [anonimizat](AGREE), al carui prim raport a fost publicat in 1957.

In 1954 un simpozion national de fiabilitate a [anonimizat] 1957, Fortele Aeriene ale SUA au intocmit prima specificatie militara:”Programul de Asigurare a Fiabilitatii pentru Echipamentele Electronice”. Ulterior si acest concept a [anonimizat]. Fiabilitate: Probabilitatea ca o [anonimizat], pentru o anumita perioada de timp si cu un nivel de incredere dat.

Mentenabilitatea

O prima referire la mentenabilitate poate fi gasita in anul 1900, [anonimizat]. Intr-[anonimizat]-al doilea Razboi mondial si anii 1950, cand au fost initiate mai multe actiuni privitoare la mentenabilitate. [anonimizat], pentru realizarea mentenantei.In 1960, Fortele Armate Aeriene ale SUA au initiat un program pentru dezvoltarea unei abordari eficiente a mentenabilitatii, concretizat in specificatii privind mentenabilitatea tehnicii militare americane. Prima carte disponibila comercial despre mentenabilitate(Electronic Maintenability) a aparut in 1960, [anonimizat]-a [anonimizat].

Mentenabilitate: Probabilitatea ca un echipament sau o componenta avariata sa fie

readusa la starea initiala de functionare

Nevoia de mentenabilitate a devenit mai importanta ca niciodata datorita cresterii alarmante a costurilor pentru mentinerea in functiune a echipamentelor si sistemelor. Unele din obiectivele aplicarii principiilor mentenabilitatii sunt de a reduce durata si costurile mentenantei, de a determina costurile manoperei si altor resurse necesare pentru realizarea mentenantei si de a utiliza datele pentru estimarea disponibilitatii sau indisponibilitatii echipamentului Atunci cand principiile mentenabilitatii sunt aplicate, pentru orice produs, rezultatele pot fi reducerea timpilor de stationare, readucerea rapida a produsului la starea normala dupa fiecare interventie, si disponibilitatea maxima a acestuia.

Atunci cand un echipament sau o componenta se defecteaza, ceea ce va avea, probabil, loc, mai devreme sau mai tarziu, din moment ce nimic nu poate fi facut sa nu se strice, este important ca acesta sa fie reparat repede astfel incat sa fie disponibil, din nou, in cel mai scurt timp posibil.

Mentenanta

Desi omul a simtit nevoia de a-si intretine uneltele inca din vechime, inceputurile ingineriei mentenantei moderne poate fi considerata ca fiind dezvoltarea motorului cu abur de catre James Watt(1736-1819), in 1769, in Marea Britanie. In 1886, a fost publicata o carte privind mentenanta cailor ferate. In anii 1950 a fost inventat termenul de mentenanta preventiva iar in 1957 a fost publicata o agenda a ingineriei mentenantei. De-a lungul timpului, in aria ingineriei mentenantei au avut loc numeroase dezvoltari, iar in prezent, universitatile ofera programe academice pe aceasta tema.

Mentenanta: Toate activitatile necesare pentru a mentine sau a readuce o componenta sau un echipament la starea initiala de functionare.[2]

CAPITOLUL I

DISPOZITIVE POMPARE-FILTRARE

UTILIZATE IN MEDIUL INDUSTRIAL

. AMENAJAREA CAMEREI DE POMPARE /FILTRARE A BAZINELOR DE CAPACITATE MARE

Pentru piscinele al căror volum de apă este apropiat de 120/350 m3, căminul tehnic trebuie să aibă următoarele caracteristici minime: lungimea 3,50 m, lărgimea 2,50 m, înăltimea 1,70 cu o deschidere a usii de 1m cel putin.

Acesta trebuie să fie :

-perfect impermeabil

-bine drenat pentru a evita infiltrarea de apă si umiditatea

-ventilat, iluminat.

Dacă locul unde se construieste o permite, se recomandă să se situeze baza acestui local la un nivel inferior celui al bordurii, de la 40 la 50 cm aproximativ, permitând astfel filtrului să fie în sarcină.

Partea electrică grupează tot materialul de filtrare:

pompa, colectorul de aspiratie, filtrul, tabloul electric

1. 2. SCHEMA DE PRINCIPIU ANSAMBLU FUNCTIONAL

Fig. 1.schema de principiu instalatie de filtrare camin tehnic

Parti componente:

-panou electric

-pompa recirculare

-dozator substanta tratare apa

-vana 6 cai

-colector de aspiratie

-filtru cu nisip

1.3. CIRCUITUL DE FILTRARE

Pentru ca un circuit de filtrare sa fie fiabil si eficient avem nevoie ca pompa de recirculare , filtrul ,vana cu 6 cai si celelalte coponente conexe sa fie anticorozive,astfel toate componentele in contact cu apa sarata sunt din Polimeri florurați (au proprietăți deosebite datorită forțelor intramoleculare mari și simetriei moleculei. Fac parte dintr-o familie de compuși macromoleculari în care atomii de hidrogen sunt înlocuiți total sau parțial cu atomi de fluor. Principalele proprietăți ale acestor polimeri se referă la stabilitatea termică într-un domeniu larg de temperatură și rezistență chimică la majoritatea agenților chimici)[6] iar schimbatorul de caldura din otel inoxidabil in aliaj cu titan.

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE POMPA PISCINA:

Corpul pompei: : ABS Racorduri aspiratie / refulare:

ABS Prefiltru ABS / PVC Cos fltru inspectabil cu capac infiletat din polietilena de inalta densitate

Rotor: lexan armat cu fibra de sticla (rezistent la abraziunea nisipului)

Difuzor: lexan armat cu fibra de sticla (rezistent la abraziunea nisipului)

Etansare mecanica: grafit Contraflansa: ceramica

Ax: otel inox cu parte izolata

Suport pompa: polipropilena

Capac filetat prefiltru: lexan cu garnitura tratata cu teflon

MOTOR POMPA PISCINA: Atasat, ventilat extern Nivel de protectie IPX5 cu parti izolate Clasa de izolatie: F Motoarele monofazice sunt dotate cu condensator conectat permanent si cu protectie termica inclusa in infasurare Rulmenti cu lubrifiere automata Turatie: 2850 rmp Proiectat pentru functionare continua

Fig.2. pompa recirculare [7] [9]

Calculul debitului unei pompe de piscina / Perioada zilnica de functionare

Volumul de apa al piscinei: se estimeaza ca totalitatea apei din piscina trebuie sa fie filtrata in 4 ore Pentru a se determina debitul pompei se imparte volumul de apa al bazinului la 6. Un bazin de 120 m3 are nevoie de o pompa pentru piscina cu debit de 20 m3/h.

Dupa alti autori, pentru că filtrul se murdăreste si frânează debitul de apă, se aplica un "coeficient de murdărire» (1,20 – 1,30)., adica debitul rezultat al acestor pompe de piscina va fi 20 m3/h. x 1,2= 24 m3/h. [7]

fig. 3.Puterea pompei alese pentru debitul necesar[13]

FILTRU PISCINA

Filtrarea apei in scopul limpezirii se face de catre filtrul de nisip

Filtrul, cu toate functiunile sale, este comandat de o vana cu 6 cai montata pe capacul filtrului sau lateral fata de aceasta

fig .3.filtru piscina [8]

Dimensionarea filtrului(caracteristicile A,B,D,H, N) este facuta in functie de cantitatea de apa din piscina si debitul pompei(K)

strat nisip superior = (H-A-B) granulatie de 2 pân ă la 4 mm

strat nisip filtrant = (A) granulatie de 0,5 pân ă la 1.25 mm:

Fig.4. Dimensiunile filtrului cu nisip necesar debitului pompei [14]

VANA MULTIFUNCTIONALA

Maneta vanei va fi actionata numai cu pompa oprita.

Pozitiile si functiile vanei cu 6 cai sunt:

-FILTER (filtrare) – pozitia pentru operatia de filtrare a apei din piscina

-RECIRCULATION (recirculare) – Modulul “recirculare” permite circularea apei fără trecerea acesteia prin filtrul de nisip. Această operatiune poate fi folosită pentru o difuziune rapidă a tratamentului soc si pentru curatirea luciului apei prin filtrele grosiere din skimmer si pompa.

-BACKWASH (spalare) – cand filtrul de nisip este prea imbacsit manometrul indica pe culoarea rosie, iar nisipul trebuie curatat. In mod normal manometrul trebuie sa indice 0,8 -1 bar. Trecand maneta pe pozitia Backwash si pornind pompa se spala nisipul, iar apa murdara este eliminata pe iesirea WASTE la canal sau se dirijeaza printr-un furtun afara din camin. Spălarea durează 1-2 minute până se observă că vizorul este curat. După spălare se recomandă efectuarea operatiei de clatire (RINSE).

-RINSE (clatire) – se utilizează pentru asezarea nisipului in filtru, după operatia de spălare. Operatia durează 1-2 minute. După terminarea operatiilor de spălare si clatire, se va completa piscina cu apa pana aceasta va ajunge la nivelul de colectare a skimmerului.

-WASTE (golire)- prin manevrarea valvei pe aceasta pozitie si pornirea pompei se realizeaza golirea apei la canal

-CLOSED (inchis) – prin aceasta pozitie a vanei cu 6 cai circuitul dintre pompa si filtru este oprit si se pot face interventii la pompa si la corpul filtrului.

1.4.DIMENSIONAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA

Fig 4. Schimbator caldura [10]

Dimensionarea(cv Q ≈ 0 W) unui schimbator de caldura este data de volumul de apa ,debitul pompei ( debit (exprimat in m3/h) = (volumul piscinei) /6),temperatura si umiditatea mediului ambiant, perioada de exploatare(h/zi). Sarcina termică totală a piscinei Q se poate calcula cu relația:Q=Q1+Q2+…….+Qn

(Q1…Qn reprezinta toti factorii de pierdere a caldurii)

Valoarea sarcinii termice totale a piscinei reprezintă tocmai valoarea sarcinii termice a sistemului de încălzire a apei din piscină. Încălzirea piscinelor poate fi realizată monoenergetic, dar și cu ajutorul unui sistem energetic bivalent, cel mai adesea utilizând energia solară în combinație cu o altă sursă de energie, care poate fi obținută prin arderea unui combustibil, sau energia electrică. Ca și combustibili se pot utiliza lemne, brichete, peleți, combustibili lichizi, sau combustibili gazoși. Energia electrică se poate utiliza cel mai eficient cu ajutorul unei pompe de căldură.

Acest calcul arată că pentru evaluări estimative rapide, este relativ corect să se calculeze

sarcina termică a instalației de încălzire a apei din piscine , , prin metoda utilizată de numeroase firme producătoare de echipamente de încălzire, care consideră că această instalație trebuie să compenseze răcirea apei din piscină cu 0,5°C/zi în cazul piscinelor închise, respectiv cu 1°C/zi în cazul piscinelor deschise. ;[11]

Fig 5 Variația coeficentului de convecție pe partea apei

și a coeficientului global de transfer termic, în funcție de viteza apei;[11]

– k – coeficientul de convecție;[11]

Fig .6.Variația temperaturii solului la diferite adâncimi în diferite perioade ale anului;[11]

Cap 2 PROIECTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTATRE FILTRARE LA BAZINUL INTERIOR BARTICESTI

2.1Schema de principiu si componentele instalatiei din camera tehnica

Zone necesare functionarii bazine balneoterapie :

a.) zona funcțională de bază, cuprinde bazinul de tratament și de activități recreative în apă , zonă numită în continuare sala bazinului sau aria bazinului, după caz;

b.) zona servicii suport al funcțiunii de bază, este zona care cuprinde spațiile destinate serviciilor indispensabile activității din zona funcțională de bază;

(vestiare, grup sanitar, bariera igienica)

c.) zona public (utilizatorii prezenți în complexul piscinei pentru a practica alte activități în afara celor relaționate de bazin)

Nota: în sensul prezentei intră aici și zona funcțiilor complementare (sauna, fitness, welness, spa, închiriere echipament etc);

d.) zona instalații tehnice ;(camera pompe si filtrare)

e.) zona activități auxiliare este zona care cuprinde spațiile destinate activităților administrative.(receptie piscine)

[art 5 pct a),b),c),d),e).; din Legea nr. 95/2006]

2.2COMPONENTE TEHNOLOGICE SPECIFICE – ansamblu de instalații, echipamente, elemente, obiecte, care îndeplinește una sau mai multe funcțiuni bine precizate, față de care se programează lucrările de mentenanță preventivă;

Componente utilizate in camera tehnica la CENTRUL MEDICAL BARTICESTI

Tabelul 1

CAPITOLUL 3 MENTENANȚA SISTEMULUI DE POMPARE / FILTRARE

3.1 TERMENI SI ABREVIERI

. Lucrare de mentenanță – ansamblul tuturor acțiunilor tehnice și organizatorice care se execută asupra instalațiilor și componentelor acestora după punerea în funcțiune și care sunt efectuate pentru menținerea sau restabilirea capacității acestora de a-și îndeplini funcțiile pentru care au fost proiectate.

Modernizare – ansamblu de lucrări prin care, fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate se înlocuiesc elementele uzate moral și/sau fizic cu elemente noi, cu performanțe superioare sau se adaugă elemente cu scopul de a crește performanțele și rentabilitatea SISC peste nivelul inițial prevăzut în proiectul aprobat. Lucrările de modernizare nu reprezintă lucrări de mentenanță.

Reabilitare – ansamblu de lucrări complexe de mentenanță efectuate asupra SISC prin care, fără modificarea tehnologiei inițiale, se restabilește starea tehnică și de eficiență a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viață

Reparație – lucrare de mentenanță corectivă prin care se elimină un anumit defect, depistat la instalatie, astfel încât acestea să poată fi readuse în starea normală de funcționare. Reparația are o periodicitate prestabilită, un plafon valoric și se programează în funcție de starea tehnică atunci când este necesar. Reparațiile se pot executa în cadrul activității de mentenanță corectivă (deoarece au un caracter accidental), dar și pentru a preveni o întrerupere accidentală a funcționării prin dezvoltarea unor degradări constatate cu ocazia efectuării unor lucrări de mentenanță preventivă.

Reparație majoră – reparație care afectează structura sau caracteristicile funcționale ale unei instalații sau care conduce la schimbarea concepției inițiale a componentelor acesteia.

. Reparație minoră – reparație care nu afectează structura sau caracteristicile funcționale ale unei instalații și care nu schimbă concepția inițială a componentelor acesteia

Lucrare de mentenanță – ansamblul tuturor acțiunilor tehnice și organizatorice care se execută asupra instalațiilor și componentelor acestora după punerea în funcțiune (PIF) și care sunt efectuate pentru menținerea sau restabilirea capacității acestora de a-și îndeplini funcțiile pentru care au fost proiectate.

Retehnologizare – ansamblu de lucrări de înlocuire/modificare a unor tehnologii existente uzate moral și/sau fizic, utilizate , cu tehnologii bazate pe concepții tehnice de dată recentă, în scopul creșterii producției, reducerii consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor de exploatare și întreținere, schimbării combustibililor sau a tehnologiilor de ardere, reducerii emisiilor poluante etc. Retehnologizarea conduce la creșterea performanțelor peste nivelul lor inițial prevăzut în proiect. Lucrările de retehnologizare nu constituie lucrări de mentenanță întrucât presupun un volum important de lucrări de modificare cu scop de modernizare, aplicate unei instalații prin înlocuirea unor porțiuni mari din aceasta sau/și prin adăugarea unor componente. Retehnologizarea majorează valoarea contabilă a mijloacelor fixe.

MTTR

Identificare Reparare

Incident Diagnoza Incident

MTBF

MTBSI

Timp

MTTR – Timpul Mediu de Reparare Mentainabilitate(Serviceabilitate) MTBF – Timpul Mediu de Buna Functionare Disponibilitate MTBSI – Timpul Mediu intre defectiuni Fiabilitate

Zona de defectare constanta

Timp

Fig. 7. Curba “cada” a defectarii echipamentelor

In practica exista mai mult interes in privinta fiabilitatii din perioadele “de inceput” si ”de uzura”, decat cea din perioada de d efectare constanta. Exista cateva motive pentru aceasta:

Pentru majoritatea circuitelor echipamentelor, numarul defectiunilor in timpul perioadei de defectare constanta este mic, aproape neansemnat, in comparatie cu alte probleme sau preocupari. Utilizatorii sunt preocupati ca perioada de uzura sa nu apara mai devreme decat perioada prevazuta, de invechire a echipamentului.

Defectele aparute in perioada de inceput sunt percepute mai negativ decat cele mai tarzii, iar in multe cazuri, in special pentru echipamentele electronice durata de viata este atat de scurta incat, practic, este acoperira de perioada de defecte premature.

3.2 OPERAȚIUNI DE MENTENANTA – studiu de caz

─ Activitățile de mentenanță se stabilesc astfel încât:

a) să contribuie la realizarea nivelului de siguranță în exploatare în concordanță cu obiectivele de fiabilitate, disponibilitate, securitate și operare a acestora pe bază de costuri eficiente;

b) să se asigure protecția personalului de exploatare și a mediului în conformitate cu prevederile legale în domeniu;

c) să se asigure periodic culegerea datelor necesare pentru evaluarea stării tehnice, astfel încât să se permită depistarea din timp a deteriorărilor sau stărilor care pot afecta performanțele tehnice de funcționare și/sau siguranța, aplicând cu prioritate programe de supraveghere și mentenanță predictivă;

d) să fie realizate în baza unui plan întocmit în conformitate cu prevederile de exploatare, care să asigure că își îndeplinesc funcțiile pe toată durata de viață;

Obiectivele activităților de mentenanță constau în:

a) întocmirea unui eficient, bazat pe costuri justificate prin rezultatele obținute și care să reflecte obiectivele , siguranța în funcționare și fiabilitatea acestora, protecția muncii și a mediului,;

b) aplicarea prevederilor corelat cu importanța pe care fiecare o are pentru siguranța exploatării, securitatea personalului, protejarea mediului sau pentru îndeplinirea altor cerințe specifice;

c) crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor aplicării și a eficienței;

d) definirea clară a responsabilităților, pe niveluri ierarhice, în realizarea lucrărilor de menetenanță, precum și alocarea corespunzătoare a acestora;

e) asigurarea la timp a resurselor (suport tehnic, suport logistic, fonduri, forță de muncă) necesare realizării ;

f) asigurarea evaluării și măsurării stării tehnice prin aplicarea unor programe adecvate;

g) identificarea situațiilor în care cerințele programelor de mentenanță sau criteriile interne de performanță prescrise pentru lucrările de mentenanță nu sunt respectate, în vederea urmăririi și dispunerii soluționării acestora

h) respectarea cadrului legal general și a cerințelor specifice emise pe baza acțiunilor/cerințelor de mentenanță, iar cheltuielile de mentenanță se asociază fiecărei activități specifice desfășurate, asigurând condițiile necesare pentru raportarea acestora . Obiectivele activității de mentenanță

Activitățile de mentenanță desfășurate în vederea stabilirii lucrărilor de mentenanță preventivă sunt activități de supraveghere prin intermediul cărora, în mod periodic sau continuu, se obțin informații cu privire la starea tehnică, în vederea stabilirii necesarului de lucrări de menținere/restabilire a performanțelor.

Activitatea de supraveghere se execută atât de către personalul de mentenanță, cât și de către cel de exploatare.

Activitatea de supraveghere se execută pentru a urmări respectarea nivelurilor parametrilor caracteristici de funcționare, prestabilite prin norme tehnice sau prin caietele de sarcini. Valorile observate se compară cu valorile înregistrate la punerea în funcțiune și, la depășirea unui nivel prescris aferent funcționării în siguranță, se vor întreprinde lucrări de menținere/restabilire sau se va opri funcționarea dacă nivelul respectiv este depășit.

Supravegherea se poate executa printr-o combinație de activități programate de monitorizare, testare și examinare, realizate, după caz, de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanță, cu suportul personalului din compartimentele tehnice.

Monitorizarea reprezintă activitatea de supraveghere executată de către personalul de exploatare și de către personalul de mentenanță, prin care sunt urmăriți parametrii de funcționare

Personalul de exploatare trebuie instruit să recunoască anomaliile în funcționarea SISC și să întreprindă primele măsuri cu caracter corectiv.

Monitorizarea realizată de către personalul de exploatare are loc:

– de la distanță, din camera de comandă, prin urmărirea indicatoarelor și înregistratoarelor,

– pe teren, prin observații vizuale, acustice și prin citirea aparaturii locale, realizare cu ocazia inspecțiilor și controalelor/verificărilor.

Complementar monitorizării executate de către personalul de exploatare, personalul specializat în probleme de mentenanță trebuie să acorde atenție deosebită tuturor parametrilor care depășesc valori normate.

Operațiile de monitorizare (de rutină) executate de către personalul de exploatare se programează/gestionează distinct de restul operațiilor de monitorizare la care participă și alte compartimente (mentenanță, tehnic) și care se execută la intervale de timp mai mari.

Testarea reprezintă activitatea de supraveghere prin care se întreprind acțiunile necesare pentru a stabili dacă continuă să funcționeze, funcționează în limitele admise sau că sunt pregătite să-și îndeplinească la cerere funcția, în conformitate cu cerințele tehnice.

Testarea se execută de către personalul de exploatare, pregătirea și suportul tehnic fiind asigurate de către personalul din compartimentele tehnice.

Testarea constă în:

– teste funcționale prin care se demonstrează capacitatea de a-și îndeplini funcția la nivelul proiectat;

Examinarea reprezintă activitatea de supraveghere care se realizează vizual, pe suprafețele interne sau externe.

Examinarea se execută de către personalul de mentenanță, pe baza specificațiilor și suportului tehnic asigurat de către personalul din compartimentul tehnic.

Periodicitatea execuției lucrărilor de mentenanță preventivă (planificată) are în vedere durata normală de funcționare, gradul de uzură existente și importanța acestora în funcționarea instalațiilor.

3.3. Diagnosticarea unui defect

De cele mai multe ori, la diagnosticarea unui defect se pleacă de la efectul constatat. Localizarea defecțiunii se face prin verificări succesive ale elementelor componente din schema de acționare. Scurgerile de apa, zgomotele nefirești în timpul funcționării instalației, sunt doar câteva exemple în care observațiile senzoriale de tip: auditiv (A), vizual (V) și tactil (T), ne indică prezența unui defect. Se prezintă în continuare, pe grupe de aparate conform schemei din tabel o analiză a defectelor care pot apărea în funcție de modul de manifestare (simptomul) și de cauza producerii lor. [15] Astfel:

tabelul 1

[15]

Fisa de mentenanta

De la data …………………………………………..pana la data……………………………

Operatiuni efectuate de personalul care exploateaza instalatia

Obiectivele ingineriei mentenantei

CONCLUZII :

Măsuri de îmbunătățire a activităților de mentenanță. Una dintre măsurile importante care poate conduce la îmbunătățirea activităților de mentenanță constă în evaluarea timpilor de reparație. Si mentenanță. din analiza unei activități de mentenanță se remarcă 3 etape: localizarea (măsurarea) defectului, reparația componentei defecte, etalonarea și controlul sistemului reparat

Costurile cu mentenanta reprezinta o mare parte din costurile totale de operare a tuturor ativitatilor industriale. In functie de specificul industriei, costurile mentenantei pot reprezenta intre 15 si 60% din costul produselor realizate. De exemplu, in aceast domeniu , costurile de mentenanta reprezinta, in medie, 15% din costul bunurilor produse, in timp ce, in industria grea, acestea se ridica la 60% din totalul costurilor de productie.

In viitor, echipamentele vor fi chiar mult mai computerizate si complexe, factori care vor sublinia importanta activitatilor de mentenanta, in privinta eficacitatii costurilor, calitatii, sigurantei si factorilor umani. In viitor, gandirea creativa si noile strategii vor fi, cu certitudine, necesare, pentru descoperirea beneficiilor potentiale si transformarea lor in profit.

Problemele de mentenanță specifice își găsesc rezolvarea practică prin diagnosticarea corectă a defectelor apărute, în funcție de efectul constatat. Acest lucru presupune o cunoaștere corespunzătoare a tehnicilor de întreținere și de reparație.

CAPITOLUL 4 ANALIZA COST- BENEFICU

Analiza Cost-Beneficiu (ACB) – metodă cantitativă de estimare a dezirabilității unui proiect sau a unei politici guvernamentale pe baza calculului raportului dintre costurile și beneficiile viitoare.

J. Dupuit, un inginer francez și A. Marshall, economist britanic au definit câteva dintre conceptele care au devenit ulterior baza analizei cost-beneficiu În 1936 a fost adoptat Federal Navigation Act care solicita inginerilor din SUA să construiască sisteme de canalizare numai dacă beneficiile depășesc costurile. În 1950 a fost prima încercare a economiștilor din SUA de a elabora o metodologie riguroasă pentru măsurarea costurilor și beneficiilor unui proiect

Analiza cost-beneficiu Se folosește pentru:

-Analiza oportunității unui proiect (proiectul se va realiza dacă beneficiile sunt mai mari decât costurile)

-Analiza și selecția între mai multe variante de soluționare a unei probleme (va fi aleasă varianta care are valoarea cea mai mare a beneficiilor în raport cu costurile)

Analiza cost-beneficiu ACB are la bază calculul valorii nete prezente (VNP) = valoarea prezentă a beneficiilor viitoare nete (diferența dintre beneficii și costuri) exprimată în termeni monetari. VNP = VP(B) – VP(C)[16]

4.1.Scopul, conținutul și necesitatea analizei financiare

Scopul principal al analizei financiare este de a evalua profitabilitatea și sustenabilitatea activitatii de hidrokinetoterapie in piscina cu apa sarata incalzita.

În principiu, analiza financiară evidențiază dacă activitatea va genera un flux de numerar net pozitiv pe durata de referință (verificarea sustenabilității) precum și nivelul de eficiență al proiectului prin intermediul indicatorilor venit net actualizat financiar (VNAF) și rata internă de rentabilitate financiară (RIRF). Determinarea fluxului de numerar al proiectului de investiții necesită evaluarea:

ieșirilor de numerar (costurilor de operare și întreținere a bazinului cu apa sarata si a spatiilor aferenta desfasurarii activitatilor);

intrărilor de numerar (sub forma veniturilor obținute din operarea facilității).

În proiecția fluxurilor de numerar din analiza financiară nu se vor include amortizarea, rezervele și alte elemente de contabilitate care nu corespund fluxurilor de desfasurare a activitatii la bazine fiind departament intr-o entitate Este important ca viabilitatea financiară a activitatii din punctul de vedere al proprietarului obiectivului, să fie asigurată conform obiectivelor asumate. Obiectivul central al analizei financiare este de a calcula performanța financiară pe parcursul perioadei de referință pentru a stabili cea mai potrivită structură si adaptarea pretului .

Din această perspectivă analiza financiară trebuie să parcurgă următoarele etape:

1. Estimarea veniturilor și costurilor generate deactivitate și evaluarea implicațiilor acestor parametri asupra fluxului de numerar. Prognoza veniturilor și costurilor trebuie efectuată pentru estimarea integrala a activitatii a organizatiei. Valoarea veniturilor la nivel de activitate și costurile suplimentare generate de implementarea activitatilor de mentenanta comparativ cu costurile anterioare

2. Determinarea diferenței de finanțat pentru realizarea și/sau operarea obiectivului de investiții și identificarea celor mai potrivite mijloace/mecanisme de atragere a finanțării.

3. Definirea structurii/surselor de finanțare a investiției și analiza profitabilității financiare: Acest lucru poate fi realizat prin luarea în considerare a nivelului de finanțare care poate fi obținut, după caz, din diferite surse de finanțare (rambursabile, nerambursabile etc.);

4. Verificarea capacității fluxului de numerar estimat de a asigura funcționarea adecvată a tratamentelor de balneofizioterapie si hidrokinetoterapie. Proiectul de investiții este considerat sustenabil din punct de vedere financiar dacă nu prezintă riscul de a rămâne fără numerar pe perioada de operare. Planificarea riguroasă și realistă a intrărilor și ieșirilor constituie elementul esențial în realizarea analizei financiare.

Un alt scop al analizei financiare a proiectului de investiții este de a evalua posibilitatea, necesitatea si proporția ȋn care este necesară asigurarea unor alte surse alternative de finanțare pentru implementarea proiectului. Din perspectiva proiectelor de investiții finanțate din alte surse decât capitalul propriu al investitorului, analiza financiară presupune parcurgerea următorilor pași:

Realizarea estimărilor pentru angajamentul total de capital, inclusiv inceperea activitatii de mentenanta și reparații capitale, pe parcursul duratei de referință a obiectivului .

Realizarea unor estimări ale veniturilor din operarea obiectivului .

Calcularea indicatorilor de performanță financiară a proiectului din perspectiva reducerii costurilor la finalizarea implementarii activitatii de mentenanta

Identificarea și analiza structurată a surselor de finanțare.

Verificarea sustenabilității financiare a proiectului pe baza fluxului de numerar

Calcularea indicatorilor de performanță financiară a proiectului din perspectiva capitalului propriu.

4.2 Estimarea costurilor anuale de întreținere și operare

Costurile de operare a obiectivului de investiții cuprind toate plățile prevăzute pentru exploatarea activelor si pentru achiziționarea de bunuri și servicii care nu sunt de natură investițională (sunt realizate anual în fiecare exercițiu financiar), cum ar fi: cheltuielile directe de producție (consumul de materiale și servicii, personal, întreținere, costuri generale de producție), cheltuieli administrative și generale, cheltuieli de vânzare și distribuție etc.

– Cheltuieli de personal – salarii și contribuții asociate, plata orelor suplimentare, cheltuieli de pregătire sau perfecționarea pregătirii profesionale.

– Cheltuieli cu utilitățile – electricitate, gaze, alimentare cu apă și canalizare, energie termică, etc.

– Cheltuieli de întreținere și reparații curente, întreținerea liniilor tehnologice, asigurarea echipamentelor și instalațiilor specifice, întreținerea spațiilor administrative, întreținerea spațiilor de stocare/depozitare

– Alte cheltuieli – campanii de informare, participare la târguri de profil, proiecte de responsabilitate socială, evenimente educaționale

1.Consum utilitati:

Total cheltuieli utilitati(C1)

3.Calcul salariu angajat:

2.cheltuieli angajati(C2) :

3.Cheltuieli consumabile(C3):

4.Cheltuieli mentenanta si intretinere(C4):

Astfel avem cheltuieli anuale:

VP(C)= C1+C2+C3+C4

VP(C) = 18759,5+78230+11440+9046=117475,5 lei (an)

117475,5 /365=326,3lei(zi)

4.3.Estimarea veniturilor anuale din operare

Activitațile desfasurate la bazinul cu apa sarata si cele de tip SPA generează beneficii din prestarea de servicii, dar există și proiecte ale căror beneficii sunt generate prin economiile de costuri realizate după implementarea acestora În mode frecvent, veniturile se determină prin previzionarea cantităților de produse/servicii furnizate și a prețurilor/tarifelor asociate, estimate în urma analizelor de piață și ținând cont de capacitatea și condițiile de plată ale utilizatorilor/clienților.

Venituri provenite din tratamentul pacientilor cu proceduri in sistem ambulatoriu

Venituri provenite din tratamentul pacientilor cu proceduri in sistem internare

Venituri provenite din vanzarea de bilete cu accesul persoanelor la bazin

Venituri provenite din vanzarea pachetelor de fidelitate tip SPA(sauna, jacuzzi,pachet complet servicii)

Pentru a-și realiza obiectul de activitate, întreprinderea achiziționează de la alți agenți economici bunuri și servicii necesare funcționării acesteia. Astfel, iau naștere fluxurile reale de intrare sub formă de achiziții. Bunurile și serviciile cumpărare sunt supuse, în cadrul întreprinderii, la anumite transformări înainte de a fi vândute. Prind vânzarea acestor bunuri către alte întreprinderi sunt generate fluxurile reale de ieșire. [17]

VP(B)= B1+B2+B3+B4

VP(B)=6910+16680+82380+29175=135145lei(an)

135145/ 365=370,26lei(zi)

VNP = VP(B) – VP(C)

VNP=135145-117475,5=17669,5lei (an)

BIBLIOGRAFIE:

1.https://lege5.ro/Gratuit/geydamrugi/legea-nr-95-2006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii

2. https://kupdf.com/download/fiabilitate-si-mentenanta_58fe5f31dc0d60596a959ee9_pdf

3. https://www.fibrexco.ro/images/documente/MAN-piscine.pdf

4.http://www.avi.ro/imgs/piscine/manual_ro.pdf

6. curs prelucrarea maselor plastice

7. http://www.piscine-irigatii.ro/ro/Piscine/Pompe-piscina/Pompa-Victoria-Plus

8.https://www.google.ro/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwifw Lex5

9.https://ro.pippohydro.com/prodotto-2465-0-Calpeda_- _Elettropompa_mod._NMPM_per_piscine

10. https://www.google.ro/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved

11 .https://www.timisconstruct.ro/…/incalzirea-piscinelor-calculul-necesarului-de-caldura-

12..Manualului de Instalatii editat de Asociatia Inginerilor de Instlalatii din Romania, autori: Stefan Vintila, Liviu Dumitrescu, Ionel Craciun, Radu Damian, Traian Cruceru, Gheorghe Badea, Theodor Mateescu, Adrian Retezan, Daniela Teodorescu, Mihnea Sandu, Viorel Popescu, Victor Voicu, Victor Voinescu, Achile Petrescu)

13.http://www.depozituldepiscine.ro/echipamente-piscine/filtrare/pompe-piscine/pompe-piscine-pentair-swimmey/

14. https://www.calorset.com/filtre-de-apa-cu-nisip

15 PROBLEME DE MENTENANȚĂ SPECIFICE SISTEMELOR DE ACȚIONARE HIDRAULICĂ Alexandru-Daniel MARINESCU, Carmen-Anca SAFTA, Teodor-Costinel POPESCU.

16. http://www.mdrap.ro/userfiles/upp/ciclu_politici/analiza_economica

17. http://wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf

18. Drob, C., – “Management de proiect”, Editura Alma Mater, Bacău, 2010,Note curs si seminar