In secolul XIX zona Varna -Balchik a fos studiata de geologul austriac Franz Toula care a facut [606479]

Licenta

Introducere
In secolul XIX zona Varna -Balchik a fos studiata de geologul austriac Franz Toula care a facut
descriei asupra teritoriului Bulgariei si a descris principalele tipuri de sedimente care sunt
predominante . Tot in NE Bulgariei au mai fost inteprinse cercetari asupra mecanismelor extensiunii
tectonice si controlul eustatic asupra evolutiei sedimentare din Neogen
Studiul in cauza a fost facut cu scopul de a stabili limita geologica si de ca cracteriza din punct de
vedere mineralogic ,geochimic si granulometric depozitele siliciclastice din valea Briz ( Bulgaria )
in intervalul de varsta Badenian/Sarmat ian.

Evolutia bazinului Varna -Balchik
Bazinul Euxinic reprezinta partea vestica a Paratethysului de est , a jucat un rol important in
conectarea bazinelor Miocene intre zonele de E si central a Paratethysului prin bazinul Marii Negre .
Aria bazinului Eux inic a fost impartita in trei zone principale structural -paleografice :
1: Stramtoarea Dobrogea de S – o zona usor ridicata inundata de mare in timpul a doua scurte
perioade : prima la inceputul Miocenului mediu si apoi in timpul Bessarabianului formand un canal
marin pana la bazinul Dacic
2 : Zona marginala a depresiuni Varna -Balchik o centura comparativ stabila si ridicata ce inconjura
depresiunea la vest si la nord. Aceasta zona a reprezentat selful Marii Euxinice
3 : Depresiunea Varna -Balchik aceasta a luat nastere la inceputul Miocenului mediu si a fost activa
pana in Chersonian, probabil a fost partea cea mai vestica a unei depresiuni mai mari a carei parti
principale era situata in Marea Neagra , depresiunea a fost impartita in doua : Varna si Balch ick (3A
si 3B ).
In timpul Miocenului timpuriu N -E Bulgariei era expus subaerian si nu se cunosc sedimente de
atunci . O reorganizare controlata tectonic ce a durat de la sfarsitul Miocenului timpuriu pana la
inceputul Miocenului mediu, in Paratethysul de est a rezultat in aparitia arhipeleagului Caucazian
Mare . Aceste reorganizari au urmat o transgresiune in teritorile de la V de Marea Neagra .Prima
trangresiune in zona Varna -Balchik a avut loc in Tarkhanian(fig) in timpul careia s -au depus doar
cativa m etri de argile bogate in foraminifere marine precum si calcare detritice in stramtoarea
Dobrogei de S. In Bazinul Tshokrakianu a existat o tendinta regresiva , dar in Depresiunea Varna –
Balchick sedimentarea era intensa .In acest timp zona Ponto -Caspiana a fost din nou izolata de
oceanele deschise , ceea ce a dus la aparitia mediilor salmastre .Salinitatea bazinului era scazuta cum
este evidentiat de fauna endenica eurihalina. Analiza diatomica indica salinitati de la 8 -10 (La mie)
la inceputul Tshokrakianul ui pana la 12 -15(la mie) la sfarsitul perioadei .

O usoara trangresiune a avut loc in Karaganian cand zonele marginale au fost inundate de apa marina
si sedimente nisipoase si calcasoare au fost depuse in ape putin adanci(fig). Sedimentarea terigena a
predominat in zona Varnei in timp ce in zona Balchik a depresiuni au fost depuse argile si calcare
dupa care in timpul Karaganianului tarziu au urmat argile calcaroase laminate si
diatomee( formatiunea Euxinograd partea inferioara ) Caracteristica florei diati mice sugereaza o
salinitate a apei de cca 18 -20(la mie).
In Bazinul Konkian se observa o tendinta regresiva si doar zona Balchik si partea nordica a despreiuni
Varnei a fost inundata(fig).S -au depus doar argile calcaroase si diatomee.In ciuda grosimii mici (mai
putin de 10m ) au fost divizate in doua zone pe baza faunei : Cea mai joasa cu fauna ce a trait intr -un
mediu cu salinitate normala si cea superioara cu fauna eurihalina tipica unui bazin izolat .Acest fapt
sugereaza o legatura deschisa in timpul Kon kianului tarziu intre oceanul Indian si Parathetys.
Marea Euxinica a inundat arii mari in timpul V olhynianului -Chersonianului mai ales in marginile
nordice si estice .In timpul V olhynianului a avut loc o trangresiune eustatica in timpul careia s -au
depus a rgile diatomeice cu nivele subtiri detritice. Mai tarziu in Bessarabian marea a inundat
stramtoarea sud Dobrogeana(fig) unde au fost depuse calcare apartinand formatiunii
Odartsi .Sedimentarea chimica a inceput in depresiunea Balchik si s -au acumulat sedim ente
aragonitice . In timpul Chersonianului a avut loc o mica regresiune si inainte de terminarea acestui
stagiu marea a abandonat total N -E Bulgariei . Chersonianul este in principal reprezentat de lamine
aragonitice ce alterneaza cu lamine bogate in mine rale argiloase .

Cadrul geologic

1 Amplasarea Geografica

Arealul geologic are in prezent statut de litoral si este localizat la tarmul Marii Negre in N -E
Bulgariei in N orasului Varna . Zona de interes din care au fost prelevate si lucrate probele se
numeste Briz , aceasta a fost studiata pe o distanta de aproximatv 1500 m .

sursa google earth
sursa http://www.geology.bas.bg/Sgrg/Modular_page1.htm

Arealul cercetat este orientat asup ra geologiei unei zone din estul Platformei Moesice .

Pentru o mai buna intelegere a geologiei regionale am adus informatii ce descriu geologia unitatilor
care alcatuiesc teritoriul Bulgariei . In plan general este acceptat ca teritoriul Bulgariei apartin e celor
doua mari unitati tectonice : Sistemul Alpin Balcanic si Platforma Moesica

Harta tectonică a Bulgariei (schematizare) cu principalele limite și unități tectonice
(după Ivanov, 1988)

Platforma meosica
Corespunde unui bloc stabil Precambrian marginit la N si v de Carpatii sudici la sud de Balcani si la
E de Marea Neagra . Pentru a intelege evolutia geologica a zonei e important sa facem referire la
inchiderea oceanului neotetis cea a fost subdus in timpul Cretacicului tarziu – tertian de coliz iune a
unor bucati dispersate din Gondwana cu Eurasia . Aceste miscari tectonice au generat evolutia
lantului Alpino -Himalayan ce a functionat ca o bariera inca de la inceputul oligocenului .
In Neogen Tethysul a evoluat in doua domenii : in bazinul Medit eranian la sud si Parathetys la
nord . In timpul Miocenului tectonica Carpatilor induce o fragmetare a Parathetysului prin care a
fost divizat Parathetysul de vest si de est fiind separate una de cealalta de lantul Carpatic . Astfel
Platforma Meosica a fos t localizata in arealul acoperit de Paratethysul de est .
“conform Dinu et al 2005 extensiuni La scara larga au afectat sevtorul vestic al P.M in timpul
paleozoicului, in timp ce intreaga unitate a fost supusa unei extensiuni asociate vulcanismului bazic
in timpul Permo -Triasic
In timpul Jurasicului tarziu partea centrala a PM a fost afectata de falieri de tip strike -slip , acestea
au fost urmate de impingeri si inversiuni catre sfrasitul Cretacicului timpuriu ca raspuns al
deformatiunilor induse de tecton ica Carpatilor , mai departe intreaga unitate a fost din nou afectata
de extensiuni la scara larga in timpul Miocenului timpuriu si mediu In Bulgaria Sedimentarea din
timpul Neogenului este reprezentata de sedimente marin -salmastre si continentale , sedime ntarea a
fost controlata de fluctuatile ale nivelului mari si de tectonica Alpilor .
Schimbarile de nivel ale marii au fost responsabile pt perioade de sedimentare masiva urmata de un
hiatus a sedimentari si eroziuni semnificative . Mai mult aceste sedimen te au fost gasite in Varna –
Dobrogea si Burgast -Tsarevo ce apartin domeniului de est al Parathetysului .Aceste bazine semi –
izolate au fost ocazional conectate cu domeniul Tethysian principal sedimentele reprezentand fauna
endemica .
( Dupa orogeneza Cimme riana PM a fost exhumata si expusa subaerian in timpul Jurasicului
timpuriu , in J3 si K1 platfrma a format o margine pasiva a oceanului Tethys ce a fost subdusa continu

in care s -au acumulat depozite marine . In timpul Aptianului a urmat o scurta perioada de ridicare
apoi platforma fiind subdusa pana la srasitul Cretacicului cand zona a fost ridicata si a ramas expusa
subaerian pana in Miocenul mediu .)

Geologia NE Bulgariei

Succesiunile de roci predominante in NE Bulgariei sunt de varsta Mz Superior pana la
Neogen.Sedimentele cuaternare prezinta o crestere pe directia NV ceea ce reprezinta o caracteristica
importanta a acestui sector.Structurile pre -cuaternare afloreaza doar de -a lungul vailopr unor rauri
sau de -a lungul tarmului Marii Negre .In ace st areal se regaseste o zona consolidata Caledono –
Hercinica reprezentata de promotoriul Balcanidelor care este cuprins intre Campia Dunarii si off –
shoreul Marii Negre .Incepand cu Mezozoic pana in Neozoic parte din platforma Meosica ce se situa
in acest pe rimetru a fost supusa unei sedimentari de tip marin epicontinental de apa putin adanca . In
timpul Cretacicului timpuriu in NE Bulgariei au avut loc importante hiatusuri de sedimentare ce au
fost rezultatul proceselor de cutare alpine ( post -Aptian) din zo na centrala si estica a Balcanidelor
Externe. . Post Lutethian , spre sfarsitul tectogenezei Alpine o parte din cutele marginale din zona
pre-Balcanica au fost sariate peste extremitatea sudica a Platformei Moesice (zona Preslav si valea
raului Golyama Kam chia ).
In secolul XIX zona Varna -Balchik a fos studiata de geologul austriac Franz Toula care a facut
descriei asupra teritoriului Bulgariei si a descris principalele tipuri de sedimente care sunt
predominante . Tot in NE Bulgariei au mai fost inteprinse cercetari asupra mecanismelor extensiunii
tectonice si controlul eustatic asupra evolutiei sedimentare din Neogen
Sedimentarea din timpul Neogenului este reprezentata de sedimente marin -salmastre si
continentale , sedimentarea a fost controlata de fluctua tile ale nivelului mari si de tectonica Alpilor .
Schimbarile de nivel ale marii au fost responsabile pt perioade de sedimentare masiva urmata
de un hiatus a sedimentari si eroziuni semnificative . Mai mult aceste sedimente au fost gasite in
Varna -Dobrogea si Burgast -Tsarevo ce apartin domeniului de est al Parathetysului .Aceste bazine
semi -izolate au fost ocazional conectate cu domeniul Tethysian principal sedimentele reprezentand
fauna endemica .

Geologii Popov si Koumdzieva au schematizat in anul 1987 litostratigrafia Miocena si
Oligocena a zonei din NE Bulgariei , subdivizand litostratigrafia Miocenului in sapte formatiuni
oficiale : Karvuna , Odartsi , Topala , Evksinograd , Carapelit , Galata , Frangja , iar in timpul
Oligocenului fiind descrisa for matiunea Ruslar.

Harta geologica ce cuprinde formatiunile divizate ale Miocenului (Ruben Arismendy, 2009
Popov si Koumdzieva, 1987)

Formatiunea Karvuna unitatea este compusa din calcare fosilifere biodetritice si calcare
oolitice si pisolitice cu supra fete ale stratelor neregulare .Aceasta unitate sta peste fm Topola si
acopera transgresiv fm Odartsi. Fm Karvuna este de varsta Chesonianian si este acoperita transgresiv
de depozite terigene plio -pleistocene.Datorita diferentelor de intensitate a eroziuni grosimea variaza
de la 2 -3 m la 25 -30 m .
Formatiunea Korvuna este cea mai tanara din zona , fosilele care se gasesc in cadrul acestei
formatiuni sunt cochilii de bivalve (Mactra ) puternic fragmentate cu o distributie
nesortata.Principalele structuri sed imentare asociate acestei formatiuni sunt concoidale, laminatie
incrucisata si indica conditile tidale.

Formatiunea Odartsi este reprezentata de calcare bioclastice oolitice de obicei dure si poroase
si prezinta o laminatie paralela in unele aflorimente se pot observa mici depozite recifale
(Nubecularia) cu lentile de calcarenite si rudite sau calcare stromatolitice .In calcarele depozitate
mecanic se observa o structura interna sau o stratificatie de tip laminatie incrucisata ,lateral unitatea
se interp atrunde cu cele mai de jos nivele ale formatiunii Topola si Euxinograd grosimea maxima
fiind de 50 de m.In termeni generali aceasta unitate stratigrafica prezinta patru neconcordante? Si de
pozite de apa putin adanca ce pot fii subdivizate in depozite de e nergie mare(in apropierea tarmului)si
depozite distale de energie mica . In principal calcare fine compun depozite de energie mica.In aceste
depozite este posibil de indentificat diferitele cicluri regresive , aceste cicluri pot fii legate si de
suprafetel e de eroziune, observand aceste suprafete se pot vedea schimbari importante in nivelele de
energie indicand un ciclu transgresiv. Ultimii 15 m a formatiunii arata depozite de energie mare

reprezentate de conglomerate compuse in principal din arenite? Sferi ce si rotunjite ce indica un mediu
depozitional fluvial . Intervalu cronostratigrafic : Basarabian , subetaj al Sarmatianului ce afloreaza
pe marginea Platoului Franga si in sudul Dobrogei

Formatiunea Topola este compusa in principal din argile calcaroas e intercalate cu calcare micritice
de varsta Basarabian superior -Chersonian. Unitatea afloreaza de -a lungul coastei Marii Negre si
incepand cu orasul Balchik pana in Capul Kaliakara .
Formatiunea cuprinde sedimimente aragonitice cu structura masiva si lam inata intercalate cu calcare
micritice dure, argile diatomeice si sporangice(Kalevo -Rekalova 1996)