În România, prin noul Cod Fiscal se tratează subiectul impozitului pe profit cu scopul [627294]

1 ABSTACT

În România, prin noul Cod Fiscal se tratează subiectul impozitului pe profit cu scopul
de a defini raportul contabilitate -fiscalitate și de a-l rezolva, oferindu -se unele soluții cu
nuanțe imperative:
 metodele de evaluare ale patrimoniului, trebuie să fie aceleași în tot cursul exercițiului
financiar, precum și de la un exercițiu la altul. Justificat, cu aprobarea organului fiscal
și de contro l financiar preventiv, pe baza prezentării influențelor asupra situației
patrimoniale și financiare și asupra impozitului pe profit aceste metode pot fi
schimbate;
 în calculul impozitului pe profit, cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente
realizării profitului și în limitele prevăzute de legislația în vigoare;
 delimitarea elementelor patrimoniale de activ și pasiv utilizate în determinarea situației
nete a patrimoniului;etc.
Un moment crucial în procesul de dezvoltare a contabilității român ești, l -a reprezentat
aplicarea standardelor contabile internaționale. Strategia fiscală, politicile fiscale și tot ce ține
de raportul întreprindere – putere publică se realizează pe baza regulile fiscale care se
delimitează de cele contabile.
În România se încearcă realizarea unei deconectări a contabilității de fiscalitate. În acest
sens, în procesul de reformă a sistemului contabil s -a considerat că cea mai bună soluție este
alinierea la standardele contabile internaționale.
Implicațiile contabile ale i mpozitului pe profit vizează sistemul informațional capabil să
permită calcularea corectă a impozitului pe profit conform normelor fiscale si posibilitatea
efectuării de teste si controale asupra algoritmilor utilizați.
Interacțiunea dintre contabilitate s i fiscalitate s -a derulat în țara noastră în modalități
diferite. La un moment dat, întreaga contabilitate sau cea mai mare parte a ei era axată pe
furnizarea informațiilor de care aveau nevoie organele fiscale. Trecerea la aplicarea
Standardelor Internați onale de Contabilitate si apoi a Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară a indus o tendință de extindere a părții din contabilitate care nu este legată de
fiscalitate. În plus, obiectivul central al contabilității nu mai este acela de a furniza informașii
pentru fiscalitate.

2 Cu toate acestea, nevoile de date pentru raportări fiscale s -au sofisticat, au sporit
exigențele si, nu în ultimul rând, sancțiunile. Controalele se desfăsoară în condiț iile normelor
statului de drept în care contribuabilii au drepturi si obligații specifice. Pentru o perioada
îndelungata de timp, dreptul fiscal a intervenit în domeniul contabil pentru a fixa reguli de
evaluare sau metode de prezentare a conturilor anuale. Subordonarea contabilitatii fata de
fiscalitate poate fi justificata de cel putin doua explicatii:
 în absenta unei reguli contabile specifice, norma fiscala se impunea ca norma
practica;
 fiscalitatea era preocupata de regulile determinarii bazelor de impozitare datorita
necesitatii de acoperire a cheltuielil or publice din impozite.

3 INTRODUCERE

Unul din cele mai motivante obiective care justifică existența unei întreprinderi este
obținerea de profit. În cadrul primei enciclopedii contabile, scrisă la începutul secolului al
XVI-lea, Luca Pacioli evidenția faptul că „scopul fiecărui negustor este d e a dobândi câștig
licit și competent pentru subzistența sa” . Astfel, la sfârșitul Evului Mediu, măsura
performanței unei afaceri era câștigul. Începând cu secolul al XIX -lea, termenul de câștig a
fost înlocuit cu cel de profit.
Impozitul reprezintă cea mai veche și cea mai importantă resursă financiară aflată la
dispoziția statului . O zicală devenită obicei în economia de piață a țărilor dezvoltate și
democratice spune un lucru care pare paradoxal la prima vedere: " Nimic nu este mai durabil
decât impozi tul", dar care, în esența, reflectă faptul că la baza unei adevărate democrații,
obligațiile fiscale, impozitele, sunt considerate, de drept și de fapt, o instituție cu caracter
permanent.
Impozitul are caracter universal ca o consecință a suveranității st atului asupra
contribuabilului, el fiind o instituție de drept publică fără de care nu se poate concepe existența
statului, făcând parte organică din el.
Impozitul reprezintă o prelevare obligatorie și fără contraprestație din partea statului,
cu scopul de a acoperi cheltuielile publice. Una dintre cele mai importante surse de venituri
ale bugetului statului este impozitul pe profit.
Impozitul pe profit a fost și este contestat de întreprinzători, aceștia argumentând că
determină creșterea costurilor de producție și implicit a prețurilor de vânzare. Există păreri
potrivit cărora acest impozit nu are o justificare economică, deoarece profiturile înregistrate
de persoanele juridice se vor repartiza acționarilor și vor face obiectul impozitului pe venitul
personal.
Impozitul pe profitul societății este discutat aprins de mulți experți. Există păreri potrivit
cărora acest impozit nu are nici o justificare economică, deoarece toate impozitele pe profitul
societății vor deveni profituri ale indivizilor și ob iect al impozitului pe venitul personal. Cu toate
acestea, impozitul există în toate țările dezvoltate.

4 Impozitul pe profitul societății a fost și este foarte controversat, întreprinzătorii subliniind
impactul său negativ asupra prețurilor, deoarece determ ină creșterea costului de producție, iar unii
politicieni și economiști au sugerat chiar anularea lui.
Rolul cel mai important al impozitului pe profit se manifestă pe plan financiar , acesta
reprezentând mijlocul principal de procurare a resurselor bănești necesare acoperirii
cheltuielilor publice.
Pe plan economic , rolul impozitului pe profit se manifestă prin intermediul măsurilor
pe care statul le ia pentru a interveni în activitățile economice. Acesta poate fi utilizat ca un
instrument de susținere sa u frânare a unei activități economice, de creștere sau reducere a
producției sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau îngrădire a comerțului
exterior, etc.
Dacă se urmărește stimularea întreprinzătorilor pentru creșterea producției și a ofert ei,
statul va proceda la diminuarea prelevărilor sub formă de impozit, rezultând o creștere
corespunzătoare a venitului rămas, din care o parte mai mare va putea fi destinată unor noi
investiții. Pe seama investițiilor efectuate vor crește capacitățile de producție și numărul
locurilor de muncă create și se va reduce șomajul, va spori producția, iar economia se va
înscrie pe coordonate de creștere.
Pe plan social , impozitul pe profit poate juca rolul de instrument de redistribuire a
unei părți din P.I.B. î ntre clase și pături sociale, între persoane fizice și juridice, etc.
Prin urmare putem menționa că impozitul pe profit deține un rol extrem de important
atât la nivelul activității desfășurate de agenții economici, cât și la nivelul economiei
naționale. Pe baza analizei acestei plăți către stat se pot elabora decizii în domeniul
economico -financiar, în sensul ameliorării unor situații nefavorabile sau dezvoltării unor
activități noi ce beneficiază de facilități fiscale.
Scopul principal al acestei lucră ri îl constituie analiza detaliată a impozitului pe profit
și contabilității acestuia, abordată în mod teoretic dar și practic, ținând cont de reglementările
în vigoare.
Putem cert menționa că, impozitul pe profit deține un rol extrem de important atât în
economia unei țări, precum și în activitatea agenților economici iar contabilitatea și analiza
acestuia, precum și a rezultatelor financiare, reprezintă un studiu complex, în baza căruia pot fi
elaborate decizii necesare în domeniul economic -financiar pen tru ameliorarea situației
nefavorabile și crearea unor activități noi cu facilități adăugate pentru activitatea de producție

5 Standardele Internaționale de Contabilitate constituie limbajul mondial de raportare
financiară , dar pentru România, una dintre ce le mai sensibile probleme legate de aplicarea
Standardelor Internaționale de Contabilitate o reprezintă relația și legătura dintre contabilitate și
fiscalitate, în condițiile deconectării principiilor contabile de regulile fiscale. Dar și în această
situaț ie exista o legatură între cele două, și anume impozitele amânate.
În capitolele lucrării mele voi încerca să prezint maniera în care România încearcă să se
alinieze la aceste standarde de contabilitate. Voi particulariza prin alegerea unui Standard de re ală
importanță pentru raportarea financiară prin implicațiie acestuia atât în raportările unei firme cât
și prin prisma implicațiilor fiscale la nivelul statului român, și anume Standardul Internațional de
Contabilitate IAS 12 “Impozitul pe profit”.
Prin t ematică, conținut și structura sa, lucrarea conține aspecte teoretice privind
definirea cheltuielilor precum și structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în
conformitate cu actele normative și legislative în vigoare, modul de determinare a re zultatelor
financiare și a impozitului pe profit, modul de contabilizare a acestora, și reflectarea lor în
rapoartele financiare.

6 CAPITOLUL 1 Practici si regelem entări privind i mpozitul pe profit în
referențialul contabil internaț ional

1.1 Aspecte generale privind impozitul pe profit

Se spune că unul dintre cele mai dificile Standarde e laborate de IASC, Norma
internaț ional ă, regeleme ntează problema tica impozitelor curente și amâ nte.
În literatura de specialitate, ce l mai abordat subiect reprezintă raportul dintre
contabilitate ș i fiscalitate. Necesitatea contabilității are rolul de a supaveghea ș i con trola
cheltuielile, rezultatul și resursele obț inute din activitatea agenț ilor economici, reprezent ând
instrumentul cunoașterii și g estiunii situațiilor financiare ș i rezultatului ob ținut1.
O imagine fidela trebuie s ă o ofere contabilitate a întregii activități a î ntreprinderii,
fiind cel mai important princ ipiu contabil ce se subordonează prezentă rii unei imagini fidele.
În Româ nia, ac est principiu este sursa di vergențe lor între contabilitate ș i fiscalitate pun ând
conducătorii societăților în situașia alegerilor prezentării imaginii fidele ș i optimizarea
costului fiscal.
Ei vor fi tentați să utilizeze politici contabile care să răspundă prevederilor fiscale, și
nu judecății profesionale, ca de exemplu: utilizarea unei metode de amortizare sau de evaluare
a stocurilor la ieșire care generează cheltuieli mai mari în primele exerciții și implicit un profit
impozabil mai mic; procedarea la r eevaluarea imobilizărilor doar atunci când această
operațiune este recunoscută fiscal, și nu atunci când este necesară pentru o reflectare fidelă a
realității; apelarea la constituirea de provizioane pentru depreciere doar dacă acestea sunt
deductibile fis cal, etc. Teoretic se vorbeș te de poluarea “contabilității de că tre fiscalitate”.
Pe baza datelor din contabilitat e se determină impozitul ce trebuie plătit de societate.
Convertirea profitu lui contabil î ntr-o baza de impozitare este o operație extrem de c omplicată ,
ce dă bătă i de cap multor consilieri financiari.
Fiscalitatea se prezintă ca un sistem de percepere a impozitelor, taxelor și
contribuțiilor, printr -un ansamblu specializat și coerent de legi ce reglementează impunerea
contribuabililor și fundam entează juridic impozitele, taxele și contribuțiile. Spre deosebire de
regulile contabile, regulile fiscale urmăresc mai degrabă stimularea sau inhibarea unor
activități, nesubordonându -se prezentării unei imagini fidele a situației patrimoniale.2

1 Paunescu M, Jianu, Morariu Ana – Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 2 “Impozit pe profit”,
Ed.CECCAR, Bucuresti, 2004
2 MORARIU A., RADU G. – Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005,

7 Analiza t din prisma divergențelor dintre contabilitate și fiscalitate, rezultatul unei
activități economice cunoaște două forme: rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Privit din cele două perspective, rezultatul unei întreprinderi poate fi interpretat în
două moduri fundamental diferite. Dacă, din punct de vedere contabil, un deficit reprezintă o
contraperformanță ce trebuie corectată cât mai repede posibil, din punct de vedere fiscal,
deficitul este în avantajul firmei și va fi folosit de aceasta în funcție d e posibilitățile oferite de
legislație.
Rezultatul contabil obținut de societate , este profitul net/ pierderea netă aferentă unei
perioade înaintea deducerii cheltulelilor cu impozit ul.

Rezultatul contabil = Venituri Totale – Cheltuieli Totale

Rezultatul impozabil este profitul / pierderea pe perioada exercițiului , determinat în
corcodanță cu regulil e stabilite de autoritățile fiscale, pe baza carora impozitul trebuie plătit
sau recuperat c a urma re a activității.
Rezultatul fiscal rezultă din corectarea rezultatului contabil cu veniturile neimpozabile
și cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Rezultatul
fiscal = Rezultatul
Contabil – Venituri
neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile

În practica diferitelor țări relația contabilitate și fiscalitate cunoaște mai multe f orme:
contabilitatea influența de fiscalitate, contabilitatea independentă de fiscalitate, contabilitatea
ce influențează fiscalitatea.
Dacă sistemul contabil este influențat de cel fiscal, atunci informația oferită este
destinată asigurării interesului fiscal. Implicațiile ulterioare sunt evidente și constau în
profitarea de regulile fiscale cu scopul de a diminua rezultatul, și implicit impozitul pe profit.
În situația în care contabilitatea este deconectat ă de fiscalitate, atunci informația
contabilă este orientată să asigure interesul investitorului de capital. Determinarea profitului
impozabil este independentă de conturile contabile și preocuparea de a satisface cerințele
investitorilor nu intră în confl ict cu dorința de a minimiza profitul. Se pot opera deduceri
fiscale autorizate de lege fără a le contabiliza. Se ajunge astfel la un bilanț contabil diferit de
cel fiscal.

8 Influența contabilității asupra dreptului fiscal se explică prin faptul că fiscalit atea a preluat
unele proceduri și reguli contabile în procesul de stabilire a rezultatului fiscal. Fiscul își
rezervă dreptul de a impune punctual unele tratamente fiscale diferite de regulile contabile ( în
situațiile în care contribuabilii ar fi tentați să diminueze rezultatul contabil astfel încât să
plătească mai puțin impozit).
O societate pentru a realiza o imaginea fidela este necesar ca :
 datele contabile sa fie inregistrate imediat pentru a fi prelucrate si utilizate in timp util;
 informatiile contabile sa ofere o descriere adecvata, corecta, precisa si completa a
operatiilor si proceselor din unitatile patrimoniale;
 faptele sa fie contabilizate si prezentate in acord cu baza lor juridica si economica;
 informatiile de sinteza sa fie utile destin atarilor atunci cand ei iau deciziile
economice;
 construirea informatiilor este in conformitate cu regulile si proce durile in vigoare
care sunt definite plecand de la principiile de baza
 aplicarea cu buna credinta a acestor reguli si proceduri in functie de cunoasterea pe
care contabilii trebuie sa o aiba asupra realitatii si importantei operatiilor,
evenimentelor si situatiilor;
 daca intr -un caz exceptional aplicarea unei prescriptii contabile se dovedeste
improprie, alterand imaginea fidela a patrimoniul ui, a situatiei financiare sau a
rezultatului, se pot face derogari de la prescriptia respectiva, precizandu -se si
justificandu -se explicit acest lucru (cu incidenta asupra informatiei contabile).
In Romania, contabilitatea nu aflost perceputa ca un sistem de informare
privind intreprinderea ci pentru intreprindere, ci doar ca un instrument in slujba
statului, utilizat la calculul impozitelor si taxelor. Exemplu cel mai concludent al
ignorarii imaginii fidele este constituirea de provizioane doar cand acest ea sunt
deductibile fiscal.
Un principiu contabil nu va conduce la obtinerea imaginii fidele decat daca este
cunoscut, inteles si admis de utilizatori. Fiecare din utilizatori recurge la informatia
contabila deoarece, este singura sursa care ne arata imagi nea si situatia activitatii unei
intreprinderi, chiar daca toti stiu precis ca aceasta cunoastere este imperfecta si uneori
inselatoare. Imaginea nu poate fi fidela decat in raport cu interpretarea pe care o va
face utilizatorul. Fiecare cauta propriul sau adevar.

9
1.2 Fiscalitatea – factor de deosebire a sistemelor contabile

Factorul de deosebire dintre fiscalitatea si sistemele contabile se împart în două categorii:
– sisteme deconectate de fiscalitate în Statele Unite, Regatul Unit, Australia și Olanda (într -o
mai mică măsură) și
– sisteme conectate la fiscalitate în Germania, Japonia, România, etc.
În prima categorie figurează țările în care finanțare a prin capitaluri proprii au cea mai
mare pondere. În aceste țări predomină sistemele de drept cutumiar, iar evaluările contabile nu
sunt dominate de criterii fiscale, pentru că reducerile de impozit pot să fie dobândite
independent de metoda de prezentare a rezultatelor pentru i nformarea act ionarilor.
De exemplu, in Marea Britanie înțelegerea contabilității nu presupune cunoașterea
fiscalității. O întreprindere britanică are interesul să -și maximizeze profitul, chiar dacă acest
lucru va conduce la un preju diciu din punct de vedere fiscal. Imaginea fidelă, ca principiu
dominant al contabilității britanice, garantează o anumită libertate contabilului în elaborarea
conturilor.
În cea de -a doua categorie se plasează țările în care finanțarea întrepr inderilor es te
asigurată pe calea împrumuturilor decât a capitalurilor proprii. În aceste țări regulile contabile
sunt dominate de evaluaea ordinului fiscal, iar sistemele juridice sunt reunite, de multă vreme,
în coduri de reguli detaliate, în diverse domenii, printr e care și contabilitatea. Sistemele
fiscale oferă adesea întreprinderilor reduceri de impozit, autorizându -le evaluări generoase ale
cheltuielilor și evaluări indulgente ale veniturilor. Î n astfel de operații , trezoreria este puternic
implicată, întrepinde rile sunt încurajate să profite de aceste beneficii fiscale.
În România, legăturile dintre fiscalitate și contabilitate se caracterizează prin faptul că
fiscul împrumută multe reguli din contabilitate. Contabilitatea românească este bazată pe un
sistem leg islativ, fiind orientată, pentru satisfacerea cerințelor publice și sistemului bancar și
nu ale investitorilor bursieri. Aspectele de formă sunt prioritare celor de fond în interpretarea
tranzacțiilor și evenimentelor economice. În aceste condiții, flexi bilitatea, judecata
profesională, corectitudinea și experimentarea în contabilitate sunt trăsături foarte rar
întâlnite. În locul acestora, se dă o importanță preciziei, uniformită tii și stabilită tii, fiind
promov ată prudenta în evaluare.3

3 POPESCU F., CALOIAN F. – Raportul contabilitate – fiscalitate în contextul aplicării standardelor internaționale de contabilitate,
Conta bilitate și Informatică de Gestiune, nr. 7, 2004,

10 În România se încearcă realizarea deconectări i contabilită tii de fiscalitate. Prin crearea
Cadrului general privind prezentarea situațiilor financiare în concordanță cu Directiva 34 și cu
Standardele Internaționale de Contabilitate, se pot clădi, în viitor, premisele un ui drept
contabil autonom care să clarifice, divergențele impuse de dreptul fiscal.4

1.3. Optimizarea raportului contabilitate – fiscalitate

Specialiștii consideră că interactivitatea dintre cele două discipline se poate realiza
prin gestiunea fiscală a întreprinderii . Obiectivele acesteia sunt căutarea și asigurarea
certitudinii fiscale (evitarea penalităților ) și a eficacității fiscale .5
Diferențele dintre cele două discipline intervine nevoia de orientare între contabilitate
și fiscalitate. Metodele ș i tehnicile create în acest sens sunt:
– paleativele fiscale, mecanisme care incită și mobilizează contabilitatea pentru o
intelegere corectă și reală în condiții de inflație.
– minimul sau maximul legal. Atunci când mărimile contabile se intersectează cu cele
fiscale, iar principiile de recunoaștere sunt diferite, alegerea acceptată nu poate fi decât regula
“minimului” sau “maximului” adoptat de lege. De exemplu agenții economici sunt obligați
prin lege să amortizeze imobilizările corporale și necorpora le, utilizând unul din regimurile de
amortizare: liniar, degresiv sau accelerat. În scopul concilierii între contabilitate și fiscalitate,
privitor la regimurile de amortizare, se va reține minimul amortizării liniare sau maximul
privind deductibilitatea f iscală a cheltuielilor limitate prin lege;
– trecerea de la structurile contabile la cele fiscale pentru care cazul tipic îl reprezintă
„pasajul” dintre rezultatul contabil si cel fiscal; calculul destinat identificării diferent elor
dintre cheltuielile con tabile și cele deductibile fiscal; procedurile de a opera simultan cu
structuri contabile și structuri fiscale;
– fiscalitatea amânat ă, apare ca diferenta temporar a între regulile contabile și cele fiscale care
nu au decât o variatie provizorie asupra rezultatului. Când se înregistrează modificări ale
valorilor contabile a elementelor patrimoniale, în corelare cu menținerea bazei de impozita re a
acestora, se naste diferenta temporare. Acestea generează impozite amânate ce nu au și nic i nu
vor avea impact asupra trezoreriei întreprinderii. Calculul lor se efectuează și se înregistrează
în contabilitate pentru a reflecta diferen ta temporara ce apar ca urmare a efectuării unor
concesiuni care nu afectează rezultatul contabil sau cel fi scal.

4 MORARIU A., JIANU I., PĂUNESCU M. – Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 12, „Impozitul pe profit”, Editura CECCAR,
București, 2004,
5 Fiscalitate de la lege la practică – Cosmin Serbanescu, Lucian Tatu, Dan Stefan, Ediția a VII -a, Editura C.H. Beck, București, 2010

11 În contextul acestor recomandări, privind întocmirea situațiilor financiare,
conducătorii întreprinderilor sunt responsabili față de proprietari, cărora trebuie să le
raporteze despre modul în care au utilizat resursele puse la solicitarea societății . În acest
proces de comunicare, se manifestă d eosebirea între „fidelitate” și „sinceritate”. Sinceritatea
reprezintă grija de a întocmi o informare cât mai apropiată de realitate, fără să se preocupe de
înțelegerea ei. Fidelitatea presupune, în plus, gri ja unei bune receptări a mesajului, de către
terți utilizatori. Sinceritatea este numai o etapă pe drumul căutării unei imagini a
întreprinderii, care să satisfacă criteriul calitativ de fidelitate.
Un sistem bazat pe norme internaționale presupune deconec tarea contabilități de
fiscalitate.Deconectarea nu înseamnă înșelătorie, ci acceptarea respectului reciproc al celor două
domenii economice, bazându -se pe reguli proprii. Contabilitatea are ca obiectiv informarea
diverșilor utilizatori, de la investitor la puterea publică și de la finanțatorul bancar la populație,
precum și asistarea deciziilor ce vor fi luate de aceștia. În același timp, fiscalitatea se rezumă la
conceperea de reguli privind calculul bazelor impozabile și al impozitelor și taxelor, precum și la
controlul respectării de către agenți a câmpului lor de competențe și prerogative, conștientă fiind
că nu are cum să acopere prin regulile cu valoare contabilă adevărul economic.
În cea mai mare parte a sistemelor contabile naționale, rezultatul cons tatat în situațiile
financiare servește ca bază de calcul a impozitului pe profit de plătit de către o întreprindere.
Conform legislați ei fiscale pot prescrie, anumite elemente să fie, în scopuri fiscale, contabilizate
pe baza altor sume decât cele aplica te în scopul elaborării situațiilor financiare. Efectele fiscale
ale acestor abateri între rezultatul contabil și cel impozabil pentru un exercițiu dat, conduc la
impozite amânate.
Conducătorii întreprinderii sunt puși în situația de a alege între prezenta rea imaginii
fidele și dorința de imbunatatire costul ui fiscal. Adoptarea unei soluții din punct de vedere
contabil atrage după sine penalizări fiscale .

12 CAPITOLUL 2 Aplicabilitatea Standardului Interna țional IAS 12
Noțiuni și concepte cheie

IAS 12 “Impozitul pe profit” este standardul care studiaz ă contabilitatea impozitului pe
profit. Obiectivul standardului este de a prescrie tratamentul contabil pen tru impozitele pe profit.
Standadul o perează și recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat rezultate din pierderile/
creditele fiscale ne utilizate și cu prezentarea informațiilor referitoare la impozitul pe profit.

2.1.1 Cadrul legal privind impozi tul pe pofit în Româ nia
Principalul impozit aplicat agentilor economici din Romania este cel pe profit . Impozitul
pe profit in Romania este important deoarece contribuie la veniturile din bugetul tarii. Profitul
care se impoziteaza in Romania este reprezentat de diferenta dintre veniturile unei com panii si
cheltuielile aferente venitului fara cheltuielile nedeductibile. Impozitul pe profit se calculeaza
prin aplicarea cotelor de profit stabilite in Codul Fiscal asupra profitului impozabil din
bilantul contabil lunar.
Profitul este o categorie econom ico-financiar ă specifică sistemului de piață,
reprezentâ nd surplusul obținut de o societate comercială atunci când venitul total pe care
aceasta îl obtine din toate activităț ile sale depases te cheltuielile necesare realizării acestor
activităț i.
Impozitul pe profit este un venit datorat bugetului, fiind reglementat prin Legea nr.
571/2003 coroborat cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare,
completata cu HG 1071/2012. În ceea ce prive ște contabilizarea impozitului pe profit, ace asta
este reglementata de OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu directivele europene.

2.1.2 Obiectivul standardului IAS 12
Obiectivul standardului este de a stabili principii pentru inregistrarea in contabilitate a
consecințel or prezente și viitoare legate de :
 recuperării/decontării viitoare a valorii contabile a activelor /datoriilor ce sunt
recunoscute în bilanțul contabil al societatii și

13  tranzacțiilor aferente perioadei cu rente fiind recunoscute în contul de profit si
pierdere .”6
La recunoașterea unui activ /datorii, societatea raportoare se așteapta să recupe reze
valoarea contabilă a activului / datoriei . Recuperarea valorii contabile poate să ducă la efect uarea
unor plăți viitoare, privind impozitele, acest standard impune societății să recunoască o datorie
impozitului amânat, cu exceptii limitate.

2.1.3 Aria de aplicbilitate
În conformitate cu prevederile standard ului, o entitate trebuie să recunoască o datorie cu
impozitul amânat, cu anumite excepții , în condițiile în care este posibil ca recuperarea valorii
contabile a unui activ / datorii să determine efectuarea unor plăți viitoare privind impozitul pe
profit curent, decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare sau decontare nu ar
avea consecințe fiscale.
Impozitul pe profit luat în calcul la determinarea și înregistrarea în contabilitate a
profitului / pierderii dintr -un exercițiu financiar trebuie să cuprindă atât impozitul curent , cât și
impozitul amânat .

2.1.4 Elemente cheie
În acest Standard sunt folosiți următorii termeni :
Profitul este surplusul ob ținut de o societate atunci c ând venitul total pe care acesta îl
obține din toate activit ățile dep ășește cheltuielile necesare realiz ării acestor activit ăți.

Cheltuiala cu impozitul pe profit (Venitul din impozitul pe profit) reprezintă valoarea
globală în determinarea profitului/ pierderii nete pe perioada exercițiului în ce privește
impozitul curent și pe cel amânat.

Impozitul curent reprezinta valoarea impozitului pe profit plătibil/recuperabil în raport
cu profitul impozabil/pierderea fiscală pe o perioadă.

Impozitul amânat

6Ghid pentru ințelegerea ș i aplicarea IAS 12:Impozitul pe profit , A.Morariu, I. Jianu Ed.CECCAR 2004

14 Impozitul amânat reprezinta valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabi l) într -o
perioadă viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile și diferențele
temporare deductibile 7.
Rezultatul fiscal se calculează după formula:

Rezultat fiscal = Rezultat contabil ± Diferențe permanente ± Diferențe temporare

Una din principalele diferente dintre principiile contabile din Romania si Standardele
Internationale de Contabilitate (IAS) consta in calculul impozitelor amanate. Legislatia fiscala
in vigoare la aceasta data in Romania nu prevede calculul impozitelor am anate, dupa cum nu
tine cont nici de impactul inflatiei asupra activelor, pasivelor si rezultatelor financiare ale unei
societati.
IAS 12 (revizuit) introduce metoda obligatiei bilantiere, calculata pe baza diferentelor
temporare, definite c a diferentele dintre valoarea la care activele si pasivele unei societati sunt
inregistrate in situatiile financiare IAS si baza fiscala a acestora.
Standardul precedent era orientat catre contul de profit si pierdere, analizand
diferentele int re data la care veniturile si cheltuielile unei societati sunt evidentiate in situatiile
financiare IAS si data la care acestea sunt supuse impozitarii. Cu alte cuvinte, standardul
precedent lua in considerare diferentele dintre profitul contabil IAS si pr ofitul fiscal

Datoriile privind impozitul amânat sunt valorile impozitului pe profit plătibile în
perioadele contabile viitore, în ceea ce privește diferențele impozabile.

Creanțele privind impozitul amânat sunt valorile impozitului pe profit, recuperabi le în
perioadele contabile viitoare, fiind :
– diferențele temporare deductibile

7 Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele – Vasile Răileanu, Adrian a-Sofia Răileanu, Editura
Economică, București, 2009. Diferențe temporare Impozabile
Deductibile Datorii cu
impozitul
amânat
ama

Creanțe din
impozitul amânat

15 – reportarea pierderilor fiscale ne utlizate
– reportarea creditelor fiscale ne utilizate

Diferența temporară este diferența între valoarea contabilă a unei creanțe / datorii din
bilanț și baza fiscală. Diferențele temporare pot fi:

 Diferențe temporare impozabile: genereaza sume
impozabile în determinarea profitului impozabil al exercițiilor viitoare atunci când
valoarea contabilă a creanței/ datoriei va fi încasată/decontată. În bilanț acestea vor fi
înregistrate ca datorie cu impozitul pe profit amânat , face excepție măsu ra în care
datoria privind impozitul amânat rezultă din:
 Recunoașterea fondului comercial;
 Recunoașterea unui activ sau a unei datorii rezultate dintr -o
tranzacție care nu este o combinare de întreprinderi și nu afectează
nici rezultatul contabil și nici p e cel impozabil.

 Diferențe temporare deductibile: genereaza sume deductibile în determinarea
profitului impozabil al exercițiilor viitoare atunci când valoarea contabilă a
creanței/datoriei va fi încasată/decontată. În bilanț acestea vor fi înregistrate c a și
creanță cu impozitul pe profit amânat.
Aceste diferențe apar în situațiile următoare:
 dacă valoarea contabilă a unui activ < baza fiscală a
acelui activ;
 dacă valoarea contabilă a unei datorii > baza fiscală a
acelei datorii.
În cazurile în care apar diferențe temporare deductibile trebuie să contabilizam o
creanță de impozit amânat, în măsura în care este probabil că un profit impozabil să fie
disponibil, asupra căruia să fie imputate aceste diferențe, face excepție cazul în care creanța
privind impo zitul amânat apare din recunoașterea inițială a unui activ sau a unei datorii într -o
tranzacție care:
 nu reprezintă o combinare de întreprinderi;
 la momentul realizării tranzacției nu afectează nici rezultatul contabil și nu nici pe
cel impozabil.

16 Impozitul curent și impozitul amânat trebuie să fie debitate sau creditate direct în
capitalurile proprii dar aceste impozite sunt aferente elementelor care nu au fost debitate sau
creditate direct în capitalurile proprii, în aceeași perioadă sau într -o perioadă diferită.
Pentru a înțelege modul de det erminare a valorii acestor diferențe se impune
cunoașterea deosebirii dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii și baza fiscală
a respectivului activ sau datorie .
Valoarea contab ilă reprezint ă valoarea cu care activul sau datoria sunt prezentate în
situațiile financiare ale unei entități.

Exemplu de diferențe temporare:
La data de 31.12.N. SC ‘’X’’ SRL raportează următoarele informații:
– imobilizări corporale au o valoare contabil ă de 750.000 lei și o bază
fiscală (de impozitare) de 310.000 lei;
– amenzi de plătit 8 .400 lei
– la 01.01.N. există o datorie pentru impozitul amânat de 1.000 lei.
Conform IAS 12 ,,Impozitul pe profit’’, sa precizăm care sunt înregistrările care
trebuie să fie efectuate în contabilitate la 31.12.N.
Rezolvare:
Imobilizarea corporală este un activ. Baza sa contabilă este de 750.000 lei, iar baza sa
fiscală este de 310.000 lei.
Diferența temporară = baza contabilă – baza fiscală = 750.000 – 310.000 = 440.000 lei.
Activ: baza contabilă >ba za fiscală => diferența temporară impozabilă .
Deci diferența temporară de 440.000 lei este o diferență temp orară impozabilă și în
consecință, va da naștere unei datorii cu impozit amânat în valoare de :
440.000 * 16% = 70.400 lei.
Amendă de 1.000 lei este o datorie. Ac eastă datorie este nedeductibilă din punct de
vedere fiscal, deci nu există diferențe temporare (diferențe le sunt permanente).
La 31.12.N, s oldul inițial al impozitului amânat era o datorie de 1.000 lei. Impozitul
amânat necesar este de 70.400 lei, deci majoram datoria cu impozitul amânat cu 69.400 lei.

Cheltuiala cu impozitul amânat = Datorii privind impozitul amânat 69.400 lei

17

Exemplu impozitul amânat:
La data de 31.12.N. din situațiile financiare ale societății ‘’X’’, s -au extras următoarele
informații:
– Creanțele față de clienți au o valoare b rută de 4 8.000 lei
– Există o ajustare pentru deprecierea creanțelor față de clienți în valoare de 3.000 lei care va
fi deductibilă numai în momentul în care instanța judeatorească va declara falimentul
societății debitoare;
– Dobânzi de plătit în sumă de 1.500 lei;
– Dobânzile vor fi recunoscute fiscal în exercițiul în care vor genera un flux de trezorerie.
Conform IAS 12 ‘’Impozitul pe profit’’, trebuie să precizăm înregistrarea corectă la
31.12.N.

Rezolvare:
 Analiza creanțelor față de clienți:
Baza contabilă = 4 8.000 – 3.000 = 4 5.000 lei;
Baza fiscală = 4 8.000, pentru că ajustările nu sunt deductibile încă din punct de vedere fiscal.
Diferența temporară = 4 5.000 – 48.000 = -4.000 lei

Activ: baza contabilă < baza fiscală => diferența temporară dedu ctibila => creanța
privind impozitul amânat.
Creanța privind impozitul amânat = 16 % * 4.000 = 640 lei;
 Analiza dobânzilor de plat ă:
Baza contabilă = 1.500
Baza fiscală = 0, dobânzile nu sunt recunoscute fiscal, ele vor fi recunoscute în momentul în
care v or genera un flux de trezorerie.
Diferența temporară = 1.500 – 0 = 1.500 lei;

Datorie: baza contabilă > baza fiscală => diferența temporară deductibilă => creanța
din impozitul amânat.
Creanța privind impozitul amânat = 16 % * 1.500 = 240 lei.

18 Total im pozit amânat (activ) = 6400 + 240 = 880 lei.

Creanța prind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 880

Baza fiscală a unui activ / datorii este valoarea atribuită acelui activ sau a acelei datorii
în scopuri fiscale , conform IAS 12. 8

Baza fiscală a unui activ Baza fiscală a unei datorii
Baza
fiscală Baza fiscală a unui activ reprezintă
valoarea care va fi deductibilă în scopuri
fiscale din orice beneficiu economic
impozabil care va fi generat pentru o
entitate atunci când aceasta recuperează
valoarea contabilă a activului. Dacă aceste
beneficii economice nu vor fi impozabile,
atunci baza fiscală a activului este egală cu
valoarea sa contabilă. Baza fiscală a unei datorii este valoarea sa
contabilă, minus orice sumă care va fi
deductibilă în scopuri fiscale în ceea ce
privește respectiva datorie în perioadele
contabile viitoare . În cazul veniturilor care
sunt încasate în avans, baza fiscală a
datoriei astfel rezultate este valoarea sa
contabilă, minus valoarea veniturilor ce nu
vor fi impozabile în perioadele viitoare.
Exemplu Un utilaj costă 100 . În scopuri fiscale,
amortizare a în valoare de 30 a fost deja
dedusă în perioada curentă și în cele
anterioare, iar costul rămas va fi deductibil
în perioadele viitoare fie ca amortizare, fie
ca deducere în urma cedării utilajului.
Venitul generat de utilizarea utilajului este
impozabil , orice câștig rezultat din cedarea
utilajului va fi impozabil și orice pierdere
din cedarea acestuia va fi deductibilă în
scopuri fiscale. Baza fiscală a utilajului
este de 70. Datoriile curente includ cheltuielile
angajate cu o valoare contabilă de 100.
Cheltuielile aferente vor fi deduse în
scopuri fiscale pe baza contabilității de
casă. Baza fiscală a cheltuielilor constatate
în avans este nulă.
Dobânda de încasat are o valoare contabilă
de 100. Venitul din dobândă aferent va fi
impozitat pe baza contabilității de casă.
Baza fiscală a dobânzii de încasat este Datoriile curente includ venitul din
dobândă încasat în avans, cu o valoare
contabilă de 100. Venitul din dobândă
aferent a fost impozitat pe baza
contabilității de casă. Baza fiscală a

8Adriana Florina Popa, Ileana Cosmina Pitulice, Nirela Nichita, Iulia Jianu – „Studii practice privind aplicarea
Standardelor Internaționale de Raportare în Ro mânia”, Editura ContaPlus 2007,

19 nulă. venitului din dobânzi încasat în avans este
nulă.
Creanțele comerciale au o valoare
contabilă de 100. Venitul aferent lor a fost
deja inclus în profitul impozabil (pierderea
fiscală). Baza fiscală a creanțelor
comerciale este de 100. Datoriile curente includ cheltuielile
angajate cu o valoare contabilă de 100.
Cheltuiala afe rentă a fost deja dedusă în
scopuri fiscale. Baza fiscală a cheltuielilor
constatate în avans este de 100.
Dividendele de încasat de la o filială au o
valoare contabilă de 100. Dividendele nu
sunt impozabile. În fond, întreaga valoare
contabilă a activul ui este deductibilă din
beneficiile economice. Prin urmare, baza
fiscală a dividendelor de încasat este de
100 Datoriile curente includ amenzile și
penalitățile de plătit cu o valoare contabilă
de 100. Amenzile și penalitățile nu sunt
deductibile în scopur i fiscale. Baza fiscală
a amenzilor și a penalităților de plătit este
de 100
Un împrumut care urmează a fi încasat are
o valoare contabilă de 100. Rambursarea
împrumutului nu va avea consecințe
fiscale. Baza fiscală a împrumutului este de
100. Un împrumu t care urmează a fi plătit are o
valoare contabilă de 100. Rambursarea
împrumutului nu va avea consecințe
fiscale. Baza fiscală a împrumutului este
de 100.

2.2. Stabilirea impozitului pe profit conform reglementărilor în vigoare
Pentru analiza impozitului pe profit in Romania este importanta stablirea categoriilor
de contribuabili plătitori de impozit.

2.2.1 Contribuabilii obligați la plata impozitului pe profit:

persoanele juridice române
 pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, atât din România cât și din străinătate
 in asociere cu persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România,
cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică
persoanele juridice străine
 care desfășoară activitate prin int ermediul unui sediu permanent în România

20  care realizează venituri din proprietăți imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română
persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară
activitate în România într -o asociere cu sau fără personalitate juridică9;

Alături de plătitorii de impozit pe profit există și categorii de contribuabili scutiți de la
plata imp ozitului pe profit pentru întreaga activitate sau numai pentru anumite tipuri de
venituri precizate expres în legea instituitoare a impozitului pe profit .

2.2.2 În Romania su nt scutiți de la plata impozitului pe profit

 trezoreria statului;
 instituțiile publice;
 persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
 fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;
 cultele religioase;
 instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate;
 asociații le de proprietari constituite ca persoane juridice;
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
 Fondul de compensare a investitorilor;
 Banca Națională a României;
 Fondul de garantare a pensiilor private;
 organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și patronale10;
Aceste oragnizatii sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din
activități economice realizate până la nivelul e chivalentului în lei a 15.000 euro, într -un
an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din venituril e totale scutite de la plata impozitului pe
profit.

2.2.3 Perioada impozabilă

9Codul fis cal, actualizat, art. 1 4
10Codul fiscal, actualizat, art. 15

21 In Romania, anul fiscal corespunde cu anul calendaristic. Când un contribuabil se
înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este
perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat11.

2.2.4 Cotele de impozitare aferente profitului in Romania
Impozitul pe profit este stabilit pe baza cotei de 16%, cu urmatoarele exceptii:
 în cazul Bancii Nationale a Romaniei cota de impozit este de 80%;
 în cazul contribuabililor care obtin venitur i din activitatea cazinourilor, discotecilor,
barurilor, cluburilor de noapte sau pa riurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi
mai mic de 5% din veniturile respective; daca impozitul pe profit aferent acestor
venituri este mai mic de 5%, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5%
aplicat asupra acestor venituri realizate;

2.2.5 Baza de calcul a impozitului pe profit
Rezultatul contabil brut reprezinta diferenta dintre ve niturile realizate din orice sursa si
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora intr -un an fiscal. Daca volumul veniturilor il
depaseste pe cel al cheltuielilor, se obtine profitul contabil brut, iar daca volumul cheltuielilor
il depaseste pe cel al veniturilor, rezulta o pierdere contabila bruta.
Impozitul pe profit se calculează după o regulă generală, prin aplicarea cotei de
impozitare asupra profitului impozabil al contribuabilului. Pot suferii modificări în funcție de
politica fiscală a statul ui, atât cota de impozitare cât și modalitatea de determinare a bazei de
impozitare.
Impozitul pe profit are ca baza de calcul rezultatul impozabil (fiscal), care se obtine
prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere
fiscal si cu deducerile fiscale, conform relatiei urmatoare:
Rezultat impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale
Pentru determinarea profitului impozabil, sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
a) Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu se iau in considerare atunci
cand se calculeaza impozitul pe profit , acestea sunt12.

11Codul fiscal, actualizat, art. 16
12Codul fiscal, actualizat, art. 21

22  cheltuielile cu impozitul pe profit;
 amenzile, penalitatile, confiscarile, dobanzile si majorarile de intarziere datorate
autoritatilor romane, altele decat cele prevazute in contractele economice incheiate cu
persoane rezidente;
 cheltuielile de protocol care depasesc limitele legale (2% din profitul i mpozabil
calculat prin excluderea din calcul a cheltuielilor de protocol);
 cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii;
Exemplu:
Societatea X a înregistrat în cursul anului N venituri totale în sum ă de 85.000
lei, din care venitu ri neimpozabile 5.000 lei. Cifra de afaceri a fost de 55.000 lei.
Cheltuieli totale au fost în sumă de 65.000 lei, din care cheltuieli cu impozitul pe profit
2.000 lei, cheltuieli cu sponsorizarea 6.000 lei și cheltuieli cu a menzi datorate 3.000
lei. Să calculăm impozitul pe profit datorat pentru exercițiul N. Toate cheltuielile
precizate în mod explicit în enunțul problemei sunt cheltuieli nedeductibile. Profitul
impozabil se calculează astfel:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltu ieli totale + Cheltuieli nedeductibile
Profit impozabil = 85.000 – 65.000 – 5.000 + (2.000 + 6.000 + 3.000) = 4 .000 lei.
Impozitul pe profit care ar fi datorat în lipsa cheltuielilor cu sponsorizarea este de:
16 % * Profitul impozabil = 16 % * 4.000 = 640 lei

Contribuabilul beneficiază însă de reducerea acestui impozit ca urmare a sponsorizărilor
efectuate. Limitele pentru acordarea reducerii sunt următoarele:
3 ‰ * Cifra de afaceri = 3 ‰ * 55.000 = 165 lei
20 % * Impozitul pe profit = 20 % * 640 = 128 lei
Se va alege suma cea mai mică, rezultând un impozit final în suma de:
640 – 165 = 475 lei

 cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative;
 cheltuielile aferente veni turilor neimpozabile;
 cheltuielile privind contributiile peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
de actele normative;
 sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limitele legale;
 cheltuielile sociale care depasesc cot a de 2% din fondul de salarii anual, conform legii
anuale a bugetului de stat;

23

Exemplu :
O societate are un fond de salarii în valoare de 100 000 lei. În cursul perioadei
înregistrează următoarele cheltuieli sociale:
– cadouri de Paste pentru copiii salariaților – 500 lei
– cheltuieli ocazionate de grădiniță – 14000 lei
– cheltuieli privind transportul salariaților la locul de muncă – 600 lei
– ajutoare sociale acordate în afara celor suportate de bugetul CAS 20000 lei
Ce sumă va putea deduce societatea în contul acestor cheltuieli la calculul impozitului
pe profit?
Conform legii se poate deduce o sumă egală cu 2% din fondul de salarii, adică
100 000 * 2% = 20 000 lei. Diferența de 4800 lei este o cheltuială nededuct ibilă.

 alte cheltuieli salariale si asimilate acestora care nu sunt impozitate la persoana fizica,
daca legea nu prevede altfel;
 valoarea stocurilor sau activelor corporale constatate lipsa la inventariere sau
degradate, neimputabile, pentru care nu au fo st incheiate contracte de asigurare,
inclusiv TVA aferenta acestor bunuri;
 perisabilitati care depasesc limitele legale13;

Exemplu :
O societate transportă paine clienților săi. La un transport în valoare de 6000 lei, a
înregistrat o pierdere de 40 lei. Ce cheltuială se va putea deduce și ce sumă va fi
nedeductibilă? Limita de perisabilitate admisă 0.5%.
Cheltuiala deductibilă = 6000 * 0.5% = 30 lei
Cheltuiala nedeductibilă = 4 0 – 30 = 10 lei
TVA nedeductibilă = 10 * 24% = 2.4 lei
Total cheltuieli nedeductibile = 12 ,40 lei

13H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri.

24

 TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, daca
valoarea acestora nu a fost impozabila prin retinere la sursa;
 cheltuielile efectuate in numele unui angajat cu schemele facultative de pensii
ocupationale si cu primele de asigurare privata de sanatate, peste limita echivalentului
in lei a 400 euro, intr -un an fiscal, pentru fiecare participant;
 cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate peste limita echivalen tului in
lei a 250 euro, intr -un an fiscal, pentru fiecare participant;
 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care prive sc
bunurile reprezentant garantie bancara pentru creditele utilizate in vederea
desfasurarii activitatii economice autorizate;
 cheltuielile cu indemnizatiile de deplasare acordate salariatilor, care depasesc limita de
2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, care este de 13 lei/zi12;
 cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor imobilizate,
cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora;
 pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor i ncerte sau in litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperita de provizioane;
 cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit
autorizate sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului
este mai mic sau egal cu 3.
Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat
cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul si la sfarsitul perioadei pentru care se calculeaza impozitul pe profit14. Daca gradul
de indatorare este peste 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs
valutar sunt nedeductibile fiscal;
 Diferenta dintre cheltuielile si veniturile aferente diferentelor de curs valu tar va fi
supusa limitarilor de deductibilitate utilizate pentru cheltuielile cu dobanzile. Cheltuielile din
diferente de curs valutar sunt acele imprumuturi luate in calcul la determinarea gradului de
indatorare;

14H.G nr. 1860/2006, art. 9

25  Cheltuielile cu amortizarea contabila;
 Cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloa celor fixe, in cazul in care, urma
reevaluarii, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora bunurile reprezentant
garantie bancara pentru creditele utilizate in vederea desfasurarii activitatii e conomice
autorizate;
 Cheltuielile cu indemnizatiile de deplasare acordate salariatilor, care depasesc limita
de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, care este de 13 lei/zi;
 Cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valo are ale titlurilor
imobilizate, cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora;
 Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperita de provizioane;
 Cheltuielile cu dobanzile afere nte imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit
 Diferenta dintre cheltuielile si veniturile aferente diferentelor de curs valutar va fi
supusa limitarilor de deductibilitate utilizate pentru cheltuielile cu dobanzile.
Cheltuielile din diferente de curs valutar care se limiteaza sunt cele aferent imprumuturilor
luate in calcul la determinarea gradului de indatorare;
 Cheltuielile cu amortizarea contabila;
 Cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in
urma reevaluarii, se inre gistreaza o descrestere a valorii acestora.

b) Deducerile fiscale reprezinta venituri neimpozabile, precum si alte elemente care
diminueaza rezultatul fiscal, acestea sunt:

 sumele folosite pentru constituirea si majorarea rezervelor legale in limita de 5% din
profitul impozabil anual, pana cand rezervele ating 20% din capitalul social. In cazul in
care rezervele legale sunt utilizate pentru acoperirea p ierderilor sau sunt distribuite sub orice
forma, reconstituirea ulterioara a reze rvei nu mai este deductibila la calcularea profitului
impozabil;
 pierderea fiscala din anii precedenti. Pierderea fiscala se recupereaza din profiturile
impozabile in urmatorii 7 ani consecutiv. Recuperar ea pierderilor se va efectua in ordinea
inregistrari i acestora la fiecare termen de plata a impozitului pe profit;
 dividendele primite de la o alta persoana juridica romana;
 dividendele primite de la o persoana juridica romana, societate -mama, de la o filiala a
sa situata intr -un stat membru al CE, daca per soana juridica romana indeplineste

26 cumulativ urmatoarele conditii:
 plateste impozitul pe profit
 detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr -un stat
membru, pe o perioada neintrerupta de minimum doi ani,
 veniturile rezultate din anularea sau recuperarea datoriilor care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile , din ajustarile pentru care nu s -a admis deducerea;
 diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, ben eficiilor, primelor de emisiune, precum si diferentele de
evaluare a investitiilor financiare pe termen lung;
– amortizarea fiscala15
Pentru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligate sa intocmeasca un
Registru de evidenta fiscala . compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau
electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa
corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile privind obligatiile de
plata la bugetul general consolidate. Operatiile inregistrate in registru sunt la latitudinea
contribuabilului in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia.

c) Venituri neimpozabile16
 dividendele primite de la o persoană juri dică română;
 dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impozit similar impozitului pe profit, situată într -un stat terț, astfel cum acesta
este definit la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele
deține la persoana juridică străină din statul terț, la data înregistrării acestora potrivit
reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă d e 1 an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
 valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii
nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin
titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu
gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin

15 Codul fiscal, actalizat, art.24
16 Codul fiscal, actalizat, art.23

27 titlurile de participare, cu excepția celor aferente titlurilor de participare pentru care
sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit.i) și lit.j);
 veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu
s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care
nu s-a acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau
penalități pentru care nu s -a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând
anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor
persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la
care se dețin titlurile de participare;
 veniturile din impozitul pe profit amânat determ inat și înregistrat de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară;
 veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor
biologice, ca urmare a e valuării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de
către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu
deducerea amortizării fisc ale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor
investiții imobiliare/active biologice, după caz;
 veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor
fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care com pensează cheltuielile
cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări ;
 veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile
aprobate prin acte normative;
 veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană
juridică română sau la o persoană juridică străină situată într -un stat cu care România
are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesion ării
inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub
incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de pa rticipare
deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într -un stat cu
care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;
 veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice
străine situate într -un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a
dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii,

28 contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul
social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare;
 sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea resposabilităților de finanțare a
gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice;
 veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite potrivit legii,
titularii inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
sau moștenitorii legali ai acestora;
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
 venitur ile înregistrate printr -un sediu permanent dintr -un stat străin, în condițiile în
care se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între
România și statul străin respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri "metoda scutirii" ;
 sumele primite ca urmare a restituirii cotei -părți din aporturile acționarilor/asociaților,
cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii .

2.2.6 Evidenț ierea în contabilitate a impozitului pe profit
Contabilitatea decont ărilor privind impozitul pe profit/venit se realizeaza cu ajutorul
contului 441 “ Impozitul pe profit/venit”, care se detaliaz ă în dou ă conturi opera ționale de
grad II.
Contul 4411 => “Impozitul pe profit “
Contul 4418 =>” Impozitul pe venit”.
Dupa continutul economic sunt conturi de datorii fiscale, iar dupa functia contabila
sunt conturi bifunctionale, care tin evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetelor locale
privind impozitul pe profit/venit.

In CREDIT se inregistreaza:
 Impozitul pe profit/venit datorat bugetului (691);
 Sume anuale reprezentand impozitul pe profit/venit aferent exercitiului curent (7588);
 Sume anulate reprezentand impozitul pe profit/venit aferent exercitiilor financiare
anterioare (1171);
 Impozitul pe pr ofit/venit aferent exercitiilor financiare anterioare, in cazul corectarii
erorilor contabile (1174);

29

In DEBIT se inregistreaza:
 Impozitul pe profit/venit virat bugetului (5121, 5311);
SOLDUL creditor al conturilor reprezinta impozitul pe profit/venit datorat, iar soldul debitor,
impozitul pe profit/venit varsat in plus.

Calcularea Impozitului pe Profit
Pentru profitul realizat in Romania, persoanele juridice romane si straine au obligatia
de a plati, incepand cu anul 2012 impozit pe profit anual, cu p lati anticipate efectuate
trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie estimate cu ocazia elaborarii bugetului initial al
anului pentru care se efectueaza plati anticipate.
Platile anticipate trimestriale se inregistreaza in contabilitate astfel:

Chel tuieli cu impozitul pe profit
691 = 441 Impozitul pe profit

Impozitul pe profit
441 = 5121 Conturi la banci in lei

Impozitul pe profit datorat se calculeaza la sfarsitul anului, parcurgandu -se urmatoarele etape:
1) Determinarea rezultatului contabil al exercitiului incheiat (RC)
RC = venituri totale – cheltuieli totale
2) Determinarea rezultatului fiscal al exercitiului incheiat (RF)
RF=RC + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale – pierderea fiscala
3) Calcularea impozitului pe profit datorat in exe rcitiul incheiat (IPD)
IPD = Rf x cota de impozit
Din impozitul pe profit datorat se scad sumele aferente sponsorizarii care se
incadreaza in urmatoarele limite:
1. cel mult 20% din impozitul pe profit datorat;
2. cel mult 3%o din cifra de afaceri;
4) Regu larizarea impozitului : la sfarsitul anului se compara impozitul pe profit datorat (IDP)
cu impozitul pe profit platit (IPP) in cursul anului, rezultand, practic, doua situatii;
 Daca IPD > IPP rezulta impozit pe profit de plata suplimentar

30  Daca IPD < IPP r ezulta impozit pe profit de recuperat
IPD – IPP = impozit pe profit de plata/impozit pe profit de recuperate.

Diferenta de impozit stabilita la regularizare se inregistreaza in contabilitate astfel:
Cheltuieli cu impozitul pe profit
691 = 441 Impozitul pe profit

Daca din rezultatul contabil se scade impozitul pe profit se obtine rezultatul contabil
net, care este, de fapt, soldul contului 121 “ Profit si pierdere”.
In functie de volumul cheltuielilor nedeductibile si cel al deducerilor fiscale, o entitate se
poate inregistra cu :
 profit contabil sau profit fiscal;
 pierdere contabila si pierdere fiscala;
 profit contabil, dar cu pierdere fiscala generata de deducerile fiscale mai mari decat
cheltuielile nedeductibile;
 pierdere contabila, dar cu profit fiscal generat de cheltuielile nedeductibile mai mari
decat deducerile fiscale;
Profitul fiscal si perderea fiscala nu se inregistreaza in contabilitate, ci numai in
Declaratia anuala 101 privind Impozitul pe profit.
Pierderea fiscala din anii precedenti se acop era din profitul fiscal, odata cu calcularea
si inregistrarea impozitului pe profit la sfarsitul anului.
Pierderea contabila din anii precedenti se acopera dupa incheierea exercitiului
financiar, cand are loc repartizarea anuala a profitului contabil net.
RC = venituri totale – cheltuieli totale
2) Determinarea rezultatului fiscal al exercitiului incheiat (RF)
RF=RC + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale – pierderea fiscala
3) Calcularea impozitului pe profit datorat in exercitiul incheiat (IPD)
IPD = Rf x cota de impozit
Din impozitul pe profit datorat se scad sumele aferente sponsorizarii care se
incadreaza in
urmatoarele limite:

31

3.5 Declararea si plata impozitului
Declararea si plata impozitului se face astfel:
 contribuabilii, societăți comerci ale bancare, persoane juridice române, și sucursalele
din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligația de a plăti impozit pe
profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial. Pentru stabilirea valorii platilor
anticipate, se va depu ne pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare fiecarui
trimestru, formularul 100 „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de
stat” .
Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a
formularului 101 „Decl aratia privind impozitul pe profit”, adică 25 martie inclusiv a
anului următor;
 contribuabilii, alții decât cei prevăzuți anterior, au obligația de a declara și plăti
impozitul pe profit trimestrial cu ajutorul formularului 100 „Declaratie privind
obligatiile de plata la bugetul de stat” până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare
incheierii trimestrelor I -III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal
respectiv se efectuează până la termenul de depunere a formularul ui 101 „Declarației
privind impozitul pe profit”, adică 25 martie inclusiv a anului următor;

32

CAPITOLUL 3 Studiu de caz

3.1 Prezentarea societ ății

Societatea comerciala ALEX TRANS SRL este o societate cu raspundere limitata, are
capital privat si functioneaza in conformitatea cu legislatia romaneasca aplicabila in materia
societatilor comerciale. Prin depasirea cifrei de afaceri societatea este platitoare de impozit pe
profit inca de la inceputurile infiintarii acesteai.
Aceasta este infiintata in anul 200 8, inregistrata la Registrul Comertului din Bucuresti
sub nu marul J40/ 1536 /2008 si cu un cod de identificare fiscala RO 6545007.
Conform actului constitutiv al societatii sediul social al acesteia este situat in
Bucuresti, strada P lantelo r, nr. 2, durata de desfasurare a activitatii este nelimitata.
Obiectul principal de activitate conform COR al societatii ALEX TRANS
SRL este cel 5229 Alte activitati anexate transporturilor.
Serviciile principale oferite de catre aceasta societate comerciala sunt transportul
intern si international, atat in Bucuresti cat si in afara tarii.
Din situatiile financiare ale societatii reiese ca aceasta are un capital social subscris si
varsat de 200 lei, numarul de angajati este de 10 persoane si a inregistrat in anul 201 4 o cifra
de afaceri de 3.229.735 lei.

3.2 Determinarea impozitului pe profit conform
Reglemetărilor din România

Pentru determinarea impozitului pe profit, ALEX TRANS înregist rata ca platitoare de
impozit pe profit, este obligata sa întocmească Registrul de evidenta fiscala.
Registrul de evidenta fiscala are ca scop înscrierea tuturor informatiilor care au stat la
baza determinarii profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins în
formularul 100 „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.
Utilizarea Registrului de evidenta fiscala se face în stricta concordanta cu destinatia
acestuia si se completeaza astfel încât sa permita în oric e moment identificarea si controlul
operatiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins în declaratia privind

33 obligatiile de plata la bugetul de stat.
Înregistrarile în Registrul de evidenta fiscala se vor face pentru fiecare perioada pentru
care ALEX TRANS are obligatia de a declara impozitul pe profit, utilizand sumele care
figureaza in Balanta de verificare aferenta perioadei respective.
Mi-am propus sa prezint urmatoul exemplu privind modul de calcul al impozitului pe
profit pentru trimestrul I V al anului 201 4, luand in considerare veniturile si cheltuielile
inregistrate in Balanta de verificare in perioada 01.01.2014 – 31.12.2014 si va intocmi
Registrul de evidenta fiscala

Etapa 1: Determinarea rezulta tului contabil înainte de impozitare.
În continuare voi prezenta cheltuielile și veniturile înregistrate de societatea
comercială SC ALEX TRANS SRL, la data de 31.12.2014. Acestea vor fi detaliate pe conturi
și în funcție de deductibilitate.
În urma cont abilizării tuturor cheltuielilor aferente anului 2014 balanta clasei 6,
Conturi de cheltuieli’’ , se prezintă astfel:
Cheltuieli de exploatare în valoare de lei: 3.136.400,59 lei

Simbol cont Denumire cont Total sume
Debitoare Creditoare
6022 .03 Ch privind combustibil 50% DED 4.064,44 4.064,44
603 Ch cu obiectele de inventar 4.335,17 4.335,17
604 Ch cu materialele nestocate 2.475,94 2.475,94
605 Ch cu energia ș i apa 539,99 539,99
611 Ch cu întreținerea și reparaț iile 202,31 202,31
611.01 Ch cu întreținerea și reparaț iile DED 2.779,69 2.779,69
611.02 Ch cu întreținerea și reparaț iile NED 256,98 256,98
612 Ch cu redevențe și chirii 9.000 9.000
613.01 Ch cu pr imele de asigurare DED 2.089,97 2.089,97
613.02 Ch cu primele de asigurare 1.271,83 1.271,83
623.01 Ch de protocol 9.218,41 9218,41
624 Ch cu transportul 3.023.638,33 3.023.638,33

34
Cheltuieli financiare în valoare de 4.285,08 lei

Venituri de exploatare în valoare de 3.229.734,92 lei :

Simbol
cont Denumire cont Total sume
Debitoare Creditoare
704 Venituri din lucrari și servicii 3.229.734,71 3.229.734,71
7588 Alte venituri din exploatare 0.21 0.21
TOTAL 3.229.734,92 3.229.734,92

625 Ch cu deplasări ș i detasari 6.131,84 6.131,84
626 Ch postale și taxe de telecomunicaț ii 10.982,26 10.982,26
627 Ch cu servicii bancare 8.610,71 8.610,71
628 Alte ch cu serviciile executate de te rți 11.544,14 11.544,14
635 Ch cu alte impozite ș i taxe 3.546 3.546
635.01 Ch impozite ș i taxe DED 3.682,26 3.682,26
635.02 Ch impozite ș i taxe NED 94,32 94,32
635.03 TVA aferent depasirii ch de protocol 338 338
641 Ch cu salarii personal 17.701 17.701
6451 Ctr unit la asig sociale 3.589 3.589
6452 Ctb unit la aj de somaj 133 133
6453 Contrib firmei pt asig soc de sanatate 917 917
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati 254,76 254,76
6811 Ch de exploatare cu amort imob 7.164,24 7.164,24
691 Ch cu impozitul pe profit 1.839 1.839
TOTAL 3.136.400,59 3.136.400,59
665 Ch cu diferenț e de curs valutar 4.285,08 4.285,08

35

Venituri financiare în valoare de 342.577 lei :

Simbol
cont Denumire cont Total sume
Debitoare Creditoare
765 Venituri din dif de curs valutar 1.348,24 1.348,24
TOTAL 1.348,24 1.348,24

Structura pe activități a cheltuielilor se prezintă astfel:

Categoria de cheltuieli Sume totale
Cheltuieli din exploatare 3.136.400,59
Cheltuieli financiare 4.285,08
Cheltuieli extraordinare 0

36

Societatea nu a înregistrat cheltuieli extraordinare în cadrul exercițiului financiar 2014.
Cheltuielile cele mai mari sunt înregistrate din cheltuielile de exploatare într -un procent de
peste 99%, cheltuielile financiare având chiar un procent mai mic de 1%.

Structura pe activităț i a veniturilor se prezintă astfel :

Categoria de venituri Sume totale
Venituri din exploatare 3.229.734,92
Venituri financiare 1.348,24
Venituri extraordinare 0

Societatea nu a înregistrat venituri extraordinare în cadrul exercițiului financiar 2013.
Veniturile cele mai mari sunt înregistrate la veniturile d e exploatare în procent de 97%,
veniturile finanaciare în procent de 3%.

Rezultatul contabil înainte de impozitare obținut de către societate, determinat prin
respectarea principiilor și regulilor contabile, reprezintă valoarea globală a profitului sau
pierderii exercițiului financiar.

37 Rezultatul contabil brut = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul contabil brut este: 3.231.083,15 – 3.140.685,67 = 90.397.48 lei
Rezultatul contabil î nainte de impozitare = 90.397 lei

Struc tura pe activități a cheltuielilor se prezintă astfel:
Societatea nu a înregistrat cheltuieli extraordin are in cadrul exercițiului financiar 2014.
Cheltuielile cele mai mari sunt înregistrate din cheltuielile de exploatare într -un procent de
peste 99%, cheltuielile financiare având chiar un procent mai mic de 1%.

Etapa 2 . Identificarea cheltuielilor nedeductibile .
Din tabelul numărul 1, reiese că, societatea a făcut diferențierea între cheltuielile
deductibile și cheltuielile nedeductibile. Pentru aceste clasificări se aduc următoarele precizări:

 Cheltuielile cu combustibilul, în valoare de 2.032,2 2 lei, reprezintă cheltuială
nedeductibilă, deoarece administratorul societății a cumpărat combustibil pentru
mașina personală care nu face parte din activele societății.
 Cheltuielile cu primele de asigurare în valoare de 1.271,83 lei.
 Cheltuielile cu într eținerea și reparațiile în valoare de 256,98 lei , sunt cheltuieli
nedeductibile deoarece sunt aferente locuinței închiriate de către unul dintre asociații
societății în folos p ersonal;
 Cheltuielile cu alte servicii executate la terți în valoare de 355,83 l ei, sunt cheltuieli
nedeductibile deoarece nu au la baza documente justificative și nu pot fi decontate
conform legii;
 Cheltuielile cu protocolul, în valoare de 7.189,31 , sunt cheltuieli nedeductibile
doarece conform Codului Fiscal, nu se încadrează în limita legală de 2%.
Cum am spus și în partea teoretică a lucrării, cheltuielile cu protocolul sunt deductibile
în limita de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și
totalul cheltuielilor aferente veniturilor impoza bile.
Formula de calcul a protocolului:
Chel tuieli de protocol = 2% x ( Venituri – Chelt. + Chelt. cu + Cheltuieli )

38 totale deductibile impozabile totale impozitul protocol
pe profit

Cheltuieli de protocol = 2% x (3.140.685,67+11.538,49+1.839 )
totale deductibile
Cheltuieli de pr otocol = 2% x 3.154.063,16 = 63.081
totale deductibile
Cheltuieli de protocol deductibile = 2.029,10 lei
Cheltuieli de protocol
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 7.189,31 lei

Deci, protocolul nedeductibil în valoa re de 7.189,31 lei este mai mare decât protocolul
deductibil în valoare de 2.029,1 lei, ceea ce arată că protocolul este în totalitate nedeductibil
Totalul cheltuielilor nedeductibile = 11.538,49 lei.

Etapa 3. Determinarea contabilizării impozitului pe profit exigibil .
Cheltuiala cu impozitul curent se poate determina prin aplicarea cotei de impunere
care este în vigoare de 16% asupra profitului impozabil și corespunde impozitului pe profit
curent plătibil de întreprindere pentru activit atea desfășurată în perioada curentă
Impozitul curent se poate calcula dupa următoarea formulă :

Impozitul pe profitul curent = Cota de impunere x Rezultatul
inainte de aplicarea deducerilor fiscale impozabil

Impozitul pe profitul curent = 16 % x 103.774,98
înainte de aplicarea deducerilor fiscale

Impozitul pe profitul curent
înainte de aplicarea deducerilor fiscale = 16.604

Impozitul pe profit curent pentru anul 2014 este de 16.604 lei.

39 Impozit pe profit aferent trimestrului IV, an 2014 = 16.604 – 1.839 (impozit calculat
anterior pentru cele 3 trimestre) = 14.765 lei.

Impozitul pe profit se contabilază astfel:

691 = 4411 14.765 lei
,,Cheltuiala cu impoz itul ,, Impozitul pe profit
pe profit curent’ ’ curent’’

Etapa 4. Determinarea cheltuielilor totale cu impozitul pe profit .

Componenetele cheltuielii cu impozitul pe profit Valori
Cheltuieli cu impozitul exigibil 1.839
(+) Cheltuieli cu impozitul amânat 0
(-) Venituri din impozitul amânat 0
= Cheltuieli totale cu impozitul pe profit 1.839
Odata cu întocmirea și depunerea situațiilor financiare la 31.12.2014, se întocmește și
se depune declarația fiscală a impozitului pe profit. În continuare voi prezenta o situație a
exercitiului financiar 2014 în comparație cu exercițiul financiar trecut, 2013.
Evoluț ia rezultatel or pe categorii de activități se prezintă astfel în 2013 și respectiv 201
Denumire 2013 2014
Rezultatul din exploatare 79.953 92.236
Rezultatul financiar 66.275 75.632
Rezultat extraordinar 0 0

40 Situatiile prezentate mai sus arata ca rezultatul extraordinar este 0 in anul 201 3 ca si in
anul 2014. Rezultatul din exploatare a crescut de la 79.953 lei in 201 3 la 92.236 lei in 201 4,
iar rezultatul financiar a crescut de la 66.275 lei in 2013 la 75.632 lei in anul 201 4.

Baza de calcul al impozitului pe profit o reprezintă profitul impozabil calculat după
următoarele formule:

Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile

Profitul impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Ch. totale –
Ch. nedeductibile)

Impozitul pe profit = 16% x Profitul impozabil

Valoarea impozitului pe profit calculat pentru trimestrul IV al anului 201 4 care se va
regasi in formularul 100 este 14.765 lei. Termenul de declarare si de plata la Bugetul de stat a
impozitului este de 25 ianuarie 2015 . La sfarsitul anului 201 4, se calculeaza impozitul pe
profit anual dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos:

Modalitatea de calcul a impozitului pe profit anual la sfarsitul anului 2014

1 TOTAL VENITURI 3.231.083,16
2 TOTAL CHELTUIELI 3.140.685,67
3 PROFIT CONTABIL 90.397,49

4 CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE 11,583.49
5 COMBUSTIBIL NEDEDUCTIBIL 2,032.22
6 CH. CU INTRETINEREA SI REPARATII 256.98
7 CH CU PRIMELE DE ASIGURARE 1,271.83
8 CH. CU PROTOCOLUL 7,189.31
9 ALTE CH. CU SERV DE LA TERTI 355.83
10 SPONSORIZARE 0.00
11 CH. TAXE SI IMPOZITE NED 94.32
12 TVA AFERENT DEPASIRII CH. DE
PROTOCOL 338.00

41 13 IMPOZIT PE PROFIT 1,839.00

14 – PROTOCOL 9218..41
15 BAZA PROTOCOL 103,774.98
16 – 2% PROTOCOL DEDUCTIBIL 62,813.71
17 – PROTOCOL NEDEDUCTIBIL 0.00
18 TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE 11,583.49

19 PROFIT FISCAL 101,980.98
20 PIERDERE FISCALA AN ANTERIOR 0.00
22 PROFIT IMPOZABIL 101,980.98
23 IMPOZIT PE PROFIT (16%) 14,765.00

24 SPONSORIZARE 0.00
25 CIFRA DE AFACERI 3,229,734.71
26 – 3/1000 DIN CIFRA DE AFACERI 9,689.20
27 – 1/5 DIN IMPOZITUL PE PROFIT 0.00
28 SPONSORIZARE DEDUCTIBILA 0.00

29 IMPOZIT FINAL 2014 16,604.00
30 IMPOZIT DECLARAT ANTERIOR 1,839.00
31 IMPOZIT RAMAS DE DECLARAT 14,765.00

Înainte de a stabili rezultatul contabil trebuie închise toate cheltuielile și veniturile
după cum urmează :
1) Închiderea cheltuielilor din exploatare:

121 = % 208.288,32
Profit și pierdere
– exploatare

6022.03 “Cheltuieli cu combustibilul ”
180,68
604 “ Cheltuieli cu materiale nestocate “ 208,38
611.01 “Cheltuieli cu întretinerea” 208,75

42 612 “Cheltuieli redevente si chirii” 1.000
623.01 “Cheltuieli cu protocolul ” 1.119,13
624 “Cheltuieli transportul ” 135.583,49
624 “ Cheltuieli cu t ransportul de bunuri ” 44.409,53
625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări ” 4.136,28
626 “Cheltuieli poștale și taxe ” 795,92
627 “ Cheltuieli cu servicii bancare” 536,46
628 “Alte cheltuieli cu servicii terti” 654
641 “Cheltuieli cu salariile personalului ” 1.850
6451 “Ctb.unit. asigurari social e” 311
6452 “Ctb.unit.la asig sociale” 14
6453 “Contributia firmei pt asig soc.sanatate ” 96
6811 “ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor” 597,02
691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 14.765

2) Inchiderea veniturilor din exploatare.

% = 121 231.174,70
Profit și pierdere – exploatare
704 ” Venituri din lucrări și servicii ” 230.585,12
7588 “Alte venituri din exploatare ” 0,21

3) Închiderea cheltuielilor financiare

121 = 665 1.511,28

43 Profit și pierdere -financiare “Cheltuieli din diferențe de
curs valutar” 1.511,28

4) Închiderea veniturilor financiare

% = 121 589,37
765 “Venituri din diferen țe de curs valutar” 589,37

Contraventii, sanctiuni si penalitati de intarziere aplicabile in cazul impozitului
pe profit

Potrivit Codului de procedura fiscala, art. 83, alin. (4), nedepunerea declarației fiscale
dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor,
contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a
obligațiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinir ea unui termen de 15 zile de la
înștiințarea contribuabilului privind depășirea termenului legal de depunere a declarației
fiscale. În cazul contribuabililor care au obligația declarării bunurilor sau venitur ilor
impozabile, stabilirea din oficiu a obligaț iei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere,
potrivit art. 67 al Codului de procedura fiscala. Pentru impozitele, taxele și contribuțiile
administrate de ANAF , înștiințarea pentru nedepunerea declarațiilor și stabilirea din oficiu a
obligațiilor f iscale nu se face în cazul contribuabililor inactivi, atât timp cât se gă sesc în
această situație.
Contribuabilul poate depune declarația fiscală pentru obligațiile fiscale ce au format
obiectul deciziei de impunere prin care au fost stabilite din oficiu o bligaț iile fiscale, în termen
de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Decizia de impunere se desființează de organul
fiscal la data depunerii declarației fiscale. Răspunderea pentru calculul impozitelor declarate
cât și pentru depunerea în termen a declarației de impunere revine fiecărui contribuabil în
parte.
Potrivit art. 219 din titlul „Sanctiuni” al Codului de procedura fiscala, sunt
considerate contraventii urmatoarele fapte:
a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înre gistrare fiscală sau

44 de mențiuni;
b) neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și
precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și
veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora; Acestea se sanctioneaza cu o
amenda cuprinsa intre 1.000 lei si 5.000 lei pentru persoanele juridice.
În cazul în care, organele fiscale, în urma verificării declarațiilor de impunere, constată
că impozitul pe profit nu a fost bine det erminat, procedează la un nou calcul al impozitului,
comunicând contribuabililor, prin înștiințare de plată, suma datorată de acesta. Tot în acest
mod procedează organele fiscale și în cazul când contribuabilul nu a completat declarația de
impunere sau nu a furnizat informațiile necesare determinării obligației fiscale. În aceste
condiții, contribuabilul este obligat la plata impozitului pe profit, la data și locul stabilite în
înștiințarea de plată.
Plata impozitului pe profit se face în lei. Pentru neachi tarea la termenul de scadență de
către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de
întârziere. Dobânzile și penalitățile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparține
creanța principală.
Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare
termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Art. 120 din Codul de procedura fiscala referitor la penalitatile de intarziere, precizeaza
urmatoarele :
 plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere
datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.
 Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:
 dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadență, nu se
datorează și nu se calculează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale
principale stinse;
 dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de
întârziere este de 5% din obligații le fiscale principale stinse;
 după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalității de întârziere
este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse.
 Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor .
Constata rea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor, precum și majorărilor de
întârziere aferente, se efectuează de organele fiscale din subordinea direcțiilor generale ale
finanțelor publice și controlul financiar de stat județene și a municipiului Bucureș ti.

45 În vederea determinării obligației fiscale, inspectorul fiscal sau alt angajat al unei
unități fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de controla următoarele:
 operațiuni care au scop evitarea sau diminuarea plății impozitelor;
 operațiunile efect uate în numele contribuabililor, dar în favoarea asociațiilor,
acționarilor sau persoanelor ce acționează în numele acestora;
 datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi făcute sau garantate
de acționari, asociați sau de persoane ce acționează în numele acestora, în
vederea reflectării reale a operațiunilor;
 distribuirea, împărțirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile
între doi sau mai mulți contribuabili, sau acele operațiuni controlate, direct sau indirect, d e
persoane care au interese comune, în scopul prevenirii evaziuni fiscale precum și pentru
reflectarea reală a operațiunilor.
Constatările făcute de organul de control cu privire la nerespectarea de către plătitori a
obligațiilor de depunere la termenul le gal a declarațiilor de impozit, de plată a impozitului la
termen legal și de întocmire corectă a declarațiilor de impozit, sunt consemnate în
documentele de constatare sau de verificare.
Obiecțiunile, contestațiile și plângerile formulate la actele de control sau de impunere
ale organelor fiscale se soluționează conform dispozițiilor legale în vigoare.

46

CONCLUZII

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile persoanelor fizice
sau juridice, rezidente si nerezidente, cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil, la
dispozitia statului si care nu presupune o contraprestație din partea acestuia. Sumele astfel
colectate ii sunt necesare statului pentru realizarea obiectivelor politicii sociale, economice ,
financiare, respectiv realizării functiilor sale interne si externe .
În capitolele lucrării mele am încercat să prezint maniera în care România încearcă să
se alinieze la standardele internationale de contabilitate. Am particularizat prin alegerea unui
Standard de reală importanță pentru raportarea financiară prin implicațiie acestuia atât în
raportările unei firme cât și prin prisma implicațiilor fiscale la nivelul statului român.
Începând cu exercițiul financiar al anului 2008, practic contabilitatea fi rmelor
românești funcționez ă în două “viteze”: un eșalon de întreprinderi considerate ”mari”, care
aplic ă normele IAS, și un alt eșalon de întreprinderi considerate ”mici și mijlocii”, care au
aplicat, începând cu anul 2003, o variantă simplificată a norm elor IAS. Din câte am constatat,
în țara noastră, normalizatorul contabil și -a definit poziția față de normele IAS considerându –
le, pentru unele întreprinderi, ca un substitut al normelor naționale.
Din punct de vedere al modului de aplicare în sistemul co ntabil românesc, impozitarea
amânată a înregistrat modificări semnificative, oscilând între anii 2001 și 2008 între IFRS și
Directivele Europene. Perspectivele de viitor privind impozitarea amânată se leagă de
aderarea României la Uniunea Europeană și de d ezvoltarea pieței de capital din România.
Cert este că aplicarea lor prezintă o importanță majoră, deoarece influențează semnificativ
rezultatul contabil net, atât de util marilor întreprinderi cotate la bursă, în vederea determinării
rezultatului pe acțiu ne pentru buna informare a investitorilor.
Una dintre principalele probleme ale sistemului fiscal în această perioadă a constituit -o
instabilitatea legislativă, majoritatea impozitelor cunoscând zeci de modificări succesive, ceea
ce a făcut foarte dificilă aplicarea acesteia. Această problemă pare însă a fi rezolvată prin
concentrarea legislației fiscale într -un „Cod fiscal”.

47 IAS 12 are ca obiectiv tratamentul contabil al consecințelor fiscale curente și viitoare
privind impozitul pe profit, precum și preze ntarea impozitului pe profit și a informațiilor
legate de acesta, în situațiile financiare.