În procesele manageriale, deciziile nu pot fi luate într -o unitate economică fără [611251]

5
INTRODUCERE

În procesele manageriale, deciziile nu pot fi luate într -o unitate economică fără
ajutorul analizei, de accea aceasta este nelipsită.
Analiza eco nomico -financiară, prin definiție, este un complex proces de
cunoaștere a situației economico -financiare a unei societăți comerciale, a unei economii
naționale sau a unei ramuri, în condiții exacte de timp și loc, utilizând indicatori specifici
și metode adecvate în vederea dimensionării și individualizării factorilor și cauzelor cu
acțiune negativă sa u pozitivă, care au condus la o anumită condiție economico -financiară.
Am ales tema “Elemente semnificative ale analizei economico -financiare”
deoarece analiza financiară ajută la identificarea activității nesatisfăcătoare a entității și
la stabilirea tut uror măsurilor care vor influența, în viitor, rezultatele. Totodată,
întreprinderea are drept obiectiv principal maximizarea cuantumului patrimoniului, iar
eficiența cu care a fost utilizat capitalul investit reprezintă obiectivul central al
diagnosticului financiar.
În acest sens, primul capitol abordează teoria cu privire la aspectele generale ,
etapele, metodele, criterii de clasificare , factorii cât și indicatori i de bază ai analizei
economico -financiare .
În capitolul al -II-lea am realizat o prezentare g enerală a societății S.C. DITEAN
CONSULTING S.R.L., respectiv: profilul și caracteristicile întreprinderii, structura
tehnico -organizatorică a întreprinderii, furnizori, clienți, piață, concurență cu care se
confruntă întreprinderea și totodată am realizat calculul principalilor indicatori
economico -financiari.
Capitolul al-III-lea intitulat “Calculul principalilor indicatori și interpretarea
valorilor ” reprezintă substanța principală a lucrării pentru că am analizat indicatorii
punând accentul pe aspectele referitoare la evaluarea resurselor existente, a potențialului
și performanței acesteia, iar documentele contabile ce reflectă operațiunile prezentate în
studiu de caz și alte documente necesare calculului indicatorilor economico – financiari
se regăsesc în „Anexa “ lucrării .
Finalizând lucrarea de față sper că am demonstrat nivelul cunoștințelor și
abilităților pe care le -am dobândit în cei trei ani de facultate și că mă va ajuta în activitățile
pe care le voi realiza în acest domeniu.

6
CAPITOLUL I
ANALIZ A ECONOMICO -FINANCIAR Ă

În condițiile unei economii de piață, fiecare s ocietate, indiferent de mărime sau
obiect de activitate trebuie să își îmbunătățească performanțele economico – financiare și
capacitatea concurențială în raport cu celelalte întreprind eri aflate în concurență. Aceasta
se realizează prin folosirea analizei economico – financiare ca instrument al
managementului intern.

1.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO –
FINANCIARĂ

Creșterea complexitații activităților economice a societățilo r comerciale, în
contextul mecanismelor pieței în profunzime la procesul de conducere, pe o analiză
științifică care facilitează deciziile adoptate corespunzător.
Prin natura ei, activitatea de conducere indiferent de nivelul la care se exercită și
de dome niul vizat. Aceasta cunoaște considerabil situația dată a întregului complex de
factori si cauze care o determină, fapt ce se realizează cu ajutorul analizei economico –
financiare.
Analiza economico -financiară a unităților economice se ocupă cu studierea
fenomenelor și proceselor economice care au loc la nivelul acestor unități, a rezultatelor
economico -financiare obținute, în raport cu sarcinile programate, stabilirea cauzelor care
provoacă abateri și desfășurarea fenomenelor analizate și luarea măsurilor pentru reglarea
și optimizarea întregii activități.
Analiza economico -financiară a unităților economice joacă un rol important în
conducerea acestora, adică în exercitarea tuturor atributelor sau funcțiilor conducerii
(previziune, organizare, coordonare, comandă, control), precum și realizarea funcțiunilor
fundamentale ale unităților (cercetare -dezvoltare, producție, comercială, financiar –
contabilă și de personal).
În exercitarea funcției de previziune, analiza are un rol important, întrucât
furnizează co nducerii informațiile necesare pentru elaborarea prognozelor, pentru
fundamentarea programelor pentru stabilirea strategiei și tacticii de acțiune în viitor și
luarea deciziilor cu caracter de previziune.

7
În realizarea funcției de organizare, analiza per mite luarea deciziilor pentru
organizarea activității agenților economici, a forței de muncă, a capitalului fix și a
capitalului circulant. Prin intermediul analizei, se apreciază eficiența structurii
organizatorice, se fundamentează propunerile pentru per fecționarea acestora, în vederea
sporirii eficienței activității.
În exercitarea funcției de coordonare, analiza urmărește corelarea diferitelor
funcțiuni ale întreprinderii, asigurarea și menținerea unui echilibru între necesități și
resurse, între venit uri și cheltuieli sau între alte fenomene economice care au loc la nivelul
agenților. Prin analiza situației acestor corelații, se pot preveni anumite dezechilibre în
activitatea economică, iar în cazul apariției lor se intervine pentru reglarea și funcțio narea
normală.
Un rol deosebit de important revine analizei economice în realizarea funcției de
comandă, întrucât asigură fundamentarea deciziilor operative, tactice și strategice.
Rezultatele analizei servesc la cunoașterea fenomenelor și proceselor eco nomice în toată
complexitatea și interacțiunea lor, a influenței exercitate de diferiți factori, lucru ce
permite stabilirea unor variante optime de acțiune.
În exercitarea funcției de control, analiza economică permite cunoașterea întregii
activități des fășurate în întreprindere, a rezultatelor economico – financiare și eficiența
deciziilor luate de conducerea întreprinderii, se pot cunoaște factorii și cauzele care au
provocat abateri în activitatea economică, se hotărăsc măsuri de reglare și prevenire a
unor perturbații.
– funcția informațională reprezintă transmiterea datelor furnizate de sistemul de
evidență economico -financiară către factorii de decizie, cu scopul corectării eventualelor
abateri; (Iacovoiu, 2015)
– funcția de evaluare a petențialului tehnico -economic al întreprinderii derivă din
cerințele funcției de informare, având rolul de a le transpune în practică prin cele două
laturi ale sale, care se individualizează și întrepătrund intr -un proces simbiotic: diagnostic
și respective reglare, în accepțiunea de echilibrare a funcționarii sistemului întreprindere;
(Iacovoiu, 2015)
– funcția de fundamentare a deciziei pe criterii de eficiență derivă din faptul că
orice decizie economico -financiară adoptată la nivelul întreprinderii se bazează pe ca lcule
economice de eficiența; (Iacovoiu, 2015)

8
– funcția de reflectare a gestionării eficiente a petrimoniului și de evaluare a
performanțelor managementului constă în cunatificarea aspectelor de orfin cantitativ și
calitativ cu privire la performanțele ec onomico -financiare; (Iacovoiu, 2015)
– funcția de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico -financiar
presupune analiza relațiilor cu furnizorii de capital, partenerii de afaceri, statul și alți
utilizatori ai informațiilor furnizate d e analiza e conomico -financiară. (Iacovoiu, 2015)
Aceste funcții sunt complementare în realizarea celui mai important obiectiv al
analizei aconomico -financiare, respectiv utilizarea rezultatelor analizei în procesul
decizional.
1.2 ETAPELE ȘI METODELE ANALIZEI
ECONOM ICO-FINANCIARE

Aceasta studiază mecanismul de formare și modificare a fenomenelor economice
prin descompunerea lor în elemente componente, în părți simple și prin identificarea
factorilor de influență. Drumul pe care îl parcurge analiza reprezintă inversu l evoluției
reale a fenomenului, în sensul că ea pornește de la rezultatele obținute către elemente și
factori.
Realizarea acestui demers presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fap te,
fenomene sau rezultate exprimate cu ajutorul unor indicatori calitativi și cantitativi,
precum și a modificării lor în timp și spațiu;
2. determinarea elementelor componente, a factorilor de influență și a
cauzelor care acționează asupra fenomenelor s tudiate. Pe această linie, trebuie făcută
delimitarea între elemente componente și factori de influență. Astfel, elementele
reprezintă părțile componente ale întregului, în timp ce factorii constituie acele forțe
motrice care explică apariția și evoluția fenomenului;
3. stabilirea legăturilor cauzale dintre fiecare factor de influență și fenomenul
analizat, precum și între factorii care acționează;
4. măsurarea influenței fiecărui factor asupra fenomenului analizat și
stabilirea factorilor cu acțiune po zitivă sau negativă , precum și a rezervelor interne
nefolosite;
5. sintetizarea rezultatelor analizei și formularea concluziilor și aprecierilor
finale asupra fenomenelor cercetate;

9
6. elaborarea măsurilor și fundamentarea deciziilor privind folosirea o ptimă
a resurselor și sporirea eficienței activității economice în viitor.
Pentru a analiza activitatea economico -financiară a întreprinderilor se pot folosi
mai multe metode și procedee comune mai multor discipline sau specifice analizei.
Metodele comu ne folosite în analiza activității -financiare a întreprinderilor sunt
metodele statistico -matematice, cum ar fi: metoda indicilor, metoda grupărilor, metoda
comparației, metoda mediilor, metoda corelației, metoda funcțiilor de producție, metoda
cercetărilo r operaționale, metode sociologice, etc.
Pentru analiza activității economico -financiare a întreprinderilor se mai pot folosi
unele metode și procedee specifice cum ar fi:
metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor economice;
metoda stabilirii factorilor de influență și a legăturilor de cauzalitate;
metoda măsurării influenței factorilor și a legăturilor de cauzalitate;

metoda generalizării.
Prin prisma celor două laturi fundamentale ale analizei, și metodele acesteia s e
împart în:
metode ale analizei calitative;
metode ale analizei cantitative.
Metodele analizei calitative au ca scop studierea structurii fenomenelor, a
factorilor care le determină și a relațiilor de cauzalitate dintre factori și fenomene.
Metodele și procedeele analizei calitative utilizate sunt:
comparația rezultatelor economice;;
descompunerea sau diviziunea rezultatelor economice;
gruparea.
Metodele cantitative de analiză au rolul de a măsura contribuția factorilor și
elementelo r componente asupra variației fenomenului studiat față de un anumit criteriu
de comparație, fiind surprinsă, în felul acesta, finalitatea de mărime și sens a legăturilor
cauzale .
1.3 CRITERII DE CLASIFICARE A ANALIZEI ECONOMICO –
FINANCIARE

„Literatura de s pecialitate ” (Lazăr M., Lazăr C. 2012) clasifică analiza
economico -financiară după o mulțime de criterii în fucție de :

10
1. Nivelul la care se desfășoară analiza. Aceasta se împarte în trei categorii după
cum urmează :
– analiză microeconomică cercetează feno menele economice care au loc la nivelul
individului sau unui agent economic. Acest tip de analiză se ocupă cu studierea
rezultatelor obținute, a factorilor de influență și a rezervelor de sporire a eficienței
activității desfășurate;
– analiză mezoeconomic ă se realizează la nivelul ramurii sau sectorului de
activitate, urmărindu -se poziția firmei, situația produselor de substituție asupra ramurii
economice;
– analiză macroeconomică analizează fenomenele economice care au loc la nivelul
ramurii, al economiei naționale sau al economiei mondiale și operează cu mărimi
agregate.
2. Momentul în care se efectuează analiza se disting următoarele categorii:
– analiza post -factum este considerată analiza diagnostic, prin care se obțin
aprecieri, pe ansamblul întreprin derii, asupra unei subdiviziuni organizatorice sau asupra
unei probleme economice;
– analiza previzională se referă la evoluția viitoare a unui fenomen utilizând
variabile incerte.
3. Evoluția în timp a fenomenelor, avem:
– analiza statică studiază fenome nele economice la un moment dat ;
– analiza dinamică scoate in evidență evoluția în timp a fenomenelor cercetate.
4. Aspectele urmărite evidențiaza :
– analiza cantitativ ă cercetează latura cantitativă a fenomenelor economice,
exprimată prin determinări cant itative, precum și prin modificări structurale intervenite
în compoziția fenomenelor ;
– analiza calitativă urmărește factorii care sunt de aceeași natură cu fenomenul
analizat.
5. Orizontul de timp pentru care se studiază fenomenul :
– analiză pe termen scu rt (perioade de pana la un an) ;
– analiză pe termen mediu (perioade cuprinse intre unu si trei ani) ;
– analiză pe termen lung (peste trei ani) .

11
1.4 FACTORII CARE INFLUENȚEAZ Ă REZULTATELE
ECONOMICE

Dată fiind multitudinea de factori care influențează act ivitatea întreprinderii,
teoria economică cuprinde o diversitate de criterii de clasificare a acestora, dintre care, o
serie de criterii mai relevante cu o utilitate practică deosebită , dupa cum urmează:
1. După caracterul lor in cadrul unei relații cauza le avem urmatoarele categorii de
factori :
– factori cantitativi ;
– factori calitativi ;
– factori de structură.
2. După gradul de sintetizare distingem :
– factori simpli ;
– factori complecși.
3. După modul cum acționează :
– factori cu ac țiune directa ;
– factori cu acțiune indirecta.
4. După izvorul acțiunii, categoriile de factori sunt :
– factori endogeni ;
– factori exogeni.
5. În funcție de efortul propriu al firmei:
– factori dependenți ;
– factori independenți.
6. După intensitatea acțiunii :
– factori se cundari ;
– factori dominanți.
7. După posibilitățile de previziune observăm următorii factori :
– factori previzibili ;
– factori imprevizibili .
8. În funcție de stadiul circuitului economic, avem :
– factori specifici aprovizionării ;
– factori specifici pro ducției ;
– factori specifici desfacerii.

12
1.5 INDICATORI DE BAZĂ PRIVIND ANALIZA
ECONOMICO -FINANCIARĂ

Rezultatul net al exerci țiului reprezintă, in mărimi absolute, măsura rentabilităț ii
financiare a capitalului propriu sub scris de acționari. Acesta urme ază să se distribuie sub
formă de dividende in raport cu numărul acțiunilor sau părților sociale deținute, sau să se
reinvestească în firmă. Profitul net se obți ne prin deducerea impozitului pe profit din
profitul brut. Acesta se calculează pe baza următoa rei formule de calcul :
Pne = Rb – Ipr;
unde:
– Rb = Rezultatul brut al exercitiului ;
– Ipr = Impozitul pe profit .
Rentabilitatea economică reprezintă relația dintre rezultatul economic și
mijloacele economice folosite pentru obținerea acestuia, punând in evi dență utilizarea
capitalului investit, care se regăsește in activul total al firmei, astfel rata rentabilității se
poate calcula pe baza urmatoarei formule :
Re = 𝑅𝑒
𝐴𝑡 x 100;
unde:
– Re = rezultatul exploat ării;
– At = active totale.
În baza acestei rel ații se poate construi următorul model de analiză factorială:
Re = 𝐶𝐴
𝐴𝑡 x 𝑅𝑒
𝐶𝐴 x 100 ;
în care:
– 𝐶𝐴
𝐴𝑡 = viteza de rotație a activului total, exprimată ca număr de rotații;
Cu ajutorul acestui model de analiză, se poate calcula următoare le influențe :
1) Influen ța modificării vitezei de rotație a activului total :
∆𝐶𝐴
𝐴𝑡 = 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 x R 0c – 𝐶𝐴0
𝐴𝑡0 x R 0c
2) Influența modificării ratei rentabilității comerciale :
∆Rc = 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 x R 1c – 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 x R 0c
Rentabilitatea c omercială este dată de profitul aferent vânzărilor și cifra de
afaceri, dând expresie politicii comerciale a întreprinderii. Principalele modele utilizate
în analiza factorială a acestei rate se bazează pe următoarea formulă de calcul :

13
Rc = 𝑃𝑏
𝐶𝐴 x 100;
unde:
– Pb = profit brut aferent v ânzărilor.
Rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii este exprimată de relația dintre
profitul net și capitalul propriu al firmei. Rata rentabilităț ii financiare a capitalului propriu
pune in evidență randament ul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de
acționarii unei societăți prin cumpărarea acțiunilor societăț ii. Pro fitul, sursa importanta
de finanțare a dezvoltării unei activități, reprezintă parte componentă a capitalurilor unei
întrep rinderi, remunerând, in primul rând, participarea acț ionarilor, prin intermediul
dividendelor.
Rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii se determină pe baza relației :
Rf = 𝑃𝑛
𝐾𝑝 x 100;
unde:
– Pn = profit net;
– Kp = capitaluri proprii.
Modelul de analiză factorială folosit este următorul :
∆Rf = Rf 1 – Rf0;
compus din:
1) Influenței modificării vitezei de rotație a activului total :
∆Vt
At = Vt1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100 – 𝑉𝑡0
𝐴𝑡0 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
2) Influenței modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu :
∆𝐴𝑡
𝐾𝑝 = 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100 – 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
3) Influenței modificării profitului net la 1 leu veni turi totale :
∆𝑃𝑛
𝑉𝑡 = 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛1
𝑉𝑡1 x 100 – 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100

Marja profitului net este un indicator de profitabilitate exprimat în procente prin
care ne arată cât de profitabilă este activitatea întreprinderii. Cu cât procentul este mai
mare de 1%, cu atât firma din punct de vedere profitabil este mai stabilă.
Formula de calcul :
RMRNE = 𝑅𝑁𝐸
𝐶𝐴𝑁 X 100,
unde:

14
– RNE = rezultatul net al exerci țiului;
– CAN = cifra de afaceri nete.
Indicatorul lichidității generale compară ansamblul lichidităților potențiale cu
exigibilitățile potențiale.
RLG = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Analiza ratei de solvabilitate generale evidențiază securitatea de care se bucură
firma față de creditori astfel încât activele totale acoperă datoriile totale ale firmei. Dacă
valoarea finală este mai mare de 1,5, indicatorul semnifică faptul că firma este solvabilă ;
o valoare situată sub 1,5 evidențiază insolvabilitatea firmei.
RSG = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
Rezultatul exploatării este constiuit la nivelul de bază al activității firmei și se
caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare. Acesta se poate
determina ca diferență între veniturile totale din exploatare și cheltuielile aferente
acesteia.
Re = Ch e – Ve
Cifra de afaceri reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale întreprinderii,
deoarece este criteriul major dup ă care se judec ă performan țele întreprinderii î n mediul
concuren țial în care aceasta activează. Cifra de afaceri reflectă rezultatul global al unei
perioade de gestiune, fiind principala formă de venit a firmei. Cifra de afaceri are ca surs ă
de formare activitatea de exploatare a întreprinderii, neincluz ând venit urile financiare și
excep ționale.
Modelul analizei factoriale folosit este reprezentat de relația :
CA = ⅀qv i x p i;
unde:
– Qvi = volumul fizic al produc ției vândute pentru produsele de tip “i”;
– Pi = pre țul de vânzare unitar pentru produsel “i”.
∆CA = CA 1 – CA 0
compus din:
1) Influen ța modificării volumului fizic al rpoducției vândute pe produse :
∆qvi = CArec – CA 0
2) Influența modificării prețurilor de vânzare unitare:
∆pi = CA 1 – CArec
unde:

15
CArec = Iqv x CA 0
Rezultatul din exploatare măsoară, în mărimi abs olute, rentabilitatea procesului
de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploratorii (plătibile și executabile)
din veniturile exploatării (încasabile și calculate).
Modelul de analiză factorială este :
Re = Ve x (1 – 𝐶𝑒
𝑉𝑒) = Ve x 𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅,
unde:
𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅ = ⅀𝑔𝑖 𝑥 𝑝𝑟𝑒𝑖
100 și 𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅i = 1 – 𝐶𝑒𝑖
𝑉𝑒𝑖
în care :
– 𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅ = reprezintă rezultatul (profitul) mediu la 1 leu venituri din exploatare ;
– gi = structura veniturilor din exploatare pe categorii de activit ăți;
– pre i = profitul brut la 1 leu venituri din exploatare pe categorii de activit ăți.
Rata de eficiență a cheltuielilor totale reprezintă structura cheltuielilor în relație
cu structura veniturilor se evidențiază atât contribuția resurselor consumate la obținerea
de venituri, cât și acele corelații fundamentale necesare realizării rezultatului final.
Rata eficienței cheltuielilor totale este calulată potrivit relației :
Rct = ⅀𝐶ℎ𝑖
⅀𝑉𝑖 x 1.000;
unde:
– Chi = cheltuielile pe categorii structurale;
– Vi = veniturile p e categorii structurale.
Profitul brut este reprezentat de diferența dintre încasă rile totale brute și totalul
cheltuielilor unei î ntreprinderi (inclusiv obligaț iile fiscale din TVA).
Cheltuielile totale sunt acele sume sau valori plătite sau de plătit p entru :
consumurile de materii prime și materiale, pentru lucră rile executate și serviciile prest ate,
pentru plata personalului ș i a altor obligaț ii contractuale sau legale, pentru depriecer ea
activelor, valoarea contabilă a acti velor cedate, distruse sau d ispărute.
Activele totale sunt reprezentate de activele imobilizate + activele circulante +
cheltuieli în avans.

16
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE DITEAN
CONSULTING S.R.L

2.1 SCURT ISTORIC, OBIECT DE ACTIVITATE, STATUT JURIDI C

Bazele firmei au fost puse în anul 2012 la Ploiești, județul Prahova.
Datorita climatului economic în continuă schimbare, pentru orice companie
romanească apare necesitatea găsirii unui partener de încredere, o firmă de consultanță în
afaceri cu experie ntă, profesionistă, promptă și care să ofere servicii de contabilitate și
soluții optime pentru dezvoltarea afacerilor. Colaborarea cu o societate care are drept
obiect de activitate consultanța în afaceri nu este altceva decat șansa de a avea o afacere
rentabilă, profitabilă, indiferent de domeniul de activitate al companiei.
DITEAN CONSULTING S.R.L. are drept domeniu principal de activitate grupa
CAEN 702 – activități de consultanță în management, iar activitate principala: 7022 –
activități de consultan ță pentru afaceri și management.
Codul CAEN 7022 cuprinde activități de consultanță pentru afaceri și
management și include acordarea de consultan ță, îndrumare și asistență operațională
pentru firme și alte organizații pe probleme de management, cum ar fi:
– planificarea strategică și organizatorică;
– procese de retehnologizare;
– managementul schimbărilor;
– reducerea costurilor și alte probleme financiare;
– obiective și strategii de marketing;
– planificarea și politici privind resursele umane;
– strategii de compensare și pensionare;
– planificarea producției și planificarea controlului.
Aceste servicii pentru afaceri pot include consultanță, îndrumare sau asistență
operațională pentru firme și servicii publice cu referire la:
– proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a
costurilor, proceduri de control bugetar,
– consultanță și asistență acordată firmelor și serviciilor publice pentru planificare,
organizare, eficiență și control, managem entul informației etc.

17
Ditean ajută clienții să facă îmbunătățiri de durată la performanț ele entității
acestora și să realizeze obiectivele lor cele mai importante.
Misiunea lor este centrată pe dezvoltarea de parteneriate de lungă durată care se
bazează p e furnizarea de servicii la standarde înalte de calitate și adaptate cerințelor
personalizate ale fiecărui client.
Pasiunea ș i dedicarea pentru ceea ce face sunt două dintre ce le mai importante
valori care îi ghidează activit atea de zi cu zi. Astfel, reușe ște să furnizeze produse și
servicii la standarde înalte de calitate, care satisfac cele mai exigente cerințe.
Cerința obligatorie pentru performanță este ca aceasta să fie cu un pas înainte în
tot ceea ce face și fiind totodată una dint re modalitățile pri n care aduce clienților valoare
adaugată prin intermediul soluțiilor oferite.
Perfecț ionarea și învățarea continuă îi oferă acesteia capacitatea de a s e adapta
rapid noilor coordonate care pot apărea în proiectele derulate. Este o întreprindere
deschisă ideilor și inițiativelor partenerilor, deoarece împreună pot duce la bun sfârșit
obiectivele specifice, asociate fiecărui proiect.
Firma este înregistrată la Registrul comerțului cu J29 /1006/2012, iar societatea
este de tipul societății cu răspundere limitat ă. Și-a ales acest tip de societate deoarece :
– Cu ajutorul SRL -ului poți alege mai multe coduri CAEN pe langă cel de
bază;
– Având un profit de pâna la 12.285 lei, firma se încadrează in marja de până
la 65.000 €, unde plătește un impozit de doar 3% pe venit.
Ditean consulting dispune de doi asocia ți, fiecare contribuind cu 10 părți sociale
la o valoare nominală de 10 lei , având în total un capital în cuantum de 200 lei.
În anii analizați, firma își mărește personalul de până la 10 persoane în anul 2015.
Aces tea sunt distribuite pe 2 categorii de vârstă:
1. În anul 2013, firma dispune de 3 angajați cu vârstă cuprinsa între 19 – 35 ani,
și de 2 angajat cu vârsta cuprinsă între 35 – 45 ani. Fiind doi asociați, reprezentând și
administratorii firmei, aceștia au o experiență de peste 3 ani în domeniu și o diplomă
recunoscută național specifică consultanței în afaceri, iar ceilalti doi angajați au o
calificare profesională în domeniu. Toți angajații au fost angajați pe baza competențelor
de:
– Valori și aptitudini com portamentale;
– Competențe tehnice de consultanță și de specialitate;
– Înțelegerea afacerii.

18
2. În anul ce urmează, întreprinderea îsi mărește personalul cu încă 3 angajați pe
următoarele categorii :
– 2 persoane cu v ârsta între 19 – 35 ani, fiecare având o e xperiență de 2 ani,
competențe în domeniul consultanței în afaceri și studii superioare ;
– 1 persoan ă având vârsta cuprinsă între 36 – 45 ani, făra studii superioare,
experiență în domeniul t ehnician echipamente de calcul si retele .
3. În ultimul an analiz at, 2015, societate ajunge la un număr de 10 persoane după
cum urmează:
– 7 persoane cu vârsta între 19 – 35 ani, astfel :
• 3 angaja ți cu studii superioare și cu diplomă care este recunoscută
național specifică consultanței, toți având sex feminin ;
• 2 persoa ne de sex feminin cu experiență în domeniu de peste 2 ani,
doar cu calificare în domeniu ;
• 2 salariați de sex masculin fără calificare, dar cu o experiență în
operator introducere, validare si prelucrare date de peste 5 ani.
– 3 persoane cu vârstă cuprinsă în tre 36 – 45 ani, după cum urmează:
• 2 angaja ți pe postul de economist fiecare având experientă de 3 ani
în domeniu și cu diplomă ce atestă calificarea ;
• 1 angajat pe postul de marketing, cu pregatire și experiență în
specialitate de peste 5 ani cu studii sup erioare.

Figura 2.1 Evoluția personalului în funcție de vârstă
Sursa : Crea ție proprie 0 1 2 3 4 5 6 7 819 -35 ani36 – 45 ani[persoane ]
2015 2014 2013

19

Figura 2.2 Organigrama privind personalul în anul 2015
Sursa: Creație proprie

2.2 FURNIZORI, CLIENȚI, PIAȚĂ, CONCURENȚĂ

Furnizori
Pentru desfășurarea în condiții optime a activităților pe care firma le desfășoară ,
S.C. DITEAN CONSULTING S.R.L. are ca furnizori principali :
❖ S.C UPC ROMÂNIA S.R.L – este una dintre cele mai mari și importante
companii de telecomunicații de pe piața din România;
❖ S.C PROLOM PRINTSERV SOLUTIONS S.R.L – este furnizorul
principal de consumabile pentru imprimante, multi functionale, copiatoare, faxuri, cât și
service imprimante;
❖ S.C ALP EDU PRO SRL – Furnizează cursuri în domeniul
managementului ș i al managementului de proiect, printr -o serie de programe educaț ionale
organizate, p rezentate si livrate sub licență acordată de că tre The Open University, Marea
Britanie. Cursurile sunt autorizate de că tre ANC ; Administratori/Asociați
-2-Economiști
-2-
Operator introducere
și validare date
-2-
Consultanți de
dezvoltare a afacerii
-2-
Departament
marketing
-1-Director general
-1-

20
❖ S.C Brainspotting S.R.L – Oferă servicii de r ecrutare IT&C, Partener IBM
Kenexa, Soluț ie de testare online, Talent Mapping .
Piața cererii
Succesul companiei DITEAN CONSULTING se datorează faptului că politica sa
este îndreptată către client, oferindu -le o calitate superioară serviciilor acordate.
Specializarea în crearea clientelei și spriji nirea acesteia reprezintă puncte esențiale în
succesul obținut.
În linii mari, firma se adresează celor interesați să își construiască o carieră
profesională în acord cu propriul potențial și cu obiectivele de viață. Consilierea
profesională se adresează a tât tinerilor la început de carieră cât și persoanelor aflate pe
parcursul dezvoltării acesteia.
Programul de consultanță î n carieră susț inut de societate este gândit a fi mai mult
decât un program de consiliere și orientare profesională, fiind într -o mare măsură un
proces de autodescoperire și dezvoltare, ce își propune, de asemenea, să declanșeze
motivații, să stimuleze și să inspire.
Clienții potențiali ai firmei pot fi acele entități sau orice fel de persoane interesate
în a desfășura activități economi ce sau sociale care pot apela la o gamă foarte largă de
operațiuni, cum ar fi:
– Înființare firmă – societate, SRL, SA, PFA, Întreprindere individuală;
– Modificare act constitutiv;
– Modificare, adăugare, eliminare, radiere obiecte de activitate, autorizare
obiecte de activitate, recodificarea codurilor CAEN;
– Modificare, amajorare, reducere capital social;
– Modificare, schimbare sediu social;
– Modificare, schimbare denumire firmă;
– Înființare punct de lucru;
– Revocare administrator firmă;
– Închidere firmă fără activ itate.;

21
Firma se confruntă cu o mulțime de competitori pe piață unde îți desfășoară
activitatea. În Prahova sunt peste 10 competitori cu cifra de afaceri cuprinsă intre
2.100.000 si 11.000.000 lei care au același domeniu de activitate, și cu un număr de
salariați de pâna la 30 de persoane.
Tabel 2.1 Competiția regională cod CAEN 7022 [lei]
CUI FIRMA CIFRA DE AFACERI
16158350 NIDPET CONSULT SRL 11.784.475
16215707 SOMED CONSULT SRL 11.514.743
17645591 CRONOSCAR SR L 8.370.045
26179202 TIANA RATIGO SRL 4.898.487
33704673 COMPLET RECO ADC
CONSULTING SRL 4.705.638
27702317 SOLAR GLOBAL VISION SRL 4.290.411
17945165 EPERNAY CONSULTING SRL 3.528.169
29921909 PRAHOVA VALLEY
INTERNATIONAL CONSLTING
SRL 2.262.490
27819393 SMR GLOBAL SRL 2.238.727
15942693 SIATI SRL 2.193.632
Sursa: h ttp://www.risco.ro/verifica -firma/competitie/ditean -consulting -cui-
30382735

2.3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO -FINANCIARI

La sfârșitul celor trei exerciții financiare (2013, 2014, 2015), S.C Ditean
Consulting S.R.L prezintă următorii indicatori economico -financiari:

22
Tabel 2.2 Principalii indicatori economico -financiari [lei]
Nr.
crt Denumire indicator 2013 2014 2015
1.
Cifra de afaceri 44.334 106.743 92.655
2.
Profit brut 2.934 5.983 12.285
3.
Rezultat din exploatare 2.929 5.985 12.287
4.
Cheltuieli totale 41.405 100.759 80.368
5.
Total activ 6.921 15.249 17.634
Sursa : Bilanț la data de 31.12.2013, 31.12.2014, 31.12.2015

Fig. 2.1 Graficul indicatorilor
Sursa : Creație proprie
Din tabelul de mai sus putem observa că :
– Cifra de afaceri a crescut considerabil in anul 2014 fa ță de 2013 cu
579,45% datorită creșterii sumelor din vânzarea de bun uri și servicii ceea ce a dus la un
profit brut de 5.983 lei. În anul 2015 chiar dacă cifra de afaceri a scăzut cu 13,20%,
societatea își menține în continuare poziția pe piață cu un profit care a fost favorizat cu
o creștere de pana la 205,33%.
– Cu toate acestea, cheltuielile totale care au înregistrat o evoluție de oscilare
în toți acești ani, ajungând în anul 2014 la o valoare de 100.759 lei, factorii principali ai
creșterii cheltuielilor totale sunt cheltuielile cu materiile prime care au crescut cu pân ă la
27% față de 2013, cât și cheltuielilor cu personalul având o creștere de 30%. 020406080100120
Cifra de
afaceriCheltuieli
totaleRezultat din
exploatareProfit brut Total activ[mii lei]
2013
2014
2015

23
Din această analiză se observă că profitul brut cât și rezultatul din exploatare este
în continuă creștere, cu un procentaj de 33% în anul 2014, respectiv 20% în anul
2015 .
– Casa și conturile la bănci au o diferență de 3.186 lei în 2014 față de 2013
și de 6.993 lei în anul 2015 față de 2014, ceea ce a condus la o creștere a activelor totale.
Raportat la tabelul 2.1, se poate calcula cota de piață absolută pentru anul 2015 ca
raport între cifra de afaceri a întreprinderii analizate (CAi) și cifra de afaceri totală a
sectorului în care firma activează :
Cabs = 𝐶𝐴𝑖
⅀𝐶𝐴𝑖 x 100
Cabs = 92.655
55.786.817 x 100
= 0,166%
Cota de pia ță relativă evidențiază poziția ăntreprinder ii în raport cu liderii de piață :
(Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., 2004)
Crel = 𝐶𝐴𝑖
𝐶𝐴𝑙 x 100 ;
unde :
– CAi = cifra de afaceri a întreprinderii analizate ;
– CAl = cifra de afaceri a liderului pieței.
Crel = 92.655
11.784.475 x 100
= 0,786%

24
CAPITOLUL III
CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI ȘI
INTERPRETAREA VALORILOR

3.1 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Conform tabelului de mai jos, se poate analiza cifra de afaceri atât în mărimi
relative, cât și în mărimi absolute cu bază fixă și mobilă.
Tabel 3.1 Indicatorii cifrei de afaceri
Denumire indicator Simbol 2013 2014 2015
1. Cifra de afaceri
(lei) CA 44.334 106.743 92.655
2. Indicele cantității
vândute (%) IQV – 240,77 86,80
3. Cifra de afaceri
recalculată (lei) CARec – 106.748,97 92.652.92
Sursa: Bilanț

3.1.1 ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI ÎN MĂRIMI
ABSOLUTE ȘI MĂRIMI RELATIVE

A. Mărimi absolute
1) Bază fixă
∆CA = CA n – CA 0
= 106.743 – 44.334
= 62.409 lei (anul 2014 față de 2013)
= 92.655 – 44.334
= 48.321 lei (anul 2015 față de 2013)
2) Bază mobilă
∆CA = CA n – CA n-1
= 106.743 – 44.334
= 62.409 lei (anul 2014 față 2013)

25
= 92.655 – 106.743
= -14.088 lei (anul 2015 față 2014)
B. Mărimi relative
1) Bază fixă
ICA = 𝐶𝐴𝑛
𝐶𝐴0 x 100
2014
2013 = 106.743
44.334x 100 = 240,77%
2015
2013 = 92.655
44.334 x 100 = 209 %
2) Bază mobilă
ICA = 𝐶𝐴𝑛
𝐶𝐴𝑛−1 x 100
2014
2013 = 106.743
44.334 x 100 = 240,77%
2015
2014 = 92.655
106.743 x 100 = 86,80%
Interpretare :
Cifra de afaceri a fost analizată în măr imi absolute și marimi relative cu:
– bază fixă, cifra de afaceri a avut o creștere în anul 2014 față de 2013 cu 62.409
lei, datorită indicelui cantității vândute care are un procent de 240,77%,
respectiv 209% în anul 2015 față de 2013 rezultând o cifră de a faceri cu 48.321
lei;
– bază mobilă, cifra de afaceri a avut o crștere de 62.409 lei în 2014 și o
diminuare de 14.088 lei în 2015, fapt ce s -a datorat scăderii vânzărilor.

3.1.2 ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI

Având în vedere tabelul 3.1, putem anal iza factorial cifra de afaceri după
următorul model :
CA = ⅀ qv x pi
Contribuția celor doi factori la modificarea cifrei de afaceri se determină aplicând
metoda substituirilor în lanț, după cum urmează :
∆CA = CA 1 – CA 0
= 106.743 – 44.334
= 62.409 lei
1) Influența modificării volumului fizic al producției vândute:
2014/2013

26
∆qv = CArec – CA 0
= 106.742,97 – 44.334
= 62.408,97 lei
CArec = Iqv x CA0
100
= 240,77 x 44.334
100
= 106.742, 97 lei
2) Influența modificării prețurilor de vânzare:
∆pi = CA 1 – CArec
= 106.743 – 106.742,97
= 0,03 lei
Datele de mai sus relevă următoarele contribuții ale celor doi factori asupra
creșterii Cifrei de afaceri cu 62.409 lei :
Sporirea cantității vând ute cu 240,77% a condus la creșterea CA cu 62.408,97 lei;
Creșterea prețului de vânzare a generat o creștere a CA cu 0,03 lei.
2015/2014
∆CA = CA 1 – CA 0
= 92.655 – 106.743
= -14.088 lei
3) Influența modificării volumului fizic al producției vândute:
∆qv = CArec – CA 0
= 92.652,92 – 106.743
= -14.090,08 lei
CArec = 86,80𝑥106.743
100
= 92.652.92 lei
4) Influența modificării prețurilor de vânzare:
∆Pi = CA 1 – CArec
= 92.655 – 92.652,02
= 2,08 lei
Interpretare:
a. Diminuarea cantităț ii vândute cu 62% reprezintă o scădere a cifrei de afaceri cu
14.090,08 lei;
b. Datorită prețul de vânzare care a crescut, rezultă o creștere a cifrei de afaceri cu
2,08 lei.

27
Din a. și b. rezultă faptul că cifra de afaceri a scăcut cu 14.088 lei.

3.2 ANAL IZA FACTORIALĂ A REZULTATULUI DIN
EXPLOATARE

Datorită tabelului de mai jos, putem analiza rezultatul din exploatare din punct
de vedere factorial.
Tabelul 3.2 Indicatorii rezultatului din exploatare [lei]
Denumir e
indicator Simbol 2013 2014 2015
1. Venituri din
exploatare Ve 44.334 106.744 92.655
2. Rezultat din
exploatare Re 2.929 5.985 12.287
3. Profitul mediu
la 1 leu venituri
din exploatare
𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅
0,066
0,056
0,132

2014/2013
Metodologia de analiză f actorială și respectiv cuantificarea influențelor factorilor
este următoarea :
∆Re = Re 1 -Re0
= 5.985 – 2.929
= 3.056 lei
din care:
1) Influența modificării veniturilor din exploatare :
∆Ve = (Ve 1 – Ve0) x 𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅0
𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅0 = 𝑅𝑒0
𝑉𝑒0 = 2.929
44.334 = 0.066 lei
𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅1 = 𝑅𝑒1
𝑉𝑒1 = 5.985
106.744 = 0.056 lei
∆Ve = (106.744 – 44.334) x 0.066
= 6.241 x 0.066
= 4.119.06 lei

28
2) Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:
∆𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅ = Ve 1 x (𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅1 – 𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅0)
= 106.744 x ( 0.056 – 0.066)
= 106.744 x (-0.01)
= -1.067,44 lei ≈ -1.063 lei
Interpretare:
Din rezultatele obținute la punctele 1) și 2) rezultă faptul că rezultatul exploatării
are o creștere de 3.056 lei.
2015/2014
3) Influența modificării veniturilor din exploatare :
∆Ve = (Ve 1 – Ve0) x
𝑝𝑟𝑒0→
𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅0 = 𝑅𝑒0
𝑉𝑒0 = 5.985
106.744 = 0,056 lei
𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅1 = 𝑅𝑒1
𝑉𝑒1 = 12.287
92.655 = 0,132 lei
∆Ve = (92.655 – 106.744) x 0.056
= -789.98 lei ≈ -780 lei
4) Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:
∆𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅ = Ve 1 x (𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅1 – 𝑝𝑟𝑒̅̅̅̅̅0)
= 92.655 x (0,132 – 0,056)
= 92.655 x 0.076
= 7.040 lei ≈ 7.082 lei
Interpretare:
1. Scăderea venitului din exploatare cu 14.089 lei a avu t ca efect diminuarea
rezultatului din exploatare cu 780 lei.
2. Creșterea profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare cu 0,076 lei, a condus
la sporirea profitului din exploatare cu 7082 lei.
Din 1 și 2 rezultă că profitul din exploatare a avut o cr eștere de 6.302 lei.

3.3 ANALIZA RENTABILITĂȚII

Ratele rentabilității se calculează ca raport între un indicator de rezultate și un
indicator care reflectă un stoc sau un flux de activitate.

29

Tabelul 3.3 Indicatori calculați pentru analiza rentabilități lor [lei]
Denumire
indicator Simbol 2013 2014 2015
1. Cifra de
afaceri netă CA n 44.334 106.743 92.655
2. Active totale At 6.921 15.249 17.634
3. Profit brut Pb 2.934 5.983 12.285
4. Profit net Pn 2.463 2.545 8.987
5. Capital
propriu Cp 2.684 5.230 14.217
6. Rezultatul
exploatării Re 2.929 5.989 12.287
Sursa: Bilanț
Tabelul 3.4 Analiza ratelor de rentabilitate
Indicatori 2013 2014 2015
1. Rentabilitatea
economică Re = 𝑅𝑒2013
𝐴𝑡2013 x 100
= 2.929
6.921 x 100
= 43,32 % Re = 𝑅𝑒2014
𝐴𝑡2014 x 100
= 5.985
15.249 x 100
= 39,24 %
Re = 𝑅𝑒2015
𝐴𝑡2015 x 100
= 12.287
17.634 x 100
= 69,67 %
2. Rentabilitatea
comercială Rc = 𝑃𝑏2013
𝐶𝐴𝑛2013 x 100
= 2.934
44.334 x 100
= 6,61% Rc = 𝑃𝑏2014
𝐶𝐴𝑛2014 x 100
= 5.983
106.743 x 100
= 5,6% Rc = 𝑃𝑏2015
𝐶𝐴𝑛2015 x 100
= 12.285
92.655 x 100
= 13,25%
3. Rentabilitatea
financiară Rf = 𝑃𝑛2013
𝐶𝑝2013 x 100
= 2.462
2.684 x 100
= 91,77% Rf = 𝑃𝑛2014
𝐶𝑝2014 x 100
= 2.545
5.230 x 100
= 48,66% Rf = 𝑃𝑛2015
𝐶𝑝2015 x 100
= 8.987
14.217 x100
= 63,21%
Sursa: Bilanț

Interpretarea rezultatelor:

30
Având o rentabilitate comercială de 6,62%, rezultă că la 100 lei cifră de afaceri
profitul în anul 2013 este de 6,62 lei. În anul următor s -a real izat o scadere a rentabilității,
fapt ce a datorat un profit de doar 5,61 lei la 100 lei cifră de afaceri.
În anul 2015 s -a realizat o creștere semnificativă a rentabilității comerciale, ceea
ce rezultă că la 100 lei cifră de afaceri, profitul este de 13, 26 lei.
Rentabilitatea economică este structurată astfel :
În 2013 firma a avut un procent de 42,32%, ceea ce înseamnă că la 100 lei active
totale societatea are un profit din exploatare de 42,32 lei.
În aul 2014 întreprinderea a înregistrat o diminuare a rezultatului din exploatare,
ceea ce înseamnă o scădere a activelor totale care generează o scădere a ratei de
rentabilitate economică la un procent de 39,25%.
În ultimul an de analiză, societatea dispune de o creștere cu până la 30% față de
anul 2014, u nde rezultă că a avut un profit de 69,68 lei la 100 lei active totale.
Cât despre rentabilitatea financiară, în anul 2013 firma a avut un procent destul de
apropiat de 100%, având în vedere că la 100 lei capitaluri proprii, profitul net este de
91,77 lei. În următorii doi ani, procentajul rentabilității oscilează din următoarele puncte
de vedere:
Din punct de vedere al profitului net care este in cre ștere în anul 2014 de la 2.545
lei la 8.987 lei în anul 2015 ;
Din al doilea punct de vedere, capita lul propri u pluseaz ă de la 2.684 lei în anul
2013, până la 14.217 lei în anul 2015.
Problema 3.1
Fiind date informațiile din tabelul 3.5, se cere :
Tabelul 3.5 Indicatori pentru calculul vitezei de rota ție a activului total și ratei
comerciale [lei]
Sursa: Bilanț
Denumire
indicator Simbol 2013 2014 2015
1. Cifra de
afaceri CA 44.334 106.743 92.655
2. Active totale At 6.921 15.249 17.634
3. Rezultatul
exploatării Re 2.929 5.985 12.287

31
Să se stabilească contr ibuția vitezei de rotație a activului total și ratei comerciale
la modificarea ratei rentabilității economice și să se interpreteze rezultatele.
Tabelul 3.6 Calculul indicatorilor
Indicatori 2013/2014 2014/2015
1. Vrt 0 = 𝐶𝐴0
𝐴𝑡0
= 44.334
6.921 = 6,4 număr de
rotații
= 106.743
15.249 = 7 numar de
rotații
2. Vrt 1 = 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 = 106.743
15.249 = 7 numar de
rotații = 92.655
17.634 = 5,25 numar de
rotații
3. Rc0 = 𝑅𝑒0
𝐶𝐴0 x 100 = 2.929
44.334 x 100
= 6,6 % = 5.985
106.743 x 100
= 5,6 %
4. Rc1 = 𝑅𝑒1
𝐶𝐴1 x 100 = 5.985
106.743 x 100
= 5,6 % = 12.287
92.655 x 100
= 13,26 %
5. Re0 = 𝑅𝑒0
𝐴𝑡0 x 100 = 2.929
6.921 x 100
= 42,32 % = 5.985
15249 x 100
= 39,24 %
6. Re1 = 𝑅𝑒1
𝐴𝑡1 x 100 = 5.985
15.249 x 100
= 39,25 % = 12.287
17.634 x 100
= 69,68 %
7. ∆Re = Re1 – Re0 = 39,25 – 42,32
= -3,07 lei = 69,68 – 39,25
= 30,44 lei
8. Influența modificării
vitezei de rotație a activului
total:
∆𝐶𝐴
𝐴𝑡 = 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 x R 0c – 𝐶𝐴0
𝐴𝑡0 x R 0c

= 106.743
15.249 x 6,6 – 44.334
6.921 x 6,6
= 7 x 6,6 – 6,40 x 6,6
= 46,2 – 42,24
= 3,96 lei
= 92.655
17.634 x 5,6 – 106.743
15.249 x 5,6
= 5,25 x 5,6 – 7 x 5,6
= -9,9 lei

9. Influen ța modificării
ratei rentabilității
comerciale :
∆Rc = 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 x R 1c – 𝐶𝐴1
𝐴𝑡1 x R 0c
= 106.743
15.249 x 5,6 – 106.743
15.249 x 6,6
= 7 x 5,6 – 7 x 6,6
= 39,2 – 46,2
= -7 lei ≈ -7,03 lei
= 92.655
17.634 x 13,26 – 92.655
17.634 x
39,24
= 5,25 x 13,26 – 5,25 x 5,6
= 40,3 lei

Sursa: Interpretare proprie

32

Interpreta re:
Se remarc ă evoluția negativă a ratei rentabilității economice (diminuare de 3,07%
în anul 2014 față de 2013) bazată pe influența nefavorabilă a rentabilității comerciale, a
cărei scădere a generat un procent de -7 lei, precum și majorarea vitezei de ro tație a
activului total care a condus la un spor în cuantum de 3,96 lei.
Cât despre anul 2015 în comparație cu anul 2014, se observă o evoluție pozitivă a
ratei rentabilității economice cu un procent de 30,44%, fapt ce s -a datorat influenței
favorabile a rentabilității comerciale care a avut o creștere de 40,3 lei cât și diminuarea
vitezei de rotație a activului total cu până la 9,9 lei.
Cu ajutorul formulei de calcul a eficienței cheltuielilor totale este compus
următorul tabel comparativ cu anii analizaț i.

Tabelul 3.7 Rata de eficiență a cheltuielilor totale
Formula 2013 2014 2015
1. Rct = 𝑐𝑡
𝑣𝑡 x 1.000 = 41.405
44.339 x 1.000
=933,82 ‰ = 106.742
100.759 x 1.000
= 1059,33 ‰ = 80.368
92.653 x 1.000
= 867,45 ‰
Sursa: Bilanț
Rct = rata cheltuielilor totale
Ct = cheltuieli totale
Vt = venituri totale
Interpretarea rezultatelor:
Se cheltuiesc 933,82 lei în anul 2013 pentru a se obține 1 .000 lei venit. Restul de
66,18 lei reprezintă profit.
În anul 2014 se cheltuiesc 1059,33 lei pentru a obține 1 .000 lei venit, ceea ce
reprezintă pentru întreprindere o pierdere de 59,33 lei. Comparativ cu 2015, firma
realizează un profit de 132,55 lei la 1 .000 lei venit.
Rata lichidit ății generale se calculeaz ă pe baza următoarei relații de calcu l:
RLG = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Tabelul 3.8 Rata lichidității generale
Indicatori 2013 2014 2015
1. Active curente
(lei) 6.527 14.855 17.240

33
2. Datorii curente
(lei) 4.237 10.019 3.417
3. RLG 1,54 1,48 5,05
Sursa: Creație proprie
Interpretare:
În anul 2013 respectiv 2014, firma este cuprinsă în intervalul asigurator de 1,5 –
2,0 care pune întreprinderea la adăpost de o insuficiență de trezorerie.

Rata solvabilit ății generale
Având în vedere următoarea relație de cal cul, solvabilitatea generală se calculează
astfel :
RSG = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
Tabelul 3.9 Rata solvabilității generale
Indicatori 2013 2014 2015
1. Active totale
(lei) 6.921 15.249 17.634
2. Datorii totale
(lei) 4.237 10.019 3.417
3. RSG 1,63 1,53 5,16
Sursa: Creație proprie
Interpretare:
Întreprinderea are un nivel de creștere a ratei solvabilității, de peste 1,5 ceea ce
semnifică faptul că firma este solvabilă, respectiv are capacitatea de a -și achita obligațiile
bănești față de terți.
Problemă: 3.2 Având următorii indicatori economico -financiari: [%]
Denumire
indicator Simbol 2013 2014 2015
1. Indicele cifrei
de afaceri ICA 679,45 240,77 86,8
2. Indicele
profitului IPr 2486,44 203,91 205,33

34
3. Indice le
activelor totale IAt 89,58 220,33 115,64
Sursa: Creție proprie
Se cere calcularea:
– Vitezei de rotație a activelor totale;
– Costurile;
– Rentabilitatea economică.

Tabelul 3.10 Calculul indicatorilor economico -financiari
[%]
Formulă 2013 2014 2015
1. IVrt = ICA
𝐼𝐴𝑡 x 100 = 679,45
2486,44 x 100
= 27,32 = 240,77
203,91 x 100
= 118,07 = 86,8
205,33 x 100
= 42,27
2. Rch = ICA – IPr = 679,45 – 2486,44
= -1806 = 240,77 – 203,91
= 6,86 = 86,8 – 205,33
= -118,53
3. IRe = IVrt x Irc
100
= 27,32 𝑥 365,94
100
= 99,97 = 118,07 𝑥 84,69
100 x 100
= 99,99 = 42,27 𝑥 236,55
100
= 99,98
4. Irc = IPr
ICA x 100 = 2486,44
679,45 x 100
= 365,94 = 203,91
240,77 x 100
= 84,69 = 205,33
86,8 x 100
= 236,55
Sursa: Calculare proprie
Inter pretare:
În anul 2013 rentabilitatea economică a avut o scădere de 0,03% datorită vitezei
de rotație a activelor totale și de indicele rentabilității comerciale.
În anul 2014 rentabilitatea calculată este de 99,99% care are o scadere de doar
0,01%, fapt ce s-a datorat vitezei de rotașie în valoare de 118,07%.
Cât despre anul 2015, se poate spune că viteza de rotație are o scădere de până la
42,27% din cauza indicelui de afaceri care este de doar 86,8%, dar și din cauza
cheltuielilor care sunt de -118,53%.

Problemă 3.3
Cu ajutorul tabelului de mai jos, s ă se calculeze rata rentabili tății financiare a
capitalurilor proprii și contribuția factorilor.

35

Indicatori Simbol 2013 2014 2015
1. Rezultatul net al
exercițiului (lei) Pn 2.463 2.545 8.987
2. Capitaluri
proprii (lei) Kp 2.684 5.230 12.217
3. Rata rentabilității
financiare (%) Rf 91,76 48,66 63,21
4. Venituri totale
(lei) Vt 44.339 106.742 92.653
5. Active totale (lei) At 6.921 12.249 17.634
6. Viteza de rotație
a activelor totale
(număr de rotații)
Vt/At
6,4064
7
5,2542
7. F actorul de
multiplicare a
capitalurilor proprii
At/Kp
2,5786
2,9156
1,2403
8. Rentabilitatea
netă a veniturilor
(lei)
Pn/Vt
0,0555
0,0238
0,0969
Sursa: Bilanț / creație proprie
2013/2014
Rf = Pn
Kp x 100
Folosind m odelul de analiză factorială următor :
∆Rf = Rf1 – Rf0
= 49,66 – 91,76
= -43,1 % ≈ -43 %
din care, datorită :
1) Influenței modificării vitezei de rotație a activului total :
∆Vt
At = Vt1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100 – 𝑉𝑡0
𝐴𝑡0 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
= 106.742
15.249 x 6.921
2.684 x 2.463
44.339 x 100 – 44.339
6.9211 x 6.921
2.684 x 2.463
44.339 x 100
= 7 x 2,5786 x 0,0555 x 100 – 6,4064 x 2,5786 x 0,0555 x 100

36
= 100,1786 – 91,6834
= 8,49 %
2) Influenței modif icării factorului de multiplicare a capitalului propriu :
∆𝐴𝑡
𝐾𝑝 = 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100 – 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
= 106.742
15.249 x 15.249
5.230 x 2.463
44.339 x 100 – 106.742
15.249 x 6.921
2.684 x 2.463
44.339 x 100
= 7 x 2,9156 x 0,0555 x 100 – 7 x 2,5786 x 0,0555 x 100
= 113,2710 – 100,1786
= 13,09 %
3) Influenței modificării profitului net la 1 leu venituri totale :
∆𝑃𝑛
𝑉𝑡 = 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛1
𝑉𝑡1 x 100 – 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
= 1006.742
12.249 x 12.249
5.230 x 2.545
106.722 x 100 – 106.742
12.249 x 12.249
5.230 x 2.463
44.339 x 100
= 7 x 2,5786 x 0,0238 x 100 – 7 x 2,5786 x 0,0555 x 100
= 49,9594 – 100,1786
= -57,22 %
Interpretare:
Diminuarea ratei rentabilității financiare a capitalurilor proprii cu 43 %, s -a datorat
în primul rând impactului negativ a rentabilității nete a veniturilor cu un procent de 57,22
lei, urmat de creșterea factorului de multiplica re cu 13,09% urmat de viteza de rotație a
activului total cu o creștere de 8,49%.
2014/2015
Folosind același model de analiză factorială :
∆Rf = Rf1 – Rf0
= 63,21 – 48,66
= 14,55 %
Contribu ția factorilor la evoluția ratei rentabilității financiare a capital urilor
proprii se calculează astfel :
1) Contribuția vitezei de rotație a activului total;
∆Vt
At = Vt1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100 – 𝑉𝑡0
𝐴𝑡0 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
= 92.653
17.634 x 15.249
5.230 x 2.545
106.742 x 100 – 106.742
15.249 x 15.249
5.230 x 2.545
106.742 x 100
= 5,2542 x 2,9156 x 0,0238 x 100 – 7 x 2,9156 x 0,0238 x 100
= 36,4595 – 48,5738

37
= -12,11 %
2) Contribuția factorului de multiplicare a capitalurilor proprii;
∆𝐴𝑡
𝐾𝑝 = 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100 – 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡0
𝐾𝑝0 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
= 92.653
17.634 x 17.634
14.217 x 2.545
106.742 x 100 – 92.653
17.634 x 15.249
5.230 x 2.545
106.742 x 100
= 5,2542 x 1,2403 x 0,0238 x 100 – 5,2542 x 2,9150 x 0,0238 x 100
= 15,5099 – 36,452
= -20,94 %
3) Contribuția rentabilității nete a veniturilor;
∆𝑃𝑛
𝑉𝑡 = 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛1
𝑉𝑡1 x 100 – 𝑉𝑡1
𝐴𝑡1 x 𝐴𝑡1
𝐾𝑝1 x 𝑃𝑛0
𝑉𝑡0 x 100
= 92.653
17.634 x 17.634
14.217 x 8.987
92.653 x 100 – 92.653
17.634 x 17.634
14.217 x 2.545
106.742 x 100
= 5,2542 x 1,2403 x 0,0969 x 100 – 5,2542 x 1,2403 x 0,0238 x 100
= 63,1476 – 15,5099
= 47,64 %
Interpretare:
Trendul ascendent al ratei rentabilității financiaree a ca pitalurilor proprii care
înregistrează un spor de 14,55% s -a datorat în primul rând impactul pozitiv ( un spor de
47,64%) generat de o scădere a rentabilității nete a veniturilor totale și într -o mai mică
măsură -12,11%, diminuării vitezei de rotație a a ctivului total.
În al doilea rând s -a datorat scăderii factorului de multiplicare a capitalurilor
proprii care a condus la reducerea ratei rentabilității financiare cu 20,94%, aspect care nu
este neapărat nefavorabil, dacă avem în vedere că gradul de îndat orare al societății a
scăzut de la 191,56% la 24,03%.

3.4 ANALIZA FACTORIALĂ A CHELTUIELILOR CU SALARIILE

În tabelul de mai jos se vor prezenta următorii indicatori economici :
Tabelul 3.11 Indicatorii economico -financiari ai cheltuielilor cu salariile
Indicatori Simbol 2013 2014 2015
1. Num ăr mediu
de salariați
(persoane)
𝑁𝑠̅̅̅̅
5
8
10

38
2. Cheltuieli cu
salariile (lei) Cs 5.571 17.310 19.191
3. Salariul mediu
anual (lei) 𝑆̅ = 𝐶𝑠
𝑁𝑠̅̅̅̅ 1.114 2.164 1.919
Sursa: CPP
Cu ajutorul lor se va face analiza factorială a următorului model :
Cs = 𝑁𝑠̅̅̅̅ x 𝐶𝑠
𝑁𝑠̅̅̅̅ = 𝑁𝑠̅̅̅̅ x 𝑆̅
Metodologia de analiză factorială și măsurarea influențelor factorilor se prezintă
astfel :
Pentru anul 2013/2014:
∆Cs = C s1 – Cs0
= 17.310 – 5.571
= 11.739 lei
din care:
1) Influen ța modificării numărului mediu de salariați :
∆𝑁𝑠̅̅̅̅ = (𝑁𝑠1̅̅̅̅̅− 𝑁𝑠̅̅̅̅0) 𝑥 𝑆0̅̅̅
= (8 – 5) x 1.114
= 3 x 1.114
= 3.342 lei
2) Influența modificării salariului mediu anual:
∆𝑆̅ = 𝑁𝑠1̅̅̅̅̅ x ( 𝑆1̅̅̅ – 𝑆0̅̅̅)
= 8 x (2.164 – 1.114)
= 8 x 1.050
= 8400 lei
Având aceste rezultate, s -a ajuns la următoarea concluzie :
Creșterea cheltuielilor cu salariile cu 11.739 lei se datorează contribuției
divergente a factorilor direcți după cum urmeză :
Creșterii numărului de salariați cu peste 60% a condus la cre șterea cheltuielilor cu
salariile cu 3.342 lei;
Majorarea salariului mediu anual cu aproximativ 90% s contribuit la creșterea
cheltuielilor salariale cu 8.400 lei.
Pentru 2014/2015:
∆Cs = C s1 – Cs0

39
= 19.191 – 17.310
= 1.881 lei
1) Influen ța modificării nu mărului mediu de salariați :
∆𝑁𝑠̅̅̅̅ = (𝑁𝑠1̅̅̅̅̅− 𝑁𝑠̅̅̅̅0) 𝑥 𝑆0̅̅̅
= (10 – 8) x 2.164
= 2 x 2.164
= 4.328 lei
2) Influența modificării salariului mediu anual:
∆𝑆̅ = 𝑁𝑠1̅̅̅̅̅ x ( 𝑆1̅̅̅ – 𝑆0̅̅̅)
= 10 x (1.919 – 2.164)
= 10 x ( -245)
= -2.450 lei
Interpret are:
Cheltuielile cu salariile au crescut în 2015 cu 1.881 lei datorită factorilor direcți
după cum urmează:
Numărul de salariați a crescut cu 25%, care a condus la o creștere a cheltuielilor
salariale de până la 4.328 lei;
Diminuarea salariului mediu anua l cu aproximativ 12% s contribuit la scăderea
cheltuielilor cu salariile cu 2.450 lei.
Această analiză are în vedere determinarea unor indicatori de eficiență calculați
prin raportarea cheltuielilor cu personalul la cifra de afaceri, astfel :
Cp1000 = 𝐶𝑝
𝐶𝐴 x 1.000 = 𝑁𝑠̅̅̅̅
𝐶𝐴 x 𝐶𝑝
𝑁𝑠̅̅̅̅ x 1.000 = 1
𝑊𝑎̅̅̅̅̅ x 𝑆̅ x 1.000
Utilizând metoda substituirilor în lanț se poate determina contribuția celor doi
factori la modificarea eficienței cheltuielilor cu personalul.
Pentru acest model de analiză factorială se prezintă astfel :
Pentru anul 2013/2014
∆Cp1000 = Cp 11000 – Cp01000
= 204 ,26 – 160,70
= 43,55 lei
din care:
1) Contribuția productivității medii anuale:
∆𝑁𝑠̅̅̅̅
𝐶𝐴 = (𝑁𝑠1̅̅̅̅̅̅
𝐶𝐴1 – 𝑁𝑠0̅̅̅̅̅̅
𝐶𝐴0) x 𝐶𝑝0
𝑁𝑠0̅̅̅̅̅̅ x 1.000
= (0,00007 5 – 0,000112) x 1.425 x 1.000

40
= -0,000037 x 1.425 x 1.000
= -52,725 lei
2) Contribuția salariului mediu anual :
∆𝐶𝑝
𝑁𝑠̅̅̅̅ = 𝑁𝑠1̅̅̅̅̅̅
𝐶𝐴1 x ( 𝐶𝑝1
𝑁𝑠1̅̅̅̅̅̅ – 𝐶𝑝0
𝑁𝑠0̅̅̅̅̅̅) x 1.000
= 0,000075 x (2.725,5 – 1.425) x 1.000
= 0,000075 x 1.300,5 x 1.0 00
= 97,538 lei
Pentru 2014/2015
∆Cp1000 = Cp 11000 – Cp01000
= 254,41 – 204,26
= 50,15 lei
1) Contribuția productivității medii anuale:
∆𝑁𝑠̅̅̅̅
𝐶𝐴 = (𝑁𝑠1̅̅̅̅̅̅
𝐶𝐴1 – 𝑁𝑠0̅̅̅̅̅̅
𝐶𝐴0) x 𝐶𝑝0
𝑁𝑠0̅̅̅̅̅̅ x 1.000
= (0,000107 – 0,000075) x 2.725 x 1.000
= 0,000032 x 2.725 x 1.000
= 887,2 lei
2) Contribuția salariului mediu anual :
∆𝐶𝑝
𝑁𝑠̅̅̅̅ = 𝑁𝑠1̅̅̅̅̅̅
𝐶𝐴1 x ( 𝐶𝑝1
𝑁𝑠1̅̅̅̅̅̅ – 𝐶𝑝0
𝑁𝑠0̅̅̅̅̅̅) x 1.000
= 0,000107 x (2.357,3 – 2.725,5) x 1.000
= 0,000107 x ( -368,2) x 1.000
= -39,39
În baza relației de calcul a cheltuielilor salariale la 1.000 lei cifră de afaceri :
Cs1000 = 𝑆̅
𝑊𝑎̅̅̅̅̅ x 1.000

Interpretare:
Creșterea cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri cu 43,55 lei în
anul 2014 față de 2013 se datorează contribuției divergente a celor doi factori, respectiv :
Sporirea productivității medii anuale s -a reflectat pozitiv asupra cheltuielilor cu
personalul la 1.000 lei cifră de afaceri, care au scăzut cu 52,725 lei.

41
Majorarea salariului mediu anual (cheltuieli medii anuale cu person alul) cu
1.300,5 lei s -a reflectat negativ asupra cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de
afaceri, care au crescut cu 97,538 lei.
În anul 2015 cheltuielile cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri au crescut cu
50,15 lei datorită următorilor f actori:
Creșterea productivității medii anuale s -a exprimat pozitiv asupra cheltuielilor cu
personalui la 1.000 lei cifră de afaceri, care au crescut cu 87,2 lei.
Diminuarea salariului mediu anual cu 368,2 lei s -a reflectat pozitiv asupra
cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri, care au scăzut cu 39,39 lei.
Pentru a evidenția corelația existentă între dinamica productivității muncii și
dinamica salariului mediu se calculează indicele de corelație potrivit următoarei relații:
Ic = 𝐼𝑆̅
𝐼𝑊𝑎̅̅̅̅̅; cei doi indicatori având valori mai mari de 100, se poate calcula cu formula :
Ic = 𝐼𝑆−100̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐼𝑊𝑎−100̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅;
Indicele corelației în a nul 2014 față de 2013 a fost de :
Ic = 194.25−100
150.48−100 = 1.86 > 1  I𝑆̅ > I𝑊𝑎̅̅̅̅̅  situa ție nefavor abilă a ritmului de
creștere a salariului mediu care este mai mare decât cel al productivității muncii. Având
ca efect scăderea eficienței cheltuielilor cu salariile  Cs1000 crește.
În anul 2015 față de 2014 indicele corelației a fost de :
Ic = 88−100
69−100 = 0,387 < 1  I𝑆̅ < I𝑊𝑎̅̅̅̅̅  situație favorabil ă: ritmul de creștere a
productivității muncii este mai mare decât cel al salariului mediu. Aceasta avand un efect
de creștere a eficienței cheltuielilor cu salariile  Cs1000 scade.
Aplicând metoda s ubstituirilor în lanț, se poate determina influența celor doi
factori, astfel:
Pentru anul 2013/2014 (vezi Tab. 3.12)
∆Cs1000 = C s11000 – Cs01000
= 162,2 – 125,6
= 36,6 lei
1) Influența modificării productivitații medii anuale :
∆𝑊𝑎̅̅̅̅̅ = (𝑆0̅̅̅̅
𝑊𝑎1̅̅̅̅̅̅̅ – 𝑆0̅̅̅̅
𝑊𝑎0̅̅̅̅̅̅̅) x 1000
= (1.114
13.342,8 – 1.114
8.866,8) x 1000
= 0,08349 – 0,12563 x 1000

42
= -0,04214 x 1000
= -42,14 lei
2) Influența modificării cheltuielilor medii anuale cu salariile :
∆𝑆̅ = (𝑆1̅̅̅̅
𝑊𝑎1̅̅̅̅̅̅̅ – 𝑆0̅̅̅̅
𝑊𝑎1̅̅̅̅̅̅̅) x 1000
= (2.164
13.342,8 – 1.114
13.342,8) x 1000
= 0,13218 – 2,08349 x 1000
= 0,07869 x 1000
= 78,69 lei
Interpretare :
Creșterea numărului de salariți cu 3 persoane a adus o creștere a cheltuielilor cu
salariile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 36,6 lei din cau za cheltuielilor medii anuale cu
salariile care au avut o creștere de aproximativ 79 lei, în timp ce productivitatea medie
anuală a scăzut cu 42,14 lei.
În anul 2014/2015 analiza factorială este compusă din :
∆Cs1000 = C s11000 – Cs01000
= 207,1 – 162,2
= 44,9 lei
din care :
1) Influența modificării productivitații medii anuale :
∆𝑊𝑎̅̅̅̅̅ = (𝑆0̅̅̅̅
𝑊𝑎1̅̅̅̅̅̅̅ – 𝑆0̅̅̅̅
𝑊𝑎0̅̅̅̅̅̅̅) x 1.000
= (2.164
9.265,5 – 2.164
13.342,8) x 1.000
= 0,23355 – 0,16218 x 1 .000

= 0,07137 x 1 .000
= 71,37 lei
2) Influența modificării cheltuielilor medii anuale cu salariile :
∆𝑆̅ = (𝑆1̅̅̅̅
𝑊𝑎1̅̅̅̅̅̅̅ – 𝑆0̅̅̅̅
𝑊𝑎1̅̅̅̅̅̅̅) x 1000
= (1.919
9.265,5 – 2.164
9.265,5) x 1000
= 0,20711 – 0,23355 x 1000
= -0,02644 x 1000
= -26,44 lei

43
Cheltuielile cu salariile în anul 2015 a avut o creștere de 44,9 lei din cauza :
– Creșterii personalului de la 8 persoane in 2014 la 10 persoane în anul 2015 ;
– Cheltuielile medii anuale au scăzut cu 26,44 lei ;
– Sporirea productivității medii anuale cu un procent de 71.37 lei la 1.000 lei
cifră de afaceri.
În tabelul de mai jos sunt detaliați următorii indicatori economico -financiari :
Tabelul 3. 12
Indicatori Simbol 2013 2014 2015
1. Cifra de afaceri
(lei)
CA
44.334
106.743
92.655
2. Cheltuieli cu
personalul (lei)
Cp
7.125
21.804
23.573
3. Numar mediu
de sa lariați
(persoane)
𝑁𝑠̅̅̅̅
5
8
10
4. Productivitatea
medie anuală,
stabilită pe baza
CA (lei)
𝑊𝑎̿̿̿̿̿CA = 𝐶𝐴
𝑁𝑠̅̅̅̅
8.866,
8
13.342,8
9.265,5
5. Salariul mediu
anual (lei)
𝑆̅
1.114
2.164
1.919
6. Cheltuieli cu
salariile la 1.000
lei CA (l ei)
CS1000
125,6
162,2
207,1
7. Cheltuieli cu
personalul la
1.000 CA (lei)
CP1000
160,70
204,26
254,41
8. 𝑁𝑠̅̅̅̅
𝐶𝐴
0,0001
12
0,000075
0,000107
9. 𝐶𝑝
𝑁𝑠̅̅̅̅ 1.425 2.725,5 2.357,3
Sursa: Creație proprie

44
CONCLUZII

Analiza eco nomico -financiară, prin definiție, este un complex proces de
cunoaștere a situației economico -financiare a unei societăți comerciale, a unei economii
naționale sau a unei ramuri, în condiții exacte de timp și loc, utilizând indicatori specifici
și metode adecvate în vederea dimensionării și individualizării factorilor și cauzelor cu
acțiune negativă sau pozitivă, care au condus la o anumită condiție economico -financiară.
În contextul actual, al mediului economic, se impune luarea unor decizii rapide de
management cu privire la activitatea unității economice, la urmărirea și atingerea
obiectivelor sale, acestea determinând existența pe piață a entității.
Având în vedere că activitatea întreprinderii se desfășoară într -un mediu deschis,
complex și dinamic, luarea unor d ecizii corecte se bazează atât pe cunoașterea realităților
interne, cât și pe cele din mediul economic extern.
În această lucrare am încercat să prezint “Calculul principalilor indicatori și
interpretarea valorilor ”, aceștia reprezentând substanța principa lă a studiului pentru că am
analizat indicatorii punând accentul pe aspectele referitoare la evaluarea resurselor
existente, a potențialului și performanței acesteia, iar documentele contabile ce reflectă
operațiunile prezentate în studiu de caz și alte do cumente necesare calculului indicatorilor
economico – financiari se regăsesc în „Anexa “ lucrării . Studiul de caz realizându -se la
S.C. Ditean Consulting S.R.L., având drept domeniu principal de activitate grupa CAEN
702 – activități de consultanță în manag ement, iar activitate principala: 7022 – activități
de consultanță pentru afaceri și management.
După cum s -a putut observa în cel de -al doilea capitol, Ditean Consulting își ajută
clienții să facă îmbunătățiri de durată la performanț ele entității acestora și să realizeze
obiectivele lor cele mai importante. Misiunea acestei firme de consultanță este centrată
pe dezvoltarea de parteneriate de lungă durată care se bazează pe furnizarea de servicii la
standarde înalte de calitate și adaptate cerințelor person alizate ale fiecărui client.
Ditean consulting dispune de doi asocia ți, fiecare contribuind cu 10 părți sociale
la o valoare nominală de 10 lei , având în total un capital în cuantum de 200 lei. În anii
analizați, firma își crește număr ul de angajați de pân ă la 10 persoane în anul 2015.
Succesul companiei DITEAN CONSULTING se datorează faptului că politica sa
este îndreptată către client, oferindu -le o calitate superioară serviciilor acordate.

45
Specializarea în crearea clientelei și sprijinirea acesteia repre zintă puncte esențiale în
succesul obținut.
Agentul economic supus analizei nu se confruntă cu probleme în ceea ce privește
nerespectarea clauzelor contractuale sau a neplății datoriilor.
Din analiza indicatorilor de activitate ai societății comerciale Dit ean Consulting
se observă următoarele:
1. Cifra de afaceri a crescut considerabil in anul 2014 fa ță de 2013 cu 579,45%
datorită creșterii sumelor din vânzarea de bunuri și servicii ceea ce a dus la un profit brut
de 5.983 lei. În anul 2015 chiar dacă cifra de afaceri a scăzut cu 13,20%, societatea își
menține în continuare poziția pe piață cu un profit care a fost favorizat cu o creștere de
pana la 205,33%;
2. Casa și conturile la bănci au o diferență de 3.186 lei în 2014 față de 2013 și de
6.993 lei în an ul 2015 față de 2014, ceea ce a condus la o creștere a activelor totale;
3. a. Scăderea venitului din exploatare cu 14.089 lei a avut ca efect diminuarea
rezultatului din exploatare cu 780 lei.
b. Creșterea profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare cu 0,076 lei, a condus
la sporirea profitului din exploatare cu 7082 lei.
Din a. și b. rezultă că profitul din exploatare a avut o creștere de 6.302 lei în anul
2014 față de 2013 .
4. În anul 2013 rentabilitatea economică a avut o scădere de 0,03% datorită vitezei
de rotație a activelor totale și de indicele rentabilității comerciale.
În anul 2014 rentabilitatea calculată este de 99,99% care are o scadere de doar
0,01%, fapt ce s -a datorat viteze i de rotaț ie în valoare de 118,07%.
Cât despre anul 2015, se p oate spune că viteza de rotație are o scădere de până la
42,27% din cauza indicelui de afaceri care este de doar 86,8%, dar și din cauza
cheltuielilor care sunt de -118,53%.
5. Trendul ascendent al ratei rentabilității financiaree a capitalurilor proprii c are
înregistrează un spor de 14,55% s -a datorat în primul rând impactul pozitiv (un spor de
47,64%) generat de o scădere a rentabilității nete a veniturilor t otale și într -o mai mică
măsură -12,11%, diminuării vitezei de rotație a activului total.
În al do ilea rând s -a datorat scăderii factorului de multiplicare a capitalurilor
proprii care a condus la reducerea ratei rentabilității financiare cu 20,94%, aspect care nu
este neapărat nefavorabil, dacă avem în vedere că gradul de îndatorare al societății a
scăzut de la 191,56% la 24,03%.

46
6. Întreprinderea are un nivel de creștere a ratei solvabilității, de peste 1,5 ceea ce
semnifică faptul că firma este solvabilă, respectiv are capacitatea de a -și achita obligațiile
bănești față de terți.
7. Creșterea cheltui elilor cu salariile în 2014 față de 2013 cu 11.739 lei se
datorează contribuției divergente a factorilor direcți după cum urmeză :
Creșterii numărului de salariați cu peste 60% a condus la creșterea cheltuielilor cu
salariile cu 3.342 lei;
Majorarea salari ului mediu anual cu aproximativ 90% s contribuit la creșterea
cheltuielilor salariale cu 8.400 lei.
Cheltuielile cu salariile au crescut în 2015 cu 1.881 lei datorită factorilor direcți
după cum urmează:
Numărul de salariați a crescut cu 25%, care a condus la o creștere a cheltuielilor
salariale de până la 4.328 lei;
Diminuarea salariului mediu anual cu aproximativ 12% s contribuit la scăderea
cheltuielilor cu salariile cu 2.450 lei.

PROPUNERI

Având în vedere cele menționate mai sus, propun următoarele:
 Diminuarea numărului de salariați reducând cheltuielile cu personalul;
 Lărgirea gamei de produse și servicii prin implementarea mai multor domenii de
activitate;
 Promovarea societății măririi numărului de clienți;
 Extinderea ariei în care activează firma p rin deschiderea unui noi filiale;
 Achiziția de active necorporale în vederea exploatării lor astfel încât să stimuleze
activitatea de cercetare -dezvoltare.