,, În pregătirea congresului al XIV -lea al P.C.R. Azi încep conferințele [614583]

Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din Iași
Facultatea de Istorie

Reflectarea prăbușirii Zidului Berlinului în
presa românească

Autor :
Roxana MIHAI
Master – Anul II

2

Introducere
Construit în 1961, Zidul Berlinului a reprezentat una dintre cele mia importante e xpresii
ale Războiului Rece. Conceput pentru a separa Berlinul de Est de cel de Vest. Zidul Berlinului a
fost pentru aproximativ 28 de ani o barieră între locuito rii actualei capitale a Germaniei , cât și
între locuitorii Germaniei Federale și cei ai Germaniei Democratice . Scopul Zidului Berlinului
era acela de a stopa migrarea est -germanilor în Germania de Vest, iar privind statistic putem
spune că zidul și -a atins scopul, întrucât în perioada 1961 – 1989 au reușit să părăsească
Germania Democrată doar câteva mii de locuitori , în comparație cu cei peste două millioane care
și-au găsit refugiul în Republica Federală Germană , în răstimpul 1949 – 1989.
După aproape tre i decenii de existență, Zidul Berlinului a fost distrus, dând astfel
semnalul căderii comunismului în întreaga Europă de Est. Evenimentul, petrecut în noiembrie
1989, a fost urmat, la mai puțin de un an , de Reunificarea Germaniei, sărbătorită in fiecare an pe
data de 3 octombrie. Desigur, discrepanțele economice dintre Germania de Est și cea de Vest
erau evidente, dar, printr -o politică eficientă, acestea au fost diminuate, astăzi ele fiind mult mai
puțin pronunțate decât în 19901.
După cum vrea să o indice și titlul , scopul lucrării noatre este acela de a observa în ce
măsură prăbușirea Zidului Berlinului a fost reflectată în presa românească de la sfârșitul
perioadei comuniste. Având în vedere faptul că Zidul Berlinului a fost distrul îîn noiembrie 1989,
așadar doar cu aproximativ o lună și jumătate înaintea evenimentelor de la noi din țară din
decembrie 1989, ne așteptăm ca presa vremii să nu fie foarte generoasă cu informațiile privitoare
la situația internațională a momentului, dat fiind și faptul că iminenta cădere a regimului
Ceaușescu era întrezărită la nivelul societății românești2.
Presa românească și prăbușirea Zidului Brrlinului

1 Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei , vol. V, trad. de Monica Timu, ediție îngrijită, note și comentarii de
Doina Barcan Sterpu, Editura Institutului European, Iași, 1998, p. 381-382.
2 Dennis Deletant, România sub regimul comunist , ediția a III -a revăzută și adăugită, Romulus Rușan editor,
traducerea în limba română de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 2010, p. 280 -281.

3
În vederea elaborării textului nostru, trei au fost publicațiile periodice la care ne -am
raportat, aici fiind vorba despre ,, Scînteia ’’, ,,România l iberă’’ și ,,Scînteia t ineretului ’’. În ceea
ce privește perioada pe care am avut -o în vedere, trebuie menționat că am consultat majoritatea
numere lor celor trei publicații amintite mai sus, care se înscriu în intervalul octombrie –
decembrie 1989. Desigur, pentru luna decembrie, din motive care credem că nu mai necesită
evocate, ne -am oprit chiar la începutul celei de-a treia decadă a lunii, ziarele ve chiului regim
neapărând în complicatele zile de la finalul anului 1989.
Ca privire generală, încă de la început trebuie să notăm că informațiile despre situația
politică internațională lipseau cu desăvârșire din ziarele ultimelor trei luni ale regimului c omunist
din Romînia. Evident, nu putem emite pretenția că am parcurs fiecare câmp al zecilor de numere
din fiecare publicație periodică în parte, dar, reiterând ce am scris și mai sus, politica externă nu
făcea în niciun chip obiec tul celor trei cotidiene aflate în atenția noastră .
Care ar putea fi explicația pentru această situație ? Credem că posibila explicație nu este
foarte complicată, ci ține mai degrabă de sfera logicii interesului propriu. În alți termeni, faptul
că ziarele fostului regim nu prezen tau evenimentele din Germania poate fi pus pe seama temerii
că aceasta ar fi alimenta t nemulțumirile interne. De altfel, impresia generală a opiniei publice era
în acele momente că regimul Ceaușescu își trăiește momentele de final, așadar cum ar fi putut
presa regimului să le întărească maselor aceste bănuiel i ?
Tot cu valoare de observație generală, mai trebuie am intit și că, atât formatul ziarelor , cât
și conținutul acestora își păstrau aceleași linii. Astfel, pe tot parcursul celor trei luni ale finalului
de an 1989, vedeam foarte des titluri care puneau în atenția cititorilor cuvântările primului
președinte din istoria României, vizitele acestuia în diverse locuri din Capitală și de prin alte
localități ale țării , performanțele agricole și indust riale ale agricultorilor și muncitorilor, dar și
îndemnuri menite să crească entuziasmul poporului și să -l determine ca viitoarele rezultate ale
muncii să le depășească pe cele ale momentului.
Iata cum, spre exemplu, în ,,Scînteia ’’ din 7 noiembrie 1989 p uteam citi: ,,În lumina
sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu înaltă productivitate în întreaga activitate
economică ’’; ,,Buna preg ătire pentru iarnă a sectoarelor zootehnice ’’; ,,Programele de dezvoltare
economico -socială a localităților – cerință fundamentală a progresului societății, ridicarea

4
nivelului de trai al populației ’’ sau ,,Cre șterea rapidă a venitului național în raport cu produsul
social – caracteristică a stadiului actual al economiei naționale ’’3. În aceste condiții, cr edem că se
poate ușor observa că principalul organ de presă al Partidului Comunist Român își conceentra
atenția pe ceea ce astăzi am putea numi componenta economică a societății. Deloc surprinzător,
celelalte două publicații își rezervau și ele dreptul de a preze nta, în exact același chip, ceea ce se
putea citi și în ,,Scînteia ’’4
Următoarea zi, miercuri, 8 noiembrie 1989, cititorul era izbit pe prima pagină de
următorul titlu: ,, În pregătirea congresului al XIV -lea al P.C.R. Azi încep conferințele
organizațiilor județene de partid ’’. Pe l ângă aceasta, tot în ,,Scînteia’’ mai găseam : ,,Planul
îndeplinit exemplar, la toți indicatorii ’’; ,,Autogestiunea economico -financiare – temeiul unor
acumulări superioare cu aceleași mijloace material e și bănești’’ sau ,, Activitatea politi că și
organizatorică impune concentrarea pe esențial ; iar esen țialul sînt oamenii ’’5. Dup ă cum ușor
reiese din aceste titluri, principalul organ de presă românesc se preocupa de problemele politice
și economice ale țării, nicidecum de sit uația din Germania, stat unde, o zi mai târziu, pe 9
noiembrie 1989, avea să se producă un moment de referință pentru secolul XX. Din nou,
celelalte dou[ ziare preiau articolele din principalul organ de presă al României comuniste6.
Deschizând ,,Scînteia ’’ din 9 noiembrie, principalul titlu pe care îl propunea ziarul era:
,,Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în unități industrial e și de cercetare științifică
din Capitală’’7. Situa ția nu se schimbă nici atunci când luăm numărul din aceeași zi d in
,,România liberă ’’, vizita pre ședintelui fiind și aici pusă la loc de cinste8. Facem și a treia
încercare și luăm numărul din acee ași zi din ,,Scînteia tineretului ’’. Fără a fi surprinși, viz ita lui
Nicolae Ceau;escu este ș i aici plasată în prim -planul cititorului9. Astfel, singura diferență o
puteam găsi la nivelul dimensiunilor caractere lor folosite, nicidecum la conținutul articolelor.
În ziua următoare, pe 10 noiembrie 1989, ,,Scînteia ’’ propunea următorul articol
principal: ,, În prezenț a tovarășului Nicolae Ceaușescu conferința organizației municipale de

3 ,,Scînteia ’’, din 7 noiembrie 1989.
4 ,,România liberă’’, din 7 noiembrie 1989; ,,Sc înteia tineretului ’’, din 7 noiembrie 1989.
5 ,,Scînteia ’’, din 8 noiembrie 1989.
6 ,,România liberă’’, din 8 noiembrie 1989; ,,Sc înteia tineretului ’’, din 8 noiembrie 1989.
7 ,,Scînteia ’’, din 9 noiem brie 1989.
8 ,,România liberă ’’, din 9 noiembrie 1989.
9 ,,Scînteia tineretului ’’, din 9 noiembrie 1989.

5
partid București ’’10. Dup ă cum ne așteptam, atât ,,România liberă ’’ din acea zi, c ât și ,,Scânteia
tineretului ’’ de vineri, 10 noiembrie 1989 aveau același conținut11. Bineîntes, în partea de jos a
paginii, pe toate cele trei prime pagini ale ziarelor citate, guverna titlul: ,,Cuv ântarea tovarășului
Nicolae Ceaușescu ’’. Pentru ca cele două articole să fie complete, editorii au adăugat și două
fotografii, una ilustrându -l pe liderul României comuniste, iar cealaltă ilustrând sala în care a fost
organizată întrunirea , împreună cu ai unicului conducător obedienți ascultători .
Ultima zi pe care o mai aducem în discuție în acest context este cea de sâmbătă, 11
noiembrie 1989. ,,Sc ânteia ’’ din această zi era de data aceasta mai plin ă și mai lipsită de poze
decât de obicei. Cu o lungime remarcabilă, articolul principal se intitula : ,,În întîmpinarea
Congresului al XIV -lea în spiritul orientărilor și indicațiilor formulate de tovarășul Nicolae
Ceau șescu angajare și răspundere muncitorească pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor
economice ’’. Pe lângă acest articol, mai găseam și alte titluri : ,,SOCIALISMUL calea dezvoltării
libere, independente a popoarelor’’și ,,Rolul fundamental, hotărâtor al p roprietății socialiste în
dezvoltarea agriculturii’’12. Dup ă cum ne -am obișnuit deja, celelalte două cotidiene ofereau
repetitiv aceleași infromații13.
Această stare s -a păstrat pe tot parcursul anului, până la prăbușirea regimului comunist.
Urmărind presa regimului (până pe 21 decembrie 1989, când am obsrvat noi că presa comunisă
nu a mai apărut) , ușor am putut observa că era u câteva teme majore pe care aceasta le aborda.
Între acestea, merită amintit Congresul al XIV -lea al P.C.R., cuvântările tovarășului Nicolae
Ceaușescu, vizitele acestuia, performanțele agricole și industriale ale României, dar și obiectivele
economice pe care partidul și le propunea în viitor. După cum am mai spus, știrile ce țin de
spectrulsituației internaționale lipsesc în totalitate .
Credem că nu are sens să prezentăm mai multe ziare din perioadă, întrucât ideea esențială
a analizei noastre a fost relevaată în paragraful anterior. Dat fiind că prăbușirii Zidului Berlinului
îi este atribuită ziua de 9 noiembrie 1989, noi ne -am gândit să analizăm mai amănunțit ziarele
din epocă ce mărginesc această zi, mai precis, numerele din răstimpul 7 – 11 noiembrie 1989.
Din nefericire, nu putem vorbi despre maniera în care presa românească a tratat subiectul, ci

10 ,,Scînteia’’, din 10 noiembrie 1989.
11 ,,România liberă’’, din 10 noiembrie 1989; ,,Sc înteia tineretului ’’, din 10 noiembrie 1989.
12 ,,Scînteia ’’, din 11 noiembrie 1989.
13 ,,România liberă’’, din 11 noiembrie 1989; ,,Sc înteia tineretului ’’, din 11 noiembrie 1989.

6
putem vorbi doar despre lipsa unei abordări a temei în paginile celor trei cotidiene aflate în
atenția noastră .
Presa democratică și Reunificarea Germaniei
Acest subpunct al lucrării noastre ne -am gândit să -l construim pentru a putea realiza o
comparație între presa comunistă și cea democ ratică din România. Mai precis, scopul nostru a
fost acela de a vedea dacă presa postcomunistă punea preț pe scena politică internațională și,
dacă da, în ce măsură o face. În vederea realizării acestui obiectiv, ne -am oprit asupra ziarului
,,Adevărul ’’, cotidian reapărut în mass -media românească imediat după evenimentele din
decembrie 1989.
Numărul din ,,Adevărul ’’ care ne -a atras atenția a fost cel din data de 3 octombrie 1990.
Pe prima pagină a ziarului, găseam cu litere albastre titlul ,,Germania unită ’’, titlu care promitea
să fie urmat în paginile următoare de un articol substantial14.
Astfel, pe cea de -a treia pagină a cotidianului proaspăt reapărut găseam un vast articol în
care era prezentat ă însemnătatea Reunificării Germaniei. Nu credem că are sens să cităm întregul
articol, dar putem oferi câteva fragmente elocvente din cadrul acestuia: ,,Sigur, o realitate nu
poate fi ignorant ă după mai bine de patru decenii de despărțire ; acum se constată că între
germanii de est și germanii din vest au apărut deosebiri evidente, deloc neglijabile ’’. Pe coloana
al[turat[, aproximativ la Acela;I nivel, mai puteam citi: ,, Germania unită este o realitate începând
de azi, 3 octombrie 1990. Cum va arăta Germania la prima sărbătoare a unității sale, la 3
octomb rie 1991 ?15.
Realiz ând acum o comparație între cele două tipuri de presă, pre și post comunistă, fără
mari dificultăți am putut remarca anumite diferențe semnificative, care nu țin doar de conținut, ci
și de maniera de abordare a realităților din acele m omente. Pentru ce ne -a interesat pe noi,
putem menționa că ziarul ,,Adevărul ’’ prezintă pe larg evenimentele din Germania, dar, după
ziua de 3 octombrie 1990, știrile care se încadrează în spectrul scenei politice international sunt
destul de puține la num ăr.

14 ,,Adevărul ’’, din 3 octombrie 1990.
15 Ibidem .

7
Concluzii
Scopul lucrării noastre a fost Acela de a releva manieră în care presa românească din
ultimul an al regimului omunist prezenta un eveniment major international, aici având în vedere
prăbușirea Zidului Berlinului, un symbol al Războiului Rece . Încă de la început eram conștienți
că șansele să găsim informații despre acest eveniment erau foarte reduse, dar, spre surprinderea
noastră, niciun alt eveniment politic international nu este tratat în presa acelor zile.
După cum aminteam și în introduc ere, pentru perioada octombrie – decembrie 1989, trei
au fost publicațiile pe care le -am consultat, aici referindu -ne la ,,Scînteia ’’, ,,România liberă’’ și
,,Scînteia tineretului ’’, care reprezentau c ele mai importante ziare ale regimului communist din
România. Ca observație generală, cele trei ziare aveau un conținut asemănător, uneori fiind vorba
despre exact aceleași aceleași articole în trei ziare diferite.
Temele preferate ale presei comuniste vizau activitatea unicului lider al țării, rezultatele
din agricultură în anul respective, productivitatea industriei din țara noastră, pregătirea și
desfășurarea Congresului al XIV -lea al Partidului Comunist Român , dar și obiectivele sociale și
mai ales economice pe care urma să și le assume poporul în viitor. Așadar, totul gravita în jurul
situației interne a României, scena politică international nefiind între temele preferate ale
ziariștilor obedienți vechii conduceri de la București.
Motivul pentru care nu apăreau astfel de știri credem că este ușor de înțe les. La nivelul
populației bănuială că regimul Ceaușescu își trăiește ultimele clipe era prezentă, așadar
alimentarea acestei bănuieli printr -o știre despre dispariția Zidului Berlinului nu era deloc o
mutare prea inspirată.
Pe finalul lucrării noastre am realizat o scurtă comparație între presă comunistă și cea
democratică. Folosindu -ne de ziarul ,,Adevărul’’, am putut s ă citim despre Reunificarea
Germaniei, petreută la data de 3 octombrie 1990, dar, trebuie remarcat, nici în 1990 știrile
externe nu apăre au din abundență.

8

BIBLIOGRAFIE

I. PUBLICAȚII PERIODICE
 ,,Adevărul ’’, 1990.
 ,,Rom ânia liberă ’’, 1989.
 ,,Scînteia ’’, 1989.
 ,,Scînteia tineretului ’’, 1989.
II. LUCR ĂRI GENERALE ȘI LUCRĂRI SPECIALE
 BERSTEIN, Serge, MILZA, Pierre, Istoria Europei, trad. de Monica Timu, ediție
îngrijită, note și comentarii de Doina Barcan Sterpu, Editura Institutului European, Iași,
1998.
 BRIGOULEIX, Bernard, Zidul Berlinului : 1961 – 1989 , trad. de Nicolae Baltă, Editura
Lucman, București, 2005.
 DELETANT, Dennis, România sub regimul comunist , ediția a III -a revăzută și adăugină,
Romulus Rușan editor, trad. de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București,
2010.
 DROZ, Jacques, Istoria Germaniei , trad. de Ecaterina Crețulescu, prefață și note de Alin
Ciupală, Editura Cor int, București, 2000.