În lumea lui Roboțel [626861]

Licență

În lumea lui Roboțel [626861]

Byadmin ianuarie 1, 2024

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI ” DIN BACĂU
Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40 -234-588884
www.ub.ro ; e-mail: litere @ub.ro

Demersuri de dezvoltare a
inteligenței logico -matematice
la preșcolari

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Liliana Mâță

Absolvent: [anonimizat]
2018

2 CUPRINS

Аrgument …………………………………. ………………………. ……………………………………… 3
Cаpitolul I. Rolul dezvoltării inteligenței logico -matematice la preșcolari ………. 5
I.1. Valențe formative ale dezvoltării raționamentului logico -matematic la vârsta
preșcolară ………………… ………………………………………………………… .
5
I.2. Rolul inteligenței logico -matematice în cadrul ariei curriculare „Știință” …. 7
Cаpitolul II. Abordări psihopedagogice ale inteligen ței logico -matematice ….….. 9
II.1. Delimitări conceptuаle …………………………………………………………. …………… 9
II.2. Strategii didactice de formare a inteligenței logico -matematice …………….
10
II.2.1. Metode didactice ………………………………………………………… 11
II.2.2. Mijloace de învățământ ………………………………………………… 15
II.2.3. Forme de organizare …………………………………………………… . 17
Cаpitolul III. Cercetare experimentală de dezvolt are a inteligenței logico –
matematice la pr eșcolari ……………………………………………………… …..
19
III.1. Obiectivele și ipoteza cercetării ……………………………………………………………… 19
III.2. Metodologiа cercetării ………………………………………………………………………….. 20
III.2.1. Grupul de cercetаre ….…… …………………………………………………… 20
III.2.2. Metode și tehnici de cercetаre psihopedаgogică ………………………….. 20
III.2.3. Etapele cercetării………………………………………………………. 22
III.3. Exemple de aplicare a strategiilor didactice de dezvoltare a inteligenței log i-
co-matematice la preșcolarii din grupa mijlocie ……… ……………………………………..
23
Cаpitolul IV. Prezentаreа, аnаlizа și interpretаreа rezultаtelor cercetării ……… 40
IV.1. Rezultatele obținute la evaluarea ini țială …………………………………. 40
IV.2. Rezultatele obținute la evaluarea final ă …………………………………….. 43
IV.3. Analiza comparativă a rezultatelor și evidențierea ……………………….. 47
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. 48
Bibliogrаfie ………………………………………………………………………………………………… 50
Аnexe ……..………………………………………………………………………… 52
Anexa 1. Ghid de identificare a nivelului de dezvoltare a inteligenței logico –
matematice …………………………………………………………………………… 52

Anexa 2. Rezultate o bținute de preșcolari în etapa de testare a nivelului de dezvoltare
a inteligenței logico -matematice..………………………………………………… 53
Anexa 3. Fișe de evaluare inițială și finală………………………………………… ….
55
Anexa 4. Proiect didactic………………………………………………………………
59

3 ARGUMENT

În societatea actuală are loc un proces dinamic ce obligă toate categoriile sociale să d e-
vină dinamice, să se adapteze la evoluția pe care o imprimă societatea și, implicit educația.
Tehnicile de învățare și de muncă intelectuală din învățământ se transformă, se eficientizează
sau pot bloca interesul copiilor și a cadrelor didactice.
În lucrarea de față se propune prezentarea unor demersuri ce contribuie la dezvoltarea
intelectuală a copiilor, altele decât cele clasice, prin care copilul este încurajat să elaboreze
sinteze, să caute, să identifice, să găsească soluții, să descopere individual și în grup. Motivele
care au stat la baza alegerii lucrării cu titlul„ Demersuri de dezvoltar e a inteligenței logico –
matematice la preșcolari” sunt următoarele:
 s-a regândit educația formală insistându -se pe promovarea competiției constructive,
cooperării, sprijinului reciproc;
 evoluția generată în învățământ, în ceea ce privește strategiile didac tice și conținutur i-
le, determină cadrele didactice să reflecteze mai profund în alegerea obiectivelor și a
competențelor pe care doresc să le dezvolte copiilor, astfel încât achizițiile însușite de
către ei să le permită adaptarea mai facilă la influențele societății contemporane.
Lucrarea este structurată pe patru capitole: primele două prezintă aspecte teoretice, iar
ultimele două prezintă partea aplicativă.
Primul capitol, cu titlul „Rolul dezvoltării inteligenței logico -matematice la preșcolari”,
cuprin de aspecte privind valențele formative ale dezvoltării raționamentului logico -matematic
la copiii din grădiniță și rolul inteligenței logico -matematice în cadrul ariei curriculare „Știi n-
ță”.
În al doilea capitol „ Abordări psihopedagogice ale inteligenței l ogico -matematice” este
abordat conceptul de inteligență logico -matematică din perspectiva lui Howard Gardner (1993)
ca și componentă a „Teoriei inteligențelor multiple”, strategiile didactice de formare a acestui
tip de inteligență și unele particularități ale dezvoltării raționamentului logico -matematic.
Al treilea capitol, denumit „Cercetare experimentală de dezvoltare a inteligenței logico –
matematice la preșcolari” este structurat pe trei coordonate: prima prezintă obiectivele și ip o-
teza cercetării, a doua metodologia cercetării, iar a treia exemplifică aplicarea unor strategii
didactice de dezvoltare a inteligenței logico -matematice.
Capitolul al patrulea „ Prezentаrea, аnаlizа și interpretаreа rezultаtelor cercetării ” siste-
matizează rezultatele obținu te în urma cercetării.

4 Concluziile rezultate din partea teoretică și cea aplicativă sunt prezentate în partea finală
a lucrării. Rezultatele eficiente ale învățării se obțin prin utilizarea unor strategii inovative,
interactive, care să stimuleze creativi tatea copiilor, gândirea critică, să fie în concordanță cu
particularitățile de vârstă, dar mai ales, cu stilul de învățare și posibilitățile cognitive ale fiec ă-
ruia. Lucrarea poate reprezenta un suport teoretic și practic și oferă o serie de premise neces a-
re pentru eficientizarea actului didactic în vederea dezvoltării inteligenței logice a preșcolar i-
lor.

5 CAPITOLUL I
Rolul dezvoltării inteligenței logico -matematice la preșcolari

I.1. Valențe formative ale dezvoltării raționamentului logico -matematic la
vârstă preșcolară

În aplicarea noului curriculum(2008) se precizează: „Curriculum pentru învățământul
preșcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării: continuității în interiorul acel u-
iași ciclu curricular; interdependenței disciplinelor școlare și tipurile de activități de învățare
din învățământul preșcolar; deschiderii spre module opționale”. Acest curriculum se remarcă
prin:
 extensie: preșcolarii sunt activați în cât mai multe domenii prin exp eriențele
proprii de învățare;
 echilibru: fiecare domeniu experențial este abordat în relație cu celelalte și cu
întreg curriculum;
 relevanță: contribuie la optimizarea înțelegerii mediului în care trăiesc și a pr o-
priei persoane, la ridicarea nivelului de dezvoltare a competențelor, abilităților,
ținând cont de nevoile actuale, dar și de cele viitoare,
 diferențiere: este permisă dezvoltarea unor caracteristici personale;
 progresie și continuitate: se face referire la parcurgerea optimă a nivelelor de
studiu , ciclurilor de învățământ prin asigurarea suportului individual pentru
copii.
Odată cu frecventarea grădiniței, încă de la grupa mică, copiii intră în contact cu alte a s-
pecte ale mediului înconjurător decât cele cu care au fost familiarizați în familie , li se oferă
interacțiunea cu obiecte variate, ceea ce conduce la o dezvoltare a sistemului senzorial și act i-
vității diferențiate a analizatorilor. Copiii operează cu obiecte și astfel, de la niv elul de analiză
global(mare -mic, lung-scurt), își îmbunătățe sc percepția asupra caracteristicilor obiectelor pe
care mai devreme nu le observau/analizau.
Prin activitățile din grădiniță, copiii își perfecționează analizatorii, percepțiile se dif e-
rențiază și își dezvoltă gândirea și limbajul specific. Toate activită țile trebuie organizate si s-
tematic, încât acțiunile copiilor și noțiunile cu care operează să fie intr oduse progresiv, în mod
treptat , de la simplu la complex, permanente și variate. Acestea îl ajută pe copil în înțelegerea
relațiilor dintre obiecte, fiind un pas spre înțelegerea altui tip de relații –relațiile cantitative.
La început, copiii compară mulțimile prin apreciere globală, apoi prin punerea în corespo n-

6 dență a elementelor unei mulțimi cu elementele altei mulțimi, în final, prin analiză și comp a-
rație să ordoneze mulțimi. Pe baza proceselor de analiză, comparație și generalizare, copiii pot
intui o altă noțiune abstractă, noțiunea de număr. Activitățile din grădiniță au rolul de a iniția
copilul în procesul de matematizare, încât acesta să înțelea gă noțiunile și să -și formeze repr e-
zentările matematice specifice fiecărui nivel de vârstă. Rezultatele se obțin prin observare,
deduce re, concretizare, abstractizare (Petrovici C., 2014, curs universitar ).
Chiar dacă preșcolarii folosesc cuvântul pentru de numirea unei noțiuni, nu înseamnă că
aceștia au dobândit noțiunea. Procesul desfășurat de la acțiunea însoțită de cuvânt până la
concept, are loc în mai mult e etape. Petrovici C. (2014) prezintă etapele din viziunea lui
Vîgotski și a lui Piaget :
 etapa contactului copil – obiecte : curiozitatea copilului declanșată de noutăți îl face
să întârzie perceptiv asupra lor, să le observe;
 etapa de explorare acțională : copilul obține sistematizarea calităților pe care le -a
perceput la o mulțime/clasă de obiecte;
 etapa explicativă : copilul intuiește și numește relații între obiecte, face clasificări, o r-
donări, serieri și observă echivalențele cantitative;
 etapa de dobândire a conceptului desemnat prin cuvânt : datele senzoriale și repr e-
zentările sunt exprimate printr -un limbaj matematic adecvat;
Dobândirea conceptului de mulțime se face prin identificare, grupare, triere, sortare,
clasificare, seriere și apreciere globală, acțiuni ce se formează în primele trei etape. Noțiunea
de mulțime stă la baza formării noțiunii de număr și numerație, concepte abstracte care se d o-
bândesc pe baza analizei proprietățile spațiale ale obiectelor și a clasificărilor.
În procesul de formare a numărului, copilul trece prin trei etape..
 senzorial – motrică(operare cu grupe de obiecte) ;
 operare cu relații cantitative pe planul reprezentărilor;
 înțelegerea raportului cantitativ ce caracterizează mulțimea (operare cu numere
abstracte);
Perfecționarea mecanismelor analitico -sintetice implicate în percepție, reprezentare,
conceptualizare este necesară în dobândirea numerației.
La 3-4 ani copilul asociază numărul ca o însușire a obiectelor, confundând numărul cu proc e-
sul numărării,numărul numind de fapt, locul în șirul numeric. La această vârstă, numerația are
un caracter concret și analitic , copilul neavând formată capacitatea de a sesiza aspectul cant i-
tativ al mulțimii reduce șirul numerelor cardinal la șirul ordinal.

7 Mai târziu numărul dobândește caracter sintetic și desemnează o însușire de grup (Purcaru
M.A.P., 2008) .

I.2 Rolul intelige nței logico -matematice în cadrul ariei curriculare „Știință”

Obiectivul primordial al educației, încă de la grădiniță, îl constituie dezvoltarea
inteligenței copiilor, încât aceștia să fie capabili să rezolve probleme din mediul care îi
înconjoară (natural și social), în vederea unei bun e adaptări la acesta. Demersul educațional
utilizat în acest scop presupune dezvoltarea unor competențe care îl ajută pe copil în formarea
reprezentărilor cognitive. Matematica are un rol deosebit, prin intermediul c ăreia copiii își
structurează informațiile în scheme operaționale, logice, își dezvoltă gândirea logică
convergentă și critică divergentă necesare în situații problemetice la care trebuie găsite soluții.
Preșcolarul trebuie pregătit în mod progresiv, dirij ându -l în dezvoltare. În cadrul ariei
curriculare „Știintă”, copiii nu doar dobândesc cunoștințe ci, sunt pregătiți pentru a le înțelege
logic. Luând în considerare etapele procesului desfășurat de la acțiunea însoțită de cuvânt
până la concept, din viziun ea lui Vîgotski și a lui Piaget, încă de la grupa mică, activitățile
sunt planificate gradual încât, așa cum am mai precizat, să i se ofere copilului o bază de
noțiuni pe care și le însușește sistematic și organizat.
În acord cu „Programa activităților ins tructiv -educative din grădiniță” (MEC,2005) , la
început se desfășoară jocuri și exerciții pentru dezvoltarea operațiilor intelectuale
prematematice. Copiii observă, descriu, grupează exprimând verbal acțiunea. Exemple: „Cum
este?”, „ Spune ce este”. Pentru a-i ajuta să sesizeze diferența de formă, de culoare, mărime
dintre obiecte se desfășoară jocurile„Alege și pune în același grup toate mingile”, „Alege j u-
căriile mici”, „ Alege frunzele galbene” etc. Exercițiile prin care se formează grupe de obiecte
sunt de fapt, exerciții logice de clasificare și ordonare prin care copilul face comparații. As t-
fel, învață să stabilească relații între obiecte /grupe de obiecte. Observă că unele grupe au mai
puține, altele mai multe sau tot atâtea. Prin scoaterea în evidență a acestor aspecte, copilul va
dobândi experiență pentru înțelegerea numărului natural. Exercițiile de ordonare îl pregătesc
pe copil pentru a putea compara numerele și pentru înțelegerea șirului crescător și descresc ă-
tor al numerelor naturale. Realizând ș irurile se pune baza înțelegerii operațiilor de adunare și
scădere.( Purcaru M.A.P., 2008)

8 Pentru jocurile și exercițiile cu mulțimi se folosește material didactic familiar copiilor,
care să îi ajute să acționeze concret cu grupe de obiecte. Șaradele, joc urile logico -matematice,
jocurile de ingeniozitate trezesc interesul copiilor și îi face creativi. Copiii pot să modifice f i-
guri geometrice, să construiască „ceva” cu ajutorul lor, să aranjeze după un anumit criteriu
sau după propria dorință. La astfel de activități se dezvoltă independența, analizatorul vizual,
se dezvoltă capacitatea de concentrare a atenț iei, stăruința, ingeniozitatea . Pe parcursul rezo l-
vării problemelor, copiii învață să -și planifice acțiunile, să mediteze asupra lor, să -și organ i-
zeze g ândirea, să caute rezultatul, să distingă adevărul științific. Copilul dezvoltă o motivație
logică prin as umarea rezolvării unor sarcini. „Abilitățile și deprinderile intelectuale se referă
la moduri de operare și la tehnici generalizate de tratare a mater ialelor și problemelor. Obie c-
tivele referitoare la abilități și deprinderi subliniază procesele mintale de organizare și reorg a-
nizare a material ului pentru atingerea unui scop (Noveanu, P. Eugen, 2002, p. 51) .

9 Capitolul II
Abordări psihopedagogige ale inteligenței logico -matematice

II. 1 Delimitări conceptuale
Conceptul de inteligență logico -matematică este parte componentă a „ Teoriei intel i-
gențelor multiple”, dezvoltată de psihologul american Howard Gardner. Teoria inteligențelor
multiple ,a fost pentru prima oară publicată de către Howard Gardner în lucrarea „Frames of
Mind: The Theory of Multiple Intelligences” , în 1983. Autorul a dezvoltat această teorie în
urma unor cercetări pe perioade îndelungate asupra unor persoane supradotate, autiste sau cu
dificultăți de învățare. Howard Gardner exprimă următoarele concluzii:
 Inteligența nu este o trăsătură înnăscută care domină celelalte abilități pe care
le au elevii.
 Nu pune la îndoială existența unei inteligențe generale, dar aduce probe con-
form cărora definiția tradițională a inteligenței nu acoperă posibilitățile cogn i-
tive recent descoperite.
 Inteligența este localizată pe diferite zone ale creierului care sunt conectate în-
tre ele, se susțin una pe alta, dar pot funcționa și independent dacă este nevoie,
se pot dezvolta în condiții optime de mediu.
În aceeași lucrare, autorul afirmă că oamenii au capacități intelectuale diferite, ceea ce
arată că fiecare persoană are o abilitate proprie de a-și însuși cunoștințe și de a rezolva pro-
bleme. Teoria lui Gardner a atras atenția cadrelor didactice care au observat că rezultatele în-
vățării sunt mai eficiente dacă se ține seama de diversitatea de inteligențe și combinatorica lor,
iar prin aplicarea acestei teorii putem face mai facilă învățarea.
De asemenea, alegerea metodelor și procedeelor trebuie în funcție de particularitățile psiho-
logice și individuale ale copiilor astfel încât demersul educaționa l să fie unul centrat pe copil
(Cantemir, Gr., Vovc, M., 2012).
Intelige nța logico -matematică se caracterizează prin raționament deductiv și capacitatea
de a lucra cu tipare, numere, scheme. Copiii cu acest tip de inteligență pun întrebări, colecte a-
ză date, le analizează, fac experimente. Aceștia învață analitic, fragmentează ceea ce au de
învățat, apoi asamblează părțile într-o imagine mentală. Au capacitatea de a face conexiuni,
de a stabili relații, realizează calcule, rezolvă cu plăcere probleme, gândesc științific (Berc o-
vici, C.A., 2014).
În tabelul 2.1. este realizată o prezentare a caracteristicilor copiilor care prezintă inteli-
gență logico -matematică .

10 Tabel 2.1. Caracteristicile copiilor care prezintă inteligență logico -matematică (după Păcurari,
2005)
Cum se manifestă
elevul? – îi place să rezolve probleme, să lucreze cu cifre;
– raționează inductiv și deductiv;
– are un bun discernământ în ceea ce privește relațiile și conexiun i-
le;
– realizează calcule complexe;
– are gândire științifică;
Cum gândește
elevul? – în raționamente;
– în formule și algor itmi,
Ce îi place să facă? – să lucreze cu numere;
– să formuleze întrebări;
– să găsească explicații;
– să caute structuri și relații;
– să experimenteze;
– să calculeze;
– să rezolve probleme de logică;
Zone de perfo r-
manță – matematica;
– logica;
– raționamente;
– rezolvare de probleme;
Zone de intervenție – materiale cu care să experimenteze;
– materiale științifice/ de laborator;
– excursii la muzeul de științe, observator;
Profil de învățare – algoritmizând;
– operând cu structuri abstracte;
– căutând relații logice;

II. 2. Strategii de formare a inteligenței logico -matematice

În contextual generat ale eforturilor de modernizare a învățământului s -a acordat prior i-
tate finalităților, conținuturilor, tehnologie etc., modurile de organizare intrând ulterior în ce n-
trul preocupărilor. Perfecțiunea și înnoirea acestora prin promovarea unora mai productive,
mai adecvate exigențelor sistemului educațional și social sunt în prezent mult dezbătute de
către factori de decizie, de către teoreticieni în practicieni în domeniu. În acest cadru de pre o-
cupări s -au cristalizat concepte noi cum este „strategia instruirii”, având și implicații practice
relevante.

11 Miron Ionescu, în „Didactica modernă”, definește strategia instruirii ca„ un ansamblu
de forme, metode, mijloace te hnice și principiile de utilizare a lor cu ajutorul cărora se vehic u-
lează conținuturi în vederea atingerii obiectivelor”. După Ioan Cerghit (1999) , strategia di-
dactică este înțeleasă și ca un mod de combinare a metodelor didactice și mijloacelor de înv ă-
țămâ nt prin care se asigură selecția, organizarea și desfășurarea unei secve nțe de instruire.
Strategia este echivalentă cu proiectarea, organizarea și realizarea unei situații de predare –
învățare care îl ajută pe copil să asimileze conținuturi. Strategia alea să trebuie să fie dinamică,
flexibilă și reglabilă în funcție de situațiile care pot apăre a pe parcursul unei activități. Cele
mai eficiente strategii folosite în activitățile matematice sunt: strategiile inductive, algoritmice
și analogice .
Abordarea inductivă (de la concret la elaborare de noțiuni, de la particular la general) a
conținuturilor, dezvoltă percepțiile și îl ajută pe copil să descopere relații între elemente, să
desprindă însușirile unor clase de obiecte și să facă sintetizări. Strategiil e algoritmice pres u-
pun folosirea unor standardizări în însușirea unor reguli de calcul sau formarea unor depri n-
deri. Aceste strategii se bazează pe modele, reguli pe care copilul le utilizează în rezolvarea
sarcinii. Strategiile analogice„ constau în crear ea de analogii, ca forme de manifestare a pr o-
cesului de abstractizare și generalizare”(Neagu, Mihaela; Beraru, Georgeta, p.52).
Predarea -învățarea ca proces era conceput din perspectiva următoarei ierarhii a obiect i-
velor: cunoștințe ; pricepi și obișnuin țe; atitudini și capacități intelectuale. Știința contemp o-
rană, studiile de psihologie și științele educației evidențiază necesitatea inversării obiectivelor
pedagogice în următoarea ierarhie : atitudini și capacități intelectuale; priceperi și obișnuințe;
cunoștințe.

II.2.1 Metode didactice

În semnificație originară, cuvântul,, metodă ” provine din grecescul „methodos” (odos –
cale, drum: metha – spre, către), ceea ce înseamnă cale de urmat în vederea atingerii unui scop
sau, un mod de urmărire, de căutare și aflare a adevărului. În teoria și practica educațională,
au fost propuse numeroase definiții ale metodei de învățământ, fiind extinse sfera și conținutul
acesteia, și evidențiate noile sale caracteristici.
În practica școlară, metoda se definește drept „o cale de urmat în vederea îndeplinirii
obiectivelor instructiv -educative dinainte stabilite” (Cerghit, I.,1980) ,ca „un drum sau cale de
urmat în activitatea comună a educatorilor și educaților, pentru îndeplinirea scopurilor înv ă-
țământului, adică pentru informarea și formarea educaților” ( Moise, C,1998), „modalități de

12 acțiune cu ajutorul cărora elevii, sub îndrumarea profesorilor sau în mod independent, îns u-
șesc cunoștințe,își formează priceperi și deprinderi , aptitudini, atitudini ” ( Ionescu, M., Chiș,
V.,1996). Sau mai nou, metoda desemnează o cale pe care educatorul o urmează pentru a aj u-
ta copiii să găsească ei înșiși o cale proprie de parcurs în vederea aflării unor noi adevăruri,
consemnate în noi cunoștințe, în forme comportamentale etc. Pe scurt, metoda este o cale ef i-
cientă de organizare și dirijare a învățării, un mod comun de a proceda al educatorului cu el e-
vii săi.
După cum acțiunea de predare sau cea de învățare include mai multe operații mentale și
fizice, ordonate într -o anumită logică, metoda include în structura ei mai multe procedee, fi e-
cărei operații corespunzându -i un procedeu. Prin urmare, procedeul reprezintă „ o tehnică mai
limitată de ac țiune” sau „o componentă a metodei”. Astfel,se poate spune că „ ansamblul or-
ganizat de procedee” definește metoda.
Considerând strategia didactică un mod de combinare optimă a metodelor și mijloacelor de
învățământ, I. Cerghit (1997) enumeră următoarele criterii după care este stabilită o strategie
didactică :
 Concepția pedagogică generală a epocii și concepția pedagogică personală a educat o-
rului;
 Obiectivele instructiv -educativ;
 Natura conținutului predării -învățării;
 Tipul de experiență de învățare propus copiilor;
 Principiile, normele, regulile didactice;
 Dotarea didactico -materială a școlii;
 Timpul școlar disponibil.
Caracterizând metodele didactice, observăm următoarele însușiri :
 Caracterul obiectiv – metodele există ca atare, constituie un sistem care prefigurează
activitatea didactică și îi asigură normativitatea;
 Caracterul social – istoric – conținutul și ponderea utilizării lor se modifică de la un
timp sau altul și de la o societate la alta;
 Caracterul polivalent – posibilitatea valorificării metodelor în diferite direcții. Pot și
utilizate în diverse tipuri de lecții și aproape în oricare moment al acesteia, pentru a r e-
aliza diverse scopuri.
Metodele îndeplinesc câteva funcții , unele cu caracter general și comun, altele cu caracter
particular. Dintre funcțiile cu caracter general se pot aminti :

13  Funcția cognitivă -metodele reprezintă porți de intrare a copilului în universul cunoa ș-
terii, fiind căile de acces la știință, artă, tehnică, cultură, dar și în domeniul comport a-
mental (priceperi, depri nderi);
 Funcția formativă -utilizarea lor nu conduce doar la achiziții de cunoaștere ci și la
exerciții mentale și fizice, la exersarea proceselor psihice;
 Funcția motivațională -stimulează interesul, atenția, atracția pentru învățare;
 Funcția instrumentală -metodele sunt tehnici de lucru; mijloace de realizare a obiect i-
velor, mod de realizare a procesului didactic, instrumente de lucru utilizate atât de
educatori cât și de copii pentru a -și atinge obiectivele;
 Funcția normativă -indică cum trebuie să se proced eze , cum să se predea și cum să se
învețe, cum să învățăm pe alții sa învețe (Cerghit, I., 2006).
Metodele cele mai des folosite în activitățile matematice sunt: Explicația, Demonstrația Con-
versația, Exercițiul , Problematizarea , Algoritmul .
Explicația este metoda verbală care precizează și clarifică noțiunile ce vor fi predate.
Pentru a facilita însușirea cunoștințelor, explicația trebuie să fie precisă, însoțită de un limbaj
accesibil copiilor, corectă, concisă. Dacă sunt respectate aceste cerințe, co piii înțeleg ideile
comunicate de educatoare.
Demonstrația este metoda prin care mesajul transmis este însoțit de o acțiune concretă
(Cucoș , C. și colab., 2005). În demonstrație sursa de informare o reprezintă mânuirea mater i-
alului didactic, ca substitut al realității, însoțită de explicație. Eficiența se regăsește dacă sunt
respectate câteva cerințe: să fie acce sibilă întregului grup de copii, să respecte succesiunea
logică a etapelor de învățar e, să fie atractivă pentru a -i incita pe copii încât atenția lor să fie
prelungită, să respecte proporțiile corecte în raport cu explicația, să facă posibilă interacțiunea
cât mai multor analizat ori pentru o percepție durabilă, să dezvolte motivația pentru învățare.
Conversația este meto da bazată pe întrebări și răspunsuri în rezolvarea sarcinilor.
În opinia lui I. Cerghit (2006), conversația are următoarele funcții :
 euristică, de valorificare a cunoștințelor anterioare ale copiilor pe o nouă treaptă de
cunoaștere (conversație de tip euristic);
 de clarificare, de aprofundare a cunoștințelor (conversația de aprofundare);
 de consolidare și sistematizare (conversația de consolidare);
 de verificare sau control (conversația de verificare).
După Stanciu, I.,1961; Todoran,D.,1967; Roman, I și colab., 1970; Țârcovnicu, V.,1975;
Cerghit, I., 1980, reușita aplicării acestei metode se concretizează în calitatea întrebărilor și
răspunsurilor astfel:

14  Întrebările – să fie formulate corect logic și gramatical; să fie precise, concise și să se
refere la un conținut limitat;să fie de o varietate suficientă( „Care..?”, „ Ce…?”, „De
ce…?”, „Cum…?”, „Dacă…atunci…?”, „Ce crezi că…?”), întrebarea să fie asociată
cu timpul de gândire care este necesar pentru găsirea răspunsului; nu se intervine ti m-
pul formul ării răspunsului; nu sunt indicate întrebări al căror răspuns este monosila bic
(„Da”, „Nu”), mai întâi se adresează întrebarea întregului grup de copii, iar după e x-
pirarea timpului de gândire este numit cel care să răspundă;nu sunt indicate întrebările
voit eronate.
 Răspunsurile – să fie corecte gramatical și logic; să acopere întreaga sferă a întreb ă-
rii;să vizeze conținutul esențial al întrebării; să fie prezentat într -o propoziție închei a-
tă,să nu fie fragmentat, sacadat.
Observația metoda ce constă în an aliza sistematică a obiectelor și fenomenelor pentru a
surpr inde caracteristicile acestora. I. Cerghit (2006) apreciază observarea ca una dint re met o-
dele de învățare prin cercetare și descoperire. Observația necesită următoarele ceri n-
țe:optimizarea condiții lor pentru observare; dirijarea cu explicație accesibilă și conversație;
acordarea unui timp suficient pentru a fi însușite corect caracteristicile a ceea ce se observă.
Exercițiul este metoda bazată pe acțiune, efectu ată în mod conștient și repetat , pentr u
consolidarea priceperilor și deprinderilor. Acestea prin exersare devin abilități care ajută la
rezolvarea unor sarcini mai complexe.
Ca metodă, exercițiul are rezultate dacă se respectă: conștie ntizarea scopului exercițiului; înțe-
legere a corectă a modelului acțiunii; varietate; dificultate graduală; continuitate în
timp; corectarea permanentă a erorilor.
Problematizarea – După sintetizarea opiniei mai multor specialiști (Gagne, R. 1975,
Țârcovnicu, V., 1975, Cerghit, I. , 1980), problematizarea este „ o metodă ce constă din pun e-
rea în fața copilului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort
propriu, copilul învață ceva nou”.
Problematizarea poate fi ap licată în următoarele condiții: copiii a u un fond aperceptiv sufic i-
ent; dificu ltățile sunt introduse gradual; problema trebuie introdusă în lecție în momentul c el
mai propice; problema este introdusă dacă se observ ă interes pentru rezolvarea ei; metoda este
mai eficientă când se lucrează pe grupuri.
Algoritmul este metoda ce presupune o succesiune de operații specifice f iecărei activ i-
tăți de învățare. Această metodă îl ajută pe copil în economisirea timpului și a efortului în a
găsi soluții, lăsându -i disponibilă energia pentru alte situații de învățare. Algoritmizarea poate
deveni o parte colaterală a oricărei alte metode utilizate.

15 Jocul este modalitatea cea mai aprecia tă de copii, dar și cea mai eficientă la nivel pr e-
școlar. Jocul implică exersarea operațiilor gândirii .(analiză, sinteză, comparație, clasificare,
ordonare, abstractizare, gener alizare ); dezvoltă inițiativa, independența, capacitatea de a lucra
în echipă; dezvoltă deprinderi de lucru corecte și rapide; conștientizarea, temeinicia cunoști n-
țelor matematice. Prin elementele sale specifice (competiția, surpriza, așteptarea etc.) activ i-
zează și optimizează potențialul intelectual și fizic, contribuie la dobândirea unor însușiri s o-
ciale.

II.2.2 Mijloace de învățământ

În procesul de învățământ, având calitatea de instrumente de acțiune intervin mijloacele
de învățământ care sprijină și amplifică eforturile de predare ale educatorilor și cele de învăț a-
re ale copiilor.
Prin mijloace de învățământ înțelegem un ansamblu de instrumente, materiale, prod u-
se adaptate și selecționate în mod intenționat pentru a reuși a tingerea finalităților procesului
instructiv -educativ. Sunt resurse materiale care, prin funcțiile lor conduc la realizarea scopur i-
lor fundamentale ale acțiunii didactice. Sunt auxiliare ale procesului didactic înzestrate cu
acele valențe necesare eficient izării actului didactic, aflate la îndemâna cadrului didactic, al e-
se, combinate și utilizate cu măiestrie de acesta și valorificate educativ la maximum.
I. Cerghit (1980) realizează următoarea clasificare a mijloacelor de învățământ:
 informativ – demonstr ative : mijloacele de învățământ se constituie în suport de transmitere
a informațiilor, de dezvăluire a esenței fenomenelor, proceselor, de exemplificare și co n-
cretizare. Realizând aceste procese, ele contribuie la formarea reprezentărilor și noțiunilor.
 de exersare -formare a deprinderilor contribuie la realizarea a două tipuri de finalități: as i-
gură efectuarea experimentelor,exersarea diferitelor operații intelectuale,practice, tehn i-
ce,artistice atunci când îmbracă forma truselor,mașinilor,instrumentelor, aparatelor; gen e-
rează concentrarea atenției,intensifică activismul în lecție, amplifică valoarea intuiției, de z-
voltă gândirea logică.
 de raționalizare a timpului în orele de curs : decurge din posibilitatea unor mijloace de
învățământ de a contribui la opti mizarea rezultatelor printr -o mai bună folosire a timpului
și printr -un consum mai mic de efort, ceea ce permite reorientarea cadrului didactic pentru
organizare și îndrumare, iar a copiilor pentru învățare.
 de evaluare a rezultatelor învățării : asigură co ntrolul și măsurarea randamentului școlar.

16 Cele mai uzitate materiale didactice folosite în activitățile matematice sunt ( Petrovici,
C., 2 014):
 Trusa Diènes – formată din 48 de piese ce se disting prin patru atribute, fiecare
având o serie de valori distincte.
Atribute: mărime cu 2 valori: mare, mic; culoare cu 3 valori: roșu, galben, albastru; formă cu
4 valori: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc; grosime cu 2 valori: gros, subțire.
Numărul pieselor este dat de toate combinațiile posibile ale celor 4 atribute, fiecare fiind un i-
cat. În total sunt: 2 x 3 x 4 x 2 = 48 piese.
Numărul lor poate fi redus în cazul în care se renunță la unele atribute sau valori, d e exemplu:
 Grupa mică : – formă (cerc, pătrat);
(12 piese) – culoare (roșu, albastru, galben);
– mărime (mare, mic).
 Grupa mijlocie : – formă (cerc, pătrat, triunghi);
(36 piese) – culoare (roșu, albastru, galben);
– mărime (mare, mic);
– grosime (gros, subțire).
 Grupa mare – formă (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)
( 48 piese) – culoare (roșu, albastru, galben);
– mărime (mare, mic);
– grosime (gros, subțire).
Trusa poate fi folosită ca mijloc de exersare și formare de deprinderi în activitățile m a-
tematice pe bază de exerciții și în jocurile logico -matematice, la formarea de mulțimi sau la
numerație.
 Logi I – trusă ce cuprinde figuri geometrice cu patru forme distincte (cerc, pătrat, tr i-
unghi, dreptunghi) în 3 culori diferite și 2 dimensiuni, în total 24 de piese, deosebite
de trusa Diènes prin faptul că nu au atributul de grosime. Dacă din trusa Diènes se
elimină piesele groase, ea poate înlocui trusa Logi I.
 Logi II – cuprinde în plus, față de trusa Logi I, forma de oval.
 Rigletele Cuisenaire – conțin riglete în 10 culori și lungimi de la 1 cm la 10 cm,
simbolizând numerele naturale de la 1 la 10. Fiecare număr este reprezentat printr -o
rigletă de o anumită lungime și culoare:
Numărul 1 – rigletă de culoare albă (de exemplu) – lungime 1 cm, iar numărul acestora e s-
te mai mare de 10 (12 -50).

17 Numărul 2 – rigletă de culoare roșie – lungime 2 cm, formată din două unități, pătrate cu
latura de 1 cm.
Numărul 10 – rigletă de culoare portocal ie – lungime 10 cm, formată din 10 unități, pătrate
cu latura de 1 cm, 10 bucăți.

 Jetoanele
Este vorba de jetoane colorate (cel puțin patru culori). Acest material are avantajul că este ie f-
tin și la îndemână. De asemenea, el este foarte ușor de mânuit. Jetoanele vor fi folosite pentru
exerciții de schimb (pentru constituirea noțiunii de bază) și apoi pentru reprezentarea (urmată
sau precedată de scriere) a diferitelor numere.

II.2.3 . Forme de organizare
Învățământul preșcolar este structurat pe grupe: mică, mijlocie, mare. Activitățile se
desfășoară cu întreg grupul de copii, încât fiecare dintre ei să participe la rezolvarea sarcinilor.
În „Metodica activit ăților matematice în grădiniță ”, Petrovici, C. (2014) clasifică formele de
organizare astfel:

Figura 2.3. Clasificarea formelor de organizare (după Petrovici C.)

Activitate . frontală
caracterizată prin:
sarcină frontală unică;
copiii – rezolvă în colectiv; răspund în colectiv;
educatoarea sintetizează răspunsul colectiv.

sarcină frontală unică;
copiii – rezolvă independent; formulează răspunsuri indiv i-
duale;
educatoarea sintetizează răspunsul final.

18

Aceste forme de organizare trebuie îmbinate (câte 2 -3) pe parcursul une i activități. Indi-
ferent ce formă de organizare ar fi aleasă, obiectivele și sarcinile de lucru trebuie stabilite as t-
fel încât să fie în concordanță cu nivelul de dezvoltare al copiilor. Educatoarea transmite co n-
ținuturi, dar și dirije ază, pentru o învățare deplină.

Activitate indepe n-
dentă în grupuri et e-
rogene caracterizată
prin:
sarcină unică, frontală, nediferențiată;
copiii rezolvă independent, individual în cadrul grupului;
răspund prin cooperare pe grupe;
educatoarea sintetizează răspunsurile primite de la grupur i-
le de copii.

sarcină frontală, diferențiată, echivalentă;
copiii rezolvă individual în cadrul grupului; dau răspunsuri
independente;
educatoarea sintetizează răspunsurile primite de la grup u-
rile de copii.

Activitate independe n-
tă pe grupe omogene
caracteri zată prin:

sarcini diferențiate ca obiective, conținut și mod de real i-
zare;
copiii rezolvă independent; formulează răspunsuri ind i-
viduale;
educatoarea îndrumă și apreciază răspunsurile .
Activitate independe n-
tă individualizată ca-
racterizată prin:
sarcini individualizate ca obiective, conținut, realizare;
copiii rezolvă, independent, individual; răspund indiv i-
dual;
educatoarea distribuie sarcinile, urmărește modul de r e-
alizare, îndrumă activitatea copiilor.

19 Capitolul III
Cercetare experimentală de dezvoltare a inteligenței logico –
matematice la preșcolari

III. 1. Obiectivele și ipoteza cercetării

Obiectivele cercetării:
O1: stabilirea nivelului inițial al competențelor logico – matematice al preșcolarilor prin apli-
carea probei de evaluare inițială ;
O2: antrenarea preșcolarilor în activitățile de matematică în vederea dezvoltării inteligenței
logico – matematice a preșcolarilor, prin utilizarea unor metode activ -participative;
O3: evidențierea efectelor produse după aplicarea strategiilor specifice în activ itățile mat e-
matice asupra dezvoltării competențelor logico -matematice ale preșcolarilor;

Ipoteza: Utilizarea unor strategii didactice specifice în cadrul activităților matematice
contribuie la dezvoltarea inteligenței logico – matematice a preșcolarilor .

Currriculumul pentru învățământ preșcolar (2008) consideră copilul subiect al propriei
formări, implicat direct în procesul de învățare. Activitățile trebuie să le dezvolte o personal i-
tate deschisă, creatoare, care să contribuie la dezvoltarea intelectuală și comportamentală a
copiilor. Preșcolarii intră în contact cu noțiunile matematice încă din stadiul gândirii preoper a-
torii. Apelând la principiul activizării, lucrarea de față are ca scop demonstrarea faptului că
utilizarea unor m etode moderne, preșcolarii vor deveni activi, creativi și interesați în activit ă-
țile matematice, ceea ce va conduce la îmbunătățirea rezultatelor acestora.

Variabilele cercetării:
 Variabila independentă o reprezintă strate giile didactice utilizate de educatoare în
vederea formării și dezvoltă rii inteligenței logico -matematice.
 Variabila dependentă vizează modificările așteptate în ceea ce privește îmbunătăț i-
rea rezultatelor obținute în cadrul activităților matematice, ca urmare a introducerii
„factoru lui de progres”.

20 III.2. Metodologia cercetării

III.2.1 Grupul de cercetare

Cercetarea aplicativă a fost realizată în anul școlar 2017 -2018, la Grădinița P.P. Nr.5din
cadrul Școlii Gimnaziale „Vasile Alecsandri” din Roman, județul Neamț.
Eșantionul cercetării a fost format din 23 copii de la grupa mijlocie A.
Dintre copiii grupei, doar 2 copii nu au mai frecventat grădinița, dar nu au avut probl e-
me de adap tare sau integrare în colectiv.
Nivelul dezvoltării psiho -fizice al copiilor este corespunzător vârstei 3 -4 ani. Toți copii
provin dintr -un climat favorabil dezvoltării.

III.2.2 Metode și tehnici de cercetаre psihopedаgogică

Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici, metode, procedee, instr u-
mente de investigare, de culegere, prelucrare și interpretare a datelor empirice ale realității
educaționale supuse atenției cercetătorului. (Popescu Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., 1995,
p.118) .
Principalele clase de elemente ce intră în componența metodologiei cercetării sunt:
 enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentr u structura care orientează
cercetarea;
 metodele și tehnicile de culegere a informațiilor, datelor;
 tehnicile și procedeele de prelucrare a datelor, de sistematizare, ordonare, co relare a
acestora în vederea luării unei decizii cu privire la semnificațiile lor teoretice;
 procedeele cu ajutorul cărora se realizează analiza, interpretarea, constru c-
ția/reconstrucția teoretică în vederea elaborării de descrieri, tipologii, explicații, pre-
dicții teoretice.

Pentru realizаreа obiectivelor propuse s -au utilizаt următoаrele metode de cercetаre:
experimentul psihopedаgogic, metode de prelucrаre și interpretаre stаtistico -mаtemаtică а
rezultаtelor. Metodа de bаză utilizаtă în аceаstă lucrаre este experimentul psihopedаgogic de
tip formаtiv.

21 A. Cosmovici (1996) apr eciază experimentul ca cea mai importantă metodă de cercet a-
re, deoarece furnizează date precise și obiective. Experimentul constă în analiza efectelor unor
variabile independente asupra variabilelor dependente într -o situație controlată, în scopul ver i-
ficării ipotezelor cauzale (Dumitriu, C. ,2004, p.87). În cadrul experimentului, pe baza ipotezei
avansate, se modifică un factor sau altul și se notează efectele modificărilor asupra activităț i-
lor și conduitei grupului.
Experimentatorul operează cu factor ul care constituie variabila independentă, iar mod i-
ficările care s -au produs și care urmează să fie măsurate și explicate constituie variabila d e-
pendentă .
Pentru proiectarea și desfășurarea unui experiment se pleacă de la observația inițială ,în
care este vizat modul de manifestare a unui fenomen psihic, delimitând astfel problema ce
trebui e elucid ată. Apoi, este formulată ipoteza și se construiește modelul de verificare a ace s-
teia, continuându -se cu desfășurarea propriu -zisă a experimentului, o rganizarea, prelucrarea
statistică, analiza datelor corelate precum și formularea concluziilor.
Un experiment psihopedagogic se desfășoară în mai multe etape (Cojocariu, V. M.,
2007, p.85):
 identificarea problemei supusă cercetării;
 formularea ipotezei;
 alegerea modelului experimental și stabilirea resurselor umane, materiale, temporale,
financiare;
 eșantionarea
 evaluarea inițială, prin aplicarea unor probe psihologi ce/pedagogice care au ca scop
identificarea parametrilor de pornire în realizarea experime ntului, nivelul la care se
află variabila dependentă înainte de intervenția variabilei independente;
 introducerea factorului de progres la nivelul eșantionului stabilit;
 evaluarea finală care arată rezultatele experimentului;
 înregistrarea, analiza,prelucrarea și interpretarea rezultatelor care arată diferențe între
etapa inițială și finală, pe baza cărora se concluzionează validarea sau invalidarea ip o-
tezei;
 elaborarea formei finale a rezultatelor cercetării.
Experimentul presupune intervenț ia în grupul preșcolаrilor în vedereа determinării
аnumitor schimbări prin introducereа unor „fаctori de progres”. El presupune pаrcurgereа
următoаrelor etаpe: testаreа inițiаlă а grupul ui experimentаl; introducereа „ fаctorului de

22 progres”; retestаrea (tes tаreа finаlă) а grupului experimentаl prin аplicаreа probelor folosite în
evаluаreа inițiаlă și compаrаreа rezultаtelor.
Metodа de bаză utilizаtă în timpul cercetării а fost experimentul psihopedаgogic de tip
constаtаtiv -formаtiv. Pentru reаlizаreа аcestui experiment psihopedаg ogic de tip а fost nevoie
de stаbilireа metodologiei, cаre presupune o аctivitаte аtât de selectаre, cât și de combinаre а
metodelor, а procedeelor, а tehnicilor și instrumentelor.
Este apreciat ca cea mai importantă metodă de cerce tare, deoarece furnizează date pr e-
cise și obiective. După Vlăsceanu, L. (1998) , experimentul constă în „producerea sau schimb a-
rea deliberate a unor procese educaționale cu scopul de a observa, măsura și evalua prin co n-
trol sistematic factorii care le influe nțează”. În lucrarea„ Fundamentele pedagog i-
ei”(Cojocariu,V.M., apud Gugiuman, A.; Zetu, E.; Codreanca, L.,1993, p.96) se afirmă că în
pedagogie „experimentarea este numele dat unui tip de cercetare prin care cercetătorul contr o-
lează factorii educativi la care este supus un elev sau un grup de elevi și observă rezultatele
realizării”.
Experimentul psihopedagogic oferă date de ordin cantitativ și calitativ precise. Ele sunt
ușor prelucrate și interpretate cu ajutorul metodelor și tehn icilor statistico – mate matice. Limi-
tele acestei metode provin din faptul că experimentul se desfășoară în condiții variate ce nu
pot fi întotdeauna ținute sub control (Dumitriu, C., 2004, p.97).
Subiecții au fost supuși studiului în condițiile obișnuite din grădiniță. Am reali zat test a-
rea inițială a grupei experimentale, după care am introdus„ factorul de progres”. După aceasta
am realizat testarea finală prin aplicarea probei de la testarea inițială și am comparat datele
obținute.

III.2.3. Etapele cercetării
Subiecții au fost supuși studiului în cond ițiile obișnuite din grădiniță pe parcursul anului
școlar 2017 -2018. S -a realizat testarea inițială a gr upei experimentale, după care s -a introdus
„facto rul de progres”. După aceasta s -a realizat testarea finală prin aplicarea probei de la test a-
rea inițială și s -au comparat datele obținute.
Etapa constatativă s-a realizat în perioada 11 septembrie 2017 -15 septembrie 2017 . În
această etapă a fost aplicată proba pentru cunoașterea nivelului inițial de dezvoltare logico –
matematic . Proba aplicată și rezult atele obținute sunt prezentate î n capitolul IV al lucrării.
Etapa introducerii factorului de progres (ameliorativă) s-a desfășurat în perioada 25
septembrie 2017 -01 iunie 2018. În această etapă au fost organizate activități didactice variate
în care s -au utilizat strategii didactice specifice de realizare a activităților matematice, în v e-

23 derea dezvoltării competențelor acestora. Au fost aplicate strategii didactice adaptate la niv e-
lul grupei în concordanță cu temele din prog rama școlară și planificarea semestrială.
Etapa evaluării finale s-a efectuat în p erioada 04iunie -15 iunie 2018 . În această etapă , a
fost aplicată proba de evaluare finală în vederea înregistrării performanțelor preșcolarilor la
finalul experiment ului psihopedagogic. Proba aplicată și rezultatele obținute de către copii
sunt prezentate în capitolul IV al lucrării.
După aplicarea testelor din etapa inițială și finală, s -au centralizat datele furnizate de
acestea în tabele centralizatoare analitice și si ntetice, care au facilitat sesizarea eventualelor
lacune, a eficienței mai mari sau mai reduse a strategiilor alese, prin valorificarea valențelor
activ -participative ale metodei didactice ce a fost aleasă ca factor de progres.

III.3. Exemple de aplicare a strategiilor didactice de dezvoltare a intelige n-
ței logico -matematice la preșcolari
Alături de jocul didactic matematic, metodă preponderentă în activitățile matematice,
pentru antrenarea copiilor , soluția ideală este aceea de a utiliza metode c u caracter activ, baz a-
te pe acțiunea directă a lor asupra materialelor, pe investigație, observație, colaborare. Meto-
dele activ -participative care sunt folosite de educatoare în procesul de învățare se bazează pe
faptul că preșcolarii cercetează, descoperă răspunsurile la probleme astfel încât informațiile
sunt însușite mai simplu. Comportamentele copiilor devin observabile, precum este particip a-
rea activă(copilul răspunde la întrebări, adresează întrebări), gândirea creativă(copilul are o
interpretare pers onală a situației de învățare, oferă soluții), conștientizează algoritmul oferit de
o metodă și este capabil să -l aplice și în alte situații. În aceste condiții, educatoarea poate
aborda activitatea matematică din perspective diferite, valorificând la maxi m potențialul c o-
piilor și favorizând atenția, motivația pentru învățare, păstrarea cunoștințelor pe o perioadă
îndelungată. C opiii sunt ajutați să înțeleagă că nu învață doar noțiuni și reguli ci, prin inte r-
mediul activităților matematice își folosi cunoșt ințele, deprinderile în contexte practice.
Dintre metodele pe care le -am considerat cele mai potrivite pentru a fi aplicate în activ i-
tățile matematice am optat pentru următoarele:
Metoda brainstorming este o metodă care favorizează creativitatea în găsirea unor sol u-
ții personale variate în rezolvarea problemelor . Prin această metodă se evalua , dar și consolida
cunoștințe.

24 Metoda răspunsul prin rotație este metoda ce oferă posibilitatea copiilor de a lucra în
grupuri mici pentru a găsi soluții la diverse pro bleme. Poate fi aplicată în evaluarea și cons o-
lidarea noțiunilor (compunere, descompunere, adunări, operații cu concepte prematematice).
Metoda diagramelor Venn reprezintă intersecția a 2 diagrame din care rezultă o alta în
mijloc, comună celorlalte două. Metoda poate fi aplicată în activitățile de consolidare și ev a-
luare a cunoștințelor.
Metoda hărții conceptuale este o metodă activ -participativă prin care se stabilesc leg ă-
turi și relații între cunoștințe vechi și cunoștințe noi. Se utilizează cu precădere în activitățile
de evaluare, dar poate fi și un mijloc de însușire și consolidare a unor noi cunoștințe. Această
metodă este reprezentată printr -un grafic în mijlocul căruia este redată ideea principală, iar pe
margini, în jurul ei, sunt elaborat e ideile secundare, care derivă de la cea principală, rezultând
astfel harta conceptuală. Metoda poate fi utilizată și în activitățile matematice, se folosește la
consolidarea și evaluarea unei cifre, a numerației, la efectuarea operațiilor de adunare, scă de-
re, descompunere.
Prin Metoda piramidei se consolidează și evaluează cunoștințe chiar prin simpla ap lica-
re a ei. Astfel, se sintetizează principalele informații sau idei ale unei teme. În timp ce real i-
zează o piramidă copiii numără, stabilesc forma, ob servă culorile. Se poate realiza Piramida
formelor geometrice, Piramid a culorilor, Piramida mărimilor (Breben, S. și colab., 2002).
Carusel brainstorming este o activitate de stimulare a creativității ce constă în enunț a-
rea spontană a cât mai multe idei pentru soluționarea unei probleme într -o atmosferă lipsită de
critică. Prin carusel brainstorming se exersează capacitatea creatoare a copiilor la diferite c a-
tegorii de activități care să conducă la formarea unor copii activi, capabili să se concentreze
mai mult timp, în grupuri. Este o activitate de sumarizare, prelucrare și revizuire a informați i-
lor care implică toți copiii. Prin această metodă, copiii înregistrează idei, detalii și ilustrații
care demonstrează înțelegerea unui anumit subiect sau concept (Dodge, J., 2009) .
Ciorchinele este o metodă ce îndeamnă copiii să gândească liber în realizarea unei t e-
me, reactualizându -și cunoștințele, dar și fixându -le pe cele deja dobândite. Preșcolarii pot
realiza ciorchinele individual, cu toată grupa sau în grupuri mici.

Grupa : Mijlocie
Domeniul: Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema: „În lumea lui Roboțel”
Tipul lecției: verificare și consolidare de cunoștințe

25 Mijloc de realizare: joc logic
Scop: realizarea clasificărilor de obiecte după unul sau mai multe criterii asociate .

Obiective operaționale:
O1: să denumească formele geometrice: rotund, pătrat, triunghi, dreptunghi;
O2: să precizeze atributele acestora: culoare, mărime, grosime;
O3: să identifice formele geometrice solicitate;
O4: să verbalizeze acțiunile utilizând un limbaj matematic adecvat.

Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, jocul, mâna oarbă, brainstorming,
schimbarea perechii, turul galeriei, formarea gândirii critice.
Mijloace de învățământ : trusa Dienes, Roboțelul, castelul Roboțelului, plicuri cu sarcini d i-
dactice, fișe, jetoane.
Form a de organizare: individual,în perechi, pe grupuri;

Desfășurare:
Copiii se așează pe scăunelele dispuse în două semicercuri concentrice, alegându -se în
perechi.
Fiecare copil (din perechea formată) așezat pe rândul din față, răspunde întrebărilor lansate de
educatoare, apoi schimbă locul cu perechea, așezându -se pe rândul din spate.
Mâna oarbă, este metoda prin care copiii descoperă forme geometrice diferite extrăgându -le
dintr -un săculeț strâns la gură. Copilul descrie forma geometrică, observă ce atribu te are, apoi
schimbă locul cu perechea lui.
Folosind metoda Brainstorming , copiii așezați în grupuri de câte 5, trebuie să construiască
castelul lui Roboțel , folosind forme geometrice.

Grupa: Mijlocie
Domeniul: Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema lecției :”Joaca figurilor geometrice “
Tipul activității : evaluare de cunoștințe
Scop : Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire și utilizare a figurilor geometrice.

26 Obiective operaționale:
O1:să se formeze deprinderi de muncă intelectuală;
O2: să denumească formele geometrice: rotund, pătrat, triunghi, dreptunghi
O3: să identifice formele geometrice solicitate;
O4: să utilizeze figurile geometrice în vederea realizării unor structuri simple din mediul î n-
conjurător;

Metode și procedee : conversația, explicația, carusel brainstorming;
Forma de organizare :individual, pe grupuri;
Mijloace de învățământ : fișe de lucru, markere colorate
Tipul activității : evaluare de cunoștințe

Desfășurare:
Au dat exemple de obiecte din jurul lor care au form ă de triunghi, pătrat, dreptunghi, r o-
tund. Li s -a explicat că astăzi se vor juca cu acestea, desenând. Pentru aceasta s -a aplicat m e-
toda ”Carusel brainstorming”. Copiii au fost împărțiți în 4 grupuri, alegându -se prin numărare
de la 1 la 4. Copiii care au spus 1 – au făcut parte din grupul nr. 1, copiii care au spus 2 – au fă-
cut parte din grupul nr. 2 ș.a.m.d. Li s-au pus la dispoziție coli albe și markere colorate.
Sarcina didactică a fost de a desena obiecte/ ființe folosind doar figuri geometrice. S -a expl i-
cat modul de aplicare al metodei. Copiii s -au deplasat așa cum cere metoda , au “citit“ ce a
desenat grupul anterior și au completat desenele deja existente pe foi desenând copaci(rotund
și dreptunghi), fluturi(cercuri, pătrate pe aripi), case, mașini, ca stele, flori, copii, zmeu. S-a
analizat și discutat fiecare lucrare.

Grupa : Mijlocie
Domeniul: Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema: „Matematicienii grupei”
Tipul lecției: verificare și consolidare de cunoștințe
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop: dezvoltarea capacității și utiliza cunoștințele matematice dobândite;

27 Obiective operaționale:
O1: să denumească formele geometrice: rotund, pătrat, triunghi, dreptunghi;
O2: să identifice formele geometrice solicitate;
O3: să formeze mulțimi cu 1, 2, 3, 4, 5 obiecte;
O4: să verbalizeze acțiunile utilizând un limbaj matematic adecvat.
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, jocul, mâna oarbă, blazonul, turul g a-
leriei;
Mijloace de învățământ : trusa Dienes, plicuri cu sarcini didactice, fișe, jetoane.
Forma de organizare: individual, pe grupuri;

Desfășurare:
Preșcolarii rezolvă sarcinile jocului didactic, după care au de realizat „ blazonul copi i-
lor buni la matematică”. Vor lucra în grupuri de câte 4 -5copii pentru realizarea acestui blazon.
Fiecare grup va primi câte un blazon compartimentat, iar prin cooperare vor desena în aceste
compartimente ceea ce au învățat la matematică: forme geometrice, mulțimi, cifre. Se expun
blazoanele iar fiecare grup, printr -un reprezentant motivează alegerea făcută.

Fig. III.3.1 Figura ce reprezintă realizarea blazonului grupei în cadrul unei activități mat e-
matice

1 5 4 3 5 2 1

28 Grupa: Mijlocie
Domeniul: Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema lecției : „ Jocul culorilor“
Tipul lecției: verificare și consolidare de cunoștințe
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop: : realizarea clasificărilor de obiecte după unul sau mai multe criterii asociate .

Obiective operaționale:
O1: să formeze și să denumească grupe de obiecte după criterii comune;
O2: să identifice criteriul în formarea grupelor;
O3: să aprecieze global cantitatea prin expresia„multe/puține”;
O4: să verbalizeze acțiunile utilizând un limbaj matematic adecvat.
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, jocul,metoda „răspunsul prin rotație”;
Mijloace de învățământ : forme geometrice, jucării, jetoane.
Forma de organizare: individual, pe grupuri;

Desfășurare:
Copiii sortează materialul primit după criteriul culorii(roșu, galben, albastru) și forme a-
ză mulțimi. Apreciază global cantitatea , folosind expresia „ multe/ puține”( Mulțimea cu
forme roșii are mai multe decât mulțimea cu forme galbene ș.a.m.d.). Sunt îm părțiți în grupuri
de câte 5 -6 și se vor așeza în anumite locuri din clasă – STAȚII.
Sarcinile sunt:
Stația 1: primesc bucăți de puzzle colorate pe carele vor îmbina pentru a realiza câte un
puzzle colorat.
Stația 2: aleg piese care au o culoare necunoscu tă pentru ei(violet) și formează o mu l-
țime.
Stația 3: cu bucăți de autocolant decorează obiecte, după criteriul culorii.
Stația 4: să formeze perechi între două piese de culori diferite(floare roșie – fluture ga l-
ben, minge albastră – creion galben) .
După realizarea sarcinii grupurile își aleg altă stație.

29 Grupa: Mijlocie
Domeniul : Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema lecției : „ Ordonăm și numărăm“
Tipul lecției: verificare și consolidare de cunoștințe
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop: dezvoltarea capacității și utiliza numerele și cifrele;

Obiective operaționale:
O1: să formeze mulțimi cu 1,2,3 , 4,5 obiecte;
O2: să ordoneze mulțimile în șir crescător prin formare de perechi ;
O3: să aprecieze global cantitatea prin comparare;
O4: să asocieze cifra numărului corespunzător de elemente și invers;
O5: să verbalizeze acțiunile utilizând un limbaj matematic adecvat.
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, jocul,metoda „Harta conceptuală ”;
Mijloace de învățământ : forme geometrice, material distributiv, jucării, jetoane.
Forma de organizare: individual, pe grupuri;

Desfășurare:
Copiii alcătuiesc mulțimi, le compară, formează șirul crescător, asociază numărul la
cantitate și invers. Vor da exemple de obi ecte din mediul înconjurător corespunzătore cifrelor
1, 2, 3.Pe flanelograf sunt desenate trei diagrame. Prima are în centru cifra 1, a doua cifra 2, a
treia cifra 3, până la 5. Copiii vor desena/așeza jetoane astfel: lângă cifra 1 – soare, lună, nas,
gură; lângă cifra 2 – mâini, ochi, picioare,iezii neascultători ai caprei; lângă cifra 3 – cei trei
purceluși, cei trei iezi, cele trei fete de împărat ș.a.m.d. până la 5.

Grupa : Mijlocie
Domeniul: Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema: „Ce poți spune despre cele două mulțimi?”
Tipul lecției: verificare și consolidare de cunoștințe
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop: dezvoltarea capacității și utiliza cunoștințele matematice dobândite;

30
Obiective operaționale:
O1: să denumească formele geometrice: rotund, pătrat, triunghi, dreptunghi;
O2: să formeze mulțimi cu 1, 2, 3, 4, 5 obiecte;
O3: să aprecieze global cantitatea prin comparare;
O4: să asocieze cifra numărului corespunzător de elemente și invers;
O5: să verbal izeze acțiunile utilizând un limbaj matematic adecvat.
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, jocul, mâna oarbă, învățarea prin d e-
scoperire, ciorchinele;
Mijloace de învățământ : trusa Dienes, plicuri cu sarcini didactice, fișe, jetoane.
Forma de organizare: individual, pe grupuri;

Desfășurare:
S-a folosit această metodă în etapa de reactualizare a cunoștințelor. Pe flanelograf este
desenat un ciorchine. În cercul din mijlocul ciorchinelui educatoarea a scris cuvâ n-
tul„matematică”.Copiii sunt întrebați despre ceea ce au învățat până acum la matematică. Cu
carioca/creioane desenate copiii desenează/așază jetoane cu imagini colorate, forme geometr i-
ce etc. au învățat la matematică: forme geometrice, mulțimi, cifre. Se expun blazoanele iar
fiecare grup, printr -un reprezentant motivează alegerea făcută.

Grupa : Mijlocie
Domeniul : Științe
Categoria de activitate : Activitate matematică
Tema activității : ,,Rândunica are 4 pui ’’
Tipul activității : Predare -învățare
Mijloc de realizare : Exerciții cu material individual
Scopul: Familiarizarea cu numărul 4 și integrarea lui în șirul numeric; raportarea corectă a
numărului la cantitate și invers, exersarea calităților și operațiilor gândirii.

Obiective operaționale:
O1: să constituie mulțimi de elemente utilizând criteriul forma ;
O2: să formeze, prin punere în perechi mulțimi cu ,,tot atâtea’’, ,,mai multe’’, ,,mai puține’’
elemente;

31 O4: să raporteze numărul la cantitate și invers, verbalizând corect acțiunea efectuată;
O5: să numere conștient (prin gest de încercuire), mulțimea nou formată;
O6: să con stituie independent mulțimi cu 4 elemente;

Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, învățarea prin desc o-
perire, observația, diagrama Venn
Mijloace de învățământ: jucării(roboti, cărți, păpuși, pie se lego, mașinuțe), planșa cu 4 co-
paci, coșulețe ptr. fiecare copil cu jetoane(veverițe, iepurași,rândunele , ghinde si morcovi, c ă-
suțe pentru păsări), flanelograf ,fișe de muncă independentă.
Forme de organizare a activității: individual, pe grupuri

Desfășurare :
Copiii vor grupa jucăriile de la masa mea în mulțimi, după criteriul formei(mulțimea
roboților, cărților, păpușilor, pieselor lego).Vor număra conștient, prin gest de încercuire, ve r-
balizând corespunzător. Vor așeza pe masă atâtea mașinuțe, de câte ori bat eu din palme.
Numără, verbalizând(mulțimea cu 3 mașinuțe).Așează o mulțime care să aibă cu un element
mai mu lt decât mulțimea mașinuțelor( 4 piese lego) .
Așează atâția iepurași, câte copaci sunt desenați pe jetonul arătat de mine. Prin punere în p e-
rechi(corespondență de unu la unu) așez mulțimea morcovilor, care să aibă tot atâtea elemen te
(4), cât mulțimea iepurașilor.
Verbalizare:,,un iepuraș are perec he un morcov…….(până la completarea șirului).
Mai adaug un morcov. Ce s -a întâmplat?
(sunt mai mulți morcovi decât iepurași).
Numărăm morcovii apoi facem raportarea corectă a număr ului la cantitate și invers(4 ).
Folosind diagrama Venn copiii așază în mijloc ul diagramei mulțimea care are 3 elemente , în
stânga mulțimea care are cu un element mai puțin, iar în dreapta mulțimea care are cu un el e-
ment mai mult, raportând cifra la cantitate.

Grupa : Mijlocie
Domeniul : Științe
Categoria de activitate : Activitate matematică
Mijloc de realizare : Joc logic
Tema activității: „Trenul cu o diferență ”
Tipul activității : verificare și consolidare de cunoștințe;

32 Scop: sesizarea deosebirilor dintre caracteristicile a două piese între care există o deosebire
(diferență) și negația unui singur atribut.

Obiective operaționale:
O1: să denumească figurile geometrice;
O2: să identifice criteriul în formarea grupelor;
O3: să utilizeze figurile geometrice în vederea realizării unor structuri simple din mediul î n-
conjurător;
O4: să constituie mulțimi cu 1 -5 elemente;

Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, piramida;
Mijloace de învățământ: trusa Dienes, piese lego, planșa flanelograf,fișe de muncă ind e-
pendentă.
Forme de organizare a activității: individual, pe grupuri

Desfășurare:
Pe masă este așezată o piesă care reprezintă„ locomotiva” trenului. Copiii trebuie să
aleagă din mulțimea cu forme geometrice pe aceea care se diferențiază cu o singură propriet a-
te, alăturând -o. Ordinea de aranjare trebuie să respecte o succesiune logică, încât diferența
dintre toate piesele trenulețului să se facă printr -un singur atribut.
În finalul activității vor realiza„ piramida formelor geometrice” astfel:
 pe primul rând de jos așază mulțimi cu 5 forme care sunt rotunde și roșii;
 pe al doilea rând așază mulțimi cu 3 triunghiuri galbene, subțiri;
 pe ultimul rând o mulțime cu 4 forme g eometrice care nu sunt nici roșii, nici galbene;

Grupa: Mijlocie
Domeniul: Științe
Tema săptămânală: „Magia poveștilor”
Tema activității: „ Poveste cu surprize”
Tipul activității : consolidare, sistematizare, completare a cunoștințelor
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop : Verificarea și consolidarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre,
întrebuințând un vocabular adecvat.

33 Obiective operaționale:
O1: să numere corect în limitele 1 – 5;
O2: să recunoască cifrele și vecinii lor;
O3: să descompună numărul 5 prin exerciții de manipulare a materialului didactic;
O4: să raporteze numărul la cantitate;
O5: să utilizeze corect numeralul ordinal;
O6: să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 unitate în concentrul 1 – 5;

Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația, surpriza, explicația, problematizarea, lucrul individual, l u-
crul în echipă, jocul didactic, brainstorming -ul, demonstrația, turul galeriei, exercițiul.
Mijloace de învățăm ânt: panou, căsuță, copaci, flori; jetoane, Albă ca Zăpada, jetoane cifre,
plicuri cu sarcini de rezolvat, tablă magnetică, planșe cu probleme ilustrate;
Forma de organizare: frontală, pe echipe, individuală.

Desfășurare:
Copiii sunt împărțiți în două grupe: grupa ciupercuțelor și grupa floricelelor. Câte un
copil din fiecare grupă va deschide plicul cu sarcini și le va rezolva. Prezint un tablou cu o
cărare, câteva floricele și niște cifre. Pe masă sunt câteva jetoane (cop aci, căsuță, pitici, Albă –
ca-Zăpada).Piticii s -au pierdut în pădure de Albă -ca-Zăpada. Ea s -a hotărât să îi caute. Pe
drumul ei prin pădure sunt niște obstacole. Pentru a le depăși trebuie să o ajutăm rezolvând
corect sarcina din plicul numerotat cu acelaș i număr ca și obstacolul.

Plicul nr.1
Sarcina A: „Așază căsuța, pe tablou, lângă locul în care se află trei flori roșii.”
Sarcina B: „Așază un copac lângă fiecare floare galbenă.”
Plicul nr.2
Sarcina A: „Aranjează pe tabla magnetică cifrele în ordine crescătoare!”
Sarcina B: „Aranjează pe tabla magnetică cifrele în ordine descrescătoare!”
Plicul nr.3
Sarcina A: „Care sunt vecinii cifrei 4? Care este vecinul mai mic? Dar vecinul mai mare?”
Sarcina B : „Care sunt vecinii cifrei 3? Care este vecinul mai mic? Dar vecinul mai mare?”
Plicul nr.4
Sarcina A: „Așază în coșuleț tot atâtea mere cât arată cifra!”
Sarcina B: „Așază în coșuleț cu un măr mai mult decât arată cifra!”
Plicul nr. 5
Sarcina A: „Al câtelea fluturaș a zburat?”
Sarcina B: „Al câtelea balon s -a spart?”

34 Plicul nr. 6
Sarcina A: „Ai 4 mere. Oferă -le celor doi iepurași.”
Sarcina B: „Ai 5 flori. Împarte -le celor două fetițe”.

Grupa: Mijlocie
Domeniul: Științe
Tema săptămânală: „Mireasma florilor de primăvară”
Tema activității: „Tablou cu flori”
Tipul activității : consolidare, sistematizare, completare a cunoștințelor
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop : Verificarea și consolidarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre,
întrebuințând un vocabular adecvat.

Obiective operaționale:
O1: să numere corect în limitele 1 – 5;
O2: să recunoască cifrele și vecinii lor;
O3: să raporteze numărul la cantitate;
O5: să utilizeze corect numeralul ordinal;
O6: să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 unitate în concentrul 1 – 5;

Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația, surpriza, explicația, problematizarea, lucrul individual, l u-
crul în echipă, jocul, brainstorming -ul, demonstrația, turul galeriei, exercițiul.
Mijloace de învățământ: panou, material distributiv(flori) jetoane cifre, plicuri cu sarcini de
rezolvat, tablă magnetică, planșe cu probleme ilustrate;
Forma de organizare: frontală, pe echipe, individuală.

Desfășurare:
Copiii sunt împărțiți in doua echipe: fluturi galbeni și fluturi albaștri. Copilul care dorește să
răspundă va așeza în tablou elementele care sunt numite de educatoare, respectând numărul
solicitat.

35 Sarcini de lucru:
Sarcina 1:
Echipa Fluturașii galbeni : Veți așeza doi bujori lângă copacul mare și un bujor lângă copacul
mic.”
Echipa Fluturașii albaștri :Veți așeza trei rândunele în zbor deasupra copacului mic și o râ n-
dunică în copacul mare.”
Sarcina 2:
Echipa Fluturașii galbeni va număra bătăile din palme și va așeza tot atâtea lalele roșii și tot
atâtea lalele galbene de o parte și de alta a copacului mare (câte doua lalele pentru fiecare c u-
loare).
Aceiași sarcină și pentru echipa Fluturașii albaștri, care va așeza narcise.
Sarcina 3:
Voi arăta fiecărei echipe câte o cifră:
Cifra cinci pentru echipa Fluturașii galbeni și vor așeza tot atâția fluturași in copacul mare.
Cifra trei pentru echipa Fluturașii albaștri și vor așeza tot atâtea albinuțe (două pe lalele roșii
și una pe narcisa albă).
Sarcina 4:
Întrebarea pentru echipa Fluturașii galbeni :
„Sunt trei rândunele -n zbor
Vine una -n urma lor,
Câte sunt acum în zbor?”
Întrebarea pentru echipa Fluturașii albaștri :
“Cei cinci fluturi din copac
Stau acum puțin la sfat,
Unul s -a cam plictisit,
S-a scuzat că e grăbit.
Pleacă parcă supărat,
Câți mai rămân în copac?”
Pentru răspunsurile corecte copiii primesc puncte pe panou .

36 În Tabelul 3.1. sunt prezentate principalele strategii didactice pentru dezvoltarea intel i-
genței logico -matematice utilizate pe parcursul demersului experimental, în semestrul al do i-
lea din anul școlar 2017 -2018.

Tabelul 3.1. Lista cu strategii didactice pentru dezvoltarea inteligenței logico –
matematice utilizate pe parcursul demersului experimental

Nr.
crt. Activități matematice Strategii didactice
Metode didactice Mijloace
didactice Forma de
organizare
1. „Sortam jucăriile după
formă” – joc didactic Conversația, explic a-
ția, exercițiul, brain-
storming Piese din trusa l o-
gică
jucării Individual
Pe grupuri
2. „Așezăm mingile in coș” –
culoare – joc exercițiu Conversația, explic a-
ția, exercițiul, probl e-
matizarea Piese din trusa l o-
gică
jucării Individual
Pe grupuri
3. „Separă frunzele mici de
cele mari si spune ce -ai
obținut” – mărime – joc
exercițiu Conversația, explic a-
ția, demonstrația ,
exercițiul, problemat i-
zarea Piese din trusa l o-
gică
Jucării, jetoane Individual
Pe grupuri
4. „Cine așază mai bine l e-
gumele?” – constituire de
mulțimi după criterii date –
joc didactic Conversația,
explicația,
demonstrația,
exercțiul,
problematizarea
trusa logică
Jucării, jetoane individual,
pe grupuri
5. „Cumpărăm fructe din
piață” – constituire de mu l-
țimi după criterii date –
joc didactic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
algoritmizarea Fructe, jetoane individual,
pe grupuri
6. „Unu, doi, trei, treci la
locul tău!” – joc logico –
matematic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
algoritmiz area,
piramida trusa logică
Jucării, jetoane individual,
pe grupuri
7. „În lumea lui Roboțel” –
joc logico -matematic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul, trusa Dienes, R o-
boțelul individual,
pe grupuri

37 jocul,
mâna oarbă,
brainstorming
8. „ Joaca figurilor geom e-
trice” – joc logico –
matermatic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
jocul,
mâna oarbă,
brainstorming
fișe de lucru, ma r-
kere colorate individual,
pe grupuri
9. „Unde se află darurile?” –
joc didactic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
jocul,
mâna oarbă,carusel
brainstorming Jetoane,
material distrib u-
tiv, jucării, forme
geometrice individual,
pe grupuri
10. „Așază mulțimea clopoț e-
ilor unde îți spun!” – joc
exercițiu Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
jocul,mâna oarbă,
diagrama Venn Jetoane,
material distrib u-
tiv, jucării, forme
geometrice individual,
pe grupuri
11. „Așază fulgii la stâ n-
ga/dreapta”
– joc exercițiu Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
jocul Jetoane
Cifre,material di s-
tributiv, jucării,
forme geometrice individual,
pe grupuri
12. „Jocul culorilor –
joc didactic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul, jocul,
răspunsul prin rotație forme geometrice,
jucării, jetoane individual,
pe grupuri
13.
„Formează mulțimi cu
1,2,3 animale” – exerciții
cu material individual Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul, jocul,
harta conceptuală jucării, jetoane,
material demo n-
strativ, material
demonstrativ individual,
pe grupuri
14. „Așază tot atâtea mărț i-
șoare câți copii sunt” – joc
exercițiu Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
harta conceptuală forme geometrice,
jucării, jetoane individual,
pe grupuri
15. „Ce poți spune despre c e-
le două mulțimi? ompară Conversația,
explicația, Jetoane,cifre,
material distrib u-individual,
pe grupuri

38 și formează perechi între
elementele mulțimilor,
ghioceilor și viorelelor” –
joc exercițiu demonstrați a,
exercițiul, jocul,
răspunsul prin rotație tiv, jucării, forme
geometrice
16. „Ce poți spune despre ce
două mulțimi?” – joc d i-
dactic Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exercițiul,
piramida Jetoane
Cifre,
material distrib u-
tiv, jucării individual,
pe grupuri
17. „Câte ouă am pus în
coș?” – exerciții de ordon a-
re Conversația,
explicația,
demonstrația ,
exerc ițiul,
problematizarea,
algoritmizarea
Jetoane
Cifre,
material distrib u-
tiv, jucării individual,
pe grupuri
18. „Rândunica are patru pui –
familiarizarea cu nr. și
cifra 4 conversația,
explicația,
demonstrația,
exercițiul, învățarea
prin descoperire,
observația, diagrama
Venn
Jetoane
Cifre,
material distrib u-
tiv, jucării individual,
pe grupuri
19. „Să numărăm fluturașii” –
număratul în limitele 1-4,
ordonarea în șir cresc ă-
tor/descrescător conversația,
explicația,
demonstrația,
exercițiul,
învățarea prin desc o-
perire, observația,
diagrama Venn
Jetoane ,cifre,
material distributiv individual,
pe grupuri
20. „Al câtelea personaj li p-
sește?” – aspectul ordinal
1-4 Conversația, explic a-
ția,demonstrația ,
exercițiul, jocul,
harta conceptuală Jetoane, Cifre,
material distrib u-
tiv, jucării individual,
pe grupuri
21. „Numărăm mașini” – nu-
mărul și cifra 5 conversația, explicația,
demonstrația,
exercițiul, învățarea
prin descoperire,
observația, diagrama
Venn
Jetoane
Cifre,
material distrib u-
tiv, jucării individual,
pe grupuri
22. „Mireasmă și culori în
grădina cu flori” conversația, explica ția,
brainstorming, exerc i-Jetoane cu flori,
coșulețe, panou individual,
pe grupuri

39 țiul, problematizarea
23. „Ordonăm și numărăm” –
joc didactic explicația, convers a-
ția,exercițiul,
jocul,metoda „Harta
conceptuală Forme geometr i-
ce, jucării
Jetoane,material
distributiv individual,
pe grupuri
24.
„Cine sunt vecinii?” – joc
exercițiu conversația,explicația,
demonstrația ,
exercițiul,jocul,harta
conceptuală Jetoane
Cifre,material di s-
tributiv individual,
pe grupuri

25. „Trenul cu o diferență” –
joc logic
conversația, explicația,
demonstrația, exerc i-
țiul, piramida trusa Dienes, piese
lego, planșa flan e-
lograf,fișe de
muncă indepe n-
dentă. individual,
pe grupuri

26. „Matematicienii grupei” –
joc didactic explicația, conversația,
exercițiul, jocul, mâna
oarbă, blazonul, turul
galeriei;
trusa Dienes, pl i-
curi cu sarcini d i-
dactice, fișe, j e-
toane individual,
pe grupuri

27. „Poveste cu surprize” – joc
didactic conversatia, surpriza,
explicatia,
problematizarea,
jocul didactic,
brainstorming -ul,
demonstratia, turul
galeriei, exercitiul.

panou , căsuță,
copaci, flori; j e-
toane, Albă ca Z ă-
pada, jetoane cifre,
plicuri cu sarcini
de rezolvat, tablă
magnetică, planșe
cu probleme ilu s-
trate;
individual,
pe grupuri

40 CAPITOLUL IV
Prezentarea,analiza și interpretarea datelor obținute în evaluarea
inițială și finală

IV.1. Rezultatele obținute la evaluarea inițială
Evaluarea inițială s -a desfășurat la începutul școlar . În luna iunie, s -a desfășurat evalu a-
rea finală. Scopul urmărit a fost verificarea progresului obținut de copii în urma introducerii
strategiilor didactice de dezvoltare a inteligentei logico – matematice.
Pentru a se observa mai bine rezultatele preșcolarilor, aceștia au fost apreciați astfel:
CA- comportament atins, CD-comportament în dezvoltare, NS- necesită sprijin.

Obiective de evaluare:
O1: să identifice poziția spațială a unui obiect în raport cu altul;
O2: să recunoască formele geometrice: cerc, triunghi, pătrat;
O3: să descrie corect însușirile unei forme geometrice: culoare, formă, mărime
O4. să identifice cel puțin o deosebire între două forme geometrice;
O5: să formeze mulțimi de elemente raportând cifra la mulțimea formată;
O6: să compare două mulțimi în rapo rt 1 la 1 , precizând care are mai multe/ puține;
O7: să recunoască cifrele în limitele 1 -3;
O8: să completeze șirul numeric crescător și descrescător în limitele 1 -3.

Descriptori de performanță

Itemi Punctaj maxim Punctaj mediu Punctaj minim
Item1 –
1punct – identifi că poziția spați-
ală a unui obiect în r a-
port cu altul – identifi că poziția spați a-
lă a unui obiect în raport
cu altul , cu ajutor – nu identifi că poziția
spațială a unui obiect în
raport cu altul
Item2 –
1punct – recunoaște formele g e-
ometrice: cerc, triunghi,
pătrat; – recunoaște 2 forme g e-
ometrice – recunoaște doar o fo r-
mă geometrică

Item3 –
1punct – descrie corect însușirile
unei forme geometrice:
culoare, formă, mărime – descrie corect 2 însușiri
ale unei forme geometr i-
ce – descrie corect doar o
însușire a unei forme g e-
ometrice
Item4 –
1punct – identifică cel puțin o
deosebire între două
forme geometrice – identifică cel puțin o
deosebire între două fo r-
me geometrice cu ajutor – nu identifică nici o deo-
sebire între două
forme geometrice

41 Item5 –
1punct – forme ază mulțimi de 1,
2, 3 elemente raportând
cifra la mulțimea form a-
tă – forme ază mulțimi de
elemente raportând cifra
la mulțimea formată , cu
ajutor – nu formeze mulțimi de
elemente raportând cifra
la mulțimea formată
Item6 –
1punct – compară două mulțimi
cu 1, 2, 3 în raport 1 la 1,
precizând care are mai
multe/ puține – compară două mulțimi
în raport 1 la 1, precizând
care are mai multe/ puț i-
ne, cu ajutor – nu compară două mu l-
țimi în raport 1 la 1, pr e-
cizând care are mai mu l-
te/ puține
Item7 –
1punct – recunoaște cifrele în
limitele 1 -3 – recunoaște două cifre în
limitele 1 -3 – recunoaște o cifră în
limitele 1 -3
Item8 –
1punct – complete ază șirul n u-
meric crescător și de s-
crescător în limitele 1 -3. – complete ază doar șirul
numeric crescător limit e-
le 1-3. – nu complete ază șirul
numeric crescător și de s-
crescător în limitele 1 -3.

Tabel IV.1 Rezultatele copiilor după evaluarea inițială
Nr.
crt. Inițiale
copil I1
3p I2
3p I3
3p I4
3p I5
3p I6
3p I7
3p I8
3p Punct d in
oficiu Punctaj
1. A. R. 1 2 2 2 1 1 2 1 1 13
2. A.M. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
3. B.N. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
4. C.D. 1 1 1 2 1 1 1 1 1 10
5. D.L. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9
6. E.Y. 2 1 3 2 1 1 2 1 1 12
7. F.D. 3 2 3 3 2 2 2 2 1 20
8. G.G. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9
9. H.A. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
10. I.A. 2 1 2 1 1 1 1 1 1 11
11. I.G. 2 2 3 2 3 2 2 2 1 19
12. I.L. 3 3 3 3 3 3 3 2 1 24
13. I. Alexia. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9
14. L.E. 1 2 2 1 1 1 1 1 1 11
15. L.A. 3 3 3 3 2 2 3 2 1 22
16. P.A. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9
17. P. An. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
18. P.R. 2 2 3 3 2 2 2 2 1 19
19. P.V.V. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
20. S.D. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25

42 21. T.I. 1 1 1 3 1 1 1 1 1 9
22. U.V. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9
23. Z.A. 1 2 3 3 3 2 2 2 1 19

Nivelul la care se află copiii în etapa de evaluare inițială este prezentat î n Tabelul IV.2.
Se poate observa că procentul cel mai mare – 48% este reprezentat de copiii cu nivel minim în
ceea ce privește dezvoltarea competențelor logico -matematice și doar 35% prezintă un nivel
ridicat.

Tabel IV .2. Frecvențele și procentele obținute la evaluarea inițială

Nivel de dezvoltare Frecvență Procentaj (%)
8-13 (nivel scăzut) 11 48 %
14-19 (nivel mediu) 4 17 %
20-25 ( nivel ridicat) 8 35 %

Histograma IV.1 Reprezentarea grafică a frecvențelor rezultatelor preșcolarilor la proba de
evaluare inițială cu privire la nivelul de dezvoltare al competențelor logico -matematice

43
Diagrama IV.1 Reprezentarea grafică a procentelor a rezultatelor copiilor la proba evaluare
inițială cu privire la nivelul de dezvoltare al competențelor logico -matematice

IV.2. Rezultatele obținute la evaluarea finală

Obiective de evaluare:
O1: să identifice poziția spațială a unui obiect în raport cu altul;
O2: să recunoască formele geo metrice: cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi;
O3: să descrie corect însușirile unei forme geometrice: culoare, formă, mărime , grosime;
O4. s ă identifice cel puțin două deosebiri între două forme geometrice;
O5: să formeze mulțimi cu 1, 2, 3, 4, 5 elemente raportând cifra la mulțimea formată;
O6: să compare două mulțimi în raport 1 la 1, precizând care are mai multe/ puține;
O7: să recunoască cifrele în limitele 1 -5;
O8: să completeze șirul numeric crescător și descrescător în limitele 1 -5.

44
Descriptori de performanță

Itemi Punctaj maxim Punctaj mediu Punctaj minim
Item1 –
1punct – identifică poziția spaț i-
ală a unui obiect în r a-
port cu altul – identifică poziția spaț i-
ală a unui obiect în r a-
port cu altul, cu ajutor – nu identifică poziția
spațială a unui obiect în
raport cu altul
Item2 –
1punct – recunoaște formele g e-
ometrice: cerc, triunghi,
pătrat; dreptunghi – recunoaște 3 forme g e-
ometrice – recunoaște doar 2 fo r-
me geometrice

Item3 –
1punct – descrie corect însușirile
unei forme geometrice:
culoare, formă, mărime ,
grosime – descrie corect 3 însușiri
ale unei forme geometr i-
ce – descrie corect doar 2
însușiri a unei forme g e-
ometrice
Item4 –
1punct – identifică cel puțin 2
deosebiri între două fo r-
me geometrice – identifică cel puțin o
deosebire între două
forme geometr ice – identifică o deosebire
între două forme geom e-
trice
Item5 –
1punct – formează mulțimi cu 1,
2, 3, 4, 5 elemente rapo r-
tând cifra la mulțimea
formată – formează mulțimi de
elemente raportând cifra
la mulțimea formată , cu
ajutor – nu forme ază mulțimi d e
elemente raportând cifra
la mulțimea formată
Item6 –
1punct – compară două mulțimi
în raport 1 la 1, prec i-
zând care are mai multe/
puține – compară două mulțimi
în raport 1 la 1, prec i-
zând care are mai multe/
puține, cu ajutor – nu compară două mu l-
țimi în raport 1 la 1, pr e-
cizând care are mai mu l-
te/ puține
Item7 –
1punct – recunoaște cifrele în
limitele 1 -5 – recunoaș te cel puțin 3
cifre în limitele 1 -5 – recunoaște două cifre
în limitele 1 -5
Item8 –
1punct – completează șirul n u-
meric crescător și de s-
crescă tor în limitele 1 -5,
denumind vecinii – completează doar șiru l
numeric crescător limit e-
le 1-5, denumind vecinii – completează doar șirul
numeric crescător și des-
crescător în limitele 1 -5,
fără a denumi vecinii

Tabel IV.3. Rezultate le copiilor după evaluarea fin ală

Nr.
crt. Inițiale
copil I1
3p I2
3p I3
3p I4
3p I5
3p I6
3p I7
3p I8
3p Punct din
oficiu Punctaj
1. A. R. 2 2 3 2 2 2 2 2 1 18
2. A.M. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
3. B.N. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
4. C.D. 2 2 3 2 2 1 2 1 1 16
5. D.L. 2 1 3 1 2 1 2 1 1 14
6. E.Y. 3 3 3 3 2 3 3 3 1 24
7. F.D. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25

45 8. G.G. 2 2 3 3 2 2 2 2 1 19
9. H.A. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
10. I.A. 2 1 3 3 2 1 1 2 1 16
11. I.G. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
12. I.L. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
13. I. Alexia. 2 2 3 3 2 2 2 1 1 18
14. L.E. 2 2 3 2 2 2 2 2 1 18
15. L.A. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
16. P.A. 2 1 3 1 2 1 2 2 1 15
17. P. An. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
18. P.R. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
19. P.V.V. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
20. S.D. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25
21. T.I. 3 2 3 3 2 3 2 2 1 21
22. U.V. 3 2 3 2 3 3 2 2 1 21
23. Z.A. 3 3 3 3 3 3 3 3 1 25

Nivelul la care se află copiii în etapa de evaluare inițială este prezentat în Tabelul
IV.4. Se poate observa că cei mai mulți copii prezintă un nivel ridicat ( 65%), iar 35% dintre
copii prezintă un nivel mediu în ceea ce privește dezvoltarea competențelor logico –
matematice

Tabel IV.4. Frecvențele și procentele obținute la evaluarea finală
Nivel de dezvoltare Frecvență Procentaj (%)
8-13 (nivel scăzut) 0 0 %
14-19 (nivel mediu) 8 35 %
20-25 (nivel ridicat) 15 65 %

46
Histograma IV.2. Reprezentarea grafică a frecvențelor rezultatelor preșcolarilor la proba de
evaluare finală cu privire la nivelul de dezvoltare al competențelor logico -matematice

Diagrama IV.2. Reprezentarea grafică a procentelor a rezultatelor copiilor la proba evalu-
are finală cu privire la nivelul de dezvoltare al competențelor logico -matematice

47 IV.3. Analiza comparativă a rezultatelor și evidențierea progreselor preșc o-
larilor

Analiza comparativă a frecvențelor și procentelor obținute în etapele de evaluare inițială
și finală indică o creștere semnificativă (de la 35% la 65%) a preșcolarilor care înregistrează
un nivel ridicat în ceea ce privește dezvoltarea competențelor logico -matematice ( Tabelul
IV.5.). Dacă în evaluarea inițială predominau copiii cu un nivel scăzut (52%), se observă că la
evaluarea finală nivelul scăzut este zero (0%).

Tabel IV.5. Frecvențele și procentele obținute la evaluarea inițială si finală
Variabila Procentaj (%)
Evaluarea inițială Procentaj (%)
Evaluarea finală
8-13 (nivel scăzut) 48 % 0 %
14-19 (nivel mediu) 17 % 35 %
20-25 (nivel ridicat) 35 % 65 %

Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la cele două evaluări arată o îmbunătățire a
nivelului de dezvoltare a competențelor logico -matematice (Histograma 4.3.) . În evaluarea in i-
țială au înregistrat un nivel ridicat 8 copii, numărul lor crescând la 15 în etapa de evaluare f i-
nală.

Histograma IV.3. Reprezentarea grafică a frecvențelor rezultatelor preșcolarilor la proba de
evaluare inițială și finală cu privire la nivelul de dezvoltare al competențelor logico –
matematice

48 CONCLUZII

În conceperea acestei lucrări, la nivel teoretic au fost elaborate abordările actuale cu
privire la necesitatea dezvoltării inteligenței logico -matematice la preșcolari. Accentul este
pus pe fundamentarea teoretică a demersurilor ce conduc la ridicarea nivelului competențelor
logico – matematice. Din analiza teoriilor contemporane, se pot desprinde urmă toarele concl u-
zii:
 În activitățile matematice, conținuturile și modalitățile de realizare a activităților ce n-
trate pe copil, creează condiții diverse de învățare, astfel încât să li se dezvolte creativ i-
tatea în găsirea unor soluții pentru rezolvarea de probleme.
 Activitățile matematice contribuie în mod esențial la dezvoltarea intelectuală a copiilor,
implicarea lor fiind directă și antrenantă.
 Folosind strategii de lucru în grup copiilor li se dezvoltă inteligența și abilitățile sociale.
 Modelul de i mplementare a educației intelectuale integrează într -o manieră inovativă
obiective, conținuturi, strategii didactice care exploatează curiozitatea, cooperarea, efo r-
tul pentru găsirea unor soluții spre formarea psiho -comportamentală a preșcolarilor.
 Strateg iile de realizare a activităților matematice în g rădiniță sunt eficiente, dacă „ oferă
un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilității cognitive și creativității copilului”.
 un rol important în dezvoltarea inteligenței logico -matematice l -a avut trat area diferenț i-
ată și personalizată a activității de învățare.
În partea practică a lucrării, s -a realizat un experiment psihopedagogic de tip constatativ
– formativ bazat pe implementarea unor strategii specifice activităților matematice, cu scopul
de a a tinge un nivel ridicat al competențelor logico -matematice al preșcolarilor din grupa mi j-
locie. Astfel, au fost integrate metode activ – participative inovative, mijloace didactice care
au menținut atenția și motivația pentru învățare a preșcolarilor și for me de organizare diverse.
În urma cercetării s -a observat că, pentru optimizarea rezultatelor învățării este necesară ide n-
tificarea și aplicarea unor strategii mai eficiente. Gândirea este modul de experiență a intel i-
genței, care poate fi considerată o însușire importantă a personalității, iar orice act al gândirii
este expresia inteligenței . Prin activitatea variată și continua cu preșcolarii, gândirea , cu îns u-
șirile ei lucrează intens.
Concluzionând , se poate afirma că, la vârsta preșcolară este nece sară trecerea de la gâ n-
direa concretă la gândirea abstractă -logică. Pentru aceasta este importantă îmbinarea strategi i-
lor, mijloacelor și formelor de organizare care să -i îndrume copilului pașii spre procese de c ă-

49 utare și descoperire. Educatoarea dispune d e o varietate de strategii didactice. Ea este singura
în măsură să st abilească o strategie potrivită de realizare a activităților matematice prin care se
obțin progrese semnificative privitoare la dezvoltarea competențelor logico -matematice la
preșcolari.

50 BIBLIOGRAFIE

Bercovici, C.A.(2014). Teoria Inteligențelor Multiple din Didactica Mathematica, ( vol.
32, p. 25 -38), Proiect de învățare pe platforma eTwinning
Breben, S., Gongea, E., Ruiu G., Fulga, M. (2002) . Metode interactive de grup – Ghid m e-
todic pentru învățământul preșcolar, Craiova: Editura Arves.
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ . Iași: Editura Polirom.
Cerghit, I., Radu, I. T.,Popescu, E.Vlăsceanu, L. (1999). Didactica, București: Editura D i-
dactică și Pedagogică.
Cojocariu,V. M (2004). Teoria și metodologia instruirii , București: Editura Didactică și
Pedagogică, R. A.
Cojocariu,V.M. (2007). Fundamentele pedagogiei, București: Editura V&I Integral.
Cosmovici, A. (1996). Psihologie generală , Iași: Editura Polirom.
Cucoș, C.(coord.) (2005) . Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade d i-
dactice, Iași: Editura Polirom.
Dodge, J., (2009). 25 Quick Formative Assesment for a Differentiaded Classroom , New
York: Editura Scholastic.
Dumitriu, G. , Dumitriu, C. (2004). Psihopedagogie , București: Editura Didactică și Ped a-
gogică, R. A.
Golu, P., Zlate, M.,Verza, E.(1993). Psihologia copilului , București: Editura Didactică și
Pedagogică, R.A.
Gugiuman, A.; Zetu, E.; Codreanca, L., (1993). Introducere în cercetarea pedagogică , Chi-
șinău: Editura Tehnică.
Ionescu, M. (1995). Didactica modernă , Cluj -Napoca: Editura Dacia.
Mătăsaru, M. (coord.) (2006). Secrete metodice în didactica preșcolară , Ed. CCD, Bacău:
Editura Casa Corpului Didactic.
Nicola,I. (1996) . Tratat de pedagogie școlară , București: Editura Didactică și Pedagogică.
Păcurari, O. (2005). Să ne cunoaștem elevii – Modul de dezvoltare profesională a cadrelor
didactice, Cap. 2 -Teoria inteligențelor multiple , București:Ministerul Educației și Cercetă rii.
Pâslaru, C. (2003). Didactica învățământului preșcolar , Bacău: Editura Bacovia.
Pereatcu , M. (2017). Strategii de stimulare a abilităților matematice la vârsta timpurie –
unitate de curs,Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Artă, Univer sitatea de Stat
„Alecu Russo”, Bălți.

51 Petrovici, C ( s.a). Metodica activităților matematice în grădiniță – unitate de curs, Facult a-
tea de Psihologie și Științele Educației,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași.
Popescu -Neveanu, P., Zlate, M.,Crețu, T .(1993). Psihologie , București: Editura Didactică
și Pedagogică, R.A.
Purcaru, M.,A.,P. (2008). Metodica activităților matematice și a aritmeticii pentru instit u-
tori/profesori din învățământul primar și preșcolar – TRANSILVANIA, Brașov: Editura
Universități i „Transilvania”.
Vlăsceanu, L. (1998) .Componentele și structura unei cercetări pedagogice , în Curs de p e-
dagogie, Universitatea București
Voiculescu,E.(2001) .Pedagogie preșcolară , București: Editura Aramis.

Reviste:
Glotodidactica (2012) Cantemir ,Gr., Vovc,M. -.Aspecte ale valorificării inteligențelor mu l-
tiple la orele de limba și literatura română, Bălți: Universitatea de Stat „Alecu Russo”.
Galeria educațională nr.1/2010, Metode de predare, Bacău: Editura Pro -didact.
MEC (2005) Programa activităților i nstructiv -educative în grădinița de copii, București:
Editura Didactică și Pedagogică, R.A .

52 ANEXE

Anexa 1. Ghid de observare a inteligenței logico -matematice
2 Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuant i-
ficate.

2 Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalți.

2 Pot să socotesc în minte cu ușurință.

2 Matematica și științele au fost materiile mele preferate în școală.

2 Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică.

2 Îmi place să fac experimente (ex. Ce-ar fi dacă aș dubla cantitatea de apă pe
care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi?)

2 Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în jur.

2 Cred că aproape orice are o explicație rațională.

2 Mă interesează progresele în știință.

2 Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte
sau imagini.

53 Anexa 2. Rezultate obținute

Tabelul 1. Re zultate obținute în etapa de testare cu privire la nivelul de dezvoltare a i n-
teligenței logico -matematice
Nr.
crt. Numele și prenumele
preșcolarului Punctaj
1. A.R. 8
2. A.M. 8
3. B.N. 9
4. C.D. 1
5. D.L. 2
6. E.Y. 9
7. F.D. 8
8. G.E. 2
9. H.A. 3
10. I.A. 1
11. I.G. 4
12. I.L. 10
13. L.A. 3
14. L.E. 3
15. L.A. 3
16. P.A. 1
17. P.An. 10
18. P.R. 7
19. P.V.V. 10
20. S.D. 4
21. T.I. 2
22. U.V. 2
23. Z.A. 8

1-3 nivel scăzut
4-7 nivel mediu
8-10 nivel ridicat

54

Nivel de dezvoltare Frecvență Procentaj (%)
8-13 (nivel scăzut) 11 48
14-19 (nivel mediu) 3 13
20-25 (nivel ridicat) 9 39

Poligonul de frecvență

55 Anexa 3
Fișe pentru evaluare inițială și finală

Fișa nr. 1 Evaluare inițială
# Desenează sus un soare, iar în copac frunze. În fața copacului desenează o floare .

56 Fișa nr.2 Evaluare inițială
# Colorează cu roșu cercurile. Colorează cu galben pătratele mici. Încercuiește triunghiurile
mari.

#Colorează mulțimea care are mai mute elemente. Unește cu o linie fiecare mulțime cu cifra
corespunzătoare .

3 1 2

57 Fișa nr.3 Evaluare finală
# Colorează imaginea din spatele puișorului. În partea dreaptă desenează un copac, în stânga
fire de iarbă. Deasupra imaginii desenează 2 nori. În fața puișorului desenează grăunțe.

58 Fișa nr.4 Evaluare final ă
# Colorează cu roșu cercurile. Colorează cu galben pătratele mici și groase. Încercuiește tr i-
unghiurile mari. Desenează în dreptunghi o bulină .

# Desenează în fiecare diagramă atâtea buline câte îți arată cifra. Colorează cu roșu mulțimea
care cele mai puține elemente și cu verde mulțimea care cele mai multe elemente.

# Colorează prima, a treia și ultima steluță.

4
2
5
3

59 Anexa 4

PROIECT DIDACTIC

Propunător: Profesor Învățământ Preșcolar Ifrim Georgeta
Unitatea: Școala Gimnazială„Vasile Alecsandri” Roman
Data: 16 mai 2018
Nivelul: I
Grupa : Mijlocie
Domeniul: Științe
Disciplina: Activitate matematică
Tema anuală: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Proiect: „Pe pământ, în aer, apă”
Tema săptămânală: „Mergem în excursie”
Tema: „Cu ce călătorim?”
Tipul lecției: verifi care și consolidare de cunoștințe
Mijloc de realizare: joc didactic
Scop: dezvoltarea capacității de a utiliza cunoștințele matematice dobândite;

Obiective operaționale:
Cognitive:
O1: să numere crescător și descrescător în limitele 1 -5;
O2: să recunoască vecinii numerelor în limitele 1 -5 formeze mulțimi cu 1, 2, 3, 4, 5 obiecte;
O3: să raporteze numărul la cantitate și invers;
O4: să precizeze locul fiecărui număr în șirul numerelor naturale, folosind numeralul ordinal
și cardinal;
O5: să răspundă corect la ghicitori;
06:să verbalizeze acțiunile utilizând un limbaj matematic adecvat.
Psiho -motorii:
OPM1: să mânuiască materialele didactice puse la dispoziție;
Afective:
OA1:să exprime propriile opinii, sentimente și atitudini;

60 Strategii did actice:
Metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, jocul, problematizarea,
brainstorming;
Mijloace de învățământ : mijloace de transport -jucării, jetoane; fișe, scara numerică, tablă
magnetică, cifre, puzzle, forme geometrice.
Forma de organizare: frontală, individuală, pe grupuri;

Locul de desfășurare: sala de grupă

Bibliografie:
Breben, S., Gongea, E., Ruiu G., Fulga, M. (2002) . Metode interactive de grup – Ghid m e-
todic pentru învățământul preșcolar, Craiova: Editura Arves.
„Curriculum pentru învățământul preșcolar”(2009). București:Editura Didactică și Pedag o-
gică;
„Metodica activităților instructiv -educative”(2009). Craiova:Editura„Gheorghe Cârtu Alexa n-
dru”
Desfășurarea activității:

Evenimentul
didactic Conținutul didactic Metode și
procedee Mijloace de
învățământ Evaluare
1. Moment
organizat o-
ric – Aerisirea sălii de grupă.
– Amenajarea mobilierului.
Distribuirea materialului
necesar pentru desfășurarea
activității. Măsuțe,
scăunele
Ecusoane
2. Captarea
atenției Se va realiza prin deschid e-
rea unui plic cu sarcini și
prin prezentarea a două
puzzle, dar care nu sunt
complete.
Puzzle
Surpriza
Conversația
3. Anunț a-
rea
temei și a
obiectivelor Sunt anunțate obiectivele și
denumirea jocului.
Acesta se va desfășura su b
formă de întrecere și de
aceea sunt împărțiți în două
echipe:mașinuțe albastre și
mașinuțe roșii. Conversația
explicația Ecusoane Aprecieri poz i-
tive asupra
răspunsurilor
copiilor.
4. Prezent a-
rea conțin u-
tului
activității Prezint copiilor jocurile de
puzzle ce trebuie complet a-
te, apoi explic sarcinile și
regulile jocului: Explicația Materialele
din coșulețe

puzzle

61 – Ca să putem completa
aceste jocuri de puzzle va
trebui să rezolvăm câteva
probe, iar la fiecare probă
vom primi câte o piesă de
puzzle.

Regulile jocului:
– Vor răspunde doar copiii
din echipa căreia se adr e-
sează educatoarea.
– Răspunsurile corecte sunt
aplaudate și se va primi o
piesă din puzzle, iar răspu n-
surile greșite sunt „reco m-
pensate” cu bătăi din p i-
cioare.
Jocul de probă

Prima echipă:
„Cine știe bine oare…
De la mic până la mare
Să numere în ordine cresc ă-
toare?”
A doua echipă:
„Întrebare, întrebare …
Știți voi număra, oare
În ordine descrescătoare?” Demonstrația
Exercițiul
Piesă puzzle Aprecieri poz i-
tive asupra
răspunsurilor
copiilor.
Jocul propriu -zis
Proba nr.2
„Încercarea a doua
Nu e grea
Trebuie să numărați,
Și corect să așezați!”

Avem un cub. Pe fiecare
față a cubului sunt buline.
Câte un copil de la fiecare
echipă va arunca cubul.
Veți căuta în coș PALETA
care are cifra corespunz ă-
toare numărului de buline
de pe cub.
Fiecare echipă va primi
pentru răspunsul corect o
piesă puzzle.

Proba nr.3

„Acum trebuie să vă co n-
centrați

Jocul

Exercițiul

Jocul

Exercițiul

Cub
Palete cu
numere
Piesă puzzle

Scară n u-
merică
Jetoane cu
cifre
Jetoane mi j-
loace de
transport
Piesă puzzle
Aprecieri poz i-
tive asupra
răspunsurilor
copiilor.

Aprecieri asupra
răspunsurilor
copiilor

62 Scara numerică să o rep a-
rați!”

Din fiecare echipă vor veni
câte doi copii care vor co m-
plete scara numerică.
Fiecare echipă va primi
pentru răspunsul corect o
piesă puzzle.

Proba nr.4
„Știu că sunteți tare buni
Dar acum aș vrea să știu
Dacă vă veți descurca
Să găsiți câțiva vecini.”

La panou, pe tabla magnet i-
că, sunt așezate cifrele, iar
copiii trebuie să stabilească
vecinii.
Prima echipă:„ Găsiți vec i-
nii lui 3!”
A doua echipă:„ Găsiți v e-
cinii lui 4!”
Fiecare echipă va primi
pentru răspunsul corect o
piesă puzzle.

Proba nr.5

„Pe panou avem niște av i-
oane și niște mașini.
Câte sunt oare?
Să aflăm, cu toții să le n u-
mărăm!”

Echipa mașinuțelor roșii va
încercui a cincea mașină, iar
echipa mașinilor albastre va
încercui al treilea avion.
Fiecare echipă va primi
pentru răspunsul corect o
piesă puzzle.

Proba nr. 6

„Tare aș vrea să văd acum,
Dacă sunteți cei mai buni.
Voi gândiți întâi… bine,
Ochișorii și urechile la m i-
ne!”(probleme ilustrate)

Problemat i-
zarea

Exercițiul

Jocul

Exercițiul

Jocul

Tabla ma g-
netică
Cifre

Piesă puzzle

Panou cu
avioane și
mașini
Marker

Piesă puzzle

Avioane și
motociclete
cu magnet
Tablă ma g-
netică

Aprecieri
Pozitive

Aprecieri poz i-
tive

63
Echipa Mașinuțelor roșii:
„ Pe pista de aterizare
Erau 2 avioane
A mai aterizat unul…
Câte sunt acuma oare?”

Echipa Mașinuțelor alba s-
tre:
„La cel mai ves tit concurs
Cinci motociclete s -au
înscris
Una s -a defectat,
Câte stau acum la start?”

Complicarea jocului

Li se prezintă fiecărei ech i-
pe câte un mijloc de tran s-
port realizat din figuri ge o-
metrice. Câte un copil din
fiecare echipă va trebui să
enumere formele geometr i-
ce folosite.
Fiecare echipă va primi
pentru răspunsul corect o
piesă de puzzle.

Exercițiul
Jocul

Mijloace de
transport
din forme
geometrice
Piesa puzzle

Aprecieri poz i-
tive
5. Feed -back –
ul Fiecare echipă va trebui să
rezolve jocul de puzzle cu
ajutorul pieselor pe care le –
au câștigat în timpul jocului
didactic. Jocul
Conversația Piese puzzle Aprecieri

6.Evaluarea Voi cere copiilor să se aut o-
evalueze și să evalueze a c-
tivitatea. Conversația Aprecieri asupra
comportament u-
lui copiilor pe
parcursul activ i-
tății.

64 Opisul tabelelor
Tabel 2.1. Caracteristicile copiilor care prezintă inteligență logico –
matematică (după Păcurari, 2005)
10
Tabelul 3.1. Lista cu strategii didactice pentru dezvoltarea inteligenței
logico -matematice utilizate pe parcursul demersului experimental

36
Tabel IV.1 Rezultatele copiilor după evaluarea inițială
41
Tabel IV.2. Frecvențele și procentele obținute la evaluarea inițială
42
Tabel IV.3. Rezultatele copiilor după evaluarea finală
44
Tabel IV.4. Frecvențele și procentele obținute la evaluarea finală
45
Tabel IV.5. Frecvențele și procentele obținute la evaluarea inițială ș i
finală
47

65 Opisul figurilor
Figura 2.3. Clasificarea formelor de organizare ( după Petrovici C.)
17
Fig. III.3.1 Figura ce reprezintă realizarea blazonului grupei în cadrul
unei activități matematice
27
Histograma IV.1 Reprezentarea grafică a frecvențelor rezultatelor pr e-
școlarilor la proba de evaluare inițială cu privire la nivelul de dezvoltare
al competențelor logico -matematice
42
Diagrama IV.1 Reprezentarea grafică a procentelor a rezultatelor copi i-
lor la proba evaluare inițială cu privire la nivelul de dezvoltare al comp e-
tențelor logico -matematice

43
Histograma IV.2. Reprezentarea grafică a frecvențelor rezultatelor pr e-
școlarilor la proba de evaluare finală cu privire la nivelul de dezvoltare
al competențelor logico -matematice

46
Diagrama IV.2. Reprezentarea grafică a procentelor a rezultatelor cop i-
ilor la proba evaluare finală cu privire la nivelul de dezvoltare al comp e-
tențelor logico -matematice

46
Histograma IV.3. Reprezentarea grafică a frecvențelor rezultatelor pr e-
școlarilor la proba de evaluare inițială și finală cu privire la nivelul de
dezvoltare al competențelor logico -matematice

47

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: În lumea lui Roboțel [626861] (ID: 626861)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

În lumea lui Roboțel [626861]

Copyright Notice

Program Postuniversitar de formare și dezvoltare continuă: [605513]

Specializarea: Economie si afaceri internationale [611579]

INTELIGENTA ARTIFICIALA SI LIBERTATEA CONSTIINTEI Inteligența Artificială este capacitatea mașinilor sau a [613054]

Putem observa că, de la izvor până la confluența cu Râul Târgului, procesele de la nivelul [608219]

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………2 CAPITOLUL I… [308891]

Személyes kötödésem a Nagyváradi Szigligeti Színház Lilliput társulatához, hogy abban a [603072]

Copyright Notice

Similar Posts