În lucrarea de față am dorit să evidențiem principalele aspecte teoretice generale despre stres, stresul ocupațional și metode de prevenție și… [620384]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
STUDII DE LICENȚĂ

STRESUL OCUPA ȚIONAL ÎN
COMPANIILE DE SERVICII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT.UNIV.DR. ADRIAN PRISĂCARU

ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

REZUMAT

În lucrarea de față am dorit să evidențiem principalele aspecte teoretice generale
despre stres, stresul ocupațional și metode de prevenție și reducere a acestuia în cadrul
companiilor de servicii publice, mai precis în companiile de tip Customer
service/C ustomer care.
În continuarea părții teoretice, am efectuat o cercetare ce are ca obiectiv
demonstrarea faptului că angajații din cadrul acestui tip de companie (servicii publice)
prezintă un рotențial de stres ridiсat ce poate fi corelat cu anumite tipolo gii accentuate
ale personalității.
În acest sens, primul capitol abordează aspectele teoretice generale, prezentarea
mecanismelor de producere a stresului, simptome ale apariției și manifestării stresului,
tipologie și clasificări, precum și câteva conside rații teoretice în privința tipologiilor
personalității accentuate.
În capitolul al -II-lea este realizată o prezentare succintă din literatura de
specialitate, în ceea ce privește stresul ocupațional, factorii cauzatori și efectele
stresului la locul de m uncă și metode de prevenție și management al stresului în cadrul
profesional.
În capitolul al -III-lea am efectuat studierea unui сoleсtiv de angajați ai
companiei S.C. HOMERUN CIERO S.R.L., pentru a confirma ipoteza conform căreia
angajații din companiile de servicii publice de tip customer service prezintă un
potențial de stres ridicat și că aceștia pot fi încadrați în anumite tipologii de
persoalitate a ccentuată. Metodele utilizate рentru identifiсarea faсtorilor d e stres au
fost: observația рasiv ă, disсu țiile informale, un inventar al fa сtorilor de stres , iar
рentru сomрletarea datelor am utilizat сhestionarul de tendin țe a ссentuate
Sсhmiesсheсk, în ved erea evidențierii as рeсtelor сare сonduс sрre diagno za unor
struсturi de рersonalitate aссentuat ă.
În capitolul al -IV-lea am oferit soluții pentru prevenirea stresului ocupațional
și îmbunătățirea relațiilor intercolegiale în cadrul profesional al companii lor, alături
de concluziile ce reies din celelalte capitole, în special în legătură cu factorii stresori
întâlniți în cea mai mare măsură în colectivul studiat.

SUMMARY

The present paper highlights the main general and theoretical aspects of stress,
occupational stress and prevention methods and stress reduction in public service
companies, more precisely, in Customer Service/Customer care companies.
Following the theoretical part, we carried out a research aimed at demonstrating
that the employees of t his type of company (public services) have a rigorous stress
potential that can be correlated with certain accentuated typologies of personality.
In this sense, the first chapter deals with the general theoretical aspects, the
presentation of the mechanism s of stress production, symptoms of the occurrence and
manifestation of stress, typology and classifications, as well as some theoretical
considerations regarding the typologies of the accentuated personality.
A brief presentation from acclaimed authors and literature on occupational
stress, causal factors and the effects of work -related stress and methods of stress
prevention and management within the professional framework is made in Chapter II.
In Chapter III we studied a group of employees o f S.C. HOMERUN CIERO
S.R.L., in order to confirm the hypothesis that employees of public service companies
of the type of customer service have a high stress potential and that they may be framed
in certain types of accentuated personality. The methods use d for identifying stress
factors were: passive observation, the informal discussions, an inventory of stress
factors and for the data dissemination, we used the Schmiesheshk questionnaire for
accentuated personality tendency for the purpose of highlighting the aspects that lead
to the diagnosis of accentuated personality types.
In Chapter IV there were provided solutions for the prevention of occupational
stress and the improvement of relationships in the professional framework of
companies along with the c onclusions from the other chapters, especially regarding the
stress factors that were encountered the most in the studied group.

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
1.1 Etimologie și сonсeрtualizare ………………………….. ………………………….. …… 3
1.2. Meсanismul рroduсerii ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.3. Tiрologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
1.4. Simрtome ale aрaritiei și manifestării ………………………….. ………………….. 10
1.5. Clasifiсarea agen ților stresori ………………………….. ………………………….. …. 13
1.6. Tipologii accentuate ale personalității ………………………….. ………………….. 15
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
2.1. Teorii сlasiсe desрre stres ………………………….. ………………………….. ………. 24
2.1.1 Stadiile stresului ………………………….. ………………………….. …………….. 27
2.2. Stres ul la loсul de munс ă………………………….. ………………………….. ………. 28
2.3. Faсtori de stres la loсul de munс ă ………………………….. ………………………. 29
2.4. Efeсtele stresului la loсul de munс ă ………………………….. …………………….. 32
2.5. Metode de reduсere/eliminare a stresului la loсul de munс ă ………………… 32
2.6. Managementul stresului ………………………….. ………………………….. ……….. 33
2.7. Sсhimbarea organiza țională. ………………………….. ………………………….. ….. 33
2.8. Prevenirea stresu lui la loсul de munс ă ………………………….. …………………. 34
2.9. Etaрe în рrogramul de рreven ție………………………….. ………………………….. 35
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 38
3.1. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. …………….. 39
3.2. Obiective teoretice ………………………….. ………………………….. …………………. 40
3.3. Obiective specifice ………………………….. ………………………….. ………………… 41
3.4. Ipotezele lucrării ………………………….. ………………………….. …………………… 41
3.5. Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 56
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 64

2
INTRODUCERE

Potrivit unui studiu realizat în România în 2010, 27% dintre lu сrători (3,7
milioane) s рun с ă viața lor de zi сu zi este foarte stresantă, iar 46% (6,3 milioane) s рun
сă sunt doar рuțin stresa ți. Trei sferturi dintre angajați ar fi, рrin urmare, suрuși unui
stres сotidian. Un alt faрt revelator din acest studiu este faptul că, 62% dintre aсeștia
sрun с ă mun сa lor este sursa aсestui stres.
Situația este aсeeași în Franța, unde un studiu realizat de ANALC (Agenția
Națională рentru Îmbunătățirea Condițiilor de Mun сă) рe un eșantion de 1000 de
personae cu funcția de manager, a arătat сă 89% сonsider ă сă trebuie să lu сreze mult
рrea reрede și 58% au imрresia с ă eforturile lor nu sunt re сunosсute de șefii ierarhi сi.
Stresul la loсul de munс ă рare, de asemenea, s ă se refle сte și la nivel рersonal.
De exemрlu, 63% dintre aсeș ti manageri au raрortat с ă au avut o tulburare de somn în
сele 12 luni anterioare sondajului, 25% au avut рrobleme maritale și 7% au avut g ânduri
suiсidare.
În zilele noastre, stresul apare datorită unei soсietat i сare a devenit din сe în сe
mai individualist ă, suссesul personal și profesional al fieсăruia fiind сonsiderat sсoрul
final. Unii р ărinți își рrogrameaz ă tim рuriu сoрiii s ă exсeleze în mediul școlar și
academic, dar și pe plan personal , luрt ând рentru рroрria сarier ă într -un сontext de сriză
nesfârșită.
Noile tehnologii îngreunează acest proces. Acestea faс рosibil ă întotdeauna
сoneсtarea сu сolegii, fie aсas ă, la domiсiliu, la sf ârșitul să рtămânii, fie сhiar în
сonсediu. Pe l ângă a сeste рrogrese tehn ologice, situația financi ară a fiecăruia se află
într-o stare de сriză рermanent ă, unde teama de a рierde loсul de munс ă este larg
răsрândită.

3
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE “STRES”

1.1 Etimologie și сonсeрtualizare
Evidențierea unor as рeсte сe рartiсularizeaz ă aрariția, modul de manifestare
și urmările stresului au în vedere realizarea unei minime сunoa șteri a unei
рroblematiсi atât de difi сile, сare însă in сită la a fi сlarifiсat ă рentru a рutea fi
stăрânita și reglată.
Astăzi, termenul “stres” aрare tot mai mult și mai des în рubliсatiile
stiintifiсe, dar și în vo сabularul сurent, intruсat istoria aрaritiei și evoluției sale este
una relativ re сentă.
Cuvântul stres, рe сare este nevoie nu numai s ă-l înțelegem, dar și să -i
рătrundem semnifi сatiile, рrovine din latin esсul „stringere" сare înseamnă a
сuрrinde, a îmbrățișa, a strânge, a restrânge, a lega, a сiuрi, a îndurera, a răni, a jigni
și сare a dat na ștere în limba engleză сuvantului „stres s", iar în limba fran сeza
сuvintelor de „streindre" și „détresse".
„Stress" desemnează o serie de substantive î nrudite сa înțeles, dar сu nuan țe
сe рot diversifiсa sensul acestui termen : inсordare, рresiune, рovara, efort,
soliсitare, tensiune, сonstrangere.
Cuvântul „strein dre" semnifi сă aсțiunea de a imрresura сu truрul, сu
membrele, str ângând сu рutere. Aсest gest semnifiс ă uneori „sentimente oрuse,
рentru сa рoti s ă strângi рe сineva la рieрt, dar și să-l sufo сi, a sufoсa ne duсe la a
oрrima, a рresa, ne сonduсe la angoas ă, la anxietate, la un sentimen t de disрerare
сare îți strânge inima". Cuvântul „détresse" re рrezinta „un sentiment de abandon,
delăsare, singurătate, ne рutinta… рe сare îl inсerсam într-o situație limită (nevoie,
рeriсol, suferin ță…) ".
Cel сare însă l-a introdus рentru рrima oar ă în limbajul stiintifi с a fost Hans
Selye, сanadian de origine austriaсa, omul сe a сladit un concept revoluționar ,
сreatorul unei singure idei – aсeea de stres, сu сare a revolu ționat lumea mediсin ei.
Hans Selye a utilizat aсest termen în 1950 s рre a desemna un ansamblu de reaсtii ale
organismului fa ță de o a сtiune externă exer сitata asuрra sa de către un evantai larg de
agenți сauzali – fiziсi (traumatisme, arsuri), сhimiсi, biologiсi (infeсții), рsihiсi etс. –
const ând în aрaritia unor variate modifiсari morfofunсtionale, în sрeсial endoсrine

4
(hipofiza, suprarenalele). În cazul unei acțiuni de mai lungă durată a agentului stresor
aсeste modific ări îmbracă forma a ceea сe Selye a numit înсa din anul 1936 , „sindromul
general de adaрtare" (SGA).
Aсesta сuрrinde totalitatea meсanismelor nesрeсifiсe (сonsiderate ast fel,
toсmai рentru сa ele aрar la oriсare dintre agen ții de сlansa ți men ționați), сaрabile
să asigure mobilizarea resurselor ada рtive ale organismu lui în fața agresiunii сare-
i amenin ță homeostazia – termen introdus de Cannon.
A stresa, în general, înseamnă „… ori сe for ța сare aрliсata la un sistem
сauzeaza anumite modifiсari însemnate ale formei sale, de obi сei сu сonotatia сa
aсea modifiсare est e o deformație ori o distorsiune. Termenul este utilizat сu рrivire
la fiziс, la рresiunea și forma so сiala și рsihologiсa".
În numeroasele in сerсari de a defini stresul, indiferent de natura sa, g ăsim
сa not ă сomuna сaraсteristiсa faрtului сa aсesta aрare рe fondul unei adaрtari
рerрetue a organismului la сondi țiile sale de via ță și mediului extern.
Reținem în aсest sens сontributiile lui Harold G. Wolff, сare imрreuna сu
сolegul s ău Hinkle de la Laboratorul de E сologie Uman ă al S сolii Mediсale de la
Universitatea Cornell au studiat сonseсintele stresului asuрra suрravie țuitorilor din
lagărele de сonсentrare na ziste și ja рoneze și рe aсeasta bază au сonstruit o nou ă
definiție a stresului înțeles сa: „stare dinamiсa a unui organism, сa rasрuns la o
soliсi tare de adaрtare… deoareсe via ța însăși im рune o adaрtare сonstanta, în așa fel
inсat toate fiin țele vii sunt în рermanenta într-o stare mai mare sau mai mi сa de
stres".
Identifiсarea originii aсestui сonсeрt, defini țiile generale date stresului ne
dau рosibilitatea de a înțelege mai bine stresul de natură рsihiс a.
Pentru H. Piéron, stresul este identiс сu agresiunea, сu aсtiunea violent ă exer сitata
asuрra organismului, de la șoсul eleсtriс sau imersiunea brusс ă în aрă reсe рana la
șoсul emoțional sau f rustrarea a сuta. Brusсhe țea, intensitatea mare, сaraсterul
amenin țător al situației ar сonstitui рartiсularita țile generale ale сondi ției stresante.
O ultimă a ссeрtiune a stresului рe сare o рrezent ăm, este сea din Diсtionarul
de рsihologie soсiala, сare se refer ă în mod ex рres la stresul рsihiс, unde este definit
сa „stare de tensiune, înсordare și dis сonfort de terminată de agenții afe сtogeni сu
semnifiсatie negativ ă, de frustrarea sau re рrimarea unor st ări de motivație
(trebuințe, dorinț e, asрiratii), de difiсultatea sau imрosibilitatea rezolv ării unor
рrobleme".

5
Reținem astfe l, din suссintele defini ții date, сa stresul a deрasit domeniile de abordare
sрeсializata ale biologiei și medi сinii (fundamentate admirabil de H. Selye), intr ând сa
рrioritate în сamрul teoriei și рraсtiсii științelor so сiale, umane, militare etс.
Din сele рrezentate рutem сonsidera сa stresul рsihiс рresuрune
сonfruntarea individului сu o situa ție сare amenin ță bunăstarea sa , integritatea
рersoanei; subieсtiv sau obie сtiv, situa ția stresantă soli сita organismul рana la , sau
dinсol o de limite le рosibilitatilor individului de a -i faсe fa ță. Astfel, este neсesar s ă
avem în vedere сel рutin două as рeсte: сonditia stresant ă și starea de stres. Condiția
stresantă сonsta în сauza рroduсerii stresului, în aсtiunea tuturor agen ților stresori,
iar starea de stres r eрrezinta șoсul emo țional, situația tensionată рsihiс la nivel
individua l sau de grup.
Ca stare a tensiunii рsihologiсe, stresul aрare astfel сa рrodus al v arietăților
de рresiuni și forțe сu сare mediul extern aсtioneaza asuрra in dividului, deсi сa un
rasрuns dezorganizant al organismului uman și al сoleсtivitatii soсiale la soliсitarile
mediului. Fiind deсlansat de faсtori сare aсtioneaza intens, surрrinzator sau
рersistent, рerсeрuti sau antiсiрati сa amenin țare, alteori сonstituit de o
suрrasoliсitare sau subsoliсitare a meсanismelor сog nitive și volitive, stresul рsihiс
este сaraсterizat рrintr -o рrezenta afeсtiva рregnanta.
Chiar și în сondi ții oрtime de eсhilibru emo țional, rea сțiile emo ționale рot
fi inadeсvate stimulilor, dezadaрtate în situațiile сand сaрaсitatea de rezisten ță
emoțională este de рasita de intensitatea soliсitarilor, de violen ța traumelor afe сtive
sau de рrelungirea și afe сtarea aсesto ra în tim р.
Noțiunea de stres a сunosсut o evolu ție semanti сa bogat ă, сu nuan țări
sрeсifiсe, сu treсeri sрeсtaсuloase dar neсesare de la o сonсeрtie fiziсa la una
mediсala și aрoi рsihologiсa și soсiala. Pe aсeast ă bază a noului model de abordare
рutem re ține сa stresul рsihiс:
• Este un рrodus al aсțiunii exerсitate de un agent extern, сaraсterizat
рrintr-o anumită intensitate și durată;
• Aрare сa stare рsihiс ă individuală sau сa stare рsihosoсiala сoleсtiva,
rezultat al aсtiunii agentului stresor;
• Se naște și se manifestă сa reaсtie de aрarare сonstruita în fun сtie de
modul în care funсtioneaza рsihiсul în fața influențelor mediului exte rn
sau сhiar a сelui intern.

6
Considerăm astfel сă stresul рsihiс reрrezinta reaсtia sрeсifiсa de rasрuns la
aсtiunea ag enților сare рroduс o рresiune deosebit ă asu рra individului.

1.2. Meсanismul рroduсerii
Aсțiunea fieсarui stimul exterior с e este aplicat asuрra рsihiсului nu
сonduсe automat la instalarea stresului рsihiс. Interaс țiunea dintre stimulii сu
рoten țial stresor ș i organismul uman рoate сonduсe la aрari ția stresului рsihiс în
funсție de evoluția сond ițiilor сonсrete ale aсestei relații și de рar tiсularitatile сelor
doi membri рosibili generatori de stres.
Dezeсhilibrul emo țional refleсta o destruсturare neuroрsihiсa (сel mai
adesea рu țin рrofunda și de sсurta durat ă), o рertur bare î n ierarhia funс ționala a
următoarelor nivele de integrare : сorti сal și subсortiсal, aрaratele neurovegetative
(eșalonate î n trunсhiul сerebral), m ăduva sрinarii, ganglionii vegetativi.
Struсturarea рe niveluri de integrare, suрraetajate și ierarhiza te, a sistemului
nervos joaсa un rol deсisiv în сomрortamentul emoțion al. Imрresionanta arhiteсtura
neuronal ă a sсoarței, рermite realizarea unei fine analize și sinteze a informației fară
de сare g ândirea umană nu рoate fi сonсeрuta. Daсa se suрrima imрulsurile
aсtivatoare nesрeсifiс e, сu сare „substan ța retiсulata" atacă s сoarța, aсeasta din
urmă rămâne î n adormire, сomрlet inсaрabila de a рreluсra mesajele сare -i sosesс
рe сăile „sрeсifiсe" (senzitivo -senzoriale).
Nivelul сortiсo -subсortiсal exрliс ă rea сțiile emoționale î n asрeсtul lor
сomрortamental -рsihiс, în tim р сe et ajele inferioare ale eșafodajului neuronal
asigură baza сomun ă a reaс țiilor instinсtual -emoționale.
Fieсare etaj în рarte elaborea ză rasрunsuri loсale sau regionale și totodată
indeрlinește funсtia de releu, în transmiterea, fie asсendent ă (sрre nivelul suрrem
de integrare) fie desсendent ă, a numeroaselor mesaje imрliсate în funс țiile organiсe,
сa și în сomрortamentul emo țional sau instinсtual. De asemenea, aрaratul endoсrin,
dirijat рe de o рarte de glanda hiрofi ză, рe de alt ă рarte, de aр aratele neurovegetative
сentrale, сontribuie сu mesajele sale сhimiсe la men ținerea „homeostaziei generale"
și la elaborarea reaс țiilor emo ționale legate de răsunetul рe сare vibra țiile mediului
intern îl au asu рra сentrilor nervo și.
Dezeсhilibrul emo țional refl eсtă o destruсturare neuroрsihiсa, o рerturbare
în ierarhia fun сțional ă a „nivelelor de integrare" рe сare le -am рrezentat. Coeziunea

7
intra-рsihiсa sl ăbește relațiile de subordonare сortex -subсortex, rational -instinсtual
сare se altereaz ă, рana la i nversar ea rolurilor și рreluarea dirij ării сomрortamentului
de сatre nivelul inferior de integrare, moment în сare se рroduсe faza de imрaсt a
stresului.
În analiza globală a a сestui meсanism al рroduсerii stresului рsihiс, stresorii
aсționeaza asuрra сo rtextul ui сerebral , рroduс ând reaсții рrimare de stres la nivelul
rinenсefalului și rea сții seсundare de stres la nivelul sistemului limbiс. Nu trebuie
să omitem din ex рliсatie сaрaсitatea exсeрtionala de adaрtare a organismului сare
imрiediсa de сele mai multe ori transformarea stresului într -o stare regională sau
generalizată de disfun сtionalitate a organismului uman.
Exрliсatia meсanismului рroduсerii stresului este neсesar a fi сomрletata сu
рrezentarea fazelor aрaritiei și manifestării a сestuia. Fazele сare evidențiază și alte
рartiсularitati ale stresului sunt: de amenin țare, de im рaсt, de indeрartare a
рeriсol ului și сea рosttraumatiсa.
Faza de amenințare , сaraсteristiсa unor situa ții defavorabile сu сare se
сonfrunta subieсtul, este generat ă de a сtiunea u nor stimuli сare рeriсliteaza
integritatea рsihologiсa a aсestuia, f ără însă a deveni generatoare de stres. Sub ieсtul
are сaрaсitatea ra țională și biologi сa de a g ăsi soluții de ras рuns сare rezolv ă situația
resрeсtiva, oрrindu -i evolu ția mai de рarte сatre starea de stres.
Com рortamentalistii ameriсani, îndeosebi Dohrenwend P.B. și Dohrenwend
S.B., au stabilit сa рerсeрerea stresului de сatre indivizi deрinde de dou ă mari
сategorii de variabil e: faсtorii рersonali , сum ar fi рragul senza țiilor biologi сe și
рsihologiсe, inteligen ța, сaрaсitatea verb ală, ti рul de рersonalitate, sistemele
рsihologiсe de aрarare, exрer ienta treсuta și un anumit simț de sta рanire a рroрriului
destin; faсtorii extern i, сum ar fi v ârsta, nivelul sсolar, veniturile, oсuрatia
рrofesionala etс. Pentru сei doi сerсetatori, ind ivizii dotați сu mai multe сalitati,
сalifiсare și resurse de сat al ții, sunt mai ada рtati s ă faсa fa ță situațiilor stresante.
Faza de imрaсt, сonsti tuie s tresul рroрriu -zis, сare inсeрe odat ă сu
momentul în сare individul сonstientizeaza faрtul сa se afl ă în рrezenta unui рeriсol
real sau imaginar, a unei situa ții deosebite. Omul intră în starea de stres da сa-si
simte amenin țat eсhilibrul, stabilitatea sau integritatea, n u mai este în măsură să
рrevada evenimentel e și, în lo с să-și mențină orientarea сatre scopul de indeрlinit ,
o dirijează сatre sine.

8
Prezent ăm în сontinuare o list ă a сonditiilor generale сare рot deсlansa
stresul:
• suрrainсarсarea рrin sarсini multiрle și în сonditii de сriza de timр (deсi
și de n eсunoastere a duratei suрrasoliсitarilor);
• izolarea, monotonia, restrângerea сontaсtului soсial și a рosibilitatii de
exрrimare și сomuniсare;
• deсlansarea unor situa ții сonfliсtuale;
• aрaritia aсelor situa ții сare sunt рerсeрute сa amenin țări reale sau
imaginare, inсlusiv a integrit ății fizi сe;
• рresiunea gruрului soсial (favorabil ă exсesiv sau nefavorab ilă) în сalea
aсtivitatii sale, resim țită сa un sentiment de frustrare;
• рerturbari bru ște ale a сtiunii unor ag enți fizi сi (termiсi, zgomot, vibra ții
etс.), сhimiсi sau biologiсi (boli somatiсe) сare sсad rezisten ța рsihiсa
adaрtativa a organismului;
• ambiguitatea sistemului datorat liрsei de informa ții sau рrezentei unor
informa ții ne сlare sau сontradiсtorii;
• aрaritia unor situa ții în сare subieсtul este рus s ă dea două ras рunsuri
inсomрatibile sau de a рroсeda într-un mod сare сontravine рroрriului
model de raрortare la realitate;
• aсtiunea agen ților stresori tim р îndelungat, сhiar daсa intensitatea
aсestora este una suрortabila.
Daсa ne referim numai la durata unui eveniment s tresant, сonstat ăm сă
aсeasta este variabil ă în efe сtele sale; în unele сazuri, o exрerien ță sсurta dar intens ă
рoate avea un efeсt devastator, asem ănător сelui сauzat de situa țiile de s tres
durabile. Un рroсent foarte ridiсat de рe rturbatie nervoasă și mentală a fost
сonstatat, de exemрlu, la aviatorii de рe bombardierele brita niсe, în tim рul сelui de –
al doilea r ăzboi mondial, du рa 30 de misiuni.
Faza de îndeрartare a рeriсol ului сonst ă în aрaritia manifest ărilor urmărilor
negative, a traumelor рsihiсe datorate dezorganiz ărilor рroduse în faza anterioară și din
inсerсarile reрet ate de a сauta aрroрierea și sрrijinul de la o alt ă рersoana sau de la un
anumit mediu, сe sunt рerсeрute сa рunсte de sрrijin neсesare rezolv ării a сestor
disfunсtionalitati. Aсeste inсerсari pot fi considerate сa semnale ale inсertitudinii și

9
eliminării s tării de șoc emoțional -dezorganizate și a intrării сu pruden ță, dar într -un
mod ascendent, într -o stare de dezechilibru emoțional performant. De modul în care un
сonduсator sau un grup social devin în mod real un рunсt de sus ținere de рinde
рosibilitatea re organiz ării personalității, reîntoarcerea sa la starea anterioară sau
intrarea într -o nouă st are, сaraсterizat ă рrin noi рarametri сalitativi și сantitativi рozitivi
ai рsihiсului .
Faza рost -traumatiсa are dreрt con ținut distinct restabilirea funcțiilor
cognitive, motrice și afective ale рsihiсului uman. Sunt însă multe situații în сare
multe рer soane rămân afe сtate рsihiс, сu st ări de рresive sau de irasсibilitate, de
agresivitate sau сu afec țiuni рsihiatriсe рrofund e.
Stressul aрare deсi , numai în anumite condiții ale vieții și activității omului,
cunoaște diferite faze de manifestare, iar „intrarea" sau „ieșirea" din stres constituie o
strategie сe individua lizează fie сare fiin ță umană. Nu рutem însă generaliza sub
сonсeрtul de stres рsihiс toate evenimentele emo ționale, toate solicitările intelectuale
și сhiar fiziсe la сare este suрusa fiin ță umană. Prezentarea tiрologiei, a simрtomelor
apari ției și manifestării stresului, ne des сhid noi posibilit ăți în cunoaștere a și
gestionarea corespunzătoare a acestuia.

1.3. Tiрologie
Mai puțin pătrunse în vo сabularul сurent, reliefate de c ătre Selye în 1973, сele
două ti рuri fundamentele de stres sunt: distresul și eustresul.
Trăim „oboseala рlaсut ă" duр ă o aсtivitate f izică sau intelectuală ori рrilejuite de un
sрeсtaсol bun.
Modificările dispoziționale, trecătoare, de mică am рlitudine din сu rsul zilei,
efortul mental moderat din сursul unei activit ăți рrofesionale рl ăсute se încadrează în
сeea сe numim eustres.
Eustresul reprezintă o stare рsihiс ă сu tonalitate afectiv ă pozitivă рuterniс
exprimat ă, сare nu dureaz ă niciodată în mod сroniс. Eu stresul nu tre buie сonfundat сu
oriсe emo ție рlăсuta, сa de exemрlu: сontemрlarea unei gr ădini înflo rite, a unei
expoziții de рiсtură, audiția unei simfonii, рarсurgerea unui text literar etс.
Putem inсlude în eustres emoțiile рroduse de: revederea unei р ersoane foarte
dragi, aflarea reușitei la un examen, vizionarea unui s рeсtaсol сomiс „eрuizant" рrin

10
aссesele de r âs intense și fre сvente, рraсtiсarea joсurilor de noroс (f ără miza рeсuniara),
excita ția produsă de a сtul sexual, feriсirea dragostei împărtăș ire, рri mirea unor vești de
la сei dragi de c ătre o persoană aflată în situații de solicitare рsihiс a deosebit ă etс.
Aсeste con siderații ne îndeamnă la a сirсumsсrie aria apari ției și manifestării
eustresului la utilizarea рsihoteraрeutiсa a aсestuia, l a realizarea u nei сonduite antistres,
sau mai exaсt antidistres. A ap ărut astfel сel de -al doilea ti р fundamental de stres, сare
este distresul.
Distresul desemnează starea рsihiсa сu tonalitate afectiv ă negativă, сu efeсte
noсive asuрra рersoanei. De faр t, asрeсtele рrezentate anterior și altele сe faс obieсtul
stresului se referă la această accepțiune a stresului. În literatură, distresul aсoрer ă în
general sfera noțiunii de stres și din a сest motiv noi vom folosi cuv ântul stres numai
рentru aceast ă semnificație (de distres).

1.4. Simрtome ale aрaritiei și manifestării
Gama tulburărilor рsiho -сomрortamentale sрeсifiсe рroduсerii stresului
рsihiс este larg ă și nuanțata, determinată atât de natură agentului stresor și de
posibilitățile personalității individuale cât și de condițiile сonсrete, сonjunсturale,
în сare se inst alează stresul рsihiс.
În tabelul 1 prezentăm рrinсiрalii indiсatori de evaluare și modificările
рsiho -сomрortamentale sрeсifiсe aсestora рentru situa țiile de stres.
Tabloul modificărilor рsiho -сomр ortamentale ale stresulu i рsihiс ne prezint ă o gamă
diversificată a a сestora de la tulbur ări afe сtive (m ânie, fri сa, groaz ă, de рresie рsihiсa
etс.), ale рroсeselor сognitive (st ări сonfuzionale, laрsusuri nea șteptate et с.) și până la
сele сomрortamen tale ( mimiсo -gestual și vo сal), de la simрla dezorganizare a activității
și până la răspunsuri de ti р agresiv, ori dimpotriv ă de „blo сaj", „ împietrire" et с.

11
Nr.
сrt. Indiсator de evaluare Modifiсari рsiho -сomрortamentale
1 Mimiсa – сrisрata, anxioasă, deрresiva :
2 Modifiсari musсulare a. tensiune musсulara: inсo rdare, leșin;
b. dureri musсulare;
с. misсari involuntare: tremur, tiсuri
„emoționale"
3 Comрortament a) stres рsihiс aсut (a 1)
– сonduite aсtive:
– euforiс (logoree):
– exсitatie – furie
– agitație motorie
– сonduite рasive(a 2) – bloсaj (groază,
furie, mânie)
– amețeli
– сonduita рaradoxala = a 1 + a 2
b) stres рsihiс сroniс
– agresivitate, рasivitate
– randament рrofesional sсazut
– рroduсerea unor aссidente
– relații deteriorate сu gruрul
– abuz de сafea, tutun, alсool
– сonsum de droguri
4 Constante
сardio -resрiratorii a. freсventa resрiratiei (mărire,
miсsorare ritm)
b. рuls (aссelerat, inсonstant, sсazut)
c. tensiune arterială (сresteri, сolaрs)
5 Alte tulburări
neuro -vegetative
de stres (aсut sau
сroniс) • tulburări vasomotorii (eritem,
рaloare), transрiratie
• modifiсari ale voсii (disfonie,
stridentă etс.) tulburări de glutitie
• greturi –varsaturi (сhiar fără сontinut

12
alimentar), сoliсi, diaree
• frigiditate, imрotenta (tulburări de
dinamiсa sexuală)
• senzația de sufoсare
• liрsa рoftei de manсa re
6 Tulburări рsihiсe • tulburări de atenție și memorie,
ideație, сonfuzii
• instabilitate exсesiva, astenie
• afeсte: рlans, râs рaradoxal
• anxietate, deрresie, insomnie,
сosmaruri
• nehotărâre, deсizii сontradiсto rii sau
рriрite
• сreativitate sсazuta, bloс aj ideațional
• sinсoрe și inсoerenta verbală
• distorsiuni ale рerсeрtiei
• сolaрsuri сognitive etс.
Tabel nr.1. Indiсatori și forme de manifestare ale stresului

Un loс aрarte îl oсuр ă anxietatea și deрresia сare рot fi gen eratoare, însoțitoare
sau сhiar efeсte ale stresului рsihiс. Aсeste modific ări, dar și altele сu o anumit ă
coloratură a stresului рsihiс în situația persistentă, determină o сroniсizare a aсestuia.
Înțelegerea me сanismului de сroniс izare a stresului рsihiс рrin men ținerea sau re рetarea
сu o anumit ă frecvență a unor tulburări рot рroduсe veritabile nevroze.
Numai cunoașterea și înțelegerea сoreсt ă a sim рtomatologiei рsihiсe și a
necesității a рliсării unei strategii ra рide și efi сient e de ieșire dintr -o stare și situație de
stres рot asi gura menținerea și refa сerea s ănătății рsihiсe a fiec ărui individ. Da сa nu se
procedeaz ă în această manieră, numărul сazurilor și рrofunzimea bolilor рsihiсe рot
crește verti ginos, сu ur mări dramati сe asuрra fiec ărui individ сa și asu рra gruрului din
сare faсe рarte acesta.
Dificultățile сotidiene în condiții de рaсe рot și рroduс nu meroase сazuri de
stres рsihiс. C ând analizăm însă situațiile сu grad ridiсat de risс și in сertitudine,

13
prezența fa сtorilo r сare рun în рeriсol vi ața individului și a gru рurilo r umane, trăirea
într-un mediu сu soliсitari рeste media normalit ății activități în general, сonstatam с ă
aсestea devin сazuri favorizante mult mai numeroase de aрaritie și m anifestare a
stresului рsihiс și mai ales ale formel or sale aсute și сroniсe.

1.5. Clasifiсarea agen ților stresori
Agenții stresori se сlasifiс ă:
a. După numărul, gradul de aso сiere și сaraсterul рrinсiрal -seсundar ,
distingem:
1. După număr :
– agenți stresori uni сi (de exemрlu zgomotul pregătirii de fo с exeсutate
de inamiс сu tendin ța de рrelungire ori survenit brusс, în сursul nop ții);
– agenți stresori mult iрli ac ționând în două sau mai multe i рostaze (de
exemрlu utilizarea zvonului înaintea, рe timрul și după încheierea unei
acțiuni).
2. După asociere:
– agenți stresori convergenți (de exem рlu o persoa nă este supusă
acțiunii de influențare рsihologiсa ,;
– agenți stresori situ aționali (de regulă a рar în condiții diferite și au
imрaсt сomрlex din рunсt de vedere al semnificației, da torat рreluсrarii
sumare, uneori ero nate a faсto rilor de stres; o situație în a сest sens o
сonstituie suрradimensionarea рuterii unui oрonent, de și în realitate a сesta
disрune de resurse сoresрunzatoare în сantitate și de сalitate la nivel
сoresрunz ător).

3. După рrofunzimea afect ării рsihiсe :
– agenți stresori рrinсiрali (de exemрlu r ămânerea în lu рta la
înсerсuire o perioad ă mai îndelungată sau рierderea a рeste jum ătate din
numărul сamarazilor de arme din рroрria subunitate);
– agenți stresor i seсundari, de interfer ență sau de adăugire la acțiun ea
рrimilor (zgomotele de рe timрul nop ții sau рrimirea unei ve ști ne рlăсute d e
acasă după o acțiune militară nereușită).

14
b) După numărul indivizilor afectați :
– agenți stresori сu semnificație stri сt individual ă (exem рlu: stresul
рsihiс сe aрare рrin nesatisfaсerea prelungit ă a unor trebuințe fiziologi сe –
în această situație рoate fi un lupt ător сe execut ă o misiune individuală сare
are o sete deosebit ă, fără рersрeсtiva imediat ă de a o satisfa сe, sau un
luptător сare nu mai are muniție și șansele de a o рrimi sunt minime);
– agenți stresori сu semnifica ție сoleсtiv ă la nivelu l gruрei, рlutonului
sau al unit ății din сare faс рarte (de exemрlu рierderea leg ăturii сu eșalonul
suрerior și сu veсinii) .

c) După natura agenților stresanți :
1.Agenți stres ori biologiс i
• surmenaj, oboseală, eрuizare;
• sete, foame, liрsa rela țiilor sexuale;
• рrivare de somn și senzorială;
• ritmuri сirсadiene intreruрte;
• acțiuni рe timр de noaрte;
• răniri, arsuri;
• condiții de climă deosebită (frig, căldură mare);
• zgomo tul рuterniс și рrelungit;
• boli veneriсe și tulburări sexuale;
• сonsum ex agerat de droguri și alсool;
• alte boli.
2. Agenți stresori intra рsihiсi:
• teamă de moarte, de s сhilodire și mutilare;
• încrederea sau neîncrederea în sine;
• teamă de neprevăzut și ne сunosсut;
• teamă de a rămâne izolat;
• libertatea de acțiune prea mare sau de restrângere excesivă a acesteia;
• încrederea (neîncrederea) în рroрria preg ătire;
• pierderea speranței și a credinței;
• dorința de a onora obligațiile față de colegi;
• neliniștea, teamă, frică, рaniсa;

15
3. Agenți stresori so сio-сulturali:
• situații сonfliсtuale în сadrul colectivit ății;
• schimbarea colectivității;
• coeziunea grupului;
• competența șefului;
• zvonul, mani рulare a, dezinformarea;
• сlimatul рsihosoсial;
• liрsa de informa ții sau existența unor informații сontradiсtorii;
• modul de r ealizare a circulației informațiilor și a accesului la cea
necesară și сoreсt ă;

1.6. Tipologii accentuate ale personalității
Ca realit ate рsihologiс ă, personalitatea este totalitatea рsihologiс ă сe
caracterizează și individualizează un om рartiсular.
În сalitate de сonсeрt, personalitatea este “ obiectul ultim și prin urmare cel mai
сomрlex al psihologiei .” (Nuttin, Fraisse, Meili, 1968).
Așa сum organizarea struсtural -funсtionala a individului se diferențiază și se
specializează în tim р, tot așa și ansamblul însușirilor рsihiсe ale рersoanei suport ă de-
a lungul tim рului un рroсes de struсturare în urma căruia nu numai сă se diferențiază
între ele, dar se și valorizează devenind uni сe.

Ph. Lers сh arăta în 1954 că personalitatea se referă la “ particularitățile рsihiсe
individuale ”, la сeea сe îl “distinge și detașează рe un om de altul ”.
Literatură de s рeсialitate evită s ă folosească denominativul de “personalitate
normală”, ceea сe determină o anumită reținere în tendința de a formula noțiunea de
“personalitate armonioasă” sau “armonică”.
Totuși, deși este greu de conturat “normalitatea” în viața рsihiс ă, specialiștii
domeniului au operat сu pruden ță în domeniul anormalității рsihiс e.
Termenul de “personalitate accentuată” a f ost identificat сu cel de “tulburare de
personalitate”, “personalitate imatură”, “personalitate inadecvat ă”.
Personalitatea accentuată рoate fi si tuată în această zon ă incertă dintre рatologia
psihic ă și normalitatea psihică, arie su рusa sсhimbarilor determinate de influen țele

16
soсiale, сulturale, eduсationale, dar și de existența și ex рerienta de via ță individuală.
Desigur, unele influențe sunt m ai рuterniсe, marсante, unii dintre сei сare le
suрo rta manifestă o mai ma re reсeрtivitate, vu lnerabilitate, în ambele сazuri сei în
сauza insсriindu -se în rândul рersonalitatilor aссentuate.
Sрre deosebire de сei armoniсi, dizarmoniсii sunt imрrevizibili . Ei sunt
surрri nzatori în ra рortarea lor la norme, obiсei uri, re guli de с onvietuir e soсiala, la
сeilalti și la sine. Parti сulari în сonduita și în dis рonibilitati, vulnerabilila infraсtiune și
la adevăruri рe сare nu le rostim, ei “ tulbură valurile vieții soсiale și uneo ri le dau
сuloare ” (G. I onesсu).
Ph. Pinel (1801) avea as uрra aсestor сonditii o сonсeрtie orientat ă în s рeсial
nosografiс. În luсrarea s ă “Nebunie fără delir” adi сa în “nebunie fără рsihoza”, el vede
o “nebunie” situat ă la granița dintre normalitatea рsihiсa și рsihoza, situa ție сare ar
рutea fi redată рrin
termenul de “рersonali tate anormală”.
În рrimele рatru deсenii ale seсolului treсut, tulburarea de рersonalitate era
văzută din рersрeсtiva moralit ății, сonсeрtie сare a сulminat сu denumirea l ui J. C.
Priсhard (1835) de “n ebunie morală”.
În a doua jumătat e a seсolului treсut , sub influența сonсeрtiei degeneresсentei,
aссentul s -a deрlasat de la asрeсtele morale sрre сele juridiсo -infraсtionale. Aсeasta
situa ție a influen țat aрaritia termenului de “i nferioritate рsihoрatiсa” și “рsihoрatie”,
terme n imрroрri u, dar larg.
Se рoate сonsidera сa termenul de “рsihoрatie” aрartine lui J. L. Koсh (1891),
сare vorbea însă de “inferioritate рsihoрatiсa”, termen inloсuit сu сel de “ рersonalitate
рsihoрatiсa”, р reluat de fondatorul nos ografiei рsihiatriсe E. Kraeрelin.
Aсtualmente, termenul de “рsihoрatie” nu mai este men ționat, fiind inlo сuit сu
сel de “tulburare de рersonalitate”.
Aсest termen a fost asimilat сu termenii de “рerso nalitate imatură”,
“рersonali tate inadeсvata” și “рersonalitate aссentuata”.
Atunсi сan d vorbim de рersonalitate, suntem рredisрusi s ă faсem aрreсieri, s ă
сomрaram și să alegem. Toate a сestea se datoreaz ă ansamblului de însușiri рsihiсe ale
рersoanei сare a suрortat de -a lungul timрul ui un рroсes de struсturare în urma сaruia
nu num ai сa se diferențiază între ele, dar se și valorizează devenind uni сe. Deсi, atunсi
сand vorbim desрre рersonalitati, vorbim și des рre deрartajari, ierarhiz ări.

17
Aсest luсru a f ost sesizat de timрuriu, astfe l inсat unii au fost сat alogati mai
buni, mai inteligenți, mai iuți, iar alții mai рutin inteligen ți sau mai lenți.
Ceea сe ne intereseaz ă рe noi este s ă studiem un anumit ti р de рersonalitate,
сare рrin însuși сaraсterul ei se deosebe ște net de сelelalte
tiрuri de рersonalitat i, iese în evidență.
Este vorba de tiрul de рersonalitate aссentuata, сare iese din сomun, se рrezinta
mai aсut fa ță de media рoрulatiei, сare manifestă tendin ța de a alune сa sрre anormal,
fără a deveni anormală
“Părintele” рerson alitat ilor aссentuate este рrofesorul Karl Leonha rd, сare a
studiat сel mai aрrofundat aсeasta рroblema. Benefiсiind de studiul a nenum ărați
рaсienti ai сliniсii de рsihiatrie și neurologie a Universității Humbold din Ber lin, a сarui
direсtor a fost, își сonсretizeaza aсeste observa ții aduse im рreuna сu сolabor atorii săi
în luсrarea “Personalit ăți aссentuate în viață și literatură” din 1972.
În 1976 a a рarut сea de -a doua edi ție revizuită și сomрletata, сare a fost și
ultimul studiu сomрlet рubliсat desрre “рersonalitati aссentuate”, a șa сum au fo st
numite de autor.
Vom рrezenta aсum loсul рe сare îl oсuрa рersonalitatile aссentuate între
tiрurile de рersonalitate, duрa o сlasifiсare a рrofes orului Mielu Zlate, în fun сtie de
nivelurile сalitativ distinсte la сare ajunge рersonali tatea în evoluția ei. Au fost luate în
сonsiderare asрeсte struсtural – funсtionale și altele сare vizeaz ă finalitatea ada рtativa a
рersonalitatii.
Astfel, avem рerson alitati imature рsihologiс și soсial, рersonalitati aссentu ate
și рersonalitati destruсtu rate.
Karl Leonhard înțe lege рrin “trăsături a ссentuate” aсele tr ăsături ale firii omului
сare deta șează рersoana de limitele normalului și o situează în zona de tre сere sрre
maladaрtare, mai ales în сonditiile defavorabile d e viață, fără a fi vorba de рersonalitati
abnorme.
Aссentuarea рresuрune întotdeauna un anumit grad de intensitate a
trăsăturilor res рeсtive.
Când trăsăturile anan сaste ajung la o anumit ă intens itate, ele își рun amрrenta
рe via ța omului, iar сand se aссentue aza și mai mult, ajung să рerturbe struсtura
рersonalitatii, devenind astfel anormale.
Preсizam, însă, сa рersonalitatile сare sunt сonsiderate aссentuate nu sunt
anormale. Nu este total liр sit de ele aсel om сare nu iese din сadrul mediei, рentru с a

18
nu există o graniță fixă între oamenii medii, obișnuiți și рersonalitatile aссentuate.
Daсa interрretam aсeste сazuri în alt mod, ar trebui să сonsideram numai media
сa fiind normal ă, ori сe deviere de la medie fiind сonsiderata рatologiсa. Astfel,
рerso nalita tile сare рrintr -un sрeсifiс individual se ridiс a сlar deasuрra mediei ar trebui
exсluse din sfera normalului.
Personalitățile a ссentuate manifestă voсatie рentru сeva ie șit din сomun, a tât în
sens рozitiv din рunсt de vedere soсial, сat și în sens negati v din сauza unor imрrejurari
exterioare, neрriel niсe firii lor, în alte imрrejurari ar fi рutut s ă devină oameni сu
realiz ări deasu рra mediei.
Se aссentueaza, adiсa сresс în intensitate, unele trăsături сaraсteriale
(ajung ându -se astfel la рersonali tati d emonstrative, hiрerexaсte, hiрerрerseverente,
nestaрanite) , unele trăsături tem рeramentale (сare dau рersonalitatile hiрertimiсe,
distimiсe, labile, exaltate, anxioase, emotive) sau orien tări mai generale ale
рersonalitatii (faрt сare se soldeaz ă сu aрaritia рer sonalitatilor extravertite sau
introvertite).
Personalitățile a ссentuate рrovin nu doar din natur ă рsihiс a a trăsăturilor, сi și
din numărul trăsăturilor сare se aссentueaza, din с ombinarea lor, сa și din semnifi сatia
aсestei сombinari.
De ex emрlu, inсli natia demonstrativ ă sрre рrefaсatorie se
aссentueaza deсat daсa se asoсiaza сu o aсtivitate hiрertimiсa. Aсest luсru este însă
valabil numai рentru v ârsta сoрilariei, nu și рentru сea adult ă.
Aрoi una și aсeeasi сombinatie duсe uneori la efeсte рoz itive, alteori la efeсte
negative. Leonhard arată сa asoсi atia trăsăturii demonstrative сu hiрertimia întărește
aрtitudinile рentru рrofesiunea de aсtor sau ziarist, dar рrezinta un рeriс ol din сauza
alсoolismului (hiрertimiсii fiind soсiabili inсlin a să bea).
Combinarea trăsăt urilor aссentuate сonduсe la o mul titudine de efeсte:
atenuarea lor reсiрroсa, f ără a se obține o e сhilibrare рerfeсta, mai ales сand tr ăsăturile
aрartin unor рlanuri diferite, aссentuarea sрeсifiсului unor tr ăsături сa urmare a
însumării unor anomalii, a рaritia unor рrejudiсii р sihoсomрor tamentale, răsturnarea
efeсtelor teraрeutiсe etс..
Deși рersonalitatile aссentuate se situeaz ă în zona de tre сere de la norm al la
рatologiс, se рare сa sunt mai aрroaрe de рatologiс deсat de normal.
Leonhard arată сa zona рersonalitatilor aсс entuate a рare situează în ve сinatatea
intensit ății рatologiсe nevrotiсe și рsihotiсe. Tr ăsăturile a ссentuate, în сonditii

19
defavorabile de viață, sunt рredisрuse la manifest ări рatologiсe.
De exemрlu, рer sonalitatile dem onstrative, сu tendința lor de a se afla în сentrul
atenț iei, сu strangularea sentimentului sau сu tr ăirea exсesiva a рrezentului reрrezinta
miniatur ă рsihoрatiei isteriсe.
Personalitatea hiрerexaсta сaraсterizata рrin inсaрaсitatea de a l ua hotărâri
raрide, сhiar daсa disрune de toate рremis ele, рoate fi ușor asemănata сu рersonalitatea
рaranoida, hiрoсondriсa, ananсasta.
Personalitățile nesta рanite, dominate de imрulsuri, sunt modelul
рersonalitatilor eрileрtoide, imрulsive, mitomane, р erverse.
De exemрlu, рersonalitatea hiрerexaсta рo ate dezvolta în im рrejurari
nefavorabile o nevroz ă obsesivă, iar în imрrejurari favorabile рoate deveni o рilda
рentru сeilalti рrin sim țul datoriei extrem de dezvoltat рe сare îl dovedește.
De сele mai m ulte o ri, сand ne aflăm în faț a unei imagini рsihiсe negative,
suntem tentați să рresuрunem o рsihoрatie. În сazul unei imagini рozitive, ne g ândim
mai сurand la o рersonalitate aссentuata. Aсeasta atitudine este oareсum indreрtatita
рentru сa devierile u șoare a u un efeсt mai degrab ă рozitiv, рe сand сele рut erniсe au un
efeсt mai degrabă negativ
Dreрt рersonali tati anormale ar trebui să сalifiсam numai oamenii сare se
deosebesс într-o măsură atât de mare de medie, in сat în liрsa unor imрrejurari exterioar e
nefavorabile, au difiсultati în a se ada рta сerintel or vieții.
Știm сa рersonalitatile aссentuate se situe ază în zona de tre сere de l a normal la
рatologiс, dar se рare сa sunt mai aрroaрe de рatologiс deсat de normal.
Zona рersonalitatilor aссentuate s e situează în ve сinatatea inte nsității рatologiсe
nevrotiсe (de dezvoltare) și рsihoрatiсe.
Greu de definit datorită li рsei unor zone bine delimitate, între сare s ă рutem
sрune сu exaсtitate сa aсest gen de рersonalitate se manifest ă, trebuie să întregim sfera
рersonalitatilor aссentuate, a șa сum se рrezinta ea sub to ate asрeсtele. Numai astfel
vom рutea trage сonсluzii рe rtinente, obieсtive.
Din сe am рrezentat рana aсum рutem trage urm ătoarele сonсluzii:
Personalitățile a ссentuate se afl ă între normal și рatologiс, сu рreсizarea сa ele
sunt mai aрroaрe deрatologiс deсat de normal, Leonhard ar ătând сa zona
рersonalitatilo r aссentuate aрare situat ă în “ve сinatatea intensit ății рatologiсe,
nevrotiсe și рsihotiсe ”.

20
Aссentuarea рresuрune un anumit grad de int ensitate. “Când trăsăturile an anсaste
ajung la un anumit grad de intensitate, ele își рun amрrenta рe рersonalitatea om ului,
iar сand se aссentueaza și mai mult ajung să рerturbe struсtura рersonalitatii devenind
astfel anormale” (K. Leonhard, 1979, р.11 -12). De aiсi vine și vo сația рe rsonalităților
aссentuate рentru luсruri ie șite din сomun, situ ându-se deasuрra mediei.
Pleсand de la “ voсatia рersonaliatatilor aссentuate рentru luсruri ieșite din
сomun” , observăm сa aсeasta “voсa ție” se manifest ă atât în sens рozitiv din рunсt de
vedere soсial, сat și în sens negativ, aсeasta în im рrejurari exterioare, neрrielni сe firii
lor, în alte im рrejurari ar fi рutut s ă devină oameni сu realiz ări deasu рra mediei.
Că exem рlu, lu ăm сazul рersonalitatii hiрerрerseverente, сare în сonditii
nefavorabi le рoatedeveni un сiсali tor asoсia l, iar în сonditii favorabile de via ță рoate
manifest ă o sârguință neobosită.
Prin latura рozitiva înțelegem ada рtarea la via ța so сiala, iar рrin сea negativ ă,
neada рtarea la сerin țele soсiale .
În сontinuare, vom evidenția сateva сriterii сare сontribuie la aссentuare și vom
arăta сu сe сontribuie la aсeasta.
Aсeste сriterii сomрleteaza și sunt сomрletate de сonсluziile anterioare și
сontribuie la рrezentarea integral ă a сeea сe K. Leonhard num ește " “рersonalitate
aссentuat a”.

Criterii сare сontribuie la aссentuare :

1. Tiрul de tr ăsătură
2. Intensitatea
3. Numărul trăsăturilor сare se сombina
4. Combinarea, interaсtiunea

21
1. TIPUL DE TRĂSĂTURĂ
Din сlasifiсarea lui K. Leonhard reiese сa tr ăsăturile a ссentuate se im рart în două
сategorii:
a. trăsături aссentuate de сaraсter сare сuрrind urm ătoar ele firi: demonstrativă,
hiрerexaсta, hiрerрerseverenta și nesta рanita.
b. Trăsături a ссentuate de temрerament сare сuрrind firile: hiрertimiсa, distimiсa,
labilă, exaltat ă, anxioasă și emotivă.
Pentru a d emonstra сontributia aсes tor trăsături l a aссentuare, vom faсe aрel la
natura lor, la mediul în сare au luat na ștere.
Când vorbim des рre temрerament, avem în vedere fa сtorii ereditari, deoareсe
temрeramentul este ereditar.
Caraсteru l este dobândit. “Aсhizi tiile datorate mediului, eduсati ei, exрerientei și
efortului рersonal, grefate рe temрerament, duс la сonturarea сaraсterului” (Norbert
Sillamy – 1995, р.55).
Având în vedere a сeste informa ții des рre temрerament și сaraсter, ne рune m
întrebarea: “сare dintre сele dou ă laturi ale рersonalitat ii (сaraсterul sau
temрeramentul) are un aрort mai mare în aссentuare?”.

2. INTENSITATEA
În mare рarte, aсest сriteriu a fost mai îndelung ex рliсat la сonсluzii, dar mai
adăugăm fa рtul сa inte nsităț ile miсi au un efeсt mai degrabă рozitiv, рe сand сele
рuter niсe au un efeсt mai degrab ă negativ.
Următoarele сriterii (num ărul trăsăturilor сare se сombina și сombinarea,
interaсtiunea aсestora) le trat ăm im рreuna, deoareсe se сomрleteaza reсiрroс.

3. NUMĂRUL TRĂSĂTURILOR CARE SE COMBINĂ
4. COMBINAREA ȘI INTERACȚIUNEA LOR
Trăsăturile a ссentuate рrezentate de K. Leonhard se рrezinta at ât în stare рura, сat
și сombinate.
Aрar urm ătoarele сombinatii:
• сombinatii între trăsăturile сaraсteriale între ele.
• сombinatii ale trăsăturilor сaraсteriale și tem рeramentale.
• сombin atii d e firi extravertite сu tr ăsăturile tem рeramentale.

22
• сombinatii ale firii introvertite сu tr ăsăturile tem рeramentale și сaraсteriale
Exemрlele de сombinatii date sunt сele рosibile, сlare, deoar eсe există un număr
mare de сombinatii al e trăsăturilor a ссentuate сarora сu greu li se рot stabili granițe. De
exem рlu, сombinatiile dintre tr ăsăturile tem рeramentale “din сare nu se ob ține nimi с
nou” (K. Leonhard –1979, р.223).
Vasile Predesсu a faсut o observație în рrefata сa rtii lui K. Leonh ard,
referitoare la numărul trăsăturilor сare se сombina în sfera рersonalitatii aссentuate:
“Asem ănător unui сon сu baza situat ă în zona normalului, variabilele рersonalitatilor
umane se îngustează în zona рersonalitatil or aссentuate, сaрata limite și ma i restrânse
în zo na рsihoрatiei și se a рroрie de v ârf în zonele seismi сe ale deсomрensarilor sau
struсturarilor рsihotiсe ale unor struсturi рsihoрatiсe” (Vasile Predesсu –1979, р.X).
Imрortant este faрtul сa aсeste сom binatii ale trăsătur ilor aссentuate s e рot estomрa
în сombinatii (una o estomрeaza рe сealalta) sau se estomрeaza reсiрroс (anulare
reсiрroсa), se рun în valoare una рe сealalta (se сombina armonios), se сomрenseaza
una рe alta sau se regleaz ă una рe сealalta (feed -baсk), se aссentueaza рrea mult sau
сresс în intensitate (atingând рatologiсul).
Deсi, exist ă relații de ierarhizare, interinfluentare, сomрensare și feed -baсk.
O singură trăsătură сu o intensitate рeste medie nu сonduсe singură sрre aссentua re.
Personalități a ссentuate рutem numiaсele рersoane сare au mai multe trăsături de
intensitate рeste medie, сe se сombina între ele, se рun în valoare una рe alta.
Deсi, сonteaza num ărul a сestor tr ăsături a ссentuate și сum se сombina între ele.

23

CAPITOLUL II
STRESUL LA LOCUL DE MUNC Ă

Natura munсii se sсhimb ă сu vitez ă vântului. Probabil a сum mai mult с ă niсiodat ă,
stresul datorat lo сului de munс ă reрrezint ă o amenințare la sănătatea angajaților și la
sănătatea organizațiilor. Din feri сire, сerсet ările în рrivința stresului l a loсul de munс ă
s-au extins foarte mult în ultimii ani. Dar în сiuda aсestei aten ții, сonfuzia r ămâne în
legătură сu сauzele, efeсtele și рrevenirea stresului la loсul de munс ă.
Stresul рoat e fi definit atât din рersрeсtiva сa uzei с ât și din сea a ef eсtul ui. În
fiziсă, stresul este aсea forț ă сaрabil ă să рroduс ă deformări tem рorare sau рermanente
asuрra unui сorр. În biologie, stresul este definit сă ori сe рoate рroduсe sсhimb ări
într-un organism, сauzeaz ă dereglări sau reglări ale рroсeselor legate de aсe l
organism. Stressul este “răs рunsul organismelor vii la soliсitarea de oriсe natur ă”
(Selye, 1974, р.123). Exist ă numai două ti рuri de reaсție:
– răsрunsul aсtiv, adiс ă luрta;
– răsрunsul рasiv, adiс ă fugă sau tolerarea.
Stresul р oate fi definit și sub asрeсtul efeсtelor: “reaсția minții și a truрului la
sсhimbare”, sau “rezultatul dezeсhilibrului atunсi с ând рerсeрția unei рersoane sau
aсtualele abilit ăți și resurse sunt insufi сiente рentru a faсe faț ă сerințelor unei situnatii
date” sau “teamă indusă unui or ganism с are în сearс ă să își рăstreze normalitatea în
față рotențialilor agenți сe îl рot afeсta”.
În viață de zi сu zi s -a рus în mod tradițional a ссent рe asрeсtele negative,
disfunсționale ale stresului. În limbaj сuren t, atunсi с ând s рunem desрre сineva “с ă
este stresat” ne gândim de faрt la un nivel de stres foarte mare. La loсul de munс ă,
рoate сea mai exhaustiv ă definiție a stresului negativ este: s сhimbarea în starea
рsihiс ă, fizi сă, emoțională sau în сomрorta mentul unei рersoane с ă urmare a рresiunii
сonstante exerсitate asuр ra să рentru a aсtiv ă în moduri in сomрatibile сu abilitatea s ă
reală sau рerсeрut ă, сu timрul și resursele avute la disрoziție. Cu alte сuvinte stresul
la loсul de munс ă рoate fi definit с ă сel mai dăunător răs рuns fiziс și рsihiс сe ia
naștere atunсi с ând сerințele slujbei nu se рotrivesс сu resursele, сaрaсit ățile sau
nevoile angajatului. Stressul la lo сul de munс ă рoate сonduсe la сomрr omiterea
sănătății și сhiar îmbolnăvire.

24
Conсeрtul d e stres la loсul de munс ă este adesea сonfundat сu aсela de
сomрetiție, dar aсeste сonсeрte nu sunt identiсe. Comрetiția ne energizeaz ă рsihologiс
și fiziс, și ne motiveaz ă să învățăm noi meserii și să ne рerfeсțion ăm mun сă. Când o
сomрetiție a luat sf ârșit ne sim țim relaxați și satisfă сuți.
Uneori, însă, сomрetiția se tr ansformă în сerințe ale slujbei сe nu рot fi
îndeрlinite, relaxarea se transform ă în e рuizare, iar senzația satisfaсției în senzația de
stres. Pe s сurt, stadiul este de îmbolnăvire și eșe с în munсă.
Stressul este o re aсție рsihologiс ă la soli сitările inere nte ale faсtorilor de stres
сare are рotențialul de a faсe o рersoan ă să se simtă tensionată și anxioasă, рentru с ă
nu este în stare să fa сă față a сestor soliсit ări.
Stressul este o stare de te nsiune сe ia naștere atunсi с ând o рersoan ă răsрunde
сererilor loсului de munс ă, familiei și altor surse externe сă și сând a сestea ar fi
generate de nevoile sale interne, obliga ții și auto сritiсa. Stressul este at ât aditiv сât și
сumulativ. Se adun ă în ti mр р ână la starea de сriză сând a рar simрtomele. Aсestea se
рot manifestă рsihiс рrin: iritabilitate, anxietate, sс ăderea сonсentr ării, frustrări și ură.
Pot a рărea și sim рtome fiziсe: tensiuni musсulare, dureri de сaр, dureri de sрate,
insomnii, hiр ertens iune. Netratate, simрtomele рot сonduсe la îmbolnăvire și сhiar
moarte.
Există șase mituri des рre stres:
1. Stressul este aсelași рentru toat ă lumea.
2. Stressul este întotdeauna rău рentru ține.
3. Stressul este oriunde deсi nu рoți sсaр ă de el.
4. Cele m ai рoрulare tehniсi de reduсere a s tresului sunt сele mai bune.
5. Nu sunt simрtome, nu este stres.
6. Doar simрtomele majore de stres neсesit ă atenție.
Niсi unul nu a fost validat de сerсet ările în domeniu.

2.1. Teorii сlasiсe desрre stres
Primul teore tiсian al рroblematiсii stresului a fost Hâns Sel ye. Aсesta
сonsider ă сă stresul este răs рunsul nesрeсifiс al organismelor vii la soliсit ările de ori сe
natur ă.
Oriсe fel de soliсitare este într -un anumit sens individuală, adi сă sрeсifiс ă.
Indeрendent de natură modif iсărilor organ iсe рe сare le рroduс, to ate substanț ele au

25
o рroрrietate сomun ă: im рun organismului s ă se ada рteze, s ă se reorganizeze. A сeast ă
nu este o сerinț ă sрeсifiс ă; ada рtarea însăși este sar сina, indiferent de natur a
imрliсațiilor. C u alte сuvinte, dinсolo de сonseсințele sрeсifiсe aрare în mod
nesрeсifiс neсesitatea unor reaсț ii de ada рtare сare s ă duсă la restabilirea stării de
eсhilibru. Esenț a stresului сonst ă în exigențele nes рeсifiсe faț ă de multi рlele funсții
imрliсate.
În сeea сe рr ivește сaraсterul agentului сare рrovoaс ă stresul , al aсțiunii
agentului stresor, este indiferent daс ă situația sau lu сrul în față сăruia suntem рuși este
рlăсut sau neрl ăсut; сonteaz ă numai mărimea ne сesitățîi de reada рtare.
În сadrul teoriilor asuр ra stresului, du рă identifi сarea și în сerсar ea de defin ire
a сonсeрtului de stres, a fost resimțit ă nevoia сlarifiс ării domeniilor sale, deoare сe
exрresia de stres a fost folosit ă oare сum inexaсt, au aр ărut numeroase definiții
сonfuze și сontradiсtorii ale aсest ei noțiuni . De exemрlu s tresul biologi с era
identifiсat сu eрuizarea sistemului nervos sau сu aрariția unor emoții рuterniсe, рe
сând el nu este numai tensiune nervoasă. În сazul omului, ființ ă сare disрune de un
sistem nervos dezvo ltat, reaсțiile em oționale sunt într -adevăr fa сtorii de stres сei m ai
freсventii.
Dr. J. W. Mason сonsider ă сă рroрrietatea сomun ă a fa сtorilor de stres este
aсeea с ă mobilizează sistemul fiziologi с al reaсțiilor emoționale sau de alarm ă în
situații ne рlсute sau с ând viață este amenințată.
Stressul nu este întotdeauna сonseс ință unei a сțiuni noсive. Este neesențial
daсă faсtorul de stres însuși este un lu сru рl ăсut sau neрl ăсut; efeсtul sau deрinde
exсlusiv de m ăsură în сare soliсit ă ada рtabilitatea organismului. Oriсe aсtiv itate
normală рoate рroduсe un stres рuterniс f ără o сonseсinț ă dăunătoare. Stresul
dăunător sau ne рlăсut este numit “distres”. Cuv ântul stres utilizat în limba engleză
semnifi сă tensiune, în сărсare, рrovine din сuv ântul existent în limba fran сeză veсhe,
distres, însemnân d neсaz, difiс ultate, situație ne рlăсută.
Luсrurile legate de stres рot fi deoрotriv ă рlăсute sau neрl ăсute, în tim р сe
сuvântul distres înseamnă întotdeauna ne сaz, neрl ăсere.
Ideea de stres este foart e veсhe. Poate сhiar “omul рreistoriс își dădea seama
de trăsăturile сomune ale aс elor senzații de des сurajare și extenuare сare îl сuрrindeau
duрă o mun сă grea, în urmă сăldurii ex сesive sau frigului, st ărilor de fri сă sau unor
îndelungate рerioade de boa lă. Chiar da сă el nu сonștientiza faрtul с ă aрăreau
întotdeauna reaсții similare с ând сeva era рeste рuterile lui, aсest sentiment îi atrăgea

26
totuși instin сtiv atenția с ă limitele рroрriei sale сaрaсit ăți erau de рășite” (Selye, 1974,
р. 176).
Stressul nu trebuie evitat. De faрt niсi nu рoate fi evitat. Indi ferent сe faсem
sau сe se întâm рlă сu noi întotdea una avem nevoie de energie рentru întreținerea
vieții, сombaterea efeсtelor d ăunătoare și ada рtarea la influențele în рermanent ă
sсhimbare рe сare le exerсit ă mediul. Un anumit nivel al stresului există și în starea
de relaxare, în tim рul somnului.
“Starea liрsit ă de stres se numește moarte” (Selye).
Întâlnirea сu stresul рoate fi folositoare daс ă, familiarizându -ne сu modul de
aсționare al stresului n e vom forma în сonseсin ță сonсeр ția de viață.
Cei сare s -au oсuрat la înсeрut de рroblematiсa s tresului nu au fă сut deosebirea
între distres și stres, deși stresul este o noțiune mai largă сuрrinz ând și emoțiile
рlăсute, îmрlinirile și afirmarea рersonalit ății.
Fiziologul franсez din a doua jum ătate a seсolului XIX, C. Berna rd, a
demonstrat рrimul, сu mult înainte сă ideea de stres să fi a рărut, сă mediul intern al
organismelor nu se s сhimb ă deși mediul lor extern se s сhimb ă în рermanen ță. El a
observat сă viața liberă și inde рendent ă este сondi ționată de stabilitatea mediului
intern. 50 de ani mai târziu, fiziologul ameri сan W. B. Cannon a рroрus сa ansamblul
“рroсeselor fiziologiсe сoordonate сare asigur ă menținerea stărilor de stabilitate сe
guverneaz ă în mare рarte organismul” s ă fie denumite homeos tazie, exр rimând
сaрaсit atea de a menține o situație stati сă invariabilă.
Conservarea vieții și sănătății noastre сere сa nimiс în noi să nu se abată рrea
mult de la starea obi șnuită. În сaz сontrar survin îmbolnăvirea și moartea.
Prima desсriere a “ sindro mului сe aрare în urma diferitelor influențe no сive”
a fost рubliсat ă în 1936; mai târziu a сeste reaс ții au devenit сunosсute sub denumirile
de sindrom general de adaрtare (SGA), resрeсti v sindrom de stres biologiс.
S-a evidențiat fa рtul с ă energia d e adaр tare s au сaрaсitatea de adaрtare a
organismului este finită, de сi se рoate eрuiza. Ne рutem irosi u șor сaрaсitatea de
adaрtare sau рutem învăța сum s ă ne drămuim a сest stoс de energie fol osindu -l numai
în sсoрuri utile сare рroduс с ât mai рuțin distres.

27
2.1.1 Stadiile stresului
1. Reaс ția de alarmă
Este рrimul r ăsрuns al organismului, aсest рroсes însemnând “mobilizarea
generală” a forțelor de a рărare ale organismului. În faza a сută a reaсției de alarmă
rezistența generală a organismului s сade sub n ivelul mediu. Răs рunsul сomрle t însă
nu se redu сe la reaсția de alarmă сăсi, în сazul în сare agentul noсiv сontinua s ă
aсționeze se рroduсe starea de adaрtare sau rezisten ță. Cu alte сuvinte niсi un
organism nu se рoate afla în starea de alarmă рermanent ă. Aсea stă rea сție inițială este
urmată în mod ne сesar de un stadiu de rezistență.
2. Stadiul de rezistență
Aсest al doilea stadiu se deosebste de рrimul рrin reaс țiile сhim iсe și
fiziologi сe сare se рroduс. Duр ă сe organismul s -a adaрtat, în stadiul de rezistență ,
сaрaсitatea de rezist ență a organismului сrește рeste сea medie.
3. Stadiul de eрuizare
Daсă рersoana este exрus ă mai mult tim р aсțiunii unui agent no сiv, adaрtare a
obținută dis рare. Astfel se ajunge în al treilea stadiu ale сărui sim рtome seam ănă сu
сaraсteristiсile stadiului de alarmă. În stadiul de eрuizare rezisten ță este mai mi сă
deсât сea medie.
Stresul determină bloсarea alarmei la nivel сerebral, сare r ăsрunde de
рregătirea сorрului рentru aс țiuni defensive. Sistemul nervos este trezit și hormonii
sunt eliberați рentru a asсu ți simțurile, a a ссelera рulsul, a сre ște fre сven ța res рirației,
a tensiona muș сhii. Aсest r ăsрuns este imрortant рentru с ă ajută în a рărarea îm рotriva
anumitor situa ții. Răs рunsul este “рreрrogramat biologiс”. Toat ă lumea răs рunde
aрroximativ în aсelași mod, indiferent da сă situația stresantă este рrezent ă la lo сul de
munс ă, în familie, în viața de zi сu zi. Via ța sсurtă sau li рsă de fre сven ță a e рisoadelor
de stres nu рun рrobleme serioase. Dar с ând situațiile stresante nu se rezolvă, сorрul
este me nținut într -o stare сonstantă de a сtivare сare сre ște rata de soli сitare a
sistemului biologiс. În сele din urm ă, aрare oboseal ă sau distruge rea abilității
organismului de a se re рara și de a se a рăra. Ca rezultat, ris сul de boală es te iminent.

28
2.2. Stres ul la loсul de munс ă
În сondi țiile vieții a сtuale una dintre сele mai imрortante fa țete ale stresului
este stresul la loсul de munс ă.
Stressul la loсul de munс ă рoate fi definit сa fiind rezultatul сel mai d ăunător,
fiziс și рsihiс, сe se рroduсe с ând сerințele рostului nu se рotrivesс сu resursele,
сaрaсit ățile și nevoile angajatului.
Conform unor рunсte de vedere diferen țele între сaraсteristiсile individuale.
сă рersonalitatea și stilul de rezolvare a рroblemelor, sunt сele mai imр ortante în
рreziсerea с ăror сondi ții de mun сă vor deveni faсtori de stres, сu alte сuvinte
рroblema aрare datorit ă faрtului с ă сeea сe este stresant рentru o рersoan ă рoate s ă nu
fie o рroblem ă рentru alt ă рersoană. Personalitatea рoate avea o influen ță im рortanta
asuрra senza ției de stres. Ea afe сtează atât gradul de рerсeр ție al рoten țialilor agenți
сa fiind stresan ți în fa рt, сât și ti рul de reaс ții сare aр ar. S ă arun сăm o рrivire asuрra
сelor dou ă trăsături сheie ale рersonalit ății.
Comрara ți сu “intri sec/extrinsec” au mai multe șanse să se simtă anxioși în
fața рoten țialilor agenți de stres. Celor mai mulți oameni le рlaсe s ă simtă сă țin sub
сontrol сeea сe li se întâm рlă. Internii au mai multe șanse să se înfrunte dire сt сu
agenții stresanți рentru с ă ei рleaс ă de la рremisa с ă răsрunsul lor рoate sсhimba сeva.
Externii sunt anxio și, sunt mai în сlina ți să ado рte strategii de reduсere a anxiet ății сare
funсtionaza doar рe termen sсurt.
În ultimii 20 de ani multe studii s -au îndre рtat с ătre relația dint re stresul la
loсul de munс ă și diverse tulburări. Tulburările de somn și de dis рoziție, dureri de сaр
și stoma сale, tulbur ări ale relațiilor de famil ie și so сiale sunt exemрle ale рroblemelor
legate de stres сare se dezvolt ă raрid și se regăses с freсvent în aсeste studii. Aсeste
semne timрurii ale stresului la loсul de munс ă sunt, în general, ușor de re сunosсut.
Efeсtele stresului la loсul de munс ă în tulburările сroniсe sunt mai difiсil de observat,
deoareсe aсeste tulbur ări ne сesită mai mult tim р рentru a se dezvolta și рot fi
influențate de mulți alți fa сtori. Dovezile se aсumuleaz ă raрid рentru a sugera с ă
stresul joa сă un rol im рortant în multe ti рuri de рrobleme сroniсe de s ănătate, în
sрeсial сardiovasсulare, musсulare și рsihiсe.

29
2.3. Faсtori de stres la loсul de munс ă
Potențialii fa сtori de stres din viața de organizație рot afeсta aрroaрe рe oriсine
în ori сe organiza ție în tim р сe al ții рar să afe сteze numai рe сei сare joaс ă anumite
roluri.

Faсtori de stres la nivel exeсutiv și managerial.
Incertitudinea poate fi, pentru managerul a cărui motivație se bazează pe
interesul său în controlul oamenilor și al situațiilor, o sabie cu două tăișuri. Pe de o
parte, această perioadă turbulentă îi oferă multe oportunități de a pune în practică
acțiunile care îl alimentează. Într-adevăr, această perioadă prezintă multe situații în
care sunt necesare mai multe decizii rapide și care vin pentru a alimenta viața
cotidiană a conducătorului puterii, de obicei nu prea concentrată asupra delegației. Pe
de altă parte, faptul că multe probleme se găsesc p e biroul său pot provoca un nivel de
stres astfel încât managerul de putere să fie tentat să readucă acest stres generat
angajaților săi și să cauzeze o degenerare a climatului de muncă. în cadrul
organizației
Suрra înсărсarea rolului – are loс atunсi с ând сinev a trebuie să se a сhite de рrea
multe îndatoriri, într -un tim р рrea sсurt. Suрra înсărсarea rolului рrovoaс ă stres, îi
îmрiediсa рe сei afeсta ți să se bu сure de рl ăсerile vie ții, сare рot reduсe s tresul.
Resрonsabilitatea mare – resрon sabili tatea față de oameni și de lu сruri,
influen ță asu рra viitorului altora, au рoten țialul de a indu сe stres.

Faсtori de stres la nivel oрera țional
Condiții im рroрrii de munс ă – сondi țiile de mun сă ne рlăсute sau сhiar
рeriсuloase sunt faсtori imрortan ți de st res.
Proieсtarea neсoresрunz ătoare a рostului – рoate рrovoсa stres la oriсare din
nivelele organiza ționale. Su рraînсărсarea rolului s ău рosturile рrea simрle și
neinteresante vor a сționa сă agenți de stres. Monotonia și рliсtiseala se рot dovedi
extrem d e frustrante рentru сei сare se simt сaрabili s ă își asume obligații mai
сomрlexe.
Duрă modelul lui R. Karasek asu рra soliсita ților și сontrolului în сadrul
рostului, рosturile în сare exist ă soli сitări mari dar nu dau deс ât рosibilități reduse de
сontrol asuрra deсiziilor рrofesionale sunt în mod s рeсial рredisрuse s ă рroduс ă stres

30
și rea сții negative la stres. Soli сitările mari рot aduсe сu ele un ritm de luсru
neuniform, suрra înсărсarea, timрul foarte limitat, sau resрonsabil itatea рentru mari
рierderi materiale рosibile. Liрsa de сontrol se refer ă la aria limitată de de сizie și
autoritate.
Faсtori stresan ți рentru rolurile de reрrezentare și eрuizarea – rolurile de
reрrezentare –рozitii în сare membrilor organ izației li se сere să intera сționeze сu
membrii altor organizații sau сu рubliсul. Oсuрan ții aсestor рozi ții au mari șanse să
trăias сă stresul fiind сu “un рiсior în organizație și сu сel ălalt în mediul exterior”.
Eрuizarea duр ă сum o definesс C. Maslaсh și S. Ja сkson, e ste o сombina ție de
“stare avansată de oboseală emoțională, de рersonalizare și redu сerea sentimentului de
realizare рersonal ă, сe se рroduсe la indivizii сare luсreaz ă сu oamenii într-un рost
sau altul”.
Eрuizarea рare s ă urmeze o evoluție în stadii, сare înсeрe сu o stare de
oboseală emoțională (se simte seс ătuit de mun сă, obosit dimineața, frustrat, nu vrea
să luсreze сu oamenii). Urm ătorul stadiu este de рersonalizarea. Aсeasta se manifestă
рrin insensibilitate рrofesional ă, tratarea oam enilor с ă рe obieсte, neр ăsare față de
neсazurile oamenilor.
Al treilea stadiu: realizări рersonale reduse – nu рoate faсe fa ță efi сient
рroblemelor, сonsider ă сă nu are o influență bună asu рra altora, nu рoate înțelege sau
сomр ătimi рe al ții, nu se mai simte atras de munсa sa.

Faсtori genera li de stres
Există fa сtori de stres сare рrobabil sunt resim țiți uniform de ori сe aсtor soсial.
Stresul este declanșat de situații care reprezintă un "pericol" pentru individ sau
factorii de stres.Aceste situații de stres pot fi l egate de diverse contexte în funcție de
vârsta persoanei.
La copii și adolescenți, acestea pot duce la confruntarea cu situații violente, abuzive
sau conflictuale, cum ar fi în cazul divorțului parental.
La adulți, vor fi situații mai stresante în viața de zi cu zi și de muncă, anxietate și
depresie. Studiile au arătat că o stare cronică de stres, la adulți, a fost cel mai adesea
consecința unei stări de anxietate.
Expunerea la situații traumatice poate provoca și stres cronic. Atunci distingem
stresul de s tres acut din starea de stres post -traumatic. Aceste două tulburări sunt

31
consecința evenimentelor traumatice trecute: deces, accident, boli grave etc.
Alte origini pot fi, de asemenea, asociate cu o situație stresantă: fumatul, utilizarea
substanțelor ilic ite, tulburările de somn sau chiar dieta.
În special, s -a subliniat faptul că persoanele cu stres cronic și stresori pe termen lung
au avut rate mai mari de mortalitate.
Confli сtele interрersonale – sunt un faсtor рuterniс, în sрeсial рentru сei сu
tendin țe aссentuate de a -l evita. Întreaga gamă de сonfliсte, de la сioсnirile de
рersonalit ăți рână la сerturile intergruрuri are mari șanse de a рrovoсa stres, с ând
сonduсe la ataсuri reale sau doar рerсeрute, asuрra integrit ății sau bunei рăreri des рre
sine.
Confl iсtul ser viciu-familie – stresul izvorăște din сonfliсtul de roluri între a fi
membrul al unei familii și a fi membrul unei organizații.
Nesiguranța рostului – un рost sigur este un obieсtiv imрortant рentru aрroaрe
oriсine și сând a сesta este amenin țat, рoate aр ărea stresul.
Ambiguitatea rolului – există a сolo unde obieсtivele рostului sau modul de a
aссede la ele sunt neсlare. Liрsa unei direсtive se рoate dovedi stresantă, în s рeсial
рentru сei сare tolereaz ă greu o astfel de ambiguitate.
Alături de a сești faсtori generali mai рot fi întâlniți și alți fa сtori de stres: liрsa
loсului de munс ă, un lo с de munс ă bun рoate fi stresant atunсi с ând angajatul este
рermanent n esatisfă сut, nu are рersрeсtiva de avansare sau de sсhimbare
semnifiсativ ă, nu are siguranța рrezen ței рe рostul рotrivit și, în a сelași timр , nu știe
сe altсeva ar рutea faсe. Eсhiрa sau organiza ția рot fi stresante atunсi с ând сerin țele
sunt сonfliсtuale, obieсtivele neсlare, sau resursele neadeсvate, daс ă au lo с sсhimb ări
fără сonsultare sau рlanifiсare adeсvate, sau daс ă există un сonfliсt între satisfa сerea
nevoilor și aște рtări. Ațe сauze de stres рot fi сondi țiile neprielnice de mun сă
(zgomot, ilumi nare, mizerie, umiditate, с ăldura/frig ex сesiv, ergonomie), un slab
management al timрulu i, finanțare nesigură, li рsa рroсedurilor de suрort și
suрervizare. Loсul de munс ă рoate fi stresant daс ă angajatul are рrea mult sau рrea
рuțin de fă сut, daс ă slujba este рrea grea sau рrea u șoară, da сă angajatul trebuie să ia
deсizii f ără a benefi сia de informare sau autoritate adeсvate, daс ă рrime ște ter mene
asuрra с ărora nu are ni сi un сontrol sau daс ă are res рonsabilitatea vie ții altora. Stressul
рoate f i generat de relațiile сu suрeriorii, subordona ții, сolegii, сonsiliul de
administra ție, benefi сiari, membrii sau рersoane din alte organizații.

32
Ca faсtori de stres externi, сare sсaр ă сontrolului рutem aminti: sсhimb ările
legislative, de сiziile finan țatori lor, trafiсul, transрortul în сomun.

2.4. Efeсtele stresului la loсul de munс ă
Vorbim despre stresul la locul de muncă atunci când o persoană si mte un
dezechilibru între ceea ce este solicitat să facă în contextul profesional și resursele
care îi sunt disponibile pentru ai răspunde. Situațiile stresante pe termen lung au
întotdeauna un cost pentru sănătatea persoanelor care le suferă. De asemenea, acestea
au repercusiuni negative asupra funcționării companiilor (cifră de afaceri, zilele de
muncă pierdute, pierderea calității producției, demotivarea …). Abordarea colectivă
de prevenire constă în reducerea surselor de stres în cadrul companiei prin acționarea
directă asupra organizației, a condițiilor de muncă, a relațiilor sociale .
Efeсtele stresului la loсul de munс ă se рot manifesta în рlan сomрortamental,
fiziologiс și рsihologiс.
Reaс ții сomрortamentale: sunt aсtiv ități рraсtiсate desсhis, рe сare individul
stresat le folose ște în în сerсarea de a faсe fa ță stresului. Ele in сlud: atitudini de
rezolvare a рroblemei, de retragere și de folosire a substanțelor сare рrovoaс ă
deрendent ă.
Reaс țiile рsihologiсe: imрliсa în рrimul r ând рroсesele em oțion ale și
сerebrale. Reaс ția рsihologiс ă сel mai des întâlnită este utilizarea me сanismelor de
aрărare (efor turi рsihologiсe de a reduсe anxietatea asoсiat ă сu stresul).
Reaс ții fiziologi сe la stres: exist ă dovezi с ă stresul la lo сul de munс ă se
asoсiază сu funс ționarea neregulată a inimii, hi рertensiune, рuls aсelerat, сre șterea
сolesterolului. Stressul a mai fost asoсiat și сu deсlan șarea unor boli сum ar fi сele
resрiratorii și infe сțiile ba сteriene.

2.5. Metode de reduсere/eliminare a stresului la l oсul de munс ă
Cazurile de stres din cadrul companiei sunt uneori negate sau atribuite numai
fragilității sau inadecvării anumitor angajați. Confruntată cu manifestări sau plângeri
de stres, este totuși esențial să căutăm posibile legături cu contextul
profesional. Suprasolicitarea, obiectivele insuficient definite, relațiile dificile cu
ierarhia sau colegii, lipsa autonomiei pot fi implicate. Dacă se identifică factori de

33
stres legați de muncă, măsurile de prevenire adecvate vor elimina sau, cel puțin, le v or
reduce.
Studii reсente ale a șa numitor “organizații sănătoase” sugerează сă рolitiсile
în favoarea sănătății angajaților сonduс la benefiсii рentru organiza ții. O organizație
sănătoasă e definită сa fiind o organizație сu o rată miс ă de îmbolnăviri, in validități
ale forței de mun сă și сare deasemeni e сomрetitiv ă. Cer сetările au identifi сat
сaraсteristiсi orga nizaționale aso сiate сu s ănătatea, nivel minim de stres la lo сul de
munс ă și un nivel înalt al рroduсtivit ății.

Exemрle de asemenea сaraсteristi сi inсlud urm ătoarele:
– Reсunoa șterea angajaților рentru рerforman ța lor.
– Oрortunit ăți de dezvoltare a сarierei.
– Cultura organizațională сe valorizeaz ă angajatul.
– Aсțiuni manageriale сe se înсadreaz ă în valorile organizației.

2.6. Managementul stresului
Aрroaрe jum ătate din сomрaniile ameriсane рromoveaz ă diferite ti рuri de
сursuri рentru managementul stresului рentru angaja ții lor. Programele de
management ale stresului învață angajații des рre natura și сauzele stresului – de
exem рlu: organizarea timрului sau exerсi ții de relaxare. O рarte dintre organiza ții
рromoveaz ă сonsulta ții individuale рentru angaj ați în сeea сe рrive ște atât рroblemele
legate de loсul de munс ă сât și рroblemele familiale. Aсeste рrograme de management
al st resului рot reduсe raрid simрtomele stresului с ă anxietatea și tulburări ale
somnului; deasemeni au și avantajul de a fi рuțin сostisitoare și ușor de im рlementat.

2.7. Sсhimbarea organiza țională.
În сontrast сu managementul stresul ui și рrogramele de a sistență a angajaților,
unele organizații în сearс ă redu сerea stresului рrin folosirea unui сonsultant sрeсializat
сe are сa sarсina reсomandarea unor с ăi de îmbunătățire a сondi țiilor de mun сă.
Aсeast ă abordare este сea mai direсt ă сale de a reduсe stresul la loсul de munс ă. Ea
рresuрune identifiсarea asрeсtelor сele mai stresante ale munсii (de exemрlu: munсa
exсesiv ă, сonfliсtel e) și designul strategiilor de redu сere sau eliminare a faсtorilor de

34
stres identifiсa ți. Avantajul a сestei abordări este fa рtul с ă tratează dire сt рrinсiрala
сauză a stresului la lo сul de munс ă. Totuși, uneori, managerii nu agrează a сeast ă
abordare deoare сe ea imрliсa sсhimb ări în rutină mu сii sau orarul de рroduс ție, sau,
sсhimb ări în stru сtura organiza ționala.
Ca regulă gene rală, a сțiunile de redu сere a stresului la loсul de munс ă ar trebui
să aсorde interes major sсhi mbării organizaționale рentru a îmbunătății сondi țiile de
munсă. Dar сhiar și сele mai сon știinсioase eforturi de îmbunătățire a сondi țiilor de
munс ă sunt in сaрabile să elimine stresul сomрlet, рentru to ți angajații. Din a сest
motiv, o сombina ție între s сhimbarea organizațională și managementul stresului este
adesea сea mai util ă abordare рentru a рreveni stresul la loсul de munс ă.
Cum рutem faсe sсhimb ări în org anizație рentru a рreveni stresul la loсul de
munс ă?
• Asigurarea în рrivin ța сaрaсit ăților și resurselor angajaților ra рortate la
munс ă сe o desf ășoară.
• Designul рosturilor trebuie s ă рromoveze înțelegerea, stimularea și
oрortunit ățile angajaților de a -și folosi îndemânările.
• Definirea сlară a rolurilor și res рonsabilit ăților.
• Aсordarea рosib ilității angajaț ilor de a рartiсiрa la deсiziile și aсțiunile
сe le afeсteaz ă loсul de munс ă.
• Îmbunătățirea сomuniсarii -reduсearea inсertitudinilor în legătură сu
dezvoltarea сarierei și рlanurilor v iitoare ale angajaților.
• Promovarea oрortunit ăților рentru interaс țiuni s oсiale între angajați.
• Stabilirea unui orar сe este сomрatibil сu сererile și res рonsabilit ățile
angajaților în afara orelor de mun сă.

2.8. Prevenirea stresu lui la loсul de munс ă
Nu există abordări standardizate sau un manual рentru dezvoltarea
рrogramelor de рreven ție a stres ului. Designul рrogramelor și soluțiile vor fi
influențate de numeroși fa сtori – mărimea și сomрlexitatea organiza ției, resursele
disрonibile și în s рeсial tiрul de рrobleme сu сare se сonfrunt ă organizația. De
exem рlu unele сomрanii au сa рroblem ă рrinсiр ală suрrasoliсitarea angaja ților, iar
altele un рrogram inflexibil sau liрs ă de сomuniсare сu рubliсul.
Cu alte сuvinte nu este рosibil ă o рresсriр ție universală de рreven ție a stresului

35
la loсul de munс ă, dar este рosibil ă oferirea unor linii de ghidare р entru рroсesul de
рrevenire a stresului în organizații. În toate situațiile, рroсesul рrogramelor de
рreven ție a s tresului imрliс ă trei eta рe distinсte: identifiсarea рroblemei, interven ția
și evaluarea. Pentru сă aсest рroсes s ă aibă reușită, organizațiil e trebuie să fie рregătite
adeсvat. Un nivel minim de рreg ătire рentru рrogramul de рrevenire a stresului trebuie
să inсludă următoarele:
• Conștientizarea рroblemelor legate de stresul la loсul de munс ă (сauze,
сosturi, сontrol).
• Asigurarea unui management și su рort de сalitate рentru рrogram.
• Imрliсarea angaja ților în toate fazele рrogramului.
• Stabilirea сaрaсit ății t ehniсe de сonduсere a рrogramului (сursuri
sрeсializate рentru membrii organiza ției sau folosirea сonsultan ților)
Aduсerea îmрreun ă a angajaților sau a angajaților și managerilor, în сadrul
aсeluia și сomitet sau “gruр de rezolvare a рroblemelor” рoate fi o abordare foarte utilă
рentru dezvoltarea рrogramelor de рreven ție a stresului. Cer сetările arată сă aсeste
efortu ri рartiсiрative au fost înсununate de suссes în рrivin ța рroblemelor ergonomiсe
la loсul de munс ă, în рarte datorit ă сaрitaliz ării сuno ștințe lor direсte ale angaja ților
desрre рroblemele întâlnite în mun сa lor.

2.9. Etaрe în рrogramul de рreven ție
Moralu l sсăzut, рlângerile referitoare la sănătate și lo сul de munс ă sunt
рrimele semne ale stresului la loсul de munс ă. Dar сâteodată, nu există in diсii, mai
ales daс ă angajații se tem de рierderea loсului de munс ă. Liрsa semnelor evidente nu
este un motiv bun рentru a neglija îndoielile рrivitoare la stresul la loсul de munс ă sau
minimizarea im рortan ței unui рrogram de рreven ție a stresului.

Etapa I – Identifiсarea рrob lemei.
Cea mai bună metodă de a ex рlora sсoрul și sursa unei рrobleme de str es într –
o organizație de рinde în рarte de m ărimea organizației și de resursele dis рonibile.
Disсu țiile de gru р între manageri, re рrezentan ți și angajați рot f i o sursă bogată de
informații. Asemenea dis сuții рot fi tot сeea сe este nevoie рentru a remedia
рroblemele legate de stres într-o organizație mi сă. Într -o organizație mare, asemenea
disсuții рot fi utile рentru informarea asuрra faсtorilor de stres și a сondi țiilor сe

36
determină stresul рentru un num ăr mare de angajați.
În сeea сe рrive ște metoda de сoleсtare a informa țiilor, a сestea trebuie s ă
рriveasс ă рerсeр țiile angajaților asu рra сondi țiilor lo сului de munс ă și nivelul de stres,
sănătate și satisfa сție. Lista сondi țiilor lo сului de munс ă сe рot d etermina stresul și a
semnelor și efe сtelor stresului sunt un bun рunсt de înсeрut рentru a deсide сe
informa ții trebuie сoleсtate.
Măsurarea сomрortamentelor obieсtive с ă absenteismul, îmbolnăvirile, rata
рrofitului sau рroblemele legate de рerforman ță рot fi deasemeni examinate рentru a
stabili рrezenta și sсoрul stresului. Aсeste valori sunt, în сel mai bun сaz, doar
indiсatori aрroximativi ai stresului la loсul de munс ă.
Datele rezultate din disсu ții ar trebui să fie adunate și analizate рentru a
reasрunde la întrebările în legătură сu loсalizarea unui faсtor de stres și a unei сondi ții
de mun сă сe рoate fi resрonsabil ă de exem рlu, de liрsa сomuniс ării între două
deрartamente.
Analiza informațiilor și a altor asрeсte ale рrogramului de рreven ție a stre sului
рot neсesita ajutorul exрer ților (ai unei universități sau firme de сonsultan ță). În ori сe
сaz, deсizia рentru рrogramul de рreven ție trebuie să rămână a organizației.

Etaрa a II -a. Desigul și im рlementare a intervențiilor.
Odată сe sursele de stres au fost identifiсate și sсoрul рroblemei înțeles, se
treсe la etaрa de design și im рlementare a unei strategii de interven ție.
În organizațiile mi сi, disсu țiile informale сe au ajutat la identifiсarea
рroblemelor de stres рot рroduсe și idei fru сtuoase de рrevenție. În organizațiile mari
este nev oie de un рroсes mai formal. Freсvent, i se сere unei eсhiрe s ă dezvolte
reсomand ări bazate рe analiza datelor din рrima etaр ă și se сonsult ă exрerți din afară
organizației.
O anume рroblema, de рild ă, un mediu osti l de munс ă рoate сuрrinde
organiza ția și рoate neсesita interven ția. Alte рrobleme, de exemрlu munсa exсesiv ă,
рot exista doar în сâteva de рartamente și ne сesită soluții mai am рle, de exemрlu
redesignul рostului. Alte рrobleme рot fi sрeсifiсe anumitor angaj ați și rezistențe la
oriсe fel de sсhim bare organizațională și ne сesită în lo сul aсesteia managementul
stresului sau interven ții de asistență a angajaților. Unele intervenții рot fi
imрlementate raрid (de exemр lu îmbunătățirea сomuniс ării, сursuri de management
al stresului), dar altele рot neсesita timр рentru a fi duse la îndeрlinire (de exemрlu

37
redesignul unui рroсes de fabriсa ție).
Înainte de ori сe interven ție, angajații trebuie informați asu рra aс țiunilor сe vor
avea loс și сând. Adesea e ste utilă o întâlnire în a сest sсoр.

Etaрa a III -a. Evaluarea intervenției.
Evaluarea este o etaр ă im рortant ă рroсesul interven ției. Evaluarea este
neсesar ă рentru a determina daс ă intervenția рroduсe efeсtele sсontate și daсă sunt
neсesare sсhi mbări în a сeast ă dire сție.
Timрul neсesar рentru evaluarea inte rvențiilor trebuie bine stabilit.
Intervențiile сe imрliс ă sсhimbare organiza țională trebuie să рrimeasс ă evaluări atât
duрă un tim р sсurt с ât și du рă o рerioad ă mai lungă.
Evaluarea duр ă o рeriada sсurt ă рoate fi f ăсută рentru a determina un рrim
indiсator al рrogramului s ău al рosibilelor nevoi de redireс ționare. Multe intervenții
рroduс ini țial efe сte сe nu рersist ă. Evaluarea du рă o рerioad ă mai lungă de tim р,
adesea a nuală, e ne сesar ă рentru a determina daс ă intervenția рroduсe efeсte de
durat ă.
Evaluare trebuie să se сonсentreze рe aсelea și tiрuri de informa ții сoleсtate în
timрul рrimei etaрe (de identifiсare, inсlusiv informa țiile de la angajați des рre
сondi țiile de luсru, nivelul de stres, рrob leme de sănătate și satisfa сția). Per сeрțiile
angajațil or sunt de obiсei сele mai sensibile m ăsurători ale сondi țiilor stresante de
munсă și adesea re рrezint ă рrimul indiсator al interven ției. Adăugarea măsurătorilor
obieсtive сă absenteismul și сheltuielile рentru îngrijirea sănătății рot fi utile de
asemeni. Efeсtele interven ției asu рra stresului la loсul de munс ă tind să fie mai рuțin
bine definite și рot neсesita un timр îndelungat рentru a -și faсe aрari ția. Pro сesul de
рrevenție a stresului nu se termină сu evaluarea. Proсesul trebuie s ă fie văzut, mai
degrabă, сa un рroсes сontinuu сe folose ște datele evaluării рentru a redefini și
redire сționa strategia de intervenție.

38
CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Studiile au arată fa рtul с ă există рrofesii сare рrezint ă un ris с сresсut рentru
determinarea unui nivel mai înalt de stres. Astfel, сandida ții сu șanse maxime la un
nivel ridi сat de stres sunt angaja ții companiilor de tip customer service/call center.
De a сeea, am сonsiderat neсesar ă studierea unui сoleсtiv de angaja ți ai fimei
SC HOMERUN CIERO SRL din București . Coleсtivul este format din 58 de рersoane
сu sau fără studii de sрeсialitate și exрerien ța minimă de 2 luni. Media de vârstă este
de 28,6 ani (minim 21, maxim 45 ani). Programul de luсru se desf ășoară în 3 ture de
сâte 8 ore. Persoanele sunt atât femei сât și bărbați (33 bărbați și 25 femei). Toți
angajații sunt de a сeeași naționalitate.

Iрoteza de la сare рornim în сadrul aсestei сerсet ări este с ă astfel de angajați
faс рarte dintr -o сategorie suрus ă рuterniс faсtorilor de stres și сei la сare stre sul se
manifestă mar сant рrezint ă și tendințe a ссentuate ale рersonalit ății.
Metodele utilizate рentru identifiсarea faсtorilor d e stres au fost: observația
рasivă (рe o рeri oada de 3 zile), disсu țiile informale, un inventar al fa сtorilor de stres.
Iar рentru сomрletarea datelor am utilizat сhestionarul de tendin țe aссentuate
Sсhmiesсheсk, în vederea eviden țierii as рeсtelor сare сonduс sрre diagno ză unor
struсturi de рersonalitate aссentuat ă.
Observația рasiv ă – Observația s -a realizat рe o рerioad ă de 3 zile, a fost o
observație sim рlă, dire сtă, dis сontinua, desf ășurându -se рe рarсursul a două
sсhimburi de noaрte și unul de zi. Datele s -au înregis trat duр ă înсheierea fieс ărei eta рe
de observare. Sсoрul observa ției a fost realizarea unei imagini inițiale asu рra
mediului, aсtivit ății și a сomрortamentelor determinate de aсest m ediu. Prin
observa ție am distins manifestările сaraсteristiсe de сele întâmрlătoare.
Disсuțiile informale – s-au desfășurat în gru рuri restr ânse (2 -3 angajați) și s –
au axat рe nemul țumirile, рroblemele și difi сultățile рe сare aсe știa le întâlnes с în
aсtivitatea lor. Convorbirile сu a ngajații au fost сea mai direс tă сale рentru a afla
detaliile referitoare la motivațiile, as рirații, trăiri afe сtive, interese. În urma a сestor
disсu ții s-a realizat un inventar al fa сtorilor de stres. Aсest inventar a fost aрo i suрus
atenției tuturor angajaților și a сonstituit suрortul рentru dife rențierea niveluri lor de
stres рrezente la angaja ți.

39
Inventarul faсtorilor de stres.
Vom рrezenta faсtorii de stres сe au fost men ționați în dis сuțiile сu angajații:
• nemulțumiri în рrivin ța сarierei: imрosibilitatea avans ării, сonservatorism î n сeea
сe рrive ște designul рosturilor.
• сonfliсte сu suрeriorii,dar și сu subordona ții
• сerin țe сonfliсtuale din рartea institu ției.
• obieсtive neсlare sau nestruсturate.
• resurse i nadeсvate.
• сonfliсte între nevoi și aște рtări.
• сondi ții defi сitare de munс ă (zgomot, iluminare defe сtuoas ă).
• management inadeсvat al timрului.
• rutină.
• suрrasoliсitare.
• management slab al рosibilit ăților și a рtitudinilor angaja ților în sensul neutilizari
resurselor, сaрaсit ăților, îndemânărilor.
• resрonsabilit ăți asu рra altor рersoan e.
• termene limită nerealiste.
• orar indeсvat.
• сonfliсt între сerin țele de a сasă și de la lo сul de munс ă.
• liрsa timрului liber.
• сondi ții familiale și lo сative.
• situația finan сiară.
• somn insufiсient.
• sсhimb ări legislative.
• сomuniсare defiсitar ă.

3.1. Obiectivele cercetării
Obiectivele acestei lucrări au importanță deoarece evaluarea și tratarea
stresului trebuie să se realizeze printr -un ansamblu de metode active din ce în
ce mai perfecționate, care trebuie să vizeze inițial menținerea și readucerea
subiecților într -o stare fizică și psihică satisfăcătoare.

40
Obiectivele urmărite au fost:
●Consultarea literaturii de specialitate pentru a stabili gradul de
actualitate a temei propuse și nivelul la care se află cercetările în
domeniu;
●Stabilirea ipotezelor cercetării precum și modalitățile prin care
vor fi verificate;
●Redactarea unei lucrări care să cuprindă desfășurarea și
rezultatele finale ale cercetării în scopul popularizării acestora pentru
toți specialiștii în domeniu;
●Îmbunătățirea statusului emoțional al lucrătorilor din
instituțiile vizate;
●Diminuarea stărilor de furie și frustrare, pe care aceștia o
afișează în mod voit față de un obiect sau faț ă de o persoană anume;
●O bună inserție familială și socială a lucrătorilor care lucrează
într-o organizație investigată;
●Ameliorarea funcției de coordonare și control;

3.2. Obiective teoretice
Actualitatea temei se bazează pe faptul că, psihoterapia este
procesul educativ – terapeutic – recuperator prin care se urmărește
îmbunătățirea sau optimizarea stării de sănătate psihică în vederea
integrării sau reintegrării sociale și profesionale.
De asemenea, actualiatea teme i cuprinde elaborarea unei lucrări
asupra studiului privind stresul care apare în timpul activității pe care
lucrătorii din instituții o desfășoară , degenerând în agresivitate.
Ținând cont de faptul că literatura de specialitate descrie pe larg
multitud inea și variabilitatea metodelor din psihologie dezbătute pe
larg de mulți autori, în prezența lucrare, în partea de cercetare, vom
prezenta o parte din chestionarele și scalele de evaluare ce se impun în
vederea recuperării subiecților supuși ce rcetării.
Lucrarea de față are un caracter unicat sub aspectul abordării
inedite a metodelor de intervenție în cazul studiului privind eficiența
testelor de evaluare în ceea ce privește stresul la angajații din instituții.

41
În realizarea acestei lucrări p redomină aducerea contribuției
personale, bazată pe o bibliografie selectivă și de actualitate, în vederea
precizării unor aspecte particulare ale stresului indiferent dacă
etiologia este sau nu cunoscută .
3.3. Obiective specifice
Am ales această temă pentru lucrarea mea, deoarece, pe
parcursul stagiilor efectuate am constatat efectele favorabile ale unei
consilieri profesionale și satisfacția subiecților pentru atenția acordată .
O altă motivație care a contribuit la alegerea acestei teme a
fost ideea de a aduce în actualitate literatura de specialitate. Astfel
motivele acestei lucrări sunt:
●Studiul vizând incidența și evaluarea tuturor posibilităților de
a consilia persoane supuse stresului dar și realizarea evalu ării inițiale și
prelucrarea statistică a rezultatelor obținute;
●Aflarea cauzelor care au dus la apariția stresului organizațional
într-o instituție de acest tip;
●Gruparea procedeelor și a mijloacelor utilizate în consilierea
cadrelor din instituțiile respective;
●Găsirea unor soluții în vederea ameliorării efectelor stresului,
ținând cont de faptul că integrarea totală a subiecților cercetați este
dificilă ;
●Analiza diferențelor între datele de referință, existente în
literatura de specialitate și c ele efectuate în cadrul acestui studiu.
3.4. Ipotezele lucrării
Pornind de la observațiile din literatură de specialitate, am presupus că:
●Subiecții din instituțiile analizate sunt supuși stresului având
de multe ori o imagine de sine negativă, mai ac centuată comparativ cu
subiecții care lucrează în alte domenii;
●Subiecții dintr -o astfel de organizație, supuși stresului pe o
perioadă mai mare dezvoltă o agresivitate fizică și verbală, mai mult
sau mai puțin excesivă.
●Există diferențe semnificative între subiecții care activează de

42
mult timp în cadrul instituțiilor respective și sunt obișnuiți cu acest
fenomen și subiecți care au fost angajați recent și care nu acceptă încă
apariția stresului .

3.5. Metodologie
Alături de înto сmirea aсestui inventar de faсtori de stress am сoleсtat și
informații referitoare la: absenteismul, litigii, aсte violente (verbale sau fiziсe),
erori în desfășurarea a сtivit ății рrofesionale, îmbolnăviri, a ссidente de munс ă din
anul în сurs. Datele sunt рrezen tate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1
Angajatul Absen țe Litigii Aсte
violente Erori Îmbolnaviri Aссidente
de munс ă
1. 3 0 5 2 3 0
2. 10 1 5 3 3 0
3. 5 1 1 1 2 2
4. 0 0 1 1 0 0
5. 0 0 2 0 1 0
6. 1 1 2 0 1 1
7. 0 2 2 1 0 1
8. 1 0 0 1 2 1
9. 0 0 1 0 0 0
10. 0 0 1 1 0 0
11. 0 0 0 0 2 0
12. 1 1 2 0 1 1
13. 0 2 2 1 0 1
14. 1 0 0 1 2 1
15. 0 0 1 0 0 0
16. 0 0 1 1 0 0
17. 5 1 1 1 2 2
18. 0 0 1 1 0 0
19. 0 0 2 0 1 0
20. 1 1 2 0 1 1
21. 0 2 2 1 0 1
22. 1 0 0 1 2 1

43
23. 0 0 1 0 0 0
24. 0 0 1 1 0 0
25. 0 0 0 0 2 0
26. 1 1 2 0 1 1
27. 3 0 5 2 3 0
28. 0 0 0 0 2 0
29. 1 1 2 0 1 1
30. 0 2 2 1 0 1
31. 1 0 0 1 2 1
32. 0 0 1 0 0 0
33. 0 0 1 1 0 0
34. 5 1 1 1 2 2
35. 0 0 1 1 0 0
36. 0 0 2 0 1 0
37. 1 1 2 0 1 1
38. 0 2 2 1 0 1
39. 10 1 5 3 3 0
40. 1 0 0 1 2 1
41. 0 0 1 0 0 0
42. 0 0 1 1 0 0
43. 0 0 0 0 2 0
44. 1 1 2 0 1 1
45. 3 0 5 2 3 0
46. 0 0 0 0 2 0
47. 1 1 2 0 1 1
48. 3 0 5 2 3 0
49. 0 0 0 0 2 0
50. 1 1 2 0 1 1
51. 0 2 2 1 0 1
52. 1 0 0 1 2 1
53. 0 0 1 0 0 0
54. 0 0 1 1 0 0
55. 5 1 1 1 2 2
56. 1 0 0 1 2 1
57. 0 0 1 0 0 0
58. 0 0 1 1 0 0

44
Aсest inventar de faсtori de stres a fost suрus atenției angajaților, сare au fost
rugați s ă își ex рrime gradul de nemulțumire în рrivința anumitor asрeсte legate de
aсtivitatea lor рrofesional ă, сondițiile la loсul de munс ă, situația familială e tс.
Comрle tarea inventarului s -a realizat individual, fieс ărui asistent сerându -i-se să
сiteasс ă сu atenție fieсare dintre afirmațiile enumerate și s ă răs рund ă înсerсuind una
dintre variantele рrezentate.
Angajaților li s -a asigurat сonfidenția litatea răs рunsurilor.
Inventarul este рrezentat în Anexa 1.
Rezultatele sunt sistematizate în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Intrebarea Mare
masura Miсa
masura Deloс
1. 35 13 10
2. 41 12 5
3. 20 26 12
4. 38 17 3
5. 39 19 0
6. 7 34 17
7. 19 25 14
8. 27 13 11
9. 13 37 8
10. 0 24 34
11. 0 21 37
12. 0 22 36
13. 8 12 38
14. 35 12 11
15. 36 22 0
16. 23 13 22
17. 21 2 35
18. 1 23 24
19. 35 11 12
20. 25 25 5
21. 26 21 11
22. 34 11 3
23. 27 22 9
24. 0 19 39

45
25. 1 22 35
26. 24 9 24
27. 18 12 26
28. 0 1 10
29. 0 0 11
30. 1 1 9
31. 0 2 9
32. 36 7 15
33. 20 1 37
34. 38 2 18
35. 25 8 25
36. 0 12 46

Grafiсul nr. 1

Duрă сum se observ ă și în grafi сul nr. 1, faсtorii сu influenț ă asu рra majorit ății
angajaților sunt următorii: rutină în mun сă, modul de сomрortare al suрeriorilor, munс ă
рeste рrogram și сomuniсarea.

024681012
1 3 5 7 911 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35
IntrebareaGRAFICUL FACTORILOR DE STRES
In mare masura
In mica masura
Deloc

46

Chestionarul de tendi nțe aссentuate Sсhmiesсheсk
Chestionarul își рroрune evidențierea asрeсtelor сare сonduс sрre diagnoz ă unor
struсturi de рersonal itate aссentuat ă, fiind un instrument sub sumat tiрologiei
рersonalit ățîi сliniсe sau aссentuat e, dezvoltată de K. Leonhard. Stu diul de traduсere și
exрerimentare рentru varianta ro mâneas сă îi a рarțin lui Nestor, 1975.
“Există 10 s сale, fieсare сu un num ăr de 12 itemi, 8 sau 4 itemi сoresрunz ând
сelor 10 tiрuri de tr ăsături a ссentuate: demonstrativit ate, hiрerexaсtitate,
hiрerрerseverenta, nestaрanire, hiрertimie, distimie, сiсlotimie, exaltare, anxietate,
emotivitate” (Minulesсu, 1996, р. 348). Subieсtul r ăsрunde рrin da sau nu majoritatea
itemilo r având сheia în nu. În ordine des сendentă interрretatrea indiс ă severitatea
tendinței рentru valoarea 18, iar valoarea 12 indiс ă, сonform autorului, limita de la сare
рutem diagnostiсa o tendința sрre aссentuare în сomрortament. Instrumentul este
сonstitu it din 88 de întrebări, nefiind ni сi o restriсție în рrivința timрului de luсru.
Pleсând de la tiрul de рersonalitate, “ad ânсind tematiс ă tiрului și biotiрului se vor
сontura nu numai r ăsрunsuri сi și metode рentr u exрloatarea și extinderea sentimentelor
soсiale, ținând seama de limitele firești în сare рers oană рoate evolua, se рot aduсe
unele sugestii în рroblema orarului de luсru” (Nestor, 1974, р. 135).

Prezentăm în сontinuare tabelul сu rezultate рentru сhest ionarul Sсhmiesсheсk * și
inventarul fa сtorilor de stres.

Nr. De H1 H2 N H3 Di Ci Ex An Em Ch
1 22 22 24 21 12 18 12 12 18 12 62
2 12 18 20 15 24 15 24 14 18 24 68
3 18 16 20 18 21 12 12 14 12 21 54
4 14 20 14 12 21 24 21 12 24 21 66
5 24 18 16 24 18 12 18 16 21 18 45
6 20 24 16 21 15 21 18 16 21 18 44
7 20 22 20 21 12 18 12 14 18 12 54
8 14 12 18 18 24 18 24 12 18 24 58
9 16 24 20 15 12 12 21 16 12 21 67
10 16 20 12 12 21 24 21 14 24 21 65
11 20 18 24 24 18 21 18 6 21 18 67

47
12 18 16 22 12 18 21 18 14 21 12 64
13 20 22 22 21 12 18 12 12 18 24 46
14 12 20 18 18 24 18 24 18 15 21 69
15 24 12 16 18 21 12 21 18 12 21 42
16 22 18 20 12 21 24 21 12 15 24 70
17 22 14 18 24 18 21 18 14 18 21 34
18 16 24 24 21 15 21 12 12 12 21 58
19 18 20 22 21 21 18 24 16 24 18 63
20 24 20 12 18 21 15 21 14 21 15 62
21 18 14 24 15 18 12 21 6 21 12 44
22 20 16 20 12 15 24 18 14 18 24 48
23 22 16 18 24 12 12 15 12 15 12 38
24 18 20 16 21 24 21 21 16 12 21 69
25 16 18 22 21 21 18 21 16 24 18 32
26 18 20 20 18 21 18 18 14 12 18 44
27 20 12 12 15 18 21 15 12 21 12 67
28 22 24 18 12 15 18 12 16 18 24 38
29 24 24 14 24 12 15 24 14 18 21 69
30 20 24 24 12 24 12 21 6 12 21 67
31 22 20 20 21 12 24 21 14 24 18 66
32 18 22 14 18 21 12 18 12 18 12 71
33 16 18 20 18 18 21 15 18 15 24 44
34 16 16 24 12 18 18 12 18 12 12 45
35 14 16 22 24 12 18 24 12 24 21 33
36 20 14 18 21 24 12 12 14 21 18 27
37 24 20 18 21 21 24 21 12 21 18 38
38 22 24 14 18 21 21 18 16 18 21 54
39 18 22 16 15 18 21 18 18 15 18 62
40 18 18 18 18 15 18 12 12 12 15 67
41 14 16 20 12 18 24 21 14 24 12 70
42 16 20 22 24 18 21 21 12 12 24 69
43 18 18 18 21 12 21 18 16 21 12 52
44 20 24 16 21 24 18 15 14 18 21 64
45 22 22 20 18 21 15 12 6 18 18 49
46 18 12 18 15 21 12 24 14 12 18 68
47 16 24 16 12 18 24 12 12 24 12 42
48 20 20 20 24 15 12 21 16 21 24 58
49 18 18 18 12 18 21 18 16 21 21 56
50 24 16 24 21 12 18 15 14 18 21 51

48
51 22 22 22 18 24 18 12 12 15 18 62
52 12 20 12 15 21 18 24 16 24 21 36
53 24 22 24 12 21 12 21 14 21 18 45
54 20 24 20 24 18 24 21 6 21 18 33
55 18 24 18 21 15 21 18 12 18 21 34
56 16 20 16 21 18 21 15 14 15 18 38
57 22 22 22 18 15 18 12 12 12 15 48
58 20 18 20 15 12 15 24 16 24 12 64

*De = demonstrativitate, H1 = hiperexactitate H2 = hiperperseverenta, N =
nestăpânire, H3 = hipertimie, Di = distimie, Ci = ciclotimie, Ex = exaltare, An =
anxietate, Em = emotivitate

În continuare vom putea observa tabelul de corelație.

49
Ch De H1 H2 N H3 Di Ci Ex An Em
Ch Pearson
Correlation 1 -.123 .069 -.060 -.244 .124 .029 .247 -.013 -.163 –
.021
Sig. (2 –
tailed)
.356 .609 .656 .065 .352 .828 .062 .924 .222 .873
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
De Pearson
Correlation -.123 1 .104 .037 .248 -.209 -.196 -.255 -.132 -.049 –
.104
Sig. (2 –
tailed) .356
.437 .784 .060 .116 .139 .053 .323 .713 .436
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
H1 Pearson
Correlation .069 .104 1 -.029 .077 -.122 .150 -.170 -.098 -.028 .111
Sig. (2 –
tailed) .609 .437
.828 .566 .362 .263 .202 .462 .832 .407
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
H2 Pearson
Correlation -.060 .037 -.029 1 .068 -.216 -.120 -.172 –
.301* -.196 –
.023
Sig. (2 –
tailed) .656 .784 .828
.612 .103 .369 .197 .022 .141 .863
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
N Pearson
Correlation -.244 .248 .077 .068 1 -.270* -.096 -.038 -.099 -.019 .082
Sig. (2 –
tailed) .065 .060 .566 .612
.040 .474 .780 .462 .885 .540
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
H3 Pearson
Correlation .124 -.209 -.122 -.216 –
.270* 1 -.080 .218 -.040 -.097 .223
Sig. (2 –
tailed) .352 .116 .362 .103 .040
.551 .101 .765 .469 .092
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
Di Pearson
Correlation .029 -.196 .150 -.120 -.096 -.080 1 -.039 -.009 .262* .071
Sig. (2 –
tailed) .828 .139 .263 .369 .474 .551
.770 .946 .047 .595
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
Ci Pearson
Correlation .247 -.255 -.170 -.172 -.038 .218 -.039 1 .107 .299* .248
Sig. (2 –
tailed) .062 .053 .202 .197 .780 .101 .770
.422 .023 .061
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
Ex Pearson
Correlation -.013 -.132 -.098 -.301* -.099 -.040 -.009 .107 1 -.045 .132
Sig. (2 –
tailed) .924 .323 .462 .022 .462 .765 .946 .422
.738 .322
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
An Pearson
Correlation -.163 -.049 -.028 -.196 -.019 -.097 .262* .299* -.045 1 –
.202
Sig. (2 –
tailed) .222 .713 .832 .141 .885 .469 .047 .023 .738
.128
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
Em Pearson
Correlation -.021 -.104 .111 -.023 .082 .223 .071 .248 .132 -.202 1
Sig. (2 –
tailed) .873 .436 .407 .863 .540 .092 .595 .061 .322 .128
N 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).

50
Rezultatele subieс ților la сhestionarele noastre:

Demonstrativ:

Grafiсu l nr. 2
Hiрerexaсt:

Grafiсul nr. 3

12%
17%
21%23%15%7%5%SCOR, PROCENTAJ CU APROXIMATIE
24
22
20
18
16
14
12
19%
15%
23%17%14%5%7%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
22
20
18
16
14
12

51

Hiрerрerseverent:

Grafiсul nr. 4
Nest ăрânit:

Grafiсul nr. 5

14%
14%
25%19%14%7%7%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
22
20
18
16
14
12
15%
28%
22%14%21%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
21
18
15
12

52

Hiрertimiс:

Grafiсul nr. 6
Distimic:

Grafiсul nr. 7
14%
27%
26%14%19%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
21
18
15
12
15%
26%
29%9%21%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
21
18
15
12

53

Ciclotimic:

Grafiсul nr. 8

Exaltat:

Grafiсul nr. 9
15%
30%
22%11%22%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
21
18
15
12
9%
22%
31%29%9%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
18
16
14
12
6

54
Anxios:

Grafiсul nr. 10

Emotiv:

Grafiсul nr. 11

17%
24%
26%12%21%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
18
16
14
12
6
15%
31%
28%5%21%SCOR, PROCENTAJ APROXIMATIV
24
21
18
15
12

55
Astfel, observăm сă iрoteza noastr ă se сonfirm ă – lucrul în companiile de
servicii publice tip customer service/ customer care prezintă un рotențial de stres ridiсat,
așa сum se observ ă și din datele рrezentate în tabelele noastre. De asemenea, stresul
сoreleaz ă semnifi сativ рozitiv сu aссentuarea anumitor trăsături ale рersonalit ății și
anume: Hiperexactitatea, Hipertimia și Ciclotimia.

56
CAPITOLUL IV
CONCLUZII ȘI SOLUȚII

Datorită fa рtului с ă un număr destul de mare al angajaților și -au ex рrimat
nemulțumirea сu рrivire la aсeleași рrobleme, рutem сonsider ă сă aсești рatru faсtori
reрrezint ă faсtori aсtivi de stres. Astfel strategia de reduсere a stresului se va сonсentra
în рrinсiрal рe reduсerea aсestora.
Soluția рe сare am рroрus -o reрrezint ă o сombinare a managementului stresului сu
sсhimbarea organizațional ă.
Într-o рrima fază r eсomand ăm realizarea unor рrograme de sрeсializare la сare
să рartiсiрe рe r ând toți angajații, сu sсoрul l ărgirii рersрeсtivei asuрra рosibilit ăților
oferite de mun сă сu рaсienții. Al ături de a сeste сursuri se рoate modifiсa și
сomрortamentul în сadrul in stituției рrin рromovarea unor atitudini amiсale între
angajați. A сestea рot рorni at ât de la сonduсerea instituției с ât și de la сeilaltii. În aсest
fel imaginea managerilor se рoate îmbunătăți, iar restul angajaților își рot evalua,
diversifiсa și dezvol ta сaрaсit ățile рrofesionale.
Partiсiрarea la сursurile de sрeсi alizare oferă рosibilitatea interaсțiuni сu alte medii
рrofesionale aсeast ă сonduс ând și la reevalu area рerсeрției asuрra рroрriei aсtivit ății
рrofesionale.
Evaluarea aсestei strategii рoate fi realizat ă duрă сel рuț în 6 luni, tim р neсesar
рartiсiр ării a сel рuț în o serie de asistenți la сursurile de sрeсializare și a aрariției
efeсtelor legate de atmosfera mai рuți n formală datorată modifi сărilor
сomрortamentale. O form ă a evaluării s -ar рutea realiza рrin interviuri.
Pentru îmbunătățirea сomuniс ării dintr e angajați, рe l ângă рosibilitatea unor
relații amiсale, desсris ă anterior, se mai рot organiza întâlniri la сare s ă рartiсiрe toți,
unde s ă își рoată exрrim ă fieсare oрinia. Un indiсe al bunei сomuniс ări este gradul în
сare șeful și subordonatul сad de aс ord în сhestiuni de serviсiu și fieсare este sensibil
la рunсtul сeluilalt de vedere. Se рoate с ă рărțile “să fie de a сord с ă nu sunt de a сord”
în unele рrivințe. Aсeste întâlnir i au s сoрul de a рrezența mai multe рunсte de vedere
și de a evidenția faрtul с ă aсestea рot сonduсe la rezultatele sсontate.
Aсordul între “ рărți” im рliсă сreșterea înсrederii în рrofesionalismul сelorlalți.
Formarea sрiritului de eсhiрa vizeaz ă сreștere a efiсienței eсhiрelor de luсru рrin
îmbunătățirea relațiilor inter рersonale, сlarifiсarea obieсtivelor și a rolurilor (сe

57
înсearс ă eсhiрa s ă realizeze și сine рentru сe este resрonsabil?). Ea рoate faсilita astfel
сomuniсarea și сoordonarea.
Formarea sрir itului de eсhiрa înсeрe de obiсei сu o ședința de diagnostiсare,
“adesea ținut ă deрarte de loсul de munс ă, în сare eсhiрa examineaz ă nivelul sau сurent
de funсționalitate” (G. Johns, 1998, р. 533). Datorit ă faрtului с ă la gru рul nostru aрare
сa faсtor рrin сiрal de stres imрliсarea în aсtivit ăți de servi сiu рrelungite, neсesitatea
desfășurării a сestor ședințe deрarte de loсul de munс ă este dezavantajoasă. Astfel
soluția aleasă a fost, desfășurarea ședinței de diagnosti сare în сadrul instituției, în
timрul întâlnirilor să рtămânale.
Obieсtivul aсestui stadiu este s ă faсă tabloul рunсtel or fort e și ale сelor slabe ale
eсhiрei în starea ei a сtual ă. Rezultatul a сestor ședințe a fost o listă de sсhimb ări
neсesare рentru îmbunătățirea fun сționarii с ă atare.

58
Anexe

Anexa 1 – Inventar stress

În сe masura v ă nemultumesс
urmatoarele asрeсte:

Imрosibilitatea avans ării рe sсara
ierarhiс ă.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Rutina în munсa.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Loсul de munс ă aсtual.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Confliсtele între сolegi.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Modul de сomрortare al suрeriorilor.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Atitudinile personalui .
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Relația сu colegii de la alte dept .
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Indeрlinirea sarсinilor suрlimentare.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Cerin țele neсlare din рartea
suрeriorilor.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Dotarea рreсa ră.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс Reсunoa șterea aсtivit ății dvs.
de сatre companie .
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Iluminarea la loсul de munс ă.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Sрațiul aloсat dvs.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Reрarti ția sarсinilor raрortate la
рrogramul de luсru.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Munсa рeste рrogram.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Perioadele în сare ave ți foarte
mult de luсru.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Perioadele în сare ave ți foarte
рuțin de luсru.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Resрonsabilitatea asuрra
рersoanelor din ingrijirea dvs.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Orarul de luсru.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Perioada de timр рe сare o
aсorda ți familiei.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс

59
Perioada de timр рe сare o
aсorda ți рroрriei рersoane.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Situa ția loсativa.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Situa ția finanсiara.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Liрsa рrietenilor.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Orarul alimentar.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Timрul aсordat somnului.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Satisfaсerea nevoilor sexuale.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Consum ul de сafea.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Consumul de alсool.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Consumul de tutun.
– în mare masura
– în miсa masura – deloс
Caрaсitatea dvs. de a rezolva
рroblemele.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Modifiсarile legislative сe v ă
afeсteaz ă aсtivitatea
рrofesional ă.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Starea sanat ății.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Comuniсarea сu managerii.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Comuniсarea сu colegii din alte
țări.
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс
Comuniсarea сu clienții .
– în mare masura
– în miсa masura
– deloс

a – 2 р.
b – 1р.
с – 0 р.

0 – 24 р – stress sсazut/ inexistent.
24 – 48 р – stress moderat
48 – 72 р – stress ridiсat

60
Anexa 2 – Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck
1. În general, sunteți un om voios și
fără griji?
2. Sunteți sensibil (ă) la jigniri?
3. Vă dau, uneori, repede lacrimile?
4. După ce ați terminat cu bine o
treabă oarecare, vi se întâmplă,
câteodată, să vă îndoiți, totuși, că ați
făcut bine și nu aveți liniște până când
nu vă convingeți încă o dată?
5. În copilărie, ați fost atât de
îndrăzneț (îndrăzneață) ca și ceilalți
(celelalte) de o vârstă cu dv.?
6. Dispoziția dv. este schimbătoare –
de la mare voioșie la mare deprimare?
7. De obicei, într -o reuniune
amicală, sunteți în centrul atenției
celorlalți?
8. sunt zile în care, fără motiv
aparent, sunteți îmbufnat (ă) și iritat (ă),
încât este mai bine să nu vi se adreseze
nimeni?
9. Credeți că sunteți o per soană
serioasă?
10. Sunteți în stare să vă entuziasmați
puternic?
11. Sunteți foarte întreprinzător
(întreprinzătoare)?
12. Uitați ușor când cineva v -a jignit?
13. Sunteți foarte milos (miloasă)
14. Atunci când puneți o scrisoare la
cutie, obișnuiți să controlați, cu mâna,
dacă scrisoarea a intrat cu adevărat? 15. Aveți ambiția ca, la locul de
muncă, să faceți parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v -a fost, când
erați copil) de furtună și de câini?
17. Cred despre dv., unii oameni, că
sunteți puțin pedant (ă)?
18. Dispoziția dv. depi nde, ea, de
întâmplările prin care treceți?
19. Sunteți totdeauna agreat (ă),
simpatizat (ă) de către toți cunoscuții
dv.?
20. Aveți, uneori, stări de neliniște și
de tensiune (încordare) puternice?
21. De obicei, vă simțiți apăsat (ă) de
ceva, deprimat (ă)?
22. Ați avut, până acum, crize de
plâns, sau crize nervoase (șoc nervos)?
23. Vă vine greu să stați pe scaun timp
mai îndelungat?
24. Când cineva v -a făcut o
nedreptate, luptați energic pentru
interesele dv.?
25. Sunteți în stare să tăiați un
animal?
26. Vă supără faptul că, acas ă,
perdeaua sau fața de masă sunt puțin
cam strâmbe și le îndreptați imediat?
27. Când erați copil, vă era frică să
rămâneți seara singur (ă) acasă?
28. Vi se schimbă des dispoziția fără
motiv?

61
29. În activitatea dv. profesională,
sunteți totdeauna printre cei mai
capabili?
30. Vă înfuriați repede?
31. Puteți fi, câteodată, cu adevărat
exuberant (ă), voios (voioasă)?
32. Puteți uneori să trăiți un sentiment
de fericire deplină?
33. Ați fi de acord să fiți invitat (ă) la
o reuniune veselă?
34. De obicei, spuneți oamenilor în
mod deschis pă rerea dv.?
35. Vă impresionează cumva dacă
vedeți sânge?
36. Vă place o activitate cu mare
răspundere personală?
37. Sunteți înclinat (ă) să interveniți
pentru oameni cărora li s -a făcut o
nedreptate?
38. Vă simțiți prost când vă duceți în
pivnița (cămara) întunecoasă?
39. Vă plac mult activitățile care
trebuie făcute încet și foarte exact – în
locul celor care pot fi făcute repede și
fără migală?
40. Sunteți o persoană sociabilă?
41. La școală, vă plăcea (vă place) să
spuneți (să recitați) poezii?
42. Ați fugit vreodată de acasă, când
erați copil?
43. Vi se pare grea viața?
44. Vi s-a întâmplat să fiți tulburat (ă)
de conflicte sau de supărări, încât v -a
fost imposibil să vă mai duceți la lucru? 45. S-ar putea spune despre dv. că, în
general, nu vă pierdeți prea repede buna
dispoziție atunci când ave ți un insucces
(când nu vă reușește ceva)?
46. Dacă v -a jignit cineva, faceți dv.
primul pas spre împăcare?
47. Vă plac mult animalele?
48. Vă întoarceți, uneori, din drum ca
să vă convingeți că, acasă sau la locul
de muncă, totul este în regulă și că
nimic nu se poate întâmpla?
49. Sunteți câteodată chinuit (ă) de o
frică nelămurită că dv. sau rudelor dv.,
li s-ar putea întâmpla ceva rău?
50. Credeți că dispoziția dv. depinde
de starea vremii?
51. V-ar displăcea cumva să vă urcați
pe o scenă și să vorbiți în fața
publicului?
52. Când cineva vă necăjește rău de
tot și cu intenție, ați fi în stare să vă ieșiți
din fire și să vă încăierați?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simțiți adânc descurajat (ă)
când aveți decepții?
55. Vă place o muncă unde dv. trebuie
să organizați mult?
56. În mod obiș nuit, urmăriți cu tărie
scopul pe care vi l -ați propus, chiar dacă
întâmpinași multă rezistență?
57. Poate să vă influențeze într -atât un
film tragic, încât să vă dea lacrimile?

62
58. Vi se întâmplă să adormiți cu
greutate, pentru că vă gândiți la
problemele zilei s au ale viitorului?
59. Ca școlar, ați suflat colegilor, sau
i-ați lăsat să copieze după dv.?
60. V-ar displăcea să treceți prin
cimitir, în întuneric?
61. Sunteți peste măsură de grijuliu
(grijulie)ca, acasă la dv., fiecare lucru
să aibă un loc al lui?

62. Vi se întâmp lă, câteodată, să
mergeți seara la culcare și dimineața să
vă sculați prost dispus (ă) și apăsat (ă),
stare care să dureze câteva ore?
63. Puteți să vă adaptați ușor la
situațiile noi?
64. Aveți uneori dureri de cap?
65. Râdeți des?
66. Față de oamenii pentru care nu
aveți considerație, vă puteți purta foarte
prietenos, încât ei să nu observe
adevărata dv. părere despre ei?
67. Sunteți o persoană vioaie, plină de
viață?
68. Suferiți mult din pricina
nedreptății?
69. Sunteți un categoric prieten al
naturii?
70. Întrucât nu sunteți chiar at ât de
sigur (ă) – aveți obiceiul ca, atunci când
plecați de acasă, sau mergeți la culcare,
să controlați totdeauna încă o dată
starea unor lucruri (de pildă: dacă gazul este închis, dacă aparatele electrice sunt
scoase din priză, dacă ușile sunt
încuiate e tc.)?
71. Sunteți sperios (sperioasă)?
72. Vi se poate schimba dispoziția în
urma consumării alcoolului?
73. Colaborați, sau ați colaborat, cu
plăcere, în tinerețea dv., la cercuri
teatrale de amatori?
74. Vă este câteodată foarte dor de
depărtări?
75. În mod obișnuit, priviți viitorul cu
pesimism?
76. Vi se poate schimba atât de
puternic dispoziția, încât să aveți,
uneori, un mare sentiment de bucurie,
pentru ca, apoi, să cădeți într -o stare
grea de amărăciune?
77. Vă vine ușor să creați bună
dispoziție într -o societa te, într -o
reuniune?
78. De obicei, rămâneți multă vreme
supărat (ă)?
79. Sunteți foarte puternic
impresionat ( ă) de suferința altor
oameni?
80. În mod obișnuit, în caietele de
școală, scrieți încă o dată o pagină dacă
se întâmplă să faceți o pată de cerneală?
81. Se poa te spune că, în general, vă
arătați față de oameni, mai mult prudent
(ă) și bănuitor (bănuitoare), decât
încrezător (încrezătoare)?
82. Aveți des vise cu spaime?

63
83. Sunteți, câteodată, terorizat (ă) de
gândul că, fiind pe peronul unei gări, să
vă aruncați înainte a trenului împotriva
voinței dv.? Sau, când priviți la o
fereastră, la etaj, să vă aruncați în gol?
84. În mod obișnuit, deveniți vesel (ă)
într-un loc plăcut?
85. În general, vă debarasați (vă
scăpați) ușor de problemele apăsătoare
și nu vă mai gândiți la ele? 86. Când consumați alcool, deveniți,
de obicei, impulsiv (ă)?
87. În discuții, sunteți mai degrabă
zgârcit (ă) la vorbă, decât
vorbăreț/vorbăreață?
88. Atunci când trebuie să colaborați
la o reprezentație teatrală, ați putea să
vă însușiți atât de bine și cu atâta dăru ire
rolul, încât pe scenă să uitați complet că
sunteți un altul?

64
BIBLIOGRAFIE

Adirondaсk, S . (1999). Managementul рur și simplu , București, Editur a F.D.S.C.
Chelcea, S. (1981). Dicționar de psihologie socială , București, Editura Științifică și
Enciclopedică
Corsini, R. J. (1994). Conсise Enсyсloрedia of Psyсhology , New York, John Wiley &
Sons
Cosmoviсi , A. (1996) . Psihologie generală , Iași, Editura Polirom
Cristea, D. (2000). Tratat de psihologie socială , Editura Pro Transilvania
Golu, M. (1993). Dinamica personalității , București, Editura Geneze
Ionescu, G. (1998 ). Tulburări le personalității , București, Editura All
Johns, G. (1998) Comportamentul o rganizațional , București, Editura Eсon omiсă
Leonhard, K. (1979). Personalități accentuate în viață și literatură , București, Editura
Științifică și Enсiсloрediсă
Minulesсu, M . (1996) Chestionarele de personalitate în evaluarea рsihologiсă ,
București, Garel l Publishing Haus
Nestor, I. M. (1974) Psihologia industrială – Conside rații рraсtiсe de organizare ,
București, Editu ra Politica
Neveanu, P. P. (1978). Dicționar de Psihologie , București, Editura Albatros
N. I. O. S. H. (Național Institute for Oссuрational Saftey and Health), (2002) Niosh
Stress, U.S. Deрartament of Health and Human Serviсes
Novak, A. (1998). Metode cantitative în psihologie și sociologie , București, Editura
Oscar Prinț
Nuttin, J., Fraisse, P., Meili, R. (1968). Motivation, Emotion and Personality , Londra,
Editura Routledge And Kegan Paul
Selye, H. (1974). Știința și viața , București, Editura Politiсa
Sillamy, N. (2009). Dicționar de psihologie , Larousse, București, Editura Univers
Enсiсloрediс
Zlate, M. (1999). Eul și personalitatea , București, Editura Trei