In Franta secolului a XIX -lea [621929]

12
.x
In Franta secolului a[ XIX -lea
a apiirut un grup de scriitori
ale ciiror romane reflectau
marile prefaceri politice, SO-
ciale ~i filosofice ale secolului.
O Gara 5t. Lazare. tablou al pictorului
impresionist Claude Monet. Raspandirea
cailor ferate ~i inmul~irea ulterioara a stan-
durilor de car~i din gari au dus la cre~terea
vanzarii romanelor in toata Fran~a.
seCOlUl al19-lea a reprezentat una dintre
cele mai prolifice epoci ale literaturii
franceze. Romanele ~i nuvelele lui
Stendhat, Balzac, Hugo, Flaubert, Zola ~i
Maupassant au ilustrat In mod swlucit o
gam~ larg~ de forme literare, demonstrand o
vast~ lntindere ~i vitalitate.
~i In secolul al XVIII-lea s-au scris rornane,
multe dintre ele luand forrna unui schimb epis-
I tolar lntre personaje (acestea erau cunoscute
: sub denumirea generic~ de romane "episto-
; lare"). Cele mai bune dintre aceste lucrnri, cum
.! ar fi Legdturi periculoase (1782), scris de
Choderlos de Laclos, sunt lucrnri pline de ele-
ganta ~i de inteligenta, chiar dac~ adesea cini-
ce, portretizand o societate foarte strict struc-
~ tUra~. Altele, cum ar fi Tdranul parvenit(1735-
1736), scrisa: de Marivaux, erau descrieri vivace
ale yietii truditorilor, In vreme ce Manon
Lescault (1731) a lui Prevost era impregnat de
sentimentalisme. Toate acestea reflectau reali-
ta:tile societa:tii franceze, lnvechite, statice ~i
monarhiste ale secolului al XVlII-lea.
Revolutia din 1789 a lnla:turat aceste tend-
inte. La lnceput, se pa:rea ca: exista: posibili-
tatea rena~terii societa:tii, cu eradicarea tarelor
~i a injustitiei considerate a fi impedimentele
ce sta:teau In calea progresului uman.
Revolutia a avut loc ~i s-a sfar~it f~ra: ada o
dovada: concreta: ca: oamenii s-ar fi apropiat,
catu~i de putin, de starea de perfectiune.
Vechile certitudini au dispa:rut fa:ra: ca a1tele
noi sa: le lnlocuiasca:. Din aceasta: cauza:, la
lnceputul secolului al XIX-lea, societatea
franceza: era lntr-un haos total ~i, pe acest fun-
dal, scriitorii contemporani au lncercat sa: dea
un sens noii ordini sociale.
Transformarile sociale
Au existat ~i alti factori care au avut o impor-
tanta: deosebita: asupra evolutiei literaturii In
acest nou secol. Revolutia industriala:, apa:ruta:
mu1t mai tarziu decat In Anglia, dupa: 1830, a
adus dupa: sine nenuma:rate schimba:ri accele-
rate atat economice cat ~i tehnologice. Lafel
ca In Anglia, dezvoltarea marilor centre
urbane declan~ate de aceste schimb~ri a creat
noi clase de investitori, bancheri, di1:'ectori,
muncitori ~i o clas~ de mijloc. Tensiunile
politice ~isociale pe care acestea le-au produs
au culminat cu momentele revolutionare ale
anilor 1830, 1848 ~i 1871.
jncetul cu lncetul, Parisul a devenit capita-
la european~ a distractiilor ~i a artelor. Cu
limba francez~ ca limb~ uzual~ 1n diplomatie
~i ca principal~ limb~ strnin~ a oamenilor edu-
cati, scriitorii francezi au dispus de un public
In afara granitelor m~lt mai numeros decat cei
din oricare alta: tarn.
Aparitia c~ilor ferate a ajutat r~spandirea
literaturii franceze ~i standurile de c~rti plasa-
te In g~ri au dus la cre~terea vanz~rii roma-
nelor. Publicatiile ieftine care au lnceput s~
aparn prin anii 1830, includeau romane 1n foi-
leton scrise de cei rnai renumiti scriitori ai
149

ROMANCIERII FRANCEZI AI SECOLULUI AL XIX-LEA
zilei. Clasa mijlocie (burghezia) In cre~tere era
avi~ de literatura care reflecta marea varie-
tate a noii societati aflate In dezvoltare.
Principalul curent literar al secolu.lui a avut
ecou ~i In celelalte ta:ri ~i se sitli:l undeva Intre
romantism ~i realism, care la sfar~itlil secolu-
lui avea sa: ia o forma: extrema:, natliralismul.
Numero~i scriitori au combinat el~mente care
apartineau ambelor curente.
Obsesiile
Opera lui Stendhal (pseudonimul lui Henri
Beyle, 1783-1842) ~ dova~ nu doar de rea-
lism, ci ~i de natliralism. Scrierile sale includ
autobiografia, scrieri de ca:la:torie, eseuri
despre muzica:, pictura: ~i p"olitica:, dar ~i mari
romane -Ro$u $i Negru (1830) ~i Mdndstirea
din Parma (1839). Un al treilea roman renu-
mit, Lucien Leuwen, a rnmas neterminat $i nu
a fost publicat pana: In anul 1894, la o
juma:tate de secol dupa: moartea autorului.
Romanele lui Stendhal abunda: In teme ~i
trnsa:tliri specifice, Indeosebi cea a tana:rului
ba:rbat talentat ~i atnbitios, urma:rit de obsesii
care 11 pun In conflict cu societatea. Cu toate
ca: era francez, Stendhal ~i-a petrecut multi ani
In ltalia un4e a ga:sit multa vitalitate, spon-
taneitate ~i pofu1 de viata:, tra:sa:turi care dupa:
pa:rerea autorului lipseau din societatea mult
mai conformista din Franta.
Aceste trnsa:turi, de chintesenta: romantica:, :9.
sunt caracteristice tlitliror eroilor ~i eroinelor ~
O Lui Honore de
Balzac ii placea
foarte mult sa par-
ticipe la eveni-
mentele mondene.
Aceasta schi,a in
acuarela il prezinta
pe Balzac (in partea
stanga) alaturi de
actorul Frederick
Lemaitre ~i de
Theophile Gautier .
un personaj roman-
tic ~i autor al multor
poezii ~i nuvele pre-
cum ~i al unor lucrari
de critica de arta.
O O ilustrare la
Mclnclstirea din
Parma (1839),
romanul lui
Stendhal. Eroul aces-
tui roman, Fabrice
del Congo, este
prins in intriga ~i
scandalurile vie1ii de
la curtea din Italia
pana la retragerea
lui la manastirea din
Parma. Stendhal a
fost puternic influ-
en1at de spontanei-
tatea ~i frumuse1ea
pe care le-a intalnit
in Italia.
lui Stendhal, 1n lupta de a-~i mentine inte-
gritatea intr-o lume in~ela:toare, plina: de incer-
titudini. Romantismul autorului se rega:se~te
nu doar 1n caracterul pasional al pe~onajelor
sale ci ~i 1n situatiile melodramatice 1n care le
plaseaza:. Julien Sorel, eroul principal al ro-
manului Ro$u $i Negru, pierde tot ce avea ~i
sfa~e~te pe e~afod in incercarea de a-~i ucide
fosta iubita:. jn Mandstirea din Farma,
dragostea din cercurile aristocrate ~i intriga din
inaltele cercuri politice l-au prins 1n mreje pe
eroul principal, Fabrice del Dongo, deter-
minandu-l sa: se retraga: la o ma:ru1stire, 1n
Parma. Stendhal era insa: ~i un rationalist ~i fer-
voarea intregii actiuni este descrisa: cu lucidi-
tate, dar ~i cu o u~oara: ironie afectuoasa:.
Romant.ismul
Honorede Balzac (1799-1850) a fost unul din-
tre cei mai prolifici romancieri francezi. La fel
ca ~i operele lui Stendhal, lucra:rile lui Balzac
abunda: in situatii dramatice, evenimente ~i
personaje caracteristice romantismului.
Lumile pe care le creeaza:, ora~ele, stra:zile,
casele, mobilierul ~ichiar imbra:ca:mintea per-
sonajelor sale, manierele sociale care existau
sunt insa: observate cu foarte multa: atentie, cu
multe detalii precise, chiar fizice, ceea ce pre-
vestea opera literara: a reali~tilor.
Aceasta: reflectare plina: de acuratete a
tuturor aspectelor societa:tii franceze contem-
porane nu mascheaza: insa: critica lui Balzac
fata: de societate, o critica: care izvora:~te din
antipatia pe care o avea fata: de la:comie,
materialism ~i lipsa de umanism.
La Comedie Humaine, Comedia Umana:,
reprezinta: probabil cea mai mare realizare a
150

Alexandre Dumas, cunoscut sub numele de
"tat:ll" (1802-1870), care au urmat tehnica lui
Scott de utilizare a unui decor dintr-o epoca
trecuta pentru a-~i incadra propria viziune
asupra societatii contemporane lor.
In Coco$atul de la Notre-Damf! (1831),
Hugo utilizeaza decorul Parisului medieval, o
lume cu certitudini cre~tine ~i personaje sim-
ple, cum ar fi Quasimodo, clopotarul coco~at,
pentru a-$i dezvalui parerea asupra prob-
lemelor morale ale societatii. in Les Miserables
(1826) actiunea se petrece in Franta contem-
porana cu autorul $i eroul principal. Jean
Valjean lupt:l din rasputeri pentru a duce O
viata onest:l, in ciuda prejudecatilor societatii,
demonstrand ~stfel credinta lui Hugo in biru-
O O ilustra'ie la
romanul Les
Miserables ( 1862) de
Victor Hugo. Tema
principala a acestui
roman vast ~i
complex este lupta
omului impotriva
raului. Descrierea
lumii interlope
pariziene a asigurat
romanului un succes
imediat.
O Reputa'ia lui
Flaubert, un roman-
cier lent ~i foarte
preten,ios, se dato-
reaza mai ales celor
doua capodopere ale
sale, Madame Bovary
~i Educafie
sentimentalo.
..~~0
~…
O Cariera de scri-
itor a lui Honore de
Balzac a fost adesea
marcata de dificulta,i
financiare. in ciuda
succesului ~i a popu-
larita,ii romanelor
sale.
O O ilustrare la
romanul Le pere
Gor;ot. al lui Balzac.
Un batran traie~te in
saracie pentru a-~i
putea intre~ine cele
doua fete fara a-~i
da seama ca ele il
exploateaza.
:2
"5"'
inta individului confruntat cu situatii cople~i-
toare. Povestea lui Jean Valjean despre degra-
darea uman:l, umilint:l ~i, infinal, despre izb:l-
vire este o parabol:l a c:ll:ltoriei spirituale a
omului. Cu toate romanul utilizeaz:l stilizarea
~i exagerarea care se reg:lse~te adesea in
opera lui Dickens, in intregul lui, romanul
eman:l o emotie adev:lrat:l, caracteristic:l
intregii opere a lui Hugo.
Dumas
Piesele lui Alexandre Dumas sunt probabil
mai importante pentru istoria literaturii
franceze decat romanele pe care le-a scri5,
ins:l autorul a rnmas celebru pentru cele dou:l
romane romantice: Cei trei mU$cbetari (1844)
~i Contele de Monte Cristo (1844-1845). De~i
opera lui este maiputinimportant:l din punct
de vedere social sau filosofic decat lucrnrile
multor alti romancieri, vioiciunea personajelor
~i veridicitatea evenimentelor istorice a captat
imaginatia atat. a contemporanilor autorului
cat ~i a cititorilor de mai tarziu.
Fiul lui Dumas, tot Alexandre, cunoscut
sub numele de "Dumas fiul" (1824-1895), era
un copil nelegitim, fapt care i-a provocat o
mare suferint:l de-a !.ungul intregii sale vieti.
La fel ca tat:lllui, el a fost in primul rand dra-
maturg, de~i tonul pedagogic al operelor sale
nu este pe gustul unui public modern. Totu~i,
piesa Dama cu camelti (1852),dupa romanul
cu acela~i titlu publicat in. 1848, i-a adus
celebritatea. Piesa a fost sursa de inspiratie
pentru opera Traviatade Verdi. Lucr:lrile lui
Hugo, Dumas tatal ~i Dumas fiul sunt o
reactie la traditia romantica care le-a precedat,
cu toa~e ca unii predecesori au utilizat adesea
un mod de abordare mai realist, plasand ac-
tiunea dramelor romanticein acest context.
Reprezentantii realismului considerau ca
nu doar descrierea decorurilor trebuia sa
reflecte realitatea contemp9rana ci ~i perso-
najele ~i preocuparile lor cotidiene.
Tranzi~ia
Madame Bovary (1857), roman scris de
Gustave Flaubert (1821-1880), este o tranzitie
intre romantism ~i realism. Subiectul naratiu-
nii, adulterul dintr-un mic sat din Normandia,
este tratat intr-o manier:l riguros realista,
foarte minutioasa, ceea ce-i confera o mare
putere descriptiva. Tentativa deliberata a lui
Flaubert de a investiga realitatea obi~nuita cu
foarte multa afectiune a conferit un impact
mai putemic romanului. Povestea Emmei
Bovary , incercarile sotiei unui doctor de
provincie de a scapa de monotonia sordida a
propriei vieti printr-o serie de aventuri
amoroase, are ca punct culminant sinuciderea
eroinei. Flaubert nu prezinta doar zadamicia
]~1
lui Balzac. O sene fonna~ din aproape o su~
de romane ~i povestin, scrise in mai putin de
doua:zeci de ani, Comedia Umana: este
Impa:rti~ in doua: man pa:rti: Etudes de Moeurs
(Studii de moravuri) ~i Etudes Pbilosopbiques
(Studii filosofice), avand Etudes de Moeurs
Impa:rti~ in continuare in grope ca scenes de
la Vie Privee (Scene din viata privata:) ~i
scenes de la Vie Parlsienne (Scene din viata
pariziana:).
Tehnica utiliza:rii repetate a unor persona-
je, care se cunosc unele pe altele, ofera: iluzia
uni~tii pentru intreaga opera:. Boga:tia imagi-
natiei lui Balzac, veridicitatea personajelor ,
scenele din viata cotidiana: ~i acuratetea cu
care sunt descrise mediile In care personajele
tra:iesc au fa:cut din Comedia Umana: opera
cea mai impresionanta: a lui Balzac. in prefata
la aceas~ sene, autorol af1fffia: ca: rolul roman-
cierolui este asema:na:tor cu cel al zoologului
care descrie ~i apoi analizeaza: stroctura reg-
nului animal. Marea varietate de tipologii pe
care a acopent-o este, cu siguranta:,in tenneni
literari ~i umani, echivalentul multor studii
contemporane asupra lumii animale.
Romanele istonce romantice ale scriitoro-
lui scotian Sir Walter Scott (1771-1832) au
reprezentai o sursa: de inspiratie pentro multi
romancieri din restul Europei. Printre ace~tia
se numa:ra: ~i Victor Hugo (1802-1885) ~i

ROMANCIERII FRANCEZI AI SECOLULUI AL XIX-LEA
O O ilustra,ie la Ce
Cochon de Morin,
care a aparut pentru
prima data in
1893. Nuvelele lui
Maupassant au pre-
luat preocuparile
majore ale lui
Flaubert: ipocrizia
sociala ~i
pre,iozitatea.
O Un afi~ publicitar
al romanului
Germinal (1885) al
lui Zola, publicat
pentru prima oara in
revista Les Romans
Celebres. in aceasta
lucrare Zola evoca
via~a unei comunita~i
miniere inrobita de
industrializare.
O Un portret a! !ui
Zola, realizat de
Manet. in majorita-
tea scrieri!or sale,
Zola a cautat sa
ana!izeze ~i sa expli-
ce influen,a mediului
inconjurator ~i a
eredita,ii asupra
comportamentu!ui
uman.
O Tabloul Bciutorul de absint al pictorului
Degas abordeaza realismul social, preferat de
mul~i scriitori ai secolului al XIX-Iea.
iluziilor sentimentale sau patosul c~u~rii
dragostei ci atac~ $i societatea in care filisti-
nismul nu las~ loc individuali~tii sau aspira-
tiilor umane.
Guy de Maupassant (1850-1893) a fost dis-
ciPOlul lui Flaubert $i chiar finul de botez al
acestuia. Romanele lui, dar mai ales nuvelele
au preluat preocuparea lui Flaubert fa~ de
vulgaritate, pretiozitate $i ipocrizie. Cea mai
mare parte a societ~tii era privi~ cu un ochi
brutal, chiar sardonic. Tonul general este
pesimist $i se refera: la z~d~micia vietii. in
intreaga oper~ a lui Maupassant, singurele
personaje descrise' cu o anumit~ intelegere
sunt s~racii sau surghiunitii societ~tii.
Cu tot scepticismul fat~ de durabilitatea
relatiilor umane, opera lui Maupassant
reprezint~ o privire foarte dura: $i insisten~
asupra caracterului sordid $i a disper~rii care
se ascunde in spatele a$a-numitei societ~ti
"politicoase". Autorul duce doctrina realismu-
lui pan~ la forma sa extrem~, naturalismul.
Sordidul
Emile Zola (1840-1902) utilizeaz~ $i el
numeroase personaje frivole, cum sunt cele
ale lui Maupassant, pentru a descrie aspectele
cele mai sordide ale vietii franceze. Diferenta
dintre cei doi scriitori cons~ ins~ in modul ..
diferit de abordare a rolului romancierului. ]
Dac~ Maupassant era de obicei multumit doar
s~ observe, ~ descrie $i rareori s~ condamne,
Zola prelua toate aceste elemente $i incerca
s~ le integreze idealurilor sale vizionare.
La fel cum Balzac a utilizat teoriile ZOO-
logului Geoffroy Saint-Hilaire pentru a de-
monstra aflni~ti1e dintre lumea uman~ $i cea
animal~, Zola a c~utat o baz~ teoretic~ pentru
lumea fictiv~ a romanelor sale in lucra:rile fizio-
logului Claude Bernard $i ale geneticianului
Prosper Lucas. Folosind teoriile acestora, Zola
a incercat s~ dezvolte ideea romancierului ca
observator $tiintific. El a incercat s~ dezva1uie
$i efectul pe care il poate avea mediul $i eredi-
tatea asupra personajelor. Nu se pot pune
multe baze pe acest mod de abordare "$tiinti-
152
Arta $i omul 43 -PICTORII REALISTI FRANCEZI Istorie Universal~ 56 -REVOLU11A FRANCEzA
fica:". Profesia de romancier ~i cea de cerceta:tor
sunt doua: profesii complet diferite. Roman-
cierul detineuncontroluJ..asupra evolu!;iei per-
sonajelor ~i a evenimentelor, pe care cerce-
ta:torul ~tiintific nu-l are. jn plus, disciplinele pe
care se baza Zola erau in stadiu incipient ~i
adeva:rul ~tiintific al unelor teorii era indoie1nic.
Multe dintre aceste preocupa:ri sunt pre-
zente in romanele care destriu viata clasei
muncitoare ~i care compun seria lui Zola inti-
tulata: Familia Rougon-Macquart (1871-1893).
jn romanul 1be Dram Shop (1877) autorul
relateaza:cu cu mult patos destra:marea unei
familii care tra:ie~te in mahalalele pariziene. jn
pamantul (1887) Zola descrie dorintele pri-
mare ale t~ranului, izvorite din relatia lui
strans~ cu p~mantul. Chiar dac~ teoriile lui
Zola au tendinta de a realiza un tablou fatalist
al vietii umane, acest tablou este complicat cu
elemente vizionare ~i mitice, ca de exemplu
mina din romanul Germinal care pare s~ aib~
o monstruoas~ viat~ proprie.
Zola reprezint:l, cu siguran~, trecerea de
la preocuparea pentru relatiile individuale ale
personajelor cu lumea inconjur:ltoare -atat
de important~ in opera lui Stendhal, Balzac ~i
Flaubert -la o generalizare, prin care intere-
sele individului las~ loc celor de grup. Din
acest motiv, Zola a fost denumit "poet al
multimii".