– In esenta , Coreea de Sud si Coreea de Nord sunt doua natiuni ce au aceeasi matrice culturala (religie, limba, istorie, traditie, valori etc.)… [615877]

COREEA
DE SUD COREEA DE
NORD
Management comparat
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Managementul Organizatiei
Masterand: [anonimizat] , Coreea de Sud si Coreea de Nord sunt doua natiuni ce au
aceeasi matrice culturala (religie, limba, istorie, traditie, valori etc.) insa,
comparativ, difera sistemul de management ;

– In Coreea de Sud functioneaza pluripartitismul si se aplica principiile
economiei capitaliste, ceea ce a insemnat, in acelasi interval de timp, un nivel
ridicat de trai pentru populatie si o pozitie de invidiat in competitia globala
dintre tari;

– In Coreea de Nord functioneaza un singur partid si se aplica principiile
economiei centralizate, ceea ce a condus, in circa o jumatate de secol, la o
situatie economica catastrofala, populatia fiind la limita subzistentei .

Alaturi de strategiile gandite la nivel macroeconomic, managementul
intreprinderilor/firmelor coreene este unul dintre factorii ce explica succesele
inregistrate de Coreea de Sud in ultima perioada ; in esenta, managementul
la nivel microeconomic s-a inspirat profund din managementul nipon, cel
american si cel european .

Filosofia dominanta in Coreea de Sud timp de aproximativ 5 secole
(sfarsitul sec. IV – inceputul sec. XX),Confucianismul, si-a pus amprenta si
asupra managementului intreprinderilor/firmelor coreene, mai ales prin
sistemul sau de valori si prin modelul comportamental pe care il promoveaza
aceasta doctrina filosofica . In timpul ocupatiei japoneze( 1910 -1945 ),
managementul coreean a fost influentat de principiile/practicile
managementului nipon ; se poate afirma ca o buna parte din succesul acestei
tari in competitia globala se datoreaza "ocupatiei" japoneze ; in perioada
imediat urmatoare celui de-al Doilea Razboi Mondial, companiile/firmele
coreene au devenit receptive si la elemente ale managementului occidental,
mai ales din SUA. Sub actiunea acestui complex de factori s-a conturat in
Coreea de Sud un sistem propriu de management cunoscut sub denumirea
de management de tip K (K-type management ).

Populația Coreei de Sud este de 50.004.441 de locuitori, fiind
totodată printre statele cu cele mai mari densități din lume . Populația este
compusă în special din coreeni iar minoritățile cele mai mari
sunt chinezi , japonezi și mongo li.
Peste 80% din populația Coreei de sud locuiește la oraș.

Coreea de Nord este una dintre cele mai totalitare natiuni din
lume

Principiul călăuzitor al regimului de la Phenian este doctrina
Juche , tradusă prin ”încredere în sine și autodepășire ” și adoptată în
1972 . Juche a înlocuit marxism -leninismul ca ideologie oficială în
constituția nord-coreeană , iar în constituția revizuită din 1998 au fost
eliminate toate referințele la marxism -leninism . Doctrina Juche a
schimbat în ultimul deceniu economia Coreei de Nord .

Aproape jumătate din veniturile statului provin din comerțul
exterior, deși economia s-a dezvoltat modest în ultimul deceniu . Dacă în
trecut se considera că regimul dictatorial din Coreea de Nord poate să
supraviețuiască fără comerț internațional , în prezent nu mai este valabil .

Populația Coreei de Nord este de aproximativ 24 milioane de locuitori și
este una dintre cele mai omogene etnic și lingvistic din lume, cu un număr foarte
mic de chinezi, japonezi, vietnamezi, sud -coreeni și expatriați europeni.
. Minoritatea principală o formează chinezii.
Conform CIA World Factbook, speranța de viață în Coreea de Nord a fost
63,8 ani în 2009 , o cifră aproximativ echivalentă cu cea
din Pakistan și Myanmar și ușor mai scăzută decât în Rusia . Mortalitatea
infantila s-a situat la un nivel ridicat de 51,3 la 1000 de nașteri, aceasta fiind de
2,5 ori mai mare decât cea a Chinei, de 5 ori cât cea a Rusiei și de 12 ori cât cea
din Coreea de Sud.
Potrivit UNICEF în „Starea copiilor lumii 2003 ” Coreea de Nord s-a
clasat pe locul 73 (având cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă), între
Guatemala (72) și Tuvalu (74). Rata totală de fertilitate din Coreea Nord este
relativ scăzut și a fost de 2,0 în 2009 , comparabilă cu cea a Statelor Unite și cea
a Franței .
Rata natalității: 15.54%
Rata mortalității: 7.13%
Rata fertilității: 2.1 copii născuți/femeie

Câteva aspecte pentru a înțelege diferența dintre
Coreea de Nord și Coreea de Sud.

1. Dinastie versus democrație
Începând din anul 1948 , Coreea de Nord a avut doar trei lideri, în schimb,
Coreea de Sud a avut 12.
2. Acces la tehnologie
Doar 3,2 milioane de oameni din Coreea de Nord au telefon mobil, adică unul
din zece oameni . În schimb, în Coreea de Sud, sunt 58,9 milioane de persoane
care dețin un astfel de aparat .
3. Starea drumurilor
Coreea de Nord are circa 25.554 kilometri de drumuri . Dintre acestea, doar 3%
sunt pavate, echivalentul a 724 km. În Coreea de Sud, 99% este procentul
drumurilor pavate .
4. Exporturi
Coreea de Nord depinde de exporturile de cărbune pentru a-și menține
economia pe linia de plutire . În schimb, în Coreea de Sud este vorba despre
circuite integrate .

Câteva aspecte pentru a înțelege diferența dintre
Coreea de Nord și Coreea de Sud.

5. Speranța de viață în Coreea de Nord este de 70 de ani, iar în Coreea
de Sud de 85 de ani.

6. Spre deosebire de Coreea de Nord, Coreea de Sud este una dintre
cele mai dens populate țari din lume . Chiar și ĩnainte de a fi divizată,
peninsula era populată inegal, cu un număr mai mare de locuitori ĩn sud
decãt in nord. Acest dezechilibru demografic a fost accentuat și de
divizarea Nord -Sud, cand milioane de refugiați au pornit spre sud.
Populația Coreei de Nord este de 24.7 milioane, în timp ce în cea de Sud
este de 48.9 milioane,

7. Chiar și fizicul este diferit între nord-coreeni și sud-coreeni .

Istoria comuna Koryo -“tãramul unei frumuseți deosebite
*Anul 2333 i.Hr. este considerat de coreeni inceputul legendarului imperiu Choson .
Vechiul Choson din Tinutul Zorilor –nord-vestul de azi al Coreei ar fi primul imperiu
din regiune .
*In jurul primului an d.Hr. erau trei regate : Koguryo in nord, Paekche in sud si Silla in
sud-est. Regatu Kaya , cu 6 principate , se ĩntinde in sud.
*La mijlocul secolului VII, aceste regate s-au unit ĩn primul imperiu al marelui Silla’
*Fostul lider rebel Wanh Kon (877-943) s-a autodeclarat rege al regatului Koryo (918-
1392 ). De la numele “Koryo ”, ce inseamna tãramul unei frumuseti deosebite , deriva
denumirea de Coreea .
*Dinastia Y(1392 -1910 ), ultima care a condus Coreea , a numit imperiul Choson . Sub
dinastia Yi a fost ĩnfiintat un stat civil dupa model chinez si confucianismul a fost
introdusã doctrina de stat. Imperiul a atins apogeul cultural in secolul XV.
*Ĩn 1905 , Coreea a devenit protectorat japonez , iar in 1910 a fost anexată de
Japonia .
*Ĩn această perioadă de ocupație japoneză, care a continuat pãnă ĩn 1945 , japonezii
au exploatat resursele si muncitorii coreeni și au incercat sa distrugă identitatea
culturală coreeană . Ĩn 1919 , eforturile coreenilor de a forma o mișcare de
independență au fost suprimate brutal .

Divizarea Coreei
*Dupa Al Doilea Război Mondial, aliații victorioși au impus ca Japonia să se
retragă,iar Coreei sa i se acorde independență . Totusi, in 1945 , trupele sovietice au
invadat nordul Coreei, ĩn timp ce trupele americane,sudul .
*Nordul ĩmpotriva Sudului -războiul din Coreea
*Pe 25 iunie 1950 , soldații nord-coreeni au avansat dincolo de paralela de 38” și s-au
miscat rapid către sud: acesta a fost ĩnceputul razboiului, care a durat pãnă in 1953 .
Cu ajutorul trupelor Națiunilor Unite(susținute de o rezoluție a Consiliului de
Securitate din 27 iunie 1950 ), sub conducerea SUA, nord-coreenii au fost ĩmpinși
spre granița manciuriana . Cu ajutorul forțelor chineze, au reușit totusi sa recaștige
controlul asupra nordului Coreei .
*După război
Continuând relațiile strânse cu Occidentul, Coreea de Sud a dezvoltat o economie
puternică, iar în ultimele decenii a făcut pași importanți spre o democrație totală .
Între timp, Coreea de Nord a rămas izolată, mai ales după prăbușirea Uniunii Sovietice
în 1991 , și nedezvoltată economic . De asemenea, a devenit un stat polițienesc condus
de o singură familie timp de trei generații .

Caracterizarea contextului cultural prin prisma abordarii Gert Hofstede
Distanța față de putere
Koreea de Nord are aici un scor foarte ridicat , care indică acceptarea unei
ordini ierarhice, în care toată lumea are locul său, ce nu necesită vreo justificare
ulterioară . Ierarhia într-o organizație este privită ca reflectând niște inegalitățile
inerente, centralizarea este populară, subordonații așteaptă să li se spună ce să facă
și șeful ideal este un autocrat binevoitor . In schimb ,
In schimb , Coreea de Sud, cu un scor de 27 (DFP) se situeaza intre tarile
cu cultura democratica .

Individualismu l
Atat Coreea de Sud, cat si Coreea de Nord , sunt considerat e societat i
colectivis te. Acest lucru se manifestă printr -un angajament strâns, pe termen lung, fie
că grupul este familia, familia extinsă sau relațiile extinse . Loialitatea într-o cultură
colectivistă este primordială, și prevalează asupra majorității celorlalte norme sociale
și reglementări . Societatea încurajează relațiile puternice în care toată lumea își
asumă responsabilitatea pentru ceilalți membri ai grupului lor. În societățile
colectiviste infracțiunea atrage rușinea și alterarea imaginii, relațiile angajator/angajat
sunt percepute în termeni morali (ca o legătură de familie), deciziile de angajare și
promovare țin seama de grupul angajatului, managementul este unul de gestionare a
grupurilor .

Caracterizarea contextului cultural prin prisma abordarii Gert Hofstede
 Masculinitate /Feminitate
Koreea de Sud este considerată o societate relativ feminină . În țările feminine
accentul este pus pe “muncim pentru a trăi”, managerii depun eforturi pentru
consens, oamenii apreciază egalitatea, solidaritatea și calitatea în viața lor
profesională . Conflictele sunt rezolvate prin compromis și negociere .
In Koreea de Nord, aceasta dimensiune culturala este suprimata de regimul
politic .

Evitarea incertitudinii
Si la aceasta dimensiune se remarca diferente semnificative intre cele doua
tari.
– Koreea de Sud – o mai mare toleranță față de diversitatea de opinii .
-Coreea de Nord – mențin e codurile rigide de credință și conduită, nu tolereaza
ideile noi. În aceasta cultur a este o nevoie emotionala de reguli (chiar daca acestea
nu par a funcționa vreodată), timpul înseamnă bani, oamenii au o nevoie interioara
de a fi ocupați și de a lucra din greu, precizia și punctualitatea sunt norma, inovația
poate fi respinsă, siguranța este un element important în motivația individuală .

Orientarea pe termen lung
Populatia din ambele tari, prețuieste tradițiile și angajamentele pe termen lung.

Distinctia majora intre cele doua tari o
reprezinta sistemul de management

Sistemul de Management – Subsistemul decizional

Particularitati ale procesului decizional in companiile
sud coreene :

*In general, seful companiei, aflat in pozitia de CEO are o libertate ampla in a
impune decizia de sus in jos, insa tot el este primul responsabil pentru efectele
deciziei ; acest mecanism impus din varful piramidei se regaseste la toate nivelele
din organigrama ; in virtutea valorilor culturale proprii, seful ierarhic ramane
responsabil pentru "binele" intregului grup condus ;
*Subordonatii accepta in mod benevol pozitia autoritara a sefului, existand un
anumit respect indus de matricea culturala proprie fata de stat/autoritate ; totusi,
fiecare salariat are dreptul sa formuleze propuneri, sa isi exprime opiniile cu
privire la aspectele importante din viata companiei ; se ajunge treptat la o
forma de adoptare a deciziei prin consens, forma apropiata de managementul
japonez ;
*Fiecare decizie pe chestiuni majore, fiecare strategie la nivel de top management
este gandita indelung pana la momentul adoptarii ; din momentul adoptarii deciziei
aplicarea ei este insa relativ rapida ; din acest punct de vedere, situatia este
comparabila cu cea din managementul nipon, in sensul ca perioada de
planificare/fundamentare a deciziei este mai lunga decat perioada
de aplicare/executare a deciziei .

Sistemul de Management – Subsistemul decizional

Particularitati ale procesului decizional in companiile
nord coreene :

Procesul decizional , in Coreea de Nord este influentat de sistemului
politic ;
Deciziile sunt luate de sus in jos;
Deciziile sunt acceptate de subordonati In mod obligatoriu .

Sistemul de management – Subsistemul organizatoric

Organizarea structurala in firmele sud-coreene

Organizarea structurala reflecta, intr-o anumita masura, valorile culturii
coreene, matricea culturala a acestei tari, tipul de filosofie/religie predominanta
in plan social ; pe fundamentul cultural invocat, firmele coreene au aplicat treptat
reguli/practici proprii de management, practici prin intermediul carora au reusit
sa se impuna rapid in competitia cu Europa si/sau SUA.
Intre diverse particularitati ale organizarii structurale din firmele sud-coreene
amintim
*un grad ridicat de formalizare, evidentiat prin faptul ca luarea unor decizii
majore, mai ales de ordin financiar, necesita o multitudine de aprobari formale ;
*un grad inalt de centralizare/concentrare a autoritatii la nivelurile superioare
ale organigramei, explicat intr-o anumita masura si prin faptul ca in companiile
sud-coreene , in majoritatea cazurilor, managementul nu este separat de
patronat, proprietarii afacerii participand direct la conducerea companiei ;
*nivelurile ierarhice din organigrama sunt numeroase , din acest punct de
vedere, organigrama acestor companii se apropie semnificativ de situatia din
firmele americane si/sau europene ;

Sistemul de management – Subsistemul organizatoric
*controlul ierarhic vertical din partea compartimentelor functionale
(planificare, financiar, de personal etc.) este foarte puternic (se poate
vorbi de o dubla subordonare a unor compartimente/servicii aflete la
mijlocul sau baza piramidei );
*sarcinile individuale/zilnice ale salariatilor sunt precizate mai mult de catre
superior prin discutii directe cu subordonatii, in functie de context, si mai
putin prin descrierea postului ; remarcam ca organizarea de tip formal,
autoritar, birocratic se combina/mixeaza cu aspecte informale ce
flexibilizeaza procedurile urmate zilnic ;
*organizarea informala joaca un rol important in firmele sud-coreene, ca
urmare a faptului ca majoritatea salariatilor fac parte din diverse clanuri
(chiban ), de tipul unor cluburi constituite pe criterii de afinitate si/sau pe
baza relatiilor de rudenie ; remarcam ca principiul Confucianismului se
regaseste in organizarea firmelor sud-coreene, in sensul ca individul
ramane subordonat grupului, iar intre diverse grupuri/clanuri apare o
competitie puternica pentru a se impune in organizati e.

Sistemul de management – Subsistemul organizatoric
Organizarea structurala in firmele nord -coreene

Este de tip centralizat, încercând să producă îndeajuns de multă
hrană și produse de consum pentru cetățeni, dar fiind mai mult bazată pe
industria grea (siderurgică, constructoare de mașini, industrie chimică și
textilă), acest lucru nu este întotdeauna posibil .
De asemenea și agricultura ocupă un loc important în economia
Coreei de Nord . În cooperativele agricole se cultivă orez, porumb, orz și
legume .
Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care cărbune,
fier și magneziu pe care le exportă în cantități mari în Republica Populara
Chineza , cel mai important partener comercial al Coreei de Nord .
Dotarea industrială este mai veche, deoarece nu s-a investit în
retehnologizare și restructurare, multe dintre acestea rămase de la Uniunea
Sovietica

Sistemul de management – Managementul Resurselor Umane
Organizarea Resurselor Umane in
firmele sud-coreene
Este de remarcat faptul ca forta de munca in Coreea de Sud este
bine educata/calificata si ca exista o puternica conectare a activitatii de RU
cu ceea ce se intampla pe plan mondial ; una din cheile succesului sud-
coreean a constat in dublarea numarului de universitati la inceputul
anilor 60; in prezent educatia obligatorie tinde a fi extinsa pana la 15 ani, iar
circa 70% din forta de munca sunt absolventi ai studiilor universitare .
Statul acordă mare atenție educației, iar examenele importante
ale elevilor sunt evenimente naționale, respectate de întreaga societate
coreeană . Examenul de final de liceu, de exemplu, durează nouă ore și
este unul dintre cele mai grele teste din lume . În ziua evaluării se
suplimentează mijloacele de transport, iar majoritatea firmelor își încep
programul cu o oră mai târziu, pentru ca angajații să nu aglomereze
traficul .
Indeosebi in cazul companiilor mari si medii, salariatii sunt grupati
in trei categorii de baza :
*salariati din categoria top-managementului ;
*salariati angajati permanent, manageri si executanti ;
*salariati angajati temporar .

Sistemul de management – Managementul Resurselor Umane
Organizarea Resurselor Umane in
firmele sud-coreene
In ceea ce priveste criteriile de salarizare, de recompensare si
promovare a salariatilor spre varful piramidei, firmele sud-coreene tin
seama indeosebi de vechimea in organizatie si performanta obtinuta pe
post; sansele de promovare pe posturi din structura organigramei includ,
alaturi de vechime si performanta, aspecte precum tipul de personalitate,
relatiile de familie, universitatea absolvita si regiunea de origine .
Salariatii sud-coreeni isi schimba frecvent locul de munca, de la o
companie la alta, atunci cand un manager important isi schimba compania,
se intampla frecvent ca un numar de subordonati sa il urmeze la noua
firma .
De la inceputul anilor 90 recrutarea managerilor profesionisti se
realizeaza doar din cadrul unor grupuri de elita, in timpul exercitarii activitatii
in cadrul companiei acesti manageri profesionisti isi stabilesc o serie de
relatii atat in cadrul companiei cat si in afara acesteia, relatii care, in
contextul coreean, joaca un rol foarte important in derularea afacerilor ;

Sistemul de management – Managementul Resurselor Umane
Organizarea Resurselor Umane in firmele
nord -coreene

În Coreea de Nord, etica muncii (laolalta cu celelate tipuri de etică )
nu conține nici un fel de componentă analitică . Era o combinație de
sloganuri si recomandări menită sa statueze „corectitudinea politică “ a
vremii în raporturile de muncă si în viața socială .
La nivelul ideilor conținute , întreaga etică a muncii se poate rezuma
la subordonarea necondiționată față de superiorii ierarhici și a tuturor în fața
înțelepciunii conducatorului politic .
In acest context, performantele ecnomice sunt modeste , in ciuda
faptului ca forta de munca are un nivel inalt de educatie si calificare .
Statul repartizeaza un loc de muncă și o datorie muncitorească
fiecăruia , negocierea muncii nefiind curente , deoarece sfera politică și
economică prezenta o rezistență față de acestea .

Concluzii

Comparatia dintre Coreea de Sud si Coreea de Nord, doua
tari ce au aceeasi matrice culturala (religie, limba, istorie, traditie,
valori etc.), demonstraza importanta majora a managementului in
dezvoltatea economica .

Bibliografie :

https ://ro.wikipedia.org
https ://www.economica.net
https:// www.wall -street.ro
https ://www.historia.ro
https ://www.ziare.com
http://adevarul.ro /
https:// www.digi24.ro