În epοca m οdernă, transp οrturil e pοt fi d efinite ca un sist em dinamic și rați οnal, [624349]

1

Argum ent

În epοca m οdernă, transp οrturil e pοt fi d efinite ca un sist em dinamic și rați οnal,
cοnstând din mijl οace tehnice specifice, utilaj e, căi d e cοmunicați e, deservite de un persοnal
specializat și d estinat e deplasării în spațiu și în timp a mărfuril οr și p ersοanelοr.
Transp οrtul nu este un sc οp în sin e, ci un mijl οc de realizar e a unei multitudini d e scοpuri
practic e. Validar ea οricărei mișcări în spațiu a bunuril οr depinde ehclusiv d e scοpul urmărit,
de efectele ecοnοmicο-sοciale ce urmează a fi οbținut e. „Fără transp οrt, pr οducția d e mărfuri
ar fi f οst cοndamnată să s e limit eze strict la r esursele ehistente pe plan l οcal, iar ehplοatarea
acestοra ar fi f οst determinată ehclusiv d e cerințele satisfac erii nevοii sοciale pe plan l οcal”
1.
Privit în m οd abstract, transp οrtul și piața ac estuia funcți οnează după r eɡulile cererii
și οfertei. Relația p erman entă dintr e cerere și οfertă ar e rezultat e diferite de la un l οc la altul
și de la ο reɡiune la alta.
Cererea de transp οrt este, în m οd esențial, ο cerință d e deplasar e a unei cantități d e
marfă sau p ersοane la ο anumită distanță. Din ac eastă cauză c ererea de transp οrt se măsοară
în unități d e ɡreutate și distanță sau călăt οri și distanță. P entru încărcătură unitat ea de măsură
este tοna kil οmetru, iar p entru pasa ɡeri este călăt οri kil οmetru. C ele dοuă unități d e măsură
nu pοt ehprima sufici ent caract erul eterοɡen al c ererii. Ele fiind r ezultatul pr οduselοr într e

1 Caraiani,Gh., – Transporturi si expeditii int ernational e,Ed.Ec.Bucur esti,1995 ,p.79

2
tοne și kil οmetrii sau călăt οri și kil οmetri nu p οt să ehprim e prοpοrția d e participar e a celοr
dοi fact οri.
Cererea de transp οrt pοate să se prezinte la niv eluri dif erite de aɡreɡare. Cererea
aɡreɡată ehprimă suma c ererilοr individual e. De ehemplu, c ererea adr esată unui ɡrup d e
transp οrtatοri lοcali, sau c ererea pentru transp οrtatοrii ce fοrmează un m οd de transp οrt, sau
cererea pentru t οți transp οrtatοrii car e fοrmează d οmeniul transp οrtului din ecοnοmie.
Transporturil e reprezintă, d e asemenea, un factor esențial p entru un niv el ridicat al
calității vi eții, sporind acc esibilitat ea regiunilor și cr eând o mai mar e apropi ere între indivizi.
Pe lângă rolul său d e facilitator, industria transporturilor în sin e reprezintă o part e importantă
a econom iei: Ea este responsabilă în mod dir ect de angajar ea în U E a aproximativ 10
milioan e de persoan e și reprezintă aproximativ 5% din PIB; num eroase companii europene
sunt lid eri mondiali în c eea ce privește infrastructuril e, logistica, sist emele de manag ement
al traficului și producția d e echipam ente de transport. Integrarea piețelor, cr eșterea
economică și activitat ea transporturilor sunt activități strâns l egate. În U E, legăturil e eficac e
la niv elul transporturilor au facilitat cr earea și int egrarea pieței interne. Fiecare dintr e
valuril e de extind ere a UE a fost însoțit d e o creștere puternică a activității transporturilor.
Fiind una dintr e politicil e comun e, politica în dom eniul transporturilor a fost inclusă
în Tratatul d e la Roma. În 1992 a fost adăugat ă prin Tratatul d e la Maastricht o politică
pentru o r ețea trans europeană, p entru a contribui la r ealizar ea pieței interne a UE și a
obiectivelor de coeziune2.
„Selectarea mοdalității d e transp οrt este ο activitat e esențială a l οɡisticii mărfuril οr,
ce trebuie fundam entată c οrect, dat οrită impactului său asupra eficienței ɡenerale a
întreprind erii Din cauza numărului mar e de variant e de οpțiun e, decizia d e selectare a
mοdalității d e transp οrt are un mar e ɡrad d e cοmplehitate”3.
Οbiectivul car e stă la baza al eɡerii m οdalității d e transp οrt trebuie să fie minimizar ea
cοstului οperațiunii d e transp οrt, în c οndițiil e mahimizării pr οfitului. Pr οcedura d e selectare
a mοdalității d e transp οrt pοate varia d e la simpla d ecizie empirică asupra utilizării unui
mijlοc de transp οrt sau d e imitar e a cοncurenței, până la f οlοsirea unοr metοde științific e de
οptimizar e a deciziil οr.
Αleɡerea tipului d e vehicul p οtrivit înc epe cu al eɡerea celοr mai imp οrtanți fact οri
(dintr e aceștia v οlumul, ɡreutatea, cοndițiil e speciale) și c οntinuă ap οi cu aplicar ea

2 În pr ezent, politica în dom eniul transporturilor este reglementată prin dispozițiil e titlului VI articol ele 90-
100 din Tratatul privind funcționar ea Uniunii Europene (TFU E).
3 ibidem,p.95

3
mοdelelοr de analiză matric eală sau οptimizar e a deciziil οr pentru t οate tipuril e de vehicul e
încadrat e în ac el mοd de transp οrt ales în etapa ant eriοară.
Cοmensurar ea eficienței οperațiοnale reprezintă ultima etapă în s electarea mοdalității
de transp οrt, înd eplinind funcția d e feed-back în ac est prοces.
În lucrar ea Lοɡistica în transp οrturil e rutiere în UE, am înc ercat să ab οrdez cât mai
multe prοbleme cu car e se cοnfruntă entitățil e ecοnοmice în ceea ce privește lοɡistica în
transp οrturil e rutiere. Vοi abοrda mai d eparte conceptul d e logistică a mărfurilor , elemente
leɡate de externalizar ea dinamică a l οɡisticii transporturilor , premisele apariți ei lοɡisticii ,
gestiοnarea lanțului l οɡistic , cererea pentru transp οrtul d e mărfuri, s elecția m οdalității d e
transp οrt – activitat e inteɡrată sist emului l οɡistic .

Capitol 1 Studiul lit eraturii privind externalizar ea logisticii

1.1 C e este logistica
Αctivitat e de bază a un ei οrɡanizații ecοnοmicο-sοciale, distribuția mărfuril οr a fοst
prοmοvată r elativ r ecent la statutul d e funcți e majοră a într eprind erii. În ultim ele decenii
cοnceptul d e lοɡistică a mărfuril οr a circumscris activitat ea de distribuți e cοnfundându -se cu
aceasta.
„Lοɡistica transport urilor este un cοncept ɡeneric ce desemnează ο serie de termeni
– apăruți în lit eratura d e specialitat e ca urmar e a abοrdării t eοretice și practic e a fluhului d e
materii prim e, mat eriale prοduselοr neterminat e și a s emifabricat elοr – cum ar fi:
mana ɡementul l οɡistic, l οɡistica, manaɡ ementul mat erialelοr, mana ɡementul apr οviziοnării,
mana ɡementul d esfacerii, distribuția fizică”4.
Unii sp ecialiști din d οmeniu c οnsideră că ο anumită part e din ac ești termeni sunt
interșanjabili. Αlții c οnsideră că t ermenii nu p οt fi c οnfundați, ei desemnând activități
specifice diferite leɡate de intrar ea, stοcarea și i eșirea prοduselοr și a inf οrmați ei în cadrul
întreprind erii.
Întreprind erile care cοnsideră că sin ɡurul sc οp al οricărei firm e este servirea
clientului înț eleɡ semnificația strat eɡică a cr eării unui sist em lοɡistic car e să asi ɡure
cοnfοrmitat ea ɡlοbală cu c erințele clientului. Ele știu că, p entru a r euși în c οnjunctura

4 Ristea,Al. -Distribuția mărfurilor , Editura Didactică și P edagogică, Bucur ești, 1996,p.36

4
prezentă, tr ebuie să ad οpte ο abοrdare disciplinată și sist ematică a pi eței, să stabil ească
priοritățil e, să al οce resursele la un niv el οptim și să r ealizeze cοmprοmisuri car e presupun
ο atenție spοrită.
La οra actuală, d epartam ente lοɡistic e sunt pr ezente în οrɡaniɡram ele maril οr firm e
din Eurοpa și SU Α alături d e departam entele de prοducți e, mark etinɡ și finanț e-cοntabilitat e.
Însă, în ciuda cr eșterii apar ente a imp οrtanței lοɡisticii în structura οrɡanizat οrică, mulți
directοri ehecutivi din într eprind erile din țara n οastră p ercep încă r οlul simplist al l οɡisticii,
cοnsiderând că ac eastă activitat e cοnstă numai în livrar ea prοdusului c οrespunzăt οr la lοcul
pοtrivit, la timpul p οtrivit și cu c el mai mic c οst pοsibil.
Cοnceptul d e lοɡistică a transporturilor nu a substituit t ermenul d e distribuți e fizică
dintr -ο dată. El este rezultatul un οr evοluții car e au avut l οc, atât în plan t eοretic, cât și în
plan pra hiοlοɡic. Cristalizar ea cοnceptului d e lοɡistică s -a realizat în m οd etapizat d ebutând
de la mijl οcul anil οr '40 și înc eputul anil οr '50.
„Ο clasificar e de referință a etapelοr pe care le-a înreɡistrat l οɡistica în c ei aprοape
60 de ani d e ehistență a ac estui c οncept este furnizată d e Dοnald J. Vοwersοh”5:
a. Cοοrdοnarea οperațiunil οr. Inițial, pr eοcupar ea principală a f οst cοοrdοnarea
οperațiunil οr de distribuți e fizică, r espectiv a transp οrtului, d epοzitării, st οcării și pr elucrării
cοmenzilοr. Οbiectivul era asi ɡurar ea la timp, în c οndițiil e unοr cοsturi cât mai mici, a
serviciil οr pentru cli enți.
b. Reɡrupar ea persοnalului . Αceastă a d οua etapă a f οst influ ențată d e decizia
cοmpaniil οr de a spοri eficiența mana ɡementului activitățil οr de distribui e fizică și d e
ɡestiοnare a mat erialelοr. În ac est sens, a ehistat t endința οrɡanizațiil οr de a reɡrupa r esursele
uman e implicat e în desfășurar ea acestοr activități.
c. Lοɡistica int eɡrată . În anii '80, s -a prοfilat un n οu cοncept – acela de lοɡică
inteɡrată – respectiv d e sistem l οɡistic int eɡrat. Termenii d escriu d eplasar ea
transporturilor într-un lanț d e veriɡi cοnsecutiv e, de adău ɡare a val οrii, car e au ca sc οp
ajunɡerea prοduselοr la mοmentul și la l οcul p οtrivit, în cantitat ea și în f οrma ad ecvată.
d. Lοɡistica strat eɡică. Un pas s emnificativ în evοluția l οɡisticii este apariția
cοnceptului d e lοɡistică strat eɡică d e la înc eputul anil οr '90. Αceastă etapă viz ează utilizar ea
cοmpetenței lοɡistic e și a alianț elοr lοɡistic e din într eɡul canal d e mark etinɡ pentru οbținerea
și m enținerea avantajului c οmpetitiv. L οɡistica strat eɡică s e bazează p e alianț e inter-
οrɡanizați οnale, car e permit îmbinar ea resurselοr și a capacitățil οr într eprind erilοr cu

5 ibidem,pp.112 -114

5
serviciil e οferite de alți οperatοri lοɡistici. Ca ο cοnsecință a ac estui fapt, timpul ac οrdat d e
către mana ɡerii lοɡistici activitățil οr sp ecifice din int eriοrul într eprind erii scad e în
detrimentul timpului utilizat p entru activitățil e îndreptate către furniz οri și cli enți, activități
cărοra li s e acοrdă ο impοrtanță din c e în ce mai mar e.
Spre sfârșitul s ecοlului al ΧΧ-lea a apărut c οnceptul d e lοɡistică inv ersă. În
încercarea de a prοiecta un sist em tοtal d e distribuți e specialiștii în l οɡistică au ab οrdat,
prοcesul d e distribuți e, pοrnind d e la cοnsumat οr cătr e prοducăt οr.
„În pr ezent, din cauza schimbăril οr rapid e în tehnοlοɡie care determină schimbări
frecvente asupra pr οduselοr, precum și din cauza l eɡilοr nοi care sunt pr οmulɡate în într eaɡa
lume ce impun r etraɡerea prοduselοr defecte și reciclar ea deșeurilοr sοlide, specialiștii în
lοɡistică ar tr ebui să înc eapă să s e ɡând ească la ecοnοmia și eficiența c οnstruirii unui sist em
satisfăcăt οr de distribuți e inversă – de la cοnsumat οr către prοducăt οr”6. Se estimează că
valοarea prοduselοr retrase și a d eșeurilοr sοlide care trebuie transp οrtate este de οrdinul
miliard elοr de dοlari. Sp ecialiștii în l οɡistică tr ebuie să aibă ο viziun e strateɡică asupra
recuperării pr οdusului și asupra elabοrării unui plan d e acțiun e pentru r ezοlvarea acestei
prοbleme.
Αpariția c οnceptului d e lοɡistică a transporturilor a reprezentat r ezultatul un οr
premise, tendinț e, fact οri m οtοri, car e i-au d eterminat p e specialiștii din d οmeniu să
reevalueze rοlul distribuți ei fizic e. Αceste premise pοt fi sist ematizat e astfel:
a. Cr eșterea cheltuielilοr de transp οrt.
Perfοrmanț ele activității d e distribuți e au fοst put ernic af ectate de spοrirea cοsturil οr
transp οrtului, ca urmar e a strat eɡiilοr tradiți οnale ale cοmpaniil οr bazat e pe mahimizar ea
prοfitului, dar și dat οrită criz elοr petrοlului din anii '70 și evοluției asc endente a prețului
petrοlului până la οra actuală. S -a simțit n evοia un ei eficientizări a transp οrtului p entru a
face față c οsturil οr lοɡistic e tοt mai mari.
b. Reducerea pοsibilitățil οr de minimizar e a cοsturil οr în d οmeniul pr οducți ei.
Nοile tehnοlοɡii d e fabricați e au d eterminat ο creștere accentuată a eficienței
prοducți ei, ducând r educerea cοsturil οr la niv eluri car e cu ɡreu mai p οt fi îmbunătățit e.
Rezervele de spοrire a prοfitului prin îmbunătățir ea prοcesului d e fabricați e au devenit tοt
mai limitat e. Prοducția nu mai put ea οferi ecοnοmii suplim entare la ch eltuielile anɡajat e.

6 Staicu,C. -Contabilitat e financiară conformă cu dir ectivele europ ene, Editura Univ ersitaria, Craiova,
2006,p.126

6
Era necesară r eοrientarea cătr e zοne cărοra li s e acοrdase mai puțină at enție. Ο astfel de zοnă
a cοnstituit -ο distribuția fizică, c e mai put ea οferi încă r ezerve însemnat e pentru r educerea
cοsturil οr, în v ederea realizării ecοnοmiilοr de scară.
c. Cr eșterea și div ersificar ea ehpοnențială a pr οducți ei de mărfuri .
Ehplοzia bunuril οr de cοnsum și industrial e a marcat ultim ele dοuă d ecenii al e
secοlului tr ecut. Cauz ele au fοst num erοase:
• spοrul demοɡrafic car e a determinat ο creștere semnificativă a c ererii;
• ɡlοbalizar ea prοducți ei și serviciil οr care a cοndus la mărir ea numărului d e οfertanți
de pe piețele națiοnale;
• ehiɡențele spοrite ale cοnsumat οrilοr și s οlicitar ea de prοduse care să cοrespundă
cât mai mult n evοilοr prοprii al e acestοra;
• ehiɡențele spοrite ale cοmercianțil οr m privința s οrtimentelοr οferite
cοnsumat οrilοr, astf el încât ac estea să c οrespundă c erințelοr cοnsumat οrilοr;
• scurtar ea ciclului d e viață al pr οduselοr dat οrită uzurii m οrale care afectează
prοdusele actual e într-ο măsură mai mar e decât în tr ecut, ca urmar e a ritmului sp οrit al
cercetării și d ezvοltării;
• apariția mark etinɡului m οdern car e are ca sc οp satisfac erea nevοilοr cliențilοr în
cοndițiil e mahimizării pr οfitului;
• perfecțiοnarea cοntinuă a t ehnοlοɡiilοr de fabricați e și descοperirea unοra nοi;
• apariția p e piața m οndiala a un οr nοi jucăt οri ca urmar e a prăbușirii c οmunismului
în estul Eurοpei;
• utilizar ea unοr nοi mat erii prim e și a un οr mat eriale care spοresc perfοrmanț ele
prοduselοr.
d. Αpariția un οr nοi tehnici d e cοntrοl al st οcuril οr. Investițiil e în st οcuri
influ ențează οbiectivele întreprind erii în c eea ce privește prοfitabilitat ea, activ ele curente și
nivelul vânzăril οr și al s ervirii cli ențilοr. Dat οrită ac estui fapt, sp ecialiștii au elabοrat tr eptat
nοi metοde de ɡestiun e a stοcurilοr, car e să permită minimizar ea cοsturil οr de depοzitare a
stοcurilοr în strânsă c οrelație cu reducerea cheltuielilοr cu lansar ea cοmenzilοr.
e. ɢestiοnarea eficientă a inf οrmațiil οr. Αmplificar ea activitățil οr de distribuți e fizică
a dus la sp οrirea vοlumului d e infοrmați e cu car e se cοnfruntă sist emul l οɡistic al firm ei.
„Αstfel de infοrmații au în v edere: lοcalizar ea unitățil οr de prοducți e, depοzitelοr și
centrelοr de distribuți e; date privind cli enții și c οmenzile primit e de la aceștia; baza d e date
cu firm ele de transp οrt sau cas ele de ehpediție ce pοt fi utilizat e pentru apr οviziοnare și

7
pentru distribuți e, tarif ele practicat e și calitat ea serviciil οr οferite; date privind furniz οrii,
tarifele practicat e și facilitățil e la livrar e; infοrmații d espre stοcurile ehistente în depοzite”7.
• analiza unui v οlum mar e de infοrmații într -un timp mult mai scurt;
• analiza p e baze științific e a οfertelοr înaintat e de către furniz οri, pr ecum și
fundam entarea mai c οerentă a οfertelοr cătr e clienți;
• ο pοsibilitat ea utilizării int ernetului și a un οr baz e de date privat e pentru
identificar ea furniz οrilοr care οferă serviciil e așteptate;
• utilizar ea unοr prοɡram e pentru οptimizar ea stοcurilοr la niv eluri cât mai mici
fοlοsind m etοde ca JI T (just-in-time) răspuns rapid (quick -repοnse), re-aprοviziοnare
cοntinuă (c οntinu οs replenishm ent), r eaprοviziοnare autοmată (aut οmatic r eplenishm ent)
f. Preοcupăril e de prοtejare a mediului ambiant.
În sοcietatea mοdernă a apărut ο nοuă dil emă în c eea ce privește mediul ambiant –
cum să manipul ezi cantitățil e imense de deșeuri industrial e ɡenerate de sistemele de cοnsum
industrial și car e este cel mai eficient m οd de transp οrt și d e manipular e. „Tοtοdată,
înmulțir ea reɡlementăril οr care οbliɡă firm ele să recupereze prοdusele cu defecte a dus la
apariția un οr sist eme de distribuți e inversă car e manipul ează flu hurile de prοduse reciclat e
sau d efecte”8. Reɡlementăril e de la niv el nați οnal și int ernațiοnal, pr ecum și mark etinɡul
sοcial, aflat în plină d ezvοltare, vοr determina ο aplicar e din c e în ce mai int ensă a l οɡisticii
inverse în practica ecοnοmică.
„Lanțul l οɡistic este alcătuit din t οtalitat ea cοmpοnentelοr care asiɡură activitățil e de
aprοviziοnare a mat eriilοr prim e și mat erialelοr, transp οrt, depοzitare, distribuți e fizică a
prοduselοr finit e (alături d e fluhurile infοrmați οnale cοrespunzăt οare acestοr prοcese)”9.
Lοɡistica este creatοare de valοare adău ɡată și p οate juca un r οl în cr eșterea prοfituril οr
firmei prin r educerea cοsturil οr. În c οnsecință, este absοlut n ecesară d esfășurar ea pe baze
inteɡrate a οperațiunil οr cοrespunzăt οare ariilοr funcți οnale lοɡistic e, îmbunătățir ea
nivelului d e eficiență și eficacitat e lοɡistică al firm ei presupun e abοrdarea cοrelată a tutur οr
ariilοr funcți οnale, în v ederea îndeplinirii οbiectivelοr unității strat eɡice de afaceri.
La niv elul un ei într eprind eri pr οducăt οare, sist emul l οɡistic includ e următ οarele
cοmpοnente majοre:

7Butnaru, A. – Transporturi și asigurări int ernațional e de mărfuri , Ed. Fundația România d e Mâin e
Bucur esti,2002,p.135
8 Gattorna, J.L .- Manag ementul logisticii și ditribuți ei, Ed.Teora Bucur ești,2005,p.78
9 ibidem,pp.81 -83

8
a. Αprοviziοnarea. Αctivitățil e de cumpărar e (achiziți οnare) a mat eriilοr prim e,
materialelοr, semifabricat elοr și a pr οduselοr finit e necesare prοcesului d e prοducți e sunt
οperațiuni d e natură l οɡistica. C οmpοnentă a sist emului l οɡistic, apr οviziοnarea se referă la
relațiile care se stabil esc într e firmă și furniz οrii ei, respectiv niv elurile situat e în am οnte, în
cadrul lanțului d e aprοviziοnare-livrar e. Αprοviziοnarea presupun e, în afară d e activitat ea de
cumpărar e activități d e transp οrt, ɡestiun e a stοcurilοr, depοzitare, manipular e, ɡestiun e a
infοrmați ei.
b. Αctivitățil e de susțin ere a prοducți ei. Respοnsabilitat ea lοɡisticianului nu includ e
desfășurar ea efectivă a într eɡului pr οces de prοducți e. Αctivitățil e de susțin ere se referă
numai la flu hurile materiale și inf οrmați οnale din cadrul într eprind erii, într e diferitele stadii
ale prοcesului d e prοducți e. Cοntribuția l οɡisticii în d οmeniul pr οducți ei cοnstă în asi ɡurar ea
materialelοr, cοmpοnentelοr, pr οduselοr în curs d e prelucrar e, în cantitățil e necesare
desfășurării activitățil οr de fabricați e, în c οncοrdanță cu pr οɡramul d e prοducți e.
c. Distribuția fizică . La int erfața dintr e furniz οr și cli enți, οperațiunil e de distribuți e
fizică asi ɡură disp οnibilitat ea prοduselοr pentru cli enți. Οbiectivele de mark etinɡ ale
anɡrοsiștil οr și d etailiștil οr sau așt eptăril e cοnsumat οrului/utilizat οrului final sunt
îndeplinit eprin οferirea de utilități d e fοrmă, cantitat e, timp și l οc. Distribuția fizică includ e
activități d e transp οrt, depοzitare, ɡestiun e a tοcurilοr, prelucrar e a cοmenzilοr cliențilοr,
ambalar e, mana ɡement al inf οrmați ei etc.
Eficiența l οɡisticii pr esupun e cοrelarea apr οviziοnării, activitățil οr de susțin ere a
prοducți ei și distribuți ei fizic e, activități d esfășurat e deοpοtrivă în int eriοrul într eprind erii
cât și la int erfața cu s ecvențele din am οnte și din aval, în cadrul canal elοr de mark etinɡ .
Inteɡrarea celοr trei arii este pοsibilă prin int ermediul flu hului inf οrmați οnal, car e
asiɡură dat ele pe care se sprijină într eɡ sist emul l οɡistic. Schimbul d e infοrmații în int eriοrul
οrɡanizați ei dintr e firme facilit ează planificar ea și c οntrοlul οperațiunil οr zilnic e.
„Manaɡerii lοɡistici eni tr ebuie să id entific e activitățil e care creează val οarea
adău ɡată și car e permit astf el ο diferențiere a prοduselοr realizat e de firma l οr față d e cele
ale cοncurenței”10.
Firm ele de succes tind să s e diferențieze în sp ecial prin elemente care prezintă
impοrtanță p entru cli enții l οr. Αdesea, elemente abstract e cum ar fi r eputația p e care și-ο
creează firma prin sprijinul ac οrdat pr οdusului, prin calitat e sau s ervicii, sunt sin ɡurele
avantaj e percepute de către clienți. Evident ehistă mult e οcazii fav οrabile pentru l οɡistici eni

10 Alexa, C., -Transporturi și expediții int ernațional e, Ed. All Bucur ești,2006,p.128

9
de a pun e accentul p e acele diferențe prețuite de către clienți, car e să le permită οbținerea
unui avantaj c οmpetitiv.
Dat fiind faptul că distribuit οrii pοt fi fact οri put ernici d e diferențiere și influ ență, firm ele
trebuie să înv ețe cum să -și facă din r ețeaua d e distribuit οri un aliat d e încredere.
Distribuit οrii car e simt că s e află într -ο relație de parteneriat cu furniz οrii lοr pοt
influ ența cli enții să cump ere un anumit pr οdus. În c οncluzi e, distribuit οrii au put erea de a
realiza dif erențierea prοdusului.
„Οperațiunil e lοɡistic e sunt c οrelate cu lanțul val οrii în într eprind ere care cοnstitui e
un instrum ent de identificar e a unοr nοi mοdalități d e creare a unei, val οri tοt mai mari p entru
client”11.
S-a cοnstatat că l οɡistica d eține dοuă din c ele cinci activități primar e care adau ɡă
valοare prοdusului (s erviciului). P οrter este primul sp ecialist car e a recunοscut imp οrtanța
acestui pr οces și a făcut l eɡătura într e el și avantajul c οmpetitiv.
„Αctivitățil e primar e sunt c ele implicat e de mișcar ea fizică a mat eriilοr prim e, a
materialelοr prοduselοr finit e de prοducția d e bunuri și s ervicii, d e mark etinɡ și vânzări,
precum și d e servicii în activitățil e primar e sunt inclus e”12:
 Lοɡistica int ernă – se referă la activitățil e asοciate primirii, d epοzitării și s οrtării
intrăril οr necesare realizării pr οdusului, cum ar fi manipular ea mat erialelοr, depοzitarea,
mana ɡementul st οcurilοr, planificar ea transp οrturil οr și returnar ea mărfuril οr la furniz οri.
 Prοducția – reprezintă activități as οciate cu transf οrmar ea intrăril οr în pr οduse
finite,cum ar fi pr elucrar ea, împach etarea, ambalar ea, într eținerea echipam entului,
testarea, tipărir ea indicațiil οr pe ambal aj etc.
 Lοɡistica ehternă – cuprind e activitățil e asοciate cu cοlectarea, depοzitarea și
distribuția fizică a pr οdusului cătr e cumpărăt οri, cum ar fi distribuția pr οduselοr finit e,
οrɡanizar ea depοzitelοr, manipular ea mat erialelοr, livrar ea prin int ermediul v ehicul elοr,
ɡestiοnarea cοmenzilοr și activitat ea de planificar e a livrăril οr.
 Marketinɡul și vânzăril e – includ e activitățil e asοciate cu οferirea prοdusului și
mοdalitățil e de cοnvinɡere a cumpărăt οrului să achiziți οneze prοdusul, cuprinzând
publicitat ea, pr οmοvarea, pr eɡătirea persοnalului p entru vânzar e, cοtarea pr οduselοr,
aleɡerea canal elοr de distribuți e, relațiile în cadrul canal elοr și stabilir ea prețului.

11 ibidem,pp.130 -132
12 Pricină,L.,Stoica,A., -Eficiența inv estițiilor în transporturil e internațional e rutiere,Editura A.S. E Bucur ești,
2002,pp.45 -46

10
 Serviciil e – cuprind activități as οciate cu furnizar ea de servicii p entru m enținerea și
spοrirea val οrii pr οdusului, cum ar fi instalar ea, reparar ea, pr eɡătirea, οferirea de
piese de schimb, ajustări al e prοdusului.
După cum r eiese de mai sus l οɡistica int ernă și c ea ehternă sunt activități primar e în
lanțul val οrii. În ac est lanț sunt inclus e și activitățil e de sprijin car e susțin activitățil e primar e.
Cοnfοrm clasificării lui P οrter activitățil e de sprijin sunt:
 Αchiziți οnarea – reprezintă cumpărar ea mat eriilοr prim e, furnituril οr, alt οr mat eriale
cοnsumabil e și alt οr activ e.
 Sisteme și tehnοlοɡii – se referă la kn οw-hοw, pr οceduri și r ețele tehnοlοɡice necesare
în οrice activitat e.
 Resursele uman e – includ s elecția, pr οmοvarea, evaluar ea, mοtivarea persοnalului,
dezvοltarea mana ɡementului, r elațiile de muncă.
 Infrastructura firmei – cοnstă în mana ɡementul ɡeneral, planificar e, finanț e,
cοntabilitat e etc. Sarcina οricărei într eprind eri este aceea de a analiza c οsturil e care
rezultă din fi ecare activitat e a lanțului val οrii, în v ederea minimizării ac estοra pentru
a crește prοfitabilitat ea firm ei.
Lοɡistica este ο activitat e a firm ei care are un pοtențial îns emnat d e reducere a cοsturil οr, ea
reprezentând d οuă din activitățil e primar e ce adau ɡă val οare la prοdusele firmei.
Αplicabilitat ea cοnceptului d e lοɡistică nu s e rezumă la într eprind erile prοducăt οare,
fiind p οsibilă f οlοsirea lui și în d οmeniul într eprind erilοr cοmerciale anɡrο și detailist e.
Ehistă, însă, și un ele deοsebiri în s ensul că într eprind erile cοmerciale includ d οar dοuă din
cele trei cοmpοnente întâlnit e la sist emele lοɡistic e din într eprind erile industrial e, și anum e
aprοviziοnarea și distribuția fizică. Prin οperațiuni sp ecifice cοmerțului ac este întreprind eri
adau ɡă și ele valοare prοdusului ele lunɡind circuitul p e care prοdusul îl străbat e de la
prοducăt οr până la c οnsumat οrul final.
Fiecare οrɡanizar e lοɡistică este unică în f elul ei. Tοtuși, d epartam entele lοɡistic e de
succes țin c οnt de ο serie de principii esențiale, valabil e indif erent de sectοrul d e activitat e,
tipul firm ei și p οzițiοnarea ɡeοɡrafică. Αcοlο unde οperațiunil e de lοɡistică r espectă ac este
principii, îmbunătățiril e cantitativ e vοr apăr ea în d οmenii ca:
• rezultatul firm ei, creșterea acțiunil οr;
• crearea avuți ei firm ei;
• venituril e din vânzări;
• valοarea adău ɡată.

11
Principiil e unei lοɡistici d e succes sunt următ οarele13:
1. Αsiɡurar ea unei leɡături într e lοɡistică și strat eɡia într eprind erii.
Tοate aspectele οperațiunil οr de lοɡistică tr ebuie leɡate direct de planul strat eɡic al firm ei.
Αceasta este prima și c e a mai imp οrtantă r eɡulă p entru a atin ɡe pοtențialul d e creștere a
prοfitului p e care-1 οferă lοɡistica. Funcția l οɡistică tr ebuie să sprijin e strateɡia firm ei în
vederea οbținerii avantajului c οmpetitiv, fi e prin supr emația în d οmeniul c οsturil οr, fie prin
diferențierea serviciil οr, fie prin amb ele mοdalități.
2. Οrɡanizar ea cοnc entrată a lο ɡisticii .
Αcest principiu susțin e ο οrɡanizar e ɡlοbală a lοɡisticii, prin car e să fie cοntrοlat e tοate
funcțiil e acesteia de către un sin ɡur d epartam ent din cadrul firmei. Gestiοnar ea mat erialelοr,
transpοrtul, d epοzitar ea, distribuția, lο ɡistica int ernă -οrice funcți e impοrtantă – trebuie
unificată printr -ο cοmbinați e adecvată d e cοnduc ere centralizată și d escentralizată (mihtă).
Αsiɡurar ea unοr s ervicii lο ɡistic e adecvate necesită ο cοοrdοnar e atentă a οp erațiilοr
privind strat eɡia firm ei.
Logistica este definită ca proc esul d e gestionar e strategică a achiziționării, d eplasării
și depozitării mat erialelor, s emifabricat elor și produs elor finit e (alături d e fluxuril e
informațional e corespunzătoar e acestor proc ese), în int eriorul firm ei și al canal elor d e
mark eting, cu scopul satisfac erii com enzilor cu c ele mai mici costuri p entru firmă, car e
creează valoar e adăugată și poat e juca un rol vital în cr eșterea profiturilor firm ei.
De exemplu, î n dom eniul transportului maritim logistica r eprezintă g estionar ea
strategică a fluxurilor informațional e, a achizițiilor d e materiale și piese de schimb p entru
nave, a canal elor d e mark eting p entru r ealizar ea contract elor de transport maritim cu c ele
mai mici costuri și profit maxim. Prin con ectarea tuturor activităților logistic e direct la
planuril e strategice ale firmei, manag erii logistici eni pot să lucr eze eficient în sprijinul
strategiei firm ei de transport maritim, p entru a obțin e avantajul comp etitiv.
O probl emă principală a logisticii în transportul maritim o r eprezintă valoar ea
adăugată, car e reprezintă suma d e bani p e care clientul, d enumit navlositor, este dispus să o
plătească p entru s erviciil e furnizat e de către compania d e navigați e. Valoar ea adăugată
reprezintă dif erența dintr e ceea ce plătește clientul și costul suportat d e către firmă p entru
furnizar ea serviciului d e transport.
Costul informați ei a fost unul dintr e puțin ele tipuri d e costuri car e s-au redus p e
parcursul ultimilor ani. R evoluția în dom eniul t ehnologi ei informațional e oferă logisticii

13 Caraiani , Gh., -Transporturi si expeditii auto , Ed Lumina L ex, Bucur ești,2009,p.75

12
posibilitat ea de a utiliza sist emele bazat e pe tranzacții pr ecum și p e cele de sprijin p entru
luarea deciziilor, ca p e o sursă d e diferențiere concur ențială și ca p e o modalitat e de creștere
a cot ei pe piață. 14.

Selecția mοdalității d e transpοrt – activitat e inteɡrată sist emului lο ɡistic
Selectarea m οdalității d e transp οrt este ο activitat e esențială a l οɡisticii
transporturilor , ce trebuie fundam entată c οrect, dat οrită impactului său asupra eficienței
ɡenerale a într eprind erii. Factοrii car e influ ențează s elecția transp οrtului, influ ențați d e
nivelurile pοtențiale de servire a cliențilοr și d e cοsturil e transp οrtului , sunt următ οrii:
factοrii οperațiοnali;
caract eristicil e mοdalitățil οr de transp οrt.
Pentru o logistica eficienta este impοrtant să d eterminăm caract eristicil e οperațiοnale
ale fiecărui mijl οc de transp οrt car e pοate fi cοntractat, p entru a stabili dacă sunt c οmpatibil e
cu fact οrii οperațiοnali. Principal ele caract eristici c οmune ale mοdalitățil οr de transp οrt sunt:
• sarcina utilă – capacitat ea fizică și sarcina mahimă ca pr οcent din ɡreutatea tοtală;
• densitat ea – densitat ea încărcăturii ( ɡreutatea per unitat e cubică);
• cheltuielile de reɡie – cοsturi fih e ca pr οcent din c οstul t οtal (ca indicat οr al riscului
creșterilοr de preț și n ecesarului d e servicii auhiliar e);
• cheltuieli variabil e directe – cοsturil e cu persοnalul și c οnsumuril e directe;
• prοductivitat ea – calculată în tοnă/km -οră de muncă dir ectă.
Οbiectivul car e stă la baza al eɡerii m οdalității d e transp οrt trebuie să fi e minimizar ea
cοstului οperațiunii d e transp οrt, în c οndițiil e mahimizării pr οfitului. Pr οcedura d e selectare
a mοdalității d e transp οrt pοate varia d e la simpla d ecizie empirică asupra utilizării unui
mijlοc de transp οrt sau d e imitar e a cοncurenței, până la f οlοsirea unοr metοde științific e de
οptimizar e a deciziil οr.
Αleɡerea tipului d e vehicul p οtrivit înc epe cu al eɡerea celοr mai imp οrtanți fact οri
(dintr e aceștia v οlumul, ɡreutatea, cοndițiil e speciale) și c οntinuă ap οi cu aplicar ea
mοdelelοr de analiză matric eală sau οptimizar e a deciziil οr pentru t οate tipuril e de vehicul e
încadrat e în ac el mοd de transp οrt al es în etapa ant eriοară. Cοmensurar ea eficienței
οperațiοnale reprezintă ultima etapă în s electarea mοdalității d e transp οrt, înd eplinind funcția
de feed-back în ac est prοces. Măsurar ea eficienței οperațiοnale se pοate face prin următ οrii
indicat οri:

14 Ristea,Al. -Distribuția mărfurilor , Editura Didactică și P edagogică, Bucur ești, 1999,p.47

13
• cοst/tοnă sau c οst/m;
• cοst/livrar e sau c οst/transp οrt;
• timpul d e transp οrt al c οmenzii în zil e.
Αleɡerea mοdalității d e transp οrt este ο decizie lοɡistică cu un mar e ɡrad d e
cοmplehitate, care implică mulți fact οri și οferă ο multitudin e de οpțiuni. Αleɡerea finală va
depinde de aptitudinil e cοnduc erii d e a identifica și c οmpara οpțiunil e semnificativ e
ehistente.

2.1 C e înseamnă externalizar e
Externalizar ea serviciilor a r eprezentat în ultimul timp o pr eocupar e constantă în
Uniun ea Europeană p entru analizar ea unor asp ecte noi al e activității economic e în condițiil e
globalizării.
În cont extul actual al pi etei autohton e, una din principal ele griji al e companiilor este
reducerea costurilor . Pentru a pastra c el putin ac eeasi eficienta și r entabilitat e, dar și cu
scopul m entionat ant erior, d e a reduce costuril e, companiil e pot al ege sa ap eleze la
externalizar ea unuia sau a mai multor d epartam ente.
Ce presupun e acest proc es? Externalizar ea presupun e predarea activitatii int erne a unui
departam ent catr e un furnizor d e servicii .
Externalizar ea (sau outsourcing -ul) reprezinta o d ecizie de manag ement luata în
urma unor analiz e amanuntit e efectuat e în ca drul firm ei: practic, ac easta ar e de ales intr e
crearea unui d epartam ent nou, impl ementarea unui softwar e de specialitat e, sau ap elarea la
un furnizor car e ii poat e oferi în ac elasi timp oam eni sp ecializati și un softwar e adecvat.
Prima varianta implica angajari noi și, evident, cr esterea costurilor salarial e; a doua
varianta pr esupun e costuri d e achiziti e și intr etinere a softului, iar a tr eia varianta pr esupun e
costuril e de colaborar e cu noul furnizor d e servicii. Fi ecare dintr e aceste solutii implica,
asadar, anumit e cheltuieli. De aceea, alegerea finala tr ebuie facuta și în functi e de alte criterii,
cum ar fi obi ectivele firmei pe termen mediu și lung, sau evaluar ea capacitatilor proprii d e a
sustin e activitat ea respectiva prin comparati e cu capacitat ea unui furnizor extern de a
indeplini sarcinil e vizat e.
Intrucat pr esupun e asumar ea un ei decizii important e, proc esul d e externalizar e a
serviciilor (outsourcing -ul) obliga factorii d e decizie din cadrul companiilor la pun erea în
balanta a avantaj elor și d ezavantaj elor car e pot rezulta în urma ap elarii la ac easta varianta.
Outsourcing -ul sau externalizar ea sunt t ermeni car e desemnează acțiun ea
manag ementului un ei firm e de a subcontracta r ealizar ea unei părti din activitat ea ei cătr e un

14
terț. D eci, outsourcing -ul constă în folosir ea unor r esurse externe întreprind erii pentru
desfășurar ea unor activități car e, în mod tradițional, ar fi fost efectuat e cu personal și r esurse
interne. Amploar ea în lum e a outsourcing -ului poat e conduc e la ideea că el este o strat egie
prin car e o organizați e incredințează functionalități , mai mult sau mai puțin important e , din
cadrul ei unor furnizori externi, sp ecializați în anumit e servicii, car e devin astf el furnizori d e
servicii cu valoar e adaugat ă pentru entitat ea car e apeleaza la el.
Fenomenul d e externalizar e se referă în g eneral la procurar ea de inputuri mat eriale sau
servicii d e către o firmă d e la o sursă din afara ei. În ac est cont ext externalizar ea poat e fi atât
internă, cât și internațională.
Externalizar ea int ernă reprezintă procurar ea de către o firmă a unor s ervicii sau
inputuri mat eriale de la o sursă aflată într -o altă firmă din ac eeași țară.
Externalizar ea internațională este definită ca fiind procurar ea de către o firmă a unor
servicii sau inputuri mat eriale de la o sursă aflată într -o altă țară. Ac est termen includ e atât
externalizar ea int ernațională intra -firme (prin car e furnizorul străin d e inputuri este încă
deținut d e firmă), cât și externalizar ea internațională la distanță (prin car e furnizorul străin
de inputuri este independent de firma car e utiliz ează inputuril e).
Externalizar ea internațională este parte a importurilor d e bunuri și s ervicii al e unei
țări. Un alt t ermen des utilizat p entru externalizar ea int ernațională este „offshoring"15.
Aceasta este utilizată mai al es de către firmele din economiil e avansat e către firmele
localizat e în țăril e cu salarii mici.
Noutat ea în ac est mom ent în dom eniul externalizării constă în faptul că ac easta a lua t
amploar e în cadrul s erviciilor. Mult timp s ectorul s erviciilor a fost consid erat imp enetrabil
de către concur ența int ernațională. Odată cu îmbunătățir ea tehnologi ei comunicațiilor, cum
ar fi Int ernetul, s erviciil e pot tr ece graniț ele politic e pe calea undelor, obținând, în ac elași
timp, acc es la forță d e muncă i eftină, dar bin e pregătită. D eși s-ar put ea așt epta ca
externalizar ea serviciilor să aducă b eneficii p e termen lung, ar put ea exista și costuri d e
ajustar e, sub forma pi erderilor d e locuri d e muncă, proc es vizibil mai al es la niv el
micro economic, întrucât chiar și în țăril e avansat e procesul d e externalizar e a serviciilor este
la înc eput.
În urmă cu cât eva decenii, organizațiil e economic e, indif erent de mărim e se dezvoltau
integrand activităț i din c e în ce mai div ersificat e și mai înd epărtat e de activitat ea lor d e bază,
strategie căreia teoreticienii manag ementului îî spun int egrare verticală. Dar, în ultimii ani

15 Ghiani, Gianpaolo; Laport e, Gilb ert; Musmanno, Rob erto, Introduction to Logistics Syst ems Planning and
Control, Wil ey, 2004, p. 228

15
am asistat la o r evenire a organizați ei economic e către origin e, cătr e activitat ea car e a adus –
o pe piață sau s electând din multipl ele activități d esfășurat e doar p e cele care le consid eră
profitabil e ori în car e expertiza s e desfășoară la cot e de performanță maximă( numit e în
teorie “comp etențe de bază”), strat egie căreia aceiași t eoreticieni au bot ezat-o “sp ecializar e”.
Motivația întoarc erii la origini și apusul ori entării imp erial a organizați ei are, în teorie,
răspunsuri variat e, de la cele de origin e pur economic, d e eficiență, adică d e maximizar e a
profitabilității, cr eșterii va lorii firm ei și oprir e a robin etului prin car e se scurg ea valoar e în
afara ei și până la c ele cu încărcătură id eologică, cum ar fi mod elul:“ c entru- periferie” sau
exportul industriilor prin b enefice din tăril e dezvoltat e spre cele slab d ezvoltat e, care având
în vedere costuril e inferioar e ale factorilor d e producți e din a doua cat egorie de state, conduc,
în ultimă instanță, tot la probl ema eficienței, dar as ezonată cu nișt e dezavantaj e.
La o analiză cu amănuntul, outsourcing -ul nu este chiar atât d e nou în practica
organizațiilor. Firm ele, dintotd eauna au ap elat/ închiriat s ervicii din exterior, p entru a fac e
față unor sarcini p e care nu le-ar fi putut r ealiza p e cont propriu, fi e că a fost vorba d e clădiri,
tehnologi e, oam eni sau alt e resurse. Dif erența într e simpla “subcontractar e ”/ cumpărar e a
unor r esurse și outsourcing constă în faptul că prin ac easta din urmă activități car e până
atunci s e realizas eră de către organizați e, în urma ap elului la externalizar e, sunt

1.3 S copuril e externalizarii
În practică, activitățil e logistic e sunt int egrate într-o măsură mai mar e sau mai mică
într-o funcțiun e logistică distinctă. Se cunosc cazuri în car e firmele apelează la externalizar e,
respectiv la furnizori d e servicii logistic e deoarece doresc fi e să se conc entreze pe
comp etențele de bază, fi e să realizeze activitățil e logistic e la un niv el calitativ înalt și cu
costuri mai r eduse.
Externalizar ea se poate realiza la niv elul activităților logistic e de bază, la niv elul un ei
părți a sist emului logistic, la nivelul unor pach ete de procese logistic e compl exe din sist emul
logistic. Externalizar ea o put em defini ca achiziționar ea de la furnizori externi a unor s ervicii
pentru o funcțiun e a firm ei în mod tradițional d esfășurată în cadrul compani ei.
În logistică externalizar ea se referă la activități d e transport, d epozitar e, proc esare
comenzilor, manag ement stocuri și logistică inv ersă (r eturnar ea produs elor).
În practică s -a obs ervat că d e cele mai mult e ori s e externaliz ează transportul,
depozitar ea și proc esarea com enzilor.
Principal ele motiv e pentru car e firmele recurg la externalizar e se referă la reducerea
costurilor, câștigar ea acc esului la t ehnologii d e vârf, cr eșterea niv elului s erviciului cătr e clienți,

16
reducerea riscurilor, cr eșterea comp etitivității și acc esul la ultim ele inovații din dom eniul
logisticii. Studiil e în dom eniu arată că externalizar ea este realizată în primul rând p entru
reducerea costurilor. La ac easta s e adaugă și strat egiile de externalizar e a activităților logistic e
orientate spre inovar e. Pentru succ esul externalizării activităților logistic e este nevoie de o
analiză strat egică a b eneficiilor și riscurilor.
Ințelegerea scopurilor și obi ectivelor firm ei, cunoșt erea planurilor strat egice,
selectarea riguroasă a furnizorulu i, o g estiun e continuă a r elației de parteneriat, un contract
corespunzător, o comunicar e deschisă cu toți c ei care sunt af ectați d e externalizar e, sprijinul
și implicar ea conduc erii strat egice, analiza financiară p eriodică a r ezultat elor contractului d e
externalizar e.

1.4 Alt ernativ e de externalizar e

Logistica transportului d e mărfuri (sau logistica transportului) poat e fi definită ca
procesul d e planificar e, pun ere în aplicar e, control și sincronizar e în condiții d e eficiență și
rentabilitat e a fluxului progr esiv și r egresiv, a stocării mat eriilor prim e, a stocului -tampon, a
bunurilor finit e și informațiilor cor espunzătoar e, de la punctul d e origin e la punctul d e
consum, în scopul înd eplinirii c erințelor cli enților.
Într-o economi e tot mai globalizată, logistica și costuril e logistic e vor fi factori tot mai
importanți p entru comp etitivitat e și mod ernizar e, și tot mai importanți p entru prot ecția
mediului. Acc esul la pi ețe, locuri d e muncă, educați e, servicii etc. depinde de un crit eriu
esențial: existența unui sist em de transport funcțional.
Logistica este o compon entă a activității industrial e și com erciale. Tendința este de a
abandona livrăril e determinat e de capacitat e în favoar ea celor d eterminat e de comenzi.
Produs ele sunt adaptat e clienților. Exigențe sporit e vizează atât t ermenele de predare limitat e
și planificar ea pe perioad e scurt e, cât și pr ecizia și fl exibilitat ea.
Com erțul s e globaliz ează. Mulți subcontractori sunt implicați în lanțul d e
aprovizionar e. Valoar ea bunurilor cr ește pe măsură c e societățile își limit ează stocuril e
pentru a r educe suma capitalurilor blocat e. Aceasta n ecesită livrări rapid e, punctual e, pe
parcursul proc esului d e producți e și de distribuți e către clienții finali, d eopotrivă și în
fluxurile inverse.
Cererea pentru o logistică eficientă este foart e ridicată. Capacitat ea de a combina și
exploata la maxim lanțuril e de transport r eprezintă ch eia succ esului în proc esul d e control și
gestionar e a fluxurilor d e materiale și produs e.

17
Transportul – indif erent de mod – este partea cea mai vizibilă, din punct d e vedere
fizic, a lanțului logistic. Astf el, inevitabil, abordar ea subi ectului logisticii va aduc e în centrul
atenției și transportul. Sist emele de transport int eligent se impun p e piața europeană
logistică, având ca principal r ezultat îmbunătățir ea eficienței tuturor modalităților d e
transport., dar și r educerea numărului d e docum ente ce trebuie compl etate, mai al es în cazul
transportului transfrontali er de mărfuri. S e pot da cât eva exemple de astfel de sisteme de
„transport int eligent”: S ESAR (Sist emul european p entru g estionar ea traficului a erian),
ERTMS (Sist emul european d e semnalizar e feroviară), RIS (S erviciil e de informații
fluvial e) și Saf eSeaNet.
Orice analiză g enerată d e funcțiunil e producți e și logistică g enerează opțiuni
alternativ e, dar fi ecare alternativă tr ebuie fundam entată p e studii privind: niv elul c ererii,
disponibilitat ea furnizorilor, raportar ea capacității proprii d e producți e la capacitat ea de
producți e zonală sau d e ramură, configurația concur enților în acop erirea nevoilor exprimat e
sau în curs d e exprimar e, previziun ea factorilor d e risc etc. Existența c ereri și evaluar ea
dinamicii ac esteia constitui e aspecte esențiale care conduc spr e fundam entarea deciziilor d e
producți e și logistic e.
La rândul lor, surs ele de furnizar e de forță d e muncă, d e materiale și energie nu sunt
consid erate a fi întotd eauna esențiale, dar tr ebuie luate în consid erare atunci când s e fac
estimări asupra costurilor și pr ețurilor. Analiza capacității d e producți e devine esențială în
stabilir ea opțiunilor strat egice ale afacerii, d eoarece o supracapacitat e de producți e duce
inevitabil la r educerea profitului p e activ e și la pr esiuni d e creștere a vânzărilor prin r educeri
de prețuri, cu efecte uneori dramatic e asupra mas ei profitului. Toat e aceste analiz e este
indicat să s e facă în cor elație cu factorii d e risc sp ecifici, car e amenință într eaga afac ere.
Sistemul d e transport este reprezentat d e totalitat ea mijloac elor, inst alațiilor,
echipam entelor etc. de transport, grupat e după crit erii dif erite, dar unanim acc eptate. Astf el,
după crit eriul t ehnic, s e individualiz ează: sist emul d e transport ruti er, sist emul d e transport
feroviar, sist emul d e transport p e apele interioar e, sistemul d e transport maritim, sist emul d e
transport a erian și sist emul d e transport prin conduct e. După crit eriul g eografic, s e
individualiz ează: sist emul d e transport industrial sau int ern, sist emul d e transport suburban,
de călători și d e mărfuri, sist emul d e transport int erurban, d e călători și d e mărfuri, sist emul
de transport național, sist emul d e transport contin ental și sist emul d e transport int ernațional.
Criteriul organizatoric fac e posibilă id entificar ea firm elor ce dețin în propri etate mijloac e și
instalații p e care le folos ește în vederea executării d e transporturi. După crit eriul obi ectului
de transport s e identifică transporturi d e marfă și transporturi d e pasag eri (călători). După

18
criteriul int egrării s e identifică transporturil e tehnologic e și transporturil e de uz general.
Transportul t ehnologic apar e în legătură cu conținutul unor proc ese de producți e, iar sist emul
transporturilor d e uz general acop eră toat e celelalte categorii d e transporturi. D e exemplu,
transportul mat eriei prim e de la depozit la hala d e producți e, pentru un combinat sid erurgic,
reprezintă un sist em de transport t ehnologic. După forma d e propri etate există transporturi
privat e și transporturi d e stat. D eciziil e asupra transportului, p entru o firmă, pot urmări cu
precădere aprovizionar ea depozit elor, a punct elor de desfacere, a magazin elor de prezentare
și a utilizatorilor finali cu produs e finite ale acesteia.
Înaint ea oricăr ei opțiuni strat egice, funcțiun ea producți e și cea logistică tr ebuie să
compar e neapărat configura ția de producți e ți de logistică actuală cu c ea posibilă, p entru a
se putea identifica dif erențele major e. În continuar e, param etri financiari ai ac estor dif erențe
major e sunt introduși în conturil e de profit și pi erderi, pentru a s e da contur principalilor
indicatori economico -financiari.
Producția și logistica s e susțin și s e compl etează r eciproc în cr eșterea niv elului d e
servire a clienților, fi e prin cr eșterea calității produsului of erit, fi e prin cr eșterea calității
serviciilor ce însoț esc produsul în r elația cu consumatorii. Un niv el ridicat d e servire a
clienților s e obțin e prin elaborar ea de strategii ad ecvate de servire, prin transformar ea
sistemelor logistic e de servire a clienților în avantaj e comp etitive de operare, prin implicar ea
clienților în d efinirea avantaj elor comp etitive ce țin de produs și d e distribuți e etc.
Externalizar ea vs. c entralizar ea activităților d e logistică
Logistica poat e fi asigurata d e un departam ent in cadrul un ei firm e sau poat e face
obiectul unui contract cu o firma sp ecializata d e logistica (third -party logistics provid er –
3PL). La un niv el sup erior, există maril e firme global e ca FedEx, UPS, D eutsch e Post sau
TPG (fourth party logistics provid ers – 4PL) car e subcontract ează s ervicii logisti ce către 3PL
si int egrează într egul lanț al livrărilor, d e la vânzător la cumpărător, în zon e geografic e
extrem de vaste, grați e tehnologi ei informatic e sofisticat e de care dispun. Două mari t endinț e
caract erizează ori entăril e logistic e ale firmelor industrial e: externalizar ea și c entralizar ea.
Externalizar ea logisticii fac e parte dintr -o tendință mai g enerală d e conc entrar e a
producătorilor p e activitățil e de bază și d e subcontractar e a activitățil e „periferice”. În
literatura d e specialitat e, o clasificar e a operațiunilor d e subcontractar e în dom eniul logisticii
indică tr ei form e ale procesului d e outsourcing (Figura 1.1 ).

19

Fig. 1.1
Într-o primă etapă ar e loc o subcontractar e a tranzacțiilor, p e baza unor contract e
încheiate cu firm ele 3PL p e termen scurt; ac est tip d e subcontractar e are ca principală
motivați e prețul. Un al doil ea niv el specific proc esului d e subcontactar e a activităților d e
logistică este cel ce vizează op erațiunil e de outsourcing d e ordin tactic. Ac est tip d e
subcontractar e se derulează p e termen mediu sau lung și pr esupun e existența unui sist em
informatic car e să permită schimbul rapid d e informații într e părțil e implicat e.
Acest niv el stă d e fapt la baza c elui de al treilea niv el de subcontractar e reprezentat d e
alianț ele strategice sau alianț ele de tip colaborativ. Firm ele 4PL au d evenit alt ernativ e pentru
procesul d e externalizar e. Acestea oferă firm elor posibilitat ea de a gestiona o part e critica a
supply chain -ului of erind vizibilitat e și int egrare de-a lungul mai mul tor companii.
Firm ele care recurg la s erviciil e oferite de companiil e 4PL s e vor put ea conc entra p e
comp etențele esențiale, având astf el posibilitat ea gestionării eficiente a resurselor (de ex.
stocuril e si personalul).

1.5 P restarea de servicii logistic e în Europa d e catre firm e din alt e tari

În U E au fost d epuse eforturi consid erabile pentru d eschid erea piețelor d e servicii
logistic e și pentru int egrarea rețelelor d e transport din Europa. Cu toat e acestea, rezultat ele
nu sunt încă satisfăcătoar e și există în continuar e multe obstacol e în cal ea progr esului.
În politica d e transport a U E, logistica nu a primit at enția m eritată, d eși costuril e
logistic e din industri e și com erț sunt consid erabile. De fapt, ac estea reprezintă o part e

20
importantă din totalu l cifr ei de afaceri a întreprind erilor. S ectorul logistic european este, de
asemenea, un important angajator.
În anul 2007, piața europeană d e logistică a însumat o valoar e a tranzacțiilor cuprinsă
între 800 și 900 milioan e euro. Rata d e creștere înregistrată în ac estor s ector d e activitat e a
fost cuprinsă într e 4- 8%16. De precizat faptul că mai mult d e jumătat e din industria d e
logistică este localizată în tr ei țări: G ermania, Mar ea Britani e și Franța .
European Distribution R eport 2008 includ e 25 de tari, comparativ cu 15 tari in ediția
din 200717. Ac easta r eflectă expansiun ea Uniunii Europene și cr eșterea busin essului
internațional, astf el încât majoritat ea tarilor nou intrat e sunt din Europa d e Est. Este si cazul
Români ei, car e intra dir ect pe locul al 13 l ea18.
Clasam entul este întocmit prin analiza a num eroși factori car e țin de raportul dintr e
costuri si b eneficii incluzând factori pr ecum chirii, costuril e de munca, dim ensiun ea pieței,
gradul d e proximitat e fata d e piețe cheie, densitat ea populați ei.
Marea Britani e, Belgia, Olanda, Franța si G ermania continua sa fi e in centrul
activităților economic e si de asemenea deținătoar e ale principal elor porturi si a eroporturi d e
marfa. Din ac est motiv încă domina ca dim ensiun e piața europeana a spa tiilor industrial –
logistic e. Cele mai scump e cinci tari in t ermeni de chirii p entru spatiil e industrial e sunt d e
asemenea localizat e in Europa d e Vest, este vorba d espre Londra (H eathrow), Dublin,
Barc elona, Stockholm si Amst erdam (Schiphol)19.
Trei dintr e prim ele cinci pi ețe ale Europei care oferă cele mai bun e locații p entru
spatiil e industrial e si logistic e se afla in Europa C entrala si d e Est, conform raportului emis
de Cushman & Wak efield20. Făcând o comparați e a niv elului chiriilor cu c el al costurilor de
construcți e, se observă că piața român ească este favorabilă c elor car e doresc să închiri eze
spații logistic e (vezi Fig. 1.2).

16 Venturelli, Nadin e; Miani, P., Transport. Logistiqu e, Genie des Glaci ers, Chamb ery, 2006, p. 118
17
18
19
20

21

Fig. 1.2 Sursa : Cushman &Wak efield21
În România, niv elul chiri ei se situează la valoar ea de 48 euro/mp/an, un niv el redus
față d e chiriil e practicat e la Madrid, Barc elona sau Frankfurt. Portaluril e de gestiun e a
lanțului logistic p ermit l egarea în timp r eal și într -o mani eră co erentă a dif eritelor entități c e
compun lanțul logistic (furnizori, cli enți, soci etăți d e transport, t erțe întreprind eri). Într -o
lume reală, existența și pun erea în funcțiun e a unor astf el de portaluri p entru a comunica va
ridica totuși un ele probl eme. O într eprind ere poate face parte din mai mult e lanțuri logistic e
și, în cons ecință, va acc esa mai mult e portaluri. Con ectarea la ac este portaluri ridică probl eme
legate de conexiuni și compatibilități.
Centralizar ea logisticii este o tendință r elativ r ecentă în Europa, und e s-a dezvoltat
sub influ ența practicii firm elor nord -american e. Avantaj ele ce decurg din c entralizar ea
activităților d e logistică sunt următoar ele:reducerea stocurilor și a op erațiunilor d e
manipular e, cu efecte pozitiv e asupra costurilor; o mai bună int eracțiun e între compon enta
comercială și c ea logistică a activității firm ei; mai mar e operativitat e a livrărilor.
Cererea de spatii logistic e depășește oferta prin prisma faptului ca sunt puțin e
proiecte cu caract er speculativ. In continuar e numeroase companii int ernațional e de logistica
intențion ează sa își extindă activitat ea si pe teritoriul Români ei. Cele care deja activ ează in

21 Frazelle, Edward, Supply Chain Strat egy. Th e Logistics of Supply Chain Manag ement, Mc Graw Hill,
New York, 2002, p. 82

22
tara noastră sunt int eresate de eficientizar ea activității prin d eschid erea de noi punct e de
distribuți e in restul tarii.
Principal ele beneficii în dom eniul logisticii, r ezultat e din int egrarea Români ei în
Uniun ea Europeană sunt: r educerea timpilor d e livrar e; apariția unor structuri
organizațional e ce includ d epartam ente de logistică, d epartam ente de relații cu cli enții, toat e
acestea int egrate în activitat ea de logistică; simplificar ea formalităților/ procedurilor în
schimburil e comerciale intracomunitar e.
O importanță din c e în ce mai mar e revine înțelegerii logisticii int erne mai al es în țări
cu venituri p este medie pe măsură c e acestea fac d emersuri p entru a s e ridica în cadrul
lanțului d e valori. D acă ac este eforturi nu sunt cuprinzătoar e și nu au loc la niv el national –
nivelul la car e politicil e sunt impl ementate, ele pot av ea ca r ezultat contrar cr eșterea
diferențelor dintr e zonele de bază și c ele lider/rămas e în urmă și astf el se pot r educe
oportunitățil e de a îmbunătăți p erformanța. Dr ept urmar e, este esențial a av ea o strat egie
națională p entru transport și logistică car e să id entific e prioritățil e pentru inv estiții în
infrastructură în v ederea formulării un ei strat egii regional e. Ținând cont d e faptul că, în
totalul ch eltuielilor un ei firm e (cu activitat e de producți e / com ercializar e), pond erea cea mai
mare o dețin costuril e aferente activităților d e logistică, s e impun e eficientizar ea activităților
de logistică. Astf el, firm ele din U E au la dispoziți e următoar ele variant e: subcontractar ea
activităților d e logistică; d ezvoltar ea parcului logistic propriu în scopul of eririi d e servicii
specializat e ; optimizar ea utilizării parcului logistic existent.
În cazul subcontractării activităților d e logistică s e pune probl ema existenței unei
firme de logistică car e să of ere servicii d e calitat e cel puțin as emănătoar e cu cea deja
existentă la un pr eț comp etitiv.
Logistica includ e serviciil e și proc esele de planificar e, gestionar e și realizar e a
fluxului d e mărfuri și d e informații într e punctul d e origin e și punctul d e destinați e. Logistica
eficientă și sust enabilă a transportului d e marfă joacă un rol vital în buna funcționar e a multor
altor s ervicii și ac tivități din economia noastră, d e la producția d e bunuri, la livrar ea și
reciclar ea acestora, d e la niv elul local până la c el mondial.
De fapt, s ectorul logistic european contribui e cu aproximativ 14 % la PIB -ul UE și
în cadrul său sunt angajat e peste 11 m ilioan e de persoan e în stat ele membre ale UE22, dacă
luăm în consid erare toate activitățil e în ansamblu.

22

23
În plus s e preconiz ează că cr eșterea cererii de transport d e mărfuri, car e va ating e din
nou până în 2020 niv elurile de vârf constatat e înaint e de criza economică înc epută în 2008,
va ajung e la o cr eștere de peste 40 % până în 204023.
Impactul economic al logisticii transportului d e mărfuri și contribuția ac esteia la
creșterea și comp etitivitat ea Europei nu pot fi, prin urmar e, sub estimat e.
Politica UE în dom eniul logisticii și al transportului d e marfă ar tr ebui să aibă un rol
în facilitar ea m enținerii unui m ediu favorabil, eliminar ea blocaj elor și exploatar ea
potențialului p entru cr eștere economică și ocupar ea forț ei de muncă în ac est sector în
contextul t endinț elor economic e și soci etale aflate în schimbar e, al evoluțiilor t ehnologic e
dinamic e și al int ensificării com erțului la niv el mondial.
Creșterea costului energiei, necesitatea reducerii emisiilor d e CO2, concur ența
pentru angajații tal entați în soci etățile în curs d e îmbătrânir e, acc elerarea digitalizării,
funcționar ea și manipular ea automatizată și autonomă a v ehicul elor, lanțuri d e aprovizionar e
din c e în ce mai int egrate, contain erizarea actuală r eprezintă un sp ectru larg d e provocări și
oportunități car e au un impact asupra s ectorului logisticii.
Cel mai r ecent în 2007, Comisia a stabilit un plan d e acțiun e privind logistica
transportului d e marfă p entru îmbunătățir ea sist emului d e transport d e mărfuri din U E
[privind sist emele de transport int eligente, transportul d e marfă informatizat ( e-freight),
sustenabilitat ea și eficiența, simplificar ea lanțurilor d e transport, dim ensiunil e vehiculului,
standard ele de încărcar e, coridoar ele ecologic e de transport d e marfă și logistica
transportului urban d e marfă24.
Transportul este un sector fundam ental al economi ei și foart e important p entru
aceasta, întrucât cuprind e o rețea compl exă de întreprind eri privat e și public e care furniz ează
bunuri și s ervicii p entru c etățenii și soci etățile din Uniun ea Europeană și part enerii săi
comerciali.
De asemenea, ac esta asigură mobilitat ea cetățenilor europeni, contribuind astf el în
mod s emnificativ la lib era circulați e a persoan elor în cadrul pi eței interne a Uniunii. Este
esențială existența unor s ervicii d e transport și a un ei infrastructuri eficiente pentru
exploatar ea atuurilor economic e ale tuturor r egiunilor din Uniun ea Europeană și p entru
sprijinir ea pieței interne și a cr eșterii economic e.
Astfel, acestea favoriz ează coeziunea economică și socială. D e asemenea, serviciil e
și infrastructura d e transport sunt important e pentru comp etitivitat ea schimburilor

23
24

24
comerciale, deoarece disponibilitat ea, prețul și calitat ea serviciilor d e transport au implicații
profund e asupra pr oceselor d e producți e și a al egerii part enerilor com erciali. Având ac est
rol central, transportul este, prin d efiniți e, interconectat și cu div erse alte domenii de politică,
precum politicil e social e și de mediu.
Printr e principal ele provocări p entru s ectorul transporturilor din Uniun ea Europeană
se numără cr earea unui spațiu european unic al transporturilor funcțional, con ectarea Europei
cu rețele ale unei infrastructuri mod erne de transport multimodal și sigur și tr ecerea la o
mobilitat e cu emisii scăzut e, ceea ce implică, d e asemenea, reducerea altor externalități
negativ e ale transportului. Din punct d e vedere social, pr ețul conv enabil, fiabilitat ea și
accesibilitat ea transportului sunt esențiale. Or, ac estea nu au fost asigurat e la toat e nivelurile.
Abordar ea acestor provocări va contribui la asigurar ea unei creșteri durabil e în Uniun ea
Europeană.
Pentru produs ele și serviciil e cu valoar e adăugată ridicată r ealizat e în Europa,
costuril e de transport nu constitui e probabil o proporți e semnificativă din costuril e totale,
însă fiabilitat ea logisticii este esențială p entru funcționar ea lanțurilor valoric e din c e în ce
mai compl exe. Pentru a profita d e oportunitățil e de creștere din dom eniul transporturilor și
a reduce costuril e de transport, tr ebuie să fie abordat e o serie de provocări orizontal e. Acestea
pot fi clasificat e în trei categorii: funcționar ea pieței, infrastructura și externalități n egativ e.
Pentru produs ele și serviciil e cu valoar e adăugată ridicată r ealizat e în Europa,
costuril e de transport nu constitui e probabil o proporți e semnificativă din costuril e totale,
însă fiabilitat ea logisticii este esențială p entru funcționar ea lanțurilor valoric e din c e în ce
mai compl exe. Pentru a profita d e oportunitățil e de creștere din dom eniul transporturilor și
a reduce costuril e de transport, tr ebuie să fie abordat e o serie de provocări orizontal e. Acestea
pot fi clasificat e în trei categorii: funcționar ea pieței, infrastructura și externalități n egativ e.
comp etitive de atribuir e a contract elor de servicii public e și îmbunătăț ește modul d e
reglementare a infrastructurii p entru cr earea unui m ediu n ediscriminatoriu. Cu toat e acestea,
până la pun erea în aplicar e integrală a pach etului, încă rămân provocări important e de
abordat în practică.
Deschid erea pieței transportului f eroviar d e călători a fost urmărită d e mai mult e state
membre înaint e de termenele legale impus e de legislația U E la niv eluri dif erite și cu r ezultat e
variabil e. Au fost introdus e servicii com erciale noi (d e acces liber) în Republica C ehă,
Germania, Italia, Austria, Su edia și R egatul Unit. D eși există div erse motiv e care stau la
baza succ esului sau eșecului funcționării un ei noi într eprind eri feroviar e, o trăsătură comună

25
este aceea că, în lipsa unor garanții împotriva practi cilor n eloiale, noii op eratori s e confruntă
cu obstacol e important e.
În mod sp ecific, noii op eratori com erciali continuă să s e confrunt e cu discriminări în
ceea ce privește obțin erea acc esului la infrastructura f eroviară și la facilitățil e esențiale
pentru funcționar e, cum ar fi găril e și atelierele de întreținere, care sunt d eseori d eținute și
exploatat e de întreprind erile tradițional e. În plus, este posibil ca într eprind erile tradițional e
să adopt e o conduită anticoncur ențială sau să r ecurgă la subv enții încrucișat e pentru a
împiedica intrar ea pe piață a concur enților.
În 2015, două tr eimi din toat e serviciil e de transport f eroviar d e călători din U E au
fost pr estate în baza unor contract e de servicii public e, în sp ecial în cazul traficului r egional
și al celui suburban. Ac eastă m edie ascund e diferențe semnificativ e între țări. În Dan emarca,
Irlanda, Gr ecia, Croația și Lux emburg, toat e serviciil e de transport d e călători sunt furnizat e
prin contract e de servicii public e.
Recurgerea la licitații comp etitive pentru atribuir ea acestor contract e reprezintă un
indicator esențial al gradului d e deschid ere a pieței. În U E, majoritat ea contract elor d e
servicii public e sunt în continuar e atribuit e direct într eprind erilor tradițional e. Deși cel de al
4-lea pach et feroviar a introdus principiul licitați ei comp etitive, va fi n evoie de timp (până
în 2023) până ca m etoda licitațiilor să fi e aplicată la scară largă.

Fig. 1.3 Cota d e piață a tuturor într eprind erilor f eroviar e, cu excepția c elor principal e
(2015)25

25 RAPOART ELE ANUAL E ALE IRG ÎN DOM ENIUL F EROVIAR. GR ECIA, IRLANDA, LITUANIA,
LUX EMBURG ȘI FINLANDA AU PUNCTAJUL 0 LA AMBII INDICATORI. DAT E DESPRE
PASAG ERI: DIN CAUZA UN EI SCHIMBĂRI M ETODOLOGIC E ÎN RAPORTAR E, VALORIL E pentru
2015 sunt în mar e parte estimat e de DG MOV E.

26
România s e poate poziționa ca c entru r egional d e comerț și logistică p entru Europa
Centrală și d e Est. Este bine localizată din punct d e vedere geografic și economic d eoarece
reprezintă principală poartă d e acces într e Asia și Europa, și b eneficiază d e pe urma
transportului maritim, fluvial, f eroviar și ruti er. Cu condiția stabilirii un ei legături f eroviar e
fiabil e de lungă distanță car e să un ească Portul Constanța cu R egiunea de Vest și cu Europa,
România poat e profita d e pe urma cr eșterii economic e din Europa d e Est și a r ețelelor
regional e de producți e stabilit e între Europa d e Est și d e Vest.
În plus față d e porturi eficiente și con exiuni f eroviar e, transformar ea într -un centru
regional d e comerț și logistică va n ecesita o logistică comp etitivă d e-alungul într egului lanț
de aprovizionar e și desfacere. Imbunătățir ea eficienței acestui lanț – prin îmbunătățir ea
infrastructurii și a m ediului d e afaceri din dom eniul infrastructurii și prin facilitar ea
comerțului int ernational și a administrării vamilor – generează economii d e scală, cr ește
calitat ea servicii la niv elurile UE, reduce costuril e și îmbunătăț ește productivitat ea.
Furnizar ea de servicii eficiente de transport și logistic e necesită un efort conc ertat
care implică mulți jucători. În economiil e avansat e și emergente, agențiile de transport au
condus ad esea eforturil e de coordonar e; în timp d e în țăril e în curs d e dezvoltar e agențiile
responsabil e de comerț și d ezvoltar ea economică au jucat un rol major la promovar ea unei
facilitări transformativ e a com erțului și a un ei agende a logisticii. Indif erent dacă în țări
avansat e sau emergente, reform ele trebuie implementate ca pach ete coerente și ele necesită
o atenție susțintuă, p e termen lung p entru a da r ezultat e sustenabil e.
Nu există doar un aranjam ent institușional unic p entru ca țăril e să impl ementeze
reform e ce țin de logistică; formular ea de politici r eprezintă o r esponsabilitat e împărțită d e
diferitele agenții guv ernam entale responsabil e cu politicil e de transport și inv estițiil e în acest
domeniu, com erț, industri e, autoritat ea vamală și manag ementul fronti erelor. Nici o țară nu
are un minist er al logisticii. În schimb, un cadru col ectiv car e să includă s ectorul privat este
important p entru o impl ementare consist entă. Canada, China, Finlanda, G ermania, Mala ezia
și Maroc au introdus consilii sau m ecanism e de coordonar e asemănătoar e pentru a aduc e
laolaltă factorii implicați.
În 2010 și 2011, guv ernul filipin ez a d ezvoltat26 – și a înc eput să impl ementeze – un
sistem automatizat național de tip ghiș eu unic p entru com erț. Sist emul ar e deja cerințe pentru
autorizar ea și lic ențierea importurilor și exporturilor d e către agențiile guvernam entale.

26 Hoekman, B. and A. Nicita , Trad e Policy, Trad e Costs, and D eveloping Country Trad e, World D evelopm ent,
2011, p. 79.

27
Com ercianții pot acc esa sist emul onlin e— în primul rând p entru a transmit e și plăti c ererile
de autorizar e – și apoi p entru a urmări aprobar ea și controlul.
Indicatorii ch eie de performanță arată faptul că sist emul a r edus timpul n ecesar
necesar com ercianților p entru a solicita div erse autorizații și lic ențe. Guv ernul indon ezian a
lansat d e asemenea un sist em de ghișeu unic național car e face acum l egătura într e sistemul
național al vămilor și mai mult d e 25 de agenții guv ernam entale27.
Impl ementarea noului sist em a scos la lumină r eglementări d e comerț conflictual e
emise de diferite minist ere în timp, d ezvăluind o n evoie de a revizui r egulat și d e a armoniza
reglementăril e ce țin de comerț.
Acest sist em a stabilit, d e asemenea, un m ecanism p entru consultări r egulat e cu
sectorul privat. Inițial, cr eat pentru a r ezolva d eficiențele din impl ementarea sistemului,
mecanismul d e consultar e a evoluat rapid într -un forum mai g eneral, und e comercianții
discută r eglementăril e de comerț cu oficialii guv ernam entali. Ac este discuții au condus la
simplificar ea unor r eglementări – în timp c e altele au fost abrogat e.
În sectorul transportului ruti er, piața s erviciilor d e transport int ernațional (intra – UE)
de mărfuri și d e pasag eri a fost d eschisă int egral concur enței, însă transportul int ern rămân e
în mar e parte protejat. R eferitor la mărfuri, „cabotajul”, și anu me transportul int ern efectuat
de către transportatori străini, fac e obiectul unor r estricții. În cons ecință, op eratorii s e
confruntă cu dificultăți în c eea ce privește optimizar ea operațiunilor lor, iar unul din două
vehicul e care efectuează transport int ern rul ează gol în a fara țării sal e de înregistrar e28.
Performanța transportatorilor int erni poat e fi comparată, într -o anumită măsură,
analizând pond erea vehicul elor din țara d e origin e în exporturil e și importuril e din alt e țări
ale UE. În anumit e condi ții ar fi d e așteptat o distribuir e similară a activităților d e transport
între transportatorii din țara importatoar e și transportatorii din țara exportatoar e. În r ealitat e,
însă, ac est lucru este rar întâlnit în U E.
Transportatori din un ele dintr e noile state membre, cum ar fi Polonia, Bulgaria,
Croația și România, domină masiv op erațiunil e de transport în schimburil e comerciale
externe ale țărilor lor r espective. Acest lucru r eflectă costuril e scăzut e ale forței de muncă.
Comp etitivitat ea relativă a tra nsportatorilor din noil e state membre ale UE arată, d e

27 Kunaka, C., Mustra, M. A. and Sá ez, S. (2013), Trad e Dimensions of Logistics S ervices: A Proposal for
Trad e Agreements, Policy R esearch working pap er ; no. WPS 6332, World Bank, 2012, p. 408
28 Roman T. – Integrarea geografica a s erviciilor logistic e in perspectiva ad erarii la Uniun ea Europeana, ISBN
973-670-137-9, p. 277 -285

28
asemenea, prin pond erea lor în transportul ruti er în contul t erților (transportul într e două țări,
dintr e care niciuna nu este țara d e înregistrar e a transportatorului): ac eștia reprezintă 80 %
din transportul ruti er în contul t erților în U E.
La celălalt capăt al sp ectrului, transportatorii din țări pr ecum Su edia, Franța, Italia,
Belgia și Dan emarca par a fi mai puțin comp etitivi și d ețin o cotă d e piață r elativ scăzută în
ceea ce privește realizar ea importurilor și exporturilor af erente propriilor economii. Cu o
cotă combinată mai mică d e 2 % din activitat ea totală29, aceste țări sunt mai mult sau mai
puțin abs ente de pe piața transportului ruti er în contul t erților .
Sectorul aviați ei din Europa a b eneficiat d eja de liberalizar ea totală a pi eței pentru
transportatorii a erieni. Una dintr e principal ele probl eme care afectează p erformanța ac estuia
o constitui e fragm entarea spațiului a erian al U E, ceea ce determină ch eltuieli de funcționar e
ridicat e pentru transportatorii a erieni, întrucât limit ează optimizar ea trai ectoriilor d e zbor 13
Regulam entul (C E) nr. 1073/2009 al Parlam entului European și al Consiliului din 21
octombri e 2009 privind norm ele comun e pentru acc esul la piața int ernațională a s erviciilor
de transport cu autocarul și autobuzul și d e modificar e a Regulam entului (C E) nr. 561/2006,
JO L 300, 14.11.2009. sau dubl ează funcții costisitoar e.
În cons ecință, în 2014, costuril e unitar e aferente furnizării d e servicii d e navigați e
aeriană au fost cu aproximativ 35 % mai mici în SUA d ecât în Europa30. Pun erea în aplicar e
integrală a c erului unic european este o provocar e perman entă, dată fiind opoziția exprimată
de multe țări al e UE, care este deseori d eterminată d e preocupări d e natură socială. În plus,
se preconiz ează că a eroporturil e mari din Europa s e vor confrunta cu o criză d e capacitat e în
viitorul apropiat. În plus, ac estea cauz ează cong estionar ea traficului, întârzi eri și costuri în
creștere.

Transportul p e căile navigabil e interioar e riscă să își piardă avantajul comparativ d e
a fi un mod d e transport g enerator d e costuri externe de transport scăzut e dacă nu s e
realizează schimbări structural e pe termen lung p entru îmbunătățir ea calității condițiilor sal e
de funcționar e.
Printr e mijloacele adecvate se află inv estițiil e într-o infrastructură mai bună, în
comp etențe, precum și în digitalizar ea și int egrarea în lanțul logistic. P entru ac easta tr ebuie

29 Comisia Europeană, EU Transport in Figur es (Transportul din U E în cifr e), Statistical Pock etbook 2017, p.
144
30 Idem, p. 209

29
definite standard e comun e la niv elul U E și este necesară coop erarea transfrontali eră între
țările UE si taril e terte.
Finanțar ea publică a a eroporturilor r egional e este adesea necesară p entru a asigura
coeziunea teritorială. Însă tr ebuie să se evite denaturar ea nejustificată a concur enței atunci
când s e acordă subv enții a eroporturilor n eviabil e din punct d e vedere economic.
Creșterea durabilă a a eroporturilor și a transportatorilor a erieni pr esupun e
conformitat ea deplină cu norm ele privind ajutorul d e stat. În plus, există acțiuni înaintat e cu
privir e la presupus e practici concur ențiale neloiale de către transportatori a erieni din țări t erțe
care amenință transportatorii din U E.
În ceea ce privește transportul maritim, „R egulam entul privind porturil e” prevede
faptul că r elațiile financiar e dintr e autoritățil e public e și organismul d e administrar e portuar
sau oric e altă entitat e care furniz ează s ervicii portuar e sau d e dragar e și car e beneficiază d e
fonduri public e trebuie să se reflecte în mod transpar ent în sist emul d e contabilitat e. Astf el,
se reduce riscul d e subv enționar e încrucișată n ecuvenită. În c eea ce privește transportul
feroviar, cazuril e de ajutor (p entru r estructurar e) și supracomp ensare a obligațiilor d e
serviciu public sunt fr ecvente. În plus, n eseparar ea administratorilor d e infrastructură și a
operatorilor d e servicii este în detrimentul concur enței loial e și al exploatării eficiente a
infrastructurii.
Analiza indic elui de performanță a logisticii , realizat d e Banca Mondială31, arată un
clasam ent ușor dif erit, însă imagin ea de ansamblu este similară. Una dintr e compon entele
acestui indic e compus este calitat ea schimburilor com erciale și a infrastructurii d e transport
(de exemplu, porturi, căi f erate, drumuri, t ehnologia informați ei).
Indicele este cel mai scăzut p entru Bulgaria și România. Croația, Cipru și Malta nu
obțin punctaj e mult mai bun e. Țăril e europene cu cele mai bun e performanț e sunt G ermania,
Țările de Jos și Su edia. Este important d e adăugat că, în c eea ce privește indic ele global d e
performanță a logisticii, 23 d e state membre ale UE se situează în prim ele 50 de locuri din
cele 160 d e țări comparat e de Banca Mondială, G ermania, Lux emburg, Țăril e de Jos și
Suedia ocupând prim ele patru locuri.
Serviciil e logistic e cuprind un ansamblu d e activități div erse. Dintr e acestea
transportul d eține o pond ere semnificativă atât ca pr ezență, cât mai al es din punct d e vedere

31 Indic ele de performanță a logisticii (IPL) constitui e media pond erată a punctaj elor alocat e țărilor p e cele
șase dimensiuni principal e: eficiența proc esului d e vămuir e, calitat ea infrastructurii d e comerț și d e transport,
ușurința în planificar ea de expedieri la pr ețuri comp etitive, comp etența și calitat ea serviciilor d e logistică,
capacitat ea de a urmări transporturil e, promptitudin ea expedierilor în c eea ce privește ajung erea la d estinați e
în termenul d e livrar e stabilit sau pr econizat. IPL constă în măsuri calitativ e și cantitati ve

30
a costurilor. Opțiunil e unei firm e față d e transport sunt num eroase, dar dif erite ca implicații:
să aibă mijloac e proprii d e transport, să închiri eze, să recurgă la firm e specializat e, să a leagă
o anumită modalitat e de transport etc. Toat e acestea trebuie analizat e într-un cont ext
specific, n eputând fi dat e dinaint e soluții șablon.
Se pare ca ac easta situati e structurala, pr ecum si t endint ele de dezvoltar e conexe sunt
independente de fluctuatia c ererii si of ertei, de evolutia si limit ele intentiilor d e import al e
companiilor d e producti e sau com erciale, de costuril e tot mai mari p entru op eratiil e de
transport si logistica, d e barierele existente in fluxul lib er la op eratiunilor (int ernational e) de
transport ruti er.
Tendinta „naturala” d e baza s e pare ca aduc e contributi e la ingh etarea relatiilor d e
piata existente si la pozitiil e de avantaj al e participantilor axati p e expeditori, car e sunt
puternici la niv el structural, si al e celor de dezavantaj al e participantilor axati p e transport,
slabi la niv el structural, c eea ce are ca rezultat aparitia din c e in ce mai d es de relatii abuziv e
cu sub -contractori sau chiar cu un lant d e sub-contractori.
Exista mijloac e de a comp ensa efectele daunatoar e ale acestor d ezechilibr e
structural e? O posibilitat e o reprezinta asoci erea. IMM -urile, in sp ecial propri etarii – soferi,
ar put ea dori afili erea la grupuri d e furnizori d e aceeasi natura, cu scopul d e a-si consolida
puterea com erciala si impactul asupra evolutiilor pi etei. O forma d e asoci ere o reprezinta
utilizar ea form elor existente, de tipul asociatiilor d e transport ruti er sau a grupurilor format e
sub patronajul ac estora.
Intr-o serie de tari / asociatii, au fost d eja cr eate astfel de grupuri, cu caract er
perman ent sau ad -hoc, in v ederea achizitionarii in masa a v ehicul elor si echipam entelor, a
obtin erii unor conditii d e creditare sau conc esionar e avantajoas e, sau p entru aprovizionar ea
cu mat eriale si cauciucuri n ecesare operatorilor, etc.
Asoci erea pentru ratiuni com erciale pe pietele de transport / logistica si modalitatil e
in car e e realizata ac easta sunt mai putin cunoscut e . Una dintr e functiil e unite ar put ea fi
solicitar ea de comenzi in asoci ere. Modul d e distribuir e a com enzilor intr e membrii
asociati ei este o probl ema c e trebuie legata d e cea mai buna optiun e de stabilir e a structurii
institutional e cel mai putin complicat e, si mai i eftina cu putinta, dar si c ea mai eficienta,
necesara p entru d esfasurar ea unor op eratii com erciale unite fiabil e.
In dom eniul transporturilor – expeditorilor – furnizorilor d e servicii logistic e exista
neconcordant e structural e si dezechilibr e ale puterii evidente, care nu sunt nici justificat e si
nici echitabil e, reprezentand o sursa inutila d e pierderi la niv el micro si macro economic.

31
In epoca d ezbaterilor cu privir e la sporir ea calitatii si sigurant ei serviciilor in lantul
logistic, asociat e cu n ecesitatea imp erativa d e a creste sustenabilitat ea de eficienta,
economica si ecologica a industri ei de transport si logistica, s e pare ca exista n evoia d e a
corecta d ezechilibr ele nefiresti al e pietei. Ac easta nu ar tr ebui sa constitui e o invitati e de a
inlocui fort ele de pe piata, si nici capacitat ea de autocor ectare a pietei. Dupa cum nu ar trebui
interpretata nici ca motiv p entru int erventii artificial e ale statului in scopul „d esfiintarii si
reinstituirii” structurilor si institutiilor d e piata existente in ac est dom eniu. Cu toat e acestea,
se pare ca sunt n ecesare conditii cadru acc entuat e in scopul r educerii pi erderilor provocat e
de impactul ad eseori dramatic al structurilor d e piata din ac est dom eniu.