În Drăguțești, a fost descoperit un depozit de secere și topoare din bronz, care au fost datate ca fiind din epoca bronzului(1.200 î.e.n.). [302135]

[anonimizat]. Noțiunea de turism exprimă atât acțiunea de a [anonimizat].

Tema pe care o voi dezbate în această lucrare de licență se intitulează „Potențialul turistic al județului Gorj”. Motivația alegerii acestei teme de licență a fost interesul de a-mi dezvolta cunoștiințele legate de locul și împrejurimile locului în care m-am născut.

Conținutul lucrării prezintă aspectele importante ale județului în ceea ce privește potențialul turistic al acestuia. [anonimizat] „Prezentarea generală a județului Gorj”, [anonimizat], [anonimizat], mai exact a [anonimizat], [anonimizat], flora, fauna și tipurile de soluri ce poate fi întâlnită în aceste regiuni. [anonimizat], care a cunoscut o dezvoltare de-a lungul timpului.

[anonimizat], denumit „Resursele turistice ale județului Gorj”, este realizată o prezentare a [anonimizat], [anonimizat], peșteri, lacuri, cascade, stațiuni balneare și stațiuni montane. Voi vorbi și despre resursele antropice ce pot fi întâlnite aici: mănăstirile, muzeele, [anonimizat], inclusiv celebrele opere ale sculptorului Constantin Brâncuși. Acest capitol va include și descrieri ale numeroaselor festivaluri și tradiții gorjene și câteva mâncăruri tradiționale ale zonei.

[anonimizat] a [anonimizat], ofertele turistice care sunt puse la dispoziția turiștilor și voi descrie activițățile ce se pot realiza în cadrul unor circuite turistice.

Capitolul 1.Prezentarea generală a județului Gorj

1.1 Istoria

Denumirea acestui județ se presupune că ar fi o prescurtare a denumirii slave „Gornemu” și „Jiliu”, adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”. Acesta s-a transformat ulterior în „Gorjii”, mai apoi în „Gorjiu” și mai târziu în Gorj.

Cele mai vechi urme de existență omenească din această zonă datează din paleoliticul mijlociu(aproximativ 100.000-35.000 î.e.n), unde, [anonimizat](omul prim născut).

De asemenea, s-au descoperit și urme ale existenței oamenilor din paleoliticul superior(35.000-10.000 î.e.n.), când a apărut homo sapiens fossilis cunsocut tot la Baia de Fier și la Boroșteni.

Există numeroase urme care datează din epoca pietrei neșlefuite(6.000-2.500 î.e.n.), [anonimizat], Săcelu etc., care au intrat în colecțiile Muzeului județean.

În Drăguțești, a [anonimizat](1.200 î.e.n.).

Prima epocă a fierului(1.200-450 î.e.n.)[anonimizat].

Numeroasele urme de așezări dacice de pe teritoriul județului stau mărturie că întreaga regiune a fost intens locuită în perioada geto-dacică de sub conducerea lui Burebista, la statul dac condus de Decebal.

O diferență caracteristică prezintă populația Gorjului ca fiind diferită de la regiunea de munte la regiunea dealurilor. Această diferență își are originea la cucerirea Daciei. Dacii, care au locuit în Gorj înaintea romanilor, au trebuit să fie învinși și desființați ca stat și să cedeze pamântul pe care îl stăpâneau de patru secole, iar cei care nu s-au predat, au fost nevoiți să se retragă în munți.

Pe muntele Padeșu din Polovragi, au existat două fortificații dacice datând din secolul I î.e.n., având modalițăți de construcție diferite: „Cetățuia” reprezenta locul de reședință al căpeteniei, iar „Cetatea de refugiu” adăpostea populația. Această ultimă așezare ne-a oferit dovezi cu privire la folosirea mortarului de var calcinat și stins la locul de construcție. Tot aici s-a descoperit și un fragment ceramic cu litere latine imprimare în pastă crudă, care au confirmat încă o dată utilizarea scrisului de către strămoșii noștrii.

Băile de la Săcelu, apreciate pentru apele termale, erau cunoscute încă din timpul romanilor. Aici s-a descoperit un altar ridicat de un bolnav vindecat, Marcus Tiberius Marcianus, altar dedicat zeilor medicinei și farmacologiei, Aesculap și Hygiei.

În secolele X-XIII, teritoriul județului Gorj a făcut parte din voievodatul lui Litovoi.

În Diploma cavalerilor ioaniți(1247), se vorbește despre țara Litua(voievodatul lui Litovoi), care se întindea pe ambele maluri ale Jiului, iar în Transilvania ajungea până în regiunea Hațegului.

Județul Gorj a apărut ca unitate administrativă sub această denumire la sfârșitul secolului al XV-lea. Până atunci, județul Gorj aparținea de județul Jaleș, denumit după pârâul Jaleș, și care străbătea județul de la nord la sud. Primul document istoric în care este menționat județul Jaleș datează din 3 octombrie 1385, în perioada în care era domnitor Dan I(1383-1386) și din care reiese că acesta dăruia mănăstirii Tismana 400 de găleți cu grâu. Existența județului este dovedită și mai târziu, într-un document aparținând lui Mircea Voievod, din 28 octombrie 1429, document în care regele Sigismund acorda o diplomă de proprietate aceleiași mănăstiri, Tismana. Ultima mențiune documentară a județului Jaleș datează din 20 octombrie 1444, în perioada în care Ioan de Hunedoara era domnitor. Județul Jaleș a avut o perioadă reședința la Dăbăcești(s-ar crede că ar fi satul Runcu de astăzi), ca mai apoi să treacă la Târgu-Jiu.

Harta Gorjului a suferit modificări însemnate de-a lungul timpului.

Forma pe care o vedem astăzi a rezultat ca urmare a unor evoluții istorice. În secolul XVII-lea, se putea vedea o forma apropiată celei pe care o știm acum.

Prin anii 1400 județul Gorj a pierdut Hațegul la nord, Alunul la est și Călugărenii la vest.

În 1618, Gorjul a cuprins în harta sa Brănești, Ionești, Turcenii de Sus, Turcenii de Jos, Bolboșii și Didilești care aparțineau județului Mehedinți.

Mai târziu, a câștigat teren de la județul Dolj: Saca, în 1724 și Groșerea în anul 1813 aparțineau de județul Dolj și Șipotul. În anul 1776, Silvileștii din Mehedinți aparținea tot de Gorj. De asemenea, județul s-a extins spre est cuprinzând Alimpeștii și Corșoru, care aparțineau județului Vâlcea, și Poienarii.

Spre vest a cuprins în harta sa Brăneștii, Ioneștii, Turcenii de Sus, Turcenii de Jos, Bolboșii și Didileștii.

Evenimentele din anul 1848 au început să cuprindă și județul Gorj, „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu, în data de 20 iunie 1848.

În 1888, țăranii din Logorești-Birnici s-au răscolit și au luat în stăpânire 100 ha din moșia lui Dumitrașcu Costache.

Un moment semnificativ în istoria mișcării socialiste și comuniste din Gorj, l-a reprezentat depunerea candidaturilor socialiste pentru alegerile parlamentare din 1920. Atunci, Mihail Cruceanu a prezentat tribunalului lista candidaților pe care erau trecuți 4 socialiști: Mihail Cruceanu din Târgu-Jiu, Constantin Nicolaescu din Rătezu-Godinești, C. Preoțescu și Gheorghe Luca din Drobeta Turnu Severin, această listă fiind susținută de simpatizanții socialiști.

La congresul din 8 mai 1921 organizațiile oltene și cele din țară ale Partidului socialist, i-au ales delegați pe Mihail Cruceanu și C. Nicolaescu, pe Dumitru Grofu și C. Ivănuș.

Condițiile grele ale ilegalității au impus adoptarea unei tactici corespunzătoare în munca politică a P.C.R-ului. Activitatea comunistă din județ era semnalată de la început și în rapoartele informative ale organelor respective.

Multe comune din județul Gorj și-au schimbat numele de-a lungul timpului: Bilugești în Bălăcești, Borăști în Boroșteni, Bălătiești în Puricari, iar mai târziu în Săulești, comuna Curte în Curtișoara, Gruiari în Hurezani ș.a.

În 1970, județul Gorj avea o suprafață de 5.641 km2 și o populație de 312.801 de locuitori.

Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.

Gorjul are în componența sa un număr de 70 de unități administrativ-teritoriale de bază și este considerat unul dintre cele mai stabile județe din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, astfel în perioada 1989-2007, nu au fost înființate noi comune.

Trebuie evidențiat că rețeaua urbană a județului s-a dezvoltat destul de recent, cu excepția municipiului, celelalte orașe obținând acest statut după anul 1966. După ce în anul 1968 Motru, Novaci, Târgu Cărbunești și Țicleni au fost considerate orașe, Rovinari primește acest statut în 1981 și în 1989, Bumbești-Jiu este considerat, de asemenea, oraș. După anul 1990 Tismana și Turceni sunt adăugate în lista orașelor din Gorj. Un an mai tarziu, în anul 2000, orașul Motru a fost declarat municipiu, fiind al doilea oraș după Târgu-Jiu.

În prezent, Gorjul este format din două municipii(Târgu-Jiu și Motru), 7 orașe(Țicleni, Rovinari, Turceni, Novaci, Bumbești-Jiu, Târgu-Cărbunești și Tismana), 61 de comune și 411 sate.

1.2 Geografia

Județul Gorj este situat în sud-vestul României, în nordul regiunii Oltenia, pe cursul râului Jiu și are o suprafață de 5.641 km2. Județul se învecinează cu județele Dolj, în sud-est, Mehedinți în sud-est, Caraș-Severin în nord-vest, Hunedoara în nord și Vâlcea în est.

Relieful județului este foarte variat și este format din: Carpații Meridionali, Subcarpații Getici și dealurile din sud care se întind de-a lungul Platoului Getic.

Zona montană reprezintă circa 30% din suprafața județului, evoluția ei încadrându-se în cea a Carpaților Meridionali, din care face parte.

Cele două masive muntoase care ocupă nordul județului sunt Masivul Parâng și Masivul Vâlcan.

Masivul Parâng ocupă, cu toți munții aferenți lui, peste 1.000 km2 și are o altitudine maximă de 2.518 m, fiind pe locul al doilea ca înalțime în Carpații României. Formațiunea geologică este predominată de roci cristaline. Cristalinul Parângului este un cristalin de grupul II, care cuprinde roci eruptive(predominanând granitul și dioritul) și roci cristaline-șisturi(reprezentate prin șisturi gnaisice, cuarțite, clorituase, filitoase, grafitoase și chiar calcare cristaline).

Piatra Cloșanilor este un munte situat între Cerna și Motru și este constituită în întregime din calcare.

În colțul nord-vestic al județului se întâlnește vresantul sudic al Munților Godeanu, cu vârful Godeanu de 2.290 m.

De la Olteț și până la Motru, la întâlnirea cu munții, între 400 și 800 m, se găsesc dealurile subcarpatice. Subcarpații sunt alcătuiți din depozite sedimentare miopliocene, în special din gresii cu numuliți, în care se întâlnesc apele minerale sulfuroase, care izvorăsc la Săcelu.

Dealurile subcarpatice se află sub forma a două șisturi paralele: unul intern mai înalt(Ciocadia, Săcelu, Copăcioasa etc.) și unul extern, mai redus(Dealul Bran, Dealul Șomăneștilor). Între acestea sunt adăugate două ulucuri depresionare. Cel din nord, urmărește contactul cu munții(depresiunile Polovragi, Cernădia, Novaci, Bumbești, Runcu, Peștișani, Tismana, Oslea) desparțite între ele de interfluvii, al doilea uluc depresionar intracolinar, mai larg și mai neted, este reprezentat prin depresiunile Câmpu Mare(Cărbunești), Scoarța-Târgu-Jiu, Ceauru, Câlnic.

Județul Gorj are o climă temperat-continentală, de deal, cu o temperatură medie anuală de 10oC. Teritoriul județului se află sub influența maselor de aer sudice, sud-vestice și vestice, care ajung în această zone sub formă de aer mai cald și mai uscat.

Câteodată în depresiuni, în timpul iernii, se instalează temperaturi extreme absolute negative. De exemplu, în anul 1942, în Târgu-Jiu, minima absolută a atins temperatura de -32oC.

Repartizarea precipitațiilor atmosferice este neregulată: 753 mm la Târgu-jiu, 863 mm la Novaci și 925 mm la Tismana.

Pe vârful munților Vâlcan și Parâng, zăpada începe să cadă începând cu sfârșitul lunii septembrie și poate dura până în luna mai.

Încălzirea de la o lună la alta se realizează mai rapid în vest decât în est. Vara, încalzirea este mai accentuată, temperaturile medii depășind 20oC în lunile de iulie și august.

Toamna are loc un fenomen specific Olteniei deruloase: temperaturile medii ale lunii octombrie le depășesc cu 1-2oC pe cele ale lunii aprilie.

Cele mai mari cantități de precipitații s-au înregistrat la stația Parâng, aflându-se la o altitudine de aproximativ 1.200 m. Aceasta înregistrează o cantitate medie anuală de 951 mm. La altitudini de 1.800 m, valorile ar depăși 1.000-1.100 m. Cu cât coborâm în altitudine, cantitățile anuale se micșorează, menținându-se totuși la pragul de 700 m.

Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 585 mm(Țânțăreni), 750 mm(Târgu-Jiu) și peste 1.500 mm în cea mai înaltă altitudine a Lanțului Carpatic Meridional.

Vânturile dominante vin din direcția NV-S-SE, dar intensitatea acestora crește odată cu înaintarea spre nord.

Principalul bazin hidrografic al județului este râul Jiu, care colectează apele de pe o suprafață de 10.469 m2. Acesta își înmulțește debitul colectând râurile Tismana, Oslea și Bistrița, Jaleșul și Șușița, Sadu, Amaradia, Cioiana. Râul Gilort este principalul afluent al râului Jiu.

Cursurile de apă permanente provin din munți. Acestea au o frecvența și un curs periodic torențial.

Densitatea rețelei hidrografie este asemănătoare cu cea medie pe țară(0,49-0,50 km/km2), iar scurgerea medie multianuală variază între 10 1/s/km2, în partea muntoasă și între 11/s/km2 în partea sudică.

Valorile medii ale temperaturii apei variază între 8 și 10oC, având o creștere ușoară în zona subcarpatică dintre Tismana și Târgu-Jiu. Tot aici, se remarcă o constanță a temperaturii, temperatura medie anuală variind între 10,2oC și 11,5oC la izvorul Izvarna(pe Tismana) și între 7,3oC și 10,3oC la izvorul Vâlceaua(de pe Runcu). Pe râul Amaradia, variația medie anuală oscilează între 0,8oC în ianuarie si 20,5oC în luna iulie.

Pe teritoriul județului, lacurile glaciare se întâlnesc doar în munții Parângului. Acestea sunt folosite, în general, pentru alimentarea animalelor cu apă.

Apele subterane, împărțite de către I. Ujvari, sunt de trei tipuri: ape subfreatice, ape freatice și ape de stratificație fără presiune hidrostatică. Toate aceste tipuri se regăsesc în teritoriul județului Gorj.

Apele suprafreatice depind de precipitațiile atmosferice și de temperatura aerului în mod direct. Acestea se întâlnesc frecvent în Subcarpați și în Piemontul Getic, acestea apărând în special primăvara.

Izvoarele subterane carstice, apar în zona subcarpatică, prin izbucuri, cele mai cunoscute fiind: Runcu, din bazinul Jaleșului și Izvarna- Costeni, din bazinul Tismana.

Apele de stratificație fără presiune hidrostatică se întâlnesc pe văile adânci, cum ar fi Valea Oltețului, debitul acestora scăzând numai în cazul unor ani consecutivi secetoși.

Gorjul are în componența sa numeroase specii de plante, cca. 2.000 de specii și animale, unele dintre ele fiind rare în flora și fauna țării. Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip ponto-mediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice și 26 de tip balcano-dacice.

În regiunea Runcu, cresc specii de iarbă care rămân verzi și pe timpul iernii ca de exermplu scrada, leurda și oarzăna.

În regiunile muntoase domina păduri de fag(Fagus silvatica), gorun(Quercus policarpa), gârniță(Quercus frainetto) și cer(Quercus cerris), ultimele două întâlnindu-se în perimetre ocrotite de ocoalele silvice.

Dintre speciile care cresc în luncile Jiului, Gilortului, Motrului și Galbenului menționez: Populus nigro, Populus alba, Alnus glutinosa, Salix alba, Salix fragilis și Salix purpureaea.

În munții Parâng se găsesc câteva specii rare: floarea de colți sau albumeala, ghințură-galbenă etc.

În regiunile Tismanei și Topeștilor, zone cu clima submediteraneană, se găsesc păduri de castan comestibil(Castaneaea nesco), iar pe Piatra Cloșanilor cresc păduri de liliac sălbatic(Syringa vulgaris), alun turcesc(Corylus colurna și Corylus tubulosa) și scrumbie(Rhus continus). Tot aici și în zona orașului Târgu-Jiu cresc narcisele, declarate monumente ale naturii.

Vegetația cultivată este diversificată, condițiile climatice fiind favorabile, exceptând zonele muntoase. Aici se cultivă cereale, legume, plante tehnice, diferite specii de pomi, viță de vie etc.

(Sciurus vulgaris), șoarecii de pădure(Apodemus sylvaticus) și pârșul(Glis glis). Dintre păsările nocturne de vânătoare amintesc: huhurezul(ciuhurezul), corbul(Carvus carax) și uliul(Acciputer gentilis). De asemenea, se întâlnesc și: porumbelul sălbatic, ariciul, dihorul, viezure, vulpe, iepure și lupul.

Unele dintre speciile de animale întâlnite în regiunea Gorjului sunt de tip mediteranean: vipera cu corn(Vipera ammodytes), broasca țestoasă de uscat(Testudo hermmani și Testudo greca), călugărița(Scolopendra cingulata) și scorpionul(Euscorpius carpathicus). Între rarități se găsește capra neagră(Rupicapra rupicapra). Desigur că se întalnesc și specii comune tuturor pădurilor patriei: veverița(Sciurus vulgaris), șoarecii de pădure(Apodemus sylvaticus) și pârșul(Glis glis). Dintre păsările nocturne de vânătoare amintesc: huhurezul(ciuhurezul), corbul(Carvus carax) și uliul(Acciputer gentilis). De asemenea, se întâlnesc și: porumbelul sălbatic, ariciul, dihorul, viezure, vulpe, iepure și lupul.

Pisicile sălbatice se întâlnesc adesea în nordul Tismanei și Pocruiei, iar căprioara în pădurea Gornovița.

Păstrăvul(Salmo Tuttra labrax), scobarul, mreana și cleanul sunt printre speciile de pești cel mai des întâlnite în râurile Gorjului.

Zona de vânătoare se întinde pe o suprafață de 467.300 ha și se află în special în zonele Tismanei, Bumbeștilor, Gilortului ș.a.

În Gorj există soluri specifice Europei centrale(soluri brune de pădure) și soluri specifice regiunilor mediteranene(soluri brun-roșcate de pădure).

În Piemontul Getic, rocile de solificare sunt alcătuite în special din marne, argile marnoase, precum și din pietrișuri și nisipuri. În zona dealurilor ale acestei regiuni, se întâlnesc aproape toate tipurile de soluri de pădure. În luncile râurilor se găsesc soluri aluvionare aflate în diferite stadii de solificare.

Cele mai importante grupe de soluri sunt:

solurile brune de pădure slab și moderat erodate. Aceste tipuri de soluri sunt dezvoltate pe argile și au un conținut moderat de humus și azot. Se întâlnesc pe interfluvile valea Galbenul și valea Gilortului.

solul brun de pădure, puternic erodat și gleizat. Acest tip de sol se întâlnește pe pante mai mari și este sărac în humus și azot.

solurile deluviale și deluvio-coluviale. Acestea ocupă toate poalele dealurilor piemontane, caracterizate fiind de pantele mici. Au un conținut sărac în humus și mijlociu de azot total.

soluri podzolice secundare. Ocupă terasele superioare de 8-10 m, precum și zonele interfluviilor. Au un conținut mare de humus și reacție acidă.

soluri aluvionare nisipo-argiloare. Se pot întâlni în toate văile râurilor.

În zonele dealurilor subcarpatice se întâlnesc următoarele tipuri de soluri:

soluri silvestre podzolice gălbui. Acestea ocupă suprafețe plane din zonele piemontane și pe terasele vechi.

solurile silvestre brune-gălbui podzolite. Se găsesc în condiții de relief, rocă și vegetație asemănătoare solurilor podzolice.

solurile silvestre podzolice și solurile silvestre brune podzolice. Se întâlnesc pe pantele accentuate.

solurile semigleice. Ocupă o mare parte din conurile de dejecție formate din Gilort la Novaci, de la Șușița Verde la Vălari, de la Galbenul la Baia de Fier, de la Jiu la Bumbești, la ieșirea lor din zona muntoasă.

solurile pseudorendzinice. Caracteristice zonelor de dealuri subcarpatice interne și apar în complexe cu soluri pseudorendzinice levigate sau cu soluri silvestre brune.

1.3 Populația

În ultimele două secole s-a sporit simțitor numărul locuitorilor și au avut loc schimbări importante în ceea ce privește repartiția teritorială a populației.

În secolul al XIX-lea s-a confirmat că județul Gorj era bine populat încă din trecut. Conform calculelor făcute pe baza datelor din 1835, aici trăiau aproximativ 120.000 de oameni, din care 96% formau populația rurală. Populația urbană era foarte restrânsă, lucru care ne arată că industria încă nu-și ocupase locul. În 1835 erau doar trei orașe: Târgu-Jiu, care avea o populație de circa 2.250 de locuitori, Brădiceni cu 1.000 de locuitori și Petreștii de Sus cu 500 de locuitori.

Așezările urbane aveau o populație destul de numeroasă pentru acea dată, din numărul de sate, aproximativ 68% aveau între 250 și 1.000 de locuitori. Cele mai mari sate în anul 1835 erau Vladimir cu 2.500 de locuitori, Borăscu cu 2.000 și Baia de Fier cu 1.350 de locuitori.

Între 1835 și începutul secolului XX, populația a cunoscut o creștere medie anuală de aproape 13% locuitori, cea mai mare creștere înregistrată până în 1912 ajungând la aproape la 230.000 de locuitori. În acest an, densitatea medie anuală a populației ajunsese la 42 locuitori/km2.

Începând cu secolul al XX-lea, ritmul de creștere a crescut lent față de cel înregistrat în secolul precedent. Între anii 1912 și 1969, creșterea numărului locuitorilor a fost în strânsă concordanță cu dezvoltarea social-economică.

După 1969, județul a cunoscut o dezvoltare economică și implicit creșterea numerică a populației. În acest an, indicele mortalității era de 11,9%, puțin mai ridicat decât în restul țării.

În 1970, creșterea numărului populației a avut drept consecință creșterea densității populației la 56 locuitori/km2 . Cele mai mari densități o aveau orașele Târgu-Jiu, cu peste 400 locuitori/km2 și Motru cu 160-200 locuitori/km2.

În județul Gorj, pe lângă municipiul Târgu-Jiu, mai există încă patru orașe tinere: Motru, Novaci, Târgu Cărbunești și Țicleni, 64 de comune și 416 sate, din care 17 sunt subordonate orașelor, iar 19 se află în componența comunelor suburbane.

Populația rurală a înregistrat o scădere, consecință a dezvoltării procesului de industrializate.

Populația totală a județului a cunoscut, de asemenea, o scădere semnificativă. Lipsa locurilor de muncă, îi determină pe tineri să părăsească județul și chiar țara.

Populația după domiciliu, la data de 1 ianuarie 2016, era de 366.261 de locuitori, în scădere față de 2015 cu 2.641 de persoane, populația feminină fiind majoritară cu o proporție de 50,43%.

În municipii și orașe locuiesc 48,61% din totalul populației la domiciliu. La 1 ianuarie 2016, în comunele județului Gorj trăiau 188.212 persoane, reprezentând 51,38% din totalul populației cu domiciliul în acest județ. Specialiștii afirmă că în Gorj, există zone dinamice economic și social și au constatat că municipiul Târgu-Jiu se află în continuă creștere privind numărul locuitorilor, grupele de vârsta sunt echilibrate, în schimb comunele suferă o îmbătrânire accelerată.

În luna octombrie 2017, în Gorj s-au înregistrat 251 născuți-vii. Numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2017 a fost de 315 persoane, în creștere față de luna precedentă. În octombrie 2017, s-a înregistrat un spor natural negativ, diferența dintre decedați și născuții-vii fiind de 64 de persoane.

1.4 Economia

Agricultura a fost ocupația de bază a populației din acest județ. Documentele istorice dovedesc existența unor suprafețe cultivate cu cereale încă din secolul al XIV-lea.

Înainte de eliberarea țării, Gorjul avea o economie în care predomina agricultura, iar industria era slab dezvoltată.

Agricultura județului a cunoscut o creștere de-a lungul timpului, contribuind la formarea venitului național și la ridicarea bunăstării populației.

O mare importanță pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii au fost în sectorul constituit din I.A.S Târgu-Cărbunești, I.A.S. Turceni, fermele de pe lângă Trustul I.A.S. Gorj, I.A.S. „Avicola” Târgu-Jiu, I.S.C.I.P. Iezureni-Curtișoara etc.

Zona necooperativizată cuprinde localitățile Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Crasna, Turcinești, Stănești, Runcu, Tismana etc. unde predomină pășunile și fânețele.

Legumicultura se practica în special în bazinul legumicol din Bălești, Ceauru și Cornești din împrejurimile Târgu-Jiului, Văgiulești, Samarinești și Ploștina din împrejurimile orașului Motru, ca și pe terasele Jiului și Gilortului.

Începutul industriei este legat de industria casnică, atunci când se realizau diverse tipuri de țesături, covoare gorjenești, costume naționale ș.a. Odată cu înaintarea timpului, au apărut meseriașii, ca abagii, cismari, olari ale căror ateliere au început să se dezvolte din prima jumătate a sec. XIX. Olăria era dezvoltată, ca urmare un cartier din Târgu-Jiu a primit denumirea de „Olari”.

Industria județului a cunoscut o creștere continuă datorată valorificării resurselor naturale și a descoperirii de noi bogății ale subsolului. Județul a căpătat un caracter industrial puternic prin exploatarea petrolului, a cărbunelui, grafitului, pietrei de var, lemnului, argilei etc. Punerea în valoare a resurselor de cărbune și petrol din aceste zone a dus la realizarea uni baze energetice proprii, iar în 1972, aceasta a înregistrat 691,7 mil. kWh.

Industria petrolului a apărut ca urmare a descoperirii unor zăcăminte în zona Bâlteni-Țicleni. Apariția câmpului petrolifer a schimbat peisajul geografic al acestei zone și a dus la creșterea economică a întregului județ.

Odată cu dezvoltarea industriei petroliere, s-a dezvoltat și industria gazelor de sondă și a gazului metan, care sunt trimise prin conducte diferitelor unități industriale din Bazinul Petroșani, Târgu-Jiu, Craiova și București.

Industria cărbunelui exista în trecut doar prin producția de antracit de la Schela și cuprinde azi bazinul carbonifer Rovinari, cu cariere la suprafață, precum și cel din zona Motru. Cea mai mare producție de cărbune o dau carierele de la Rovinari(41%).

Din muntele Cătălin se extrage grafit, iar la Baia de Fier există o stație de flotație a acestuia.

Industria materialelor de construcție a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani. Calcarul de la Suseni și argila din apropierea Târgu-Jiului se transformă în ciment, var, cărămizi, tuburi și plăci de azbociment, la Combinatul de materiale de construcție de la Bârsești.

Alte unități care produc materiale de construcție se găsesc în Bâlteni, Târgu Cărbunești, Țânțăreni și Bumbești-Jiu.

Industria construcțiilor de mașini și de prelucrare a metalelor-cuprinde Întreprinderea mecanică Sadu, Uzina de reparat utilaj minier și unități ale industriei locale din Târgu-jiu.

Industria exploatării și prelucrării lemnului, ocupă, ca pondere, unul din primele locuri în economie județului. Lemnul bogatelor păduri ale județului se întind pe o suprafață de 325.210 ha, din care 4.000 ha sunt considerate păduri virgine.

Industria alimentară-până în luna martie 2006, fabrica de țigarete din Târgu-Jiu înființată în anul 1941, era cea mai importantă unitate din cadrul industriei alimentare ale zonei.

Industria produselor făinoase, prezentă în județ prin mori și unități de panificație, cele mai importante fiind fabricile de panificație din Târgu-Jiu, Motru și Târgu Cărbunești, asigură în general nevoile de consum ale populației. Tot din producția locală se aprovizionează cea mai mare parte a populației cu carne, lapte, brânzeturi ș.a.

În prezent, principalele produse industriale ale județului sunt producerea de energia electrică în termocentralele de la Turceni, Rogojelu, Rovinari, Târgu-Jiu și în hidrocentralele din Novaci și cele din complexul Cerna-Motru-Tismana, utilaje miniere în Motru, Târgu-Jiu, Rovinari și Bâlteni, mașini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc și cauciuc regenerat în Târgu-Jiu, materiale de construcții la Bârsețti, Târgu-Jiu și Târgu-Cărbunești, tricoteje în Motru, sticlărie pentru menaj în Târgu-Jiu și produse alimentare de diferite tipuri.

Capitolul 2.Resursele turistice ale județului Gorj

2.1 Resursele naturale

Varietatea condițiilor naturale: munți, depresiuni, dealuri care se întind din nordul și până în sudul Gorjului, trecutul istoric și rămășițele arheologice, precum și operele marelui sculptor Constantin Brâncuși, contribuie la crearea unei zone turistice importante ale acestei țări.

Zona montană este alcătuită din versanții sudici ai Munților Parâng și Vâlcan și parțial din Munții Căpățânii, Godeanu și Mehedinți.

Zona montană este situată în nordul județului, la aproximativ 30-40 de km de municipiul Târgu-Jiu și este o zonă care oferă atracții turistice de o mare varietate, printre care: trasee turistice montane pedestre, zone pentru alpinism și escalade, peșteri, avene, canioane, cascade și cascade de gheață.

Paltina 2.149 m, Micușa 1.824 m; Munții Vâlcan cu vârfurile Oslea 1.926 m, Straja 2.868 m, Arcanul 1.760 m și Garbovului 1.424 m.

Mănăstirii, Cornetul Bălții, Cheile Coșuștei, Peștera lui Epuran, Pădurea Gorganu, Pădurea de liliac de la Ponoarele etc.

Cheile Sohodolului, care este cunoscut și după denumirea de „Canionul Gorjului”, se întinde pe o distanță de aproximativ 10 km, aflându-se la o distanță de 15 km de Municipiul Târgu-Jiu, în nordul județului Gorj. Aici se întâlnesc peste 300 de specii de plante printre care sămânța soarelui, spânul purpuriu, garofița de stâncă etc. Fauna zonei este și ea diversificată. Dintre speciile de animale care se pot întâlni aici: vipera cu corn, șopârla, ursul etc. Datorită faunei și florei, Cheile Sohodolului intră în categoria zonelor protejate. Această zonă are nenumărate locuri care merită vizitate, printre acestea fiind: „Inelul de Piatră”, „Nările”, „Peștera Gârla Vacii”, „Fusteica”, „Peștera Popii” și „Lunca cu pruni”, unde, se află tot felul de desene rupestre.

(Parcul Național Domogled-Valea Cernei). Deși sunt scurte, sunt considerate ca având cea mai frumoasă formă de relief de pe Valea Cernei.

Cheile Galbenului sunt situate în arealul Parâng-Olteț, la o distanță de 3 km de comuna Baia de Fier, fiind străbătut de râul Galbenului. Cheile Galbenului au o lungime de 2 km.

Cheile Gropului Sec se găsesc în comuna Runcu, pe raza satului Bâlta.

Valea Cernei se află pe teritoriul a trei județe: Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin. Ciucevele Cernei sunt situate în județul Gorj. Această arie naturală se găsește în extremitatea nord-vestică a județului Gorj, la poalele vestice ale Munților Vâlcan.

Pe teritoriul județului intră în zona nord-estică, Porțile de Fier, care este străbătută de valea Cernei și de-a lungul căreia pot fi admirate cheile Corcoaia și Ciucevelele Cernei.

Rezervații naturale. Arealul turistic Târgu-Jiu- Pădurea Botorogi, se află în comuna Dănești și conține specii de Fritillaria meleagris și Convalaria majalis.

Arealul Vâlcan-Mortu conține numeroase monumente ale naturii printre care: peștera lazului din comuna Padeș, aici existând fenomene carstice spectaculoase cu aspecte concreșionare și galerii înguste, Pădurea Gorganu, tot în comuna Padeș, și conține specii de alun turcesc și floră însoțitoare, Muntele Oslea, în comuna Padeș și Tismana: creasta calcaroasă, pajiște cu diversitate floristică deosebită, cu specii de Nigritella Nigra și Daphne Cnemorum etc.

Arealul turistic Parâng-Olteț cuprinde Cheile Oltețului(rarități floristice, zonă carstică cu chei săpate în calcare), Rezervația Parâng-Novaci(fenomene de glaciațiune cuaternară, faună și floră), Pădurea de molid de la Măcăria(rezervație seminceră) etc.

Arealul Dealurile Getice, prezintă monumente geologice ce pot fi incluse în activitățile turistice: Lacul fosilifer-Groșerea(faună sarmațiană), Lacul fosilifer Săulești, Lacul fosilifer Valea Desului( faună levantină).

Lacul Câlcescu este un lac glaciar din Novaci, și are o suprafață de 3 ha și un volum de 0,1 mil m3.

Alte lacuri din județul Gorj: Urdele, Lacul Ascuns, Becheru, Carja, Ciobanu, Gauri, Gheresul, Glameii, Grozesti, Taul Adanc, Lotrana, Lacul Mare al Huluzului, Micaia, Motru, Taul Porcului, Ratii, Rovinari, Lacul Setea Mare, Slivei, Stejerei, Tetila, Tismana, Valea de Pesti, Lacul Verde, Vija, Zanoaga Gemanarii, Zanoaga lui Burtan, Lesului, Muntinul – Obarsia Lotrului, Sfinxului, Taul de jos al Huluzului, Taul dintre Brazi al Huluzului, etc.

Peșteri. În județul Gorj există aproximativ 2.000 de peșteri de dimensiuni diferite, unele dintre ele fiind declarate monumente ale naturii și sunt protejate de lege. Cele mai cunoscute peșteri sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști, printre acestea fiind Peștera Muierilor și Peștera Polovragi. Pe langă acestea mai sunt conoscute și Peștera Cloșani, Peștera de la Tezaurului de la Tismana, Peștera Gura Plaiului și multe altele.

Cascadele Împietrite etc. În Galeria urșilor s-au găsit rămășițe scheletice de urs, lupi, capre sălbatice și mistreți, iar în Sala Musteriană au fost descoperite obiecte care au aparținut culturilor de dinaintea erei noastre.

din Europa, care datează de aproximativ 50.000 de ani.

Peștera Cloșani este situată în versantul Motrului Mare, este formată din două galerii și are o lungime de 1.100 m. Galeria cu Apă, una dintre cele două galerii, se presupune că ar fi fost săpată de apele Văii Motru Mare, iar Galeria Matei Ghica de cele ale Motrului Mare.

Cascade. Există numeroase cascade în această zonă, de diferite dimensiuni, printre care: „Cascada Dracilor” care se află pe Valea Bistriței, la poalele Muntelui Vâlcan, „Cascada Păstrăvilor” care este un loc foarte frecventat de pescari, „Cascada Șușița Verde”, care este situată în nordul localității Vaidei etc.

Stațiuni balneare. În stațiunea balneară de la Săcelu există izvoare cu ape minerale și nămol terapeutic, care sunt utilizate în scop medical. Apele acestor izvoare sunt clorurosodice, iodurate, bromurate, calcice și magnezice.

Stațiuni montane. Stațiunea Rânca se află în munții Parâng, la cca. 1.600 m altitudine, pe muntele Cornescu Mare. Sporturile de iarnă practicate aici sunt: ski-ul, snowboard-ul, snowmobil-ul, săniușul și ski-ul de tură, iar sporturile de vară: trasee montane, atv, parapantă, off road, moto, cicloturism, canyoning, rafting, pescuit sportiv și vânătoare, water walking ball și summer turbing.

2.2 Resurse antropice

În componența județului intră numeroase resurse antropice, acestea fiind: mănăstiri, biserici, muzee, case memoriale, cetăți, situri, situri arheologice și monumente.

vestic al Văii Jiului, aflându-se la o altitudine de 750-800 m, pe muntele Gropul din masivul Vâlcan.

Mănăstirea Vișina este situată la ieșirea din Defileul Jiului, la 14 km de Târgu-Jiu. Primul document care privește începuturile mănăstirii datează din 14 decembrie 1514.

Mănăstirea Polovragi a fost construită între anii 1504 și 1505 de către Radu Comisul și Pătru Spătarul fiii boierului Danciu Zamona și este situată în centrul orașului Strehaia.

În anul 1645, Danciu Pârâianu ctitorea actuala biserică cu ajutorul domnitorului Matei Basarab. Este răscumpărată de Constantin Brâncoveanu în 1693, care o restaurează.

Pe lângă aceste mănăstiri, mai există și: Mănăstirea Târgu Logrești, Mănăstirea Dealu Mare, Mănăstirea Icoana, Mănăstirea Sfânta Treime, Schitul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil etc.

Dintre biserici amintesc: Biserica Cuvioasa Paraschiva, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, Biserica Toți Sfinții, Biserica Sfântul Gheorghe etc.

În județ există numeroase biserici de lemn, printre care: Bîlîcești, Curteana, Poienari, Aninișu din Vale, Negoești, Sâmbotin etc.

Muzeul Județean Gorj„Alexandru Ștefulescu”, este un muzeu care se găsește în Târgu-Jiu. Clădirea muzeului a fost construită în 16 iulie 1894 de un grup de oameni de cultură, în frunte cu Alexandru Ștefulescu, ca sediu al Prefecturii și mai târziu a fost transformată în tribunal. În perioada 1977-1978 a fost restaurat și transformat în muzeu. Muzeul cuprinde colecții de arheologie din epoca preistorică, dacică și romană, istorie medie, modernă și contemporană, colecție de numismatică din epoca romană, colecția de documente Alexandru Ștefulescu(secolele XV-XIX), carte veche, icoane.

Bibliateca Județeană Cristian Tell, a fost construită în anul 1930 și a aparținut lui Gheorghe Săvescu, care deținea suprafețe importante de teren la Cărbunești, Ștefănești, Cojani și Bengești. Aici funcționează serviciile de consultare pe loc a documentelor în sala de lectură Mihai Eminescu, dar și serviciile de împrumun de la secția Beletristică și secția Domenii. Secția pentru copii și tineret a fost înființată în anul 1986, iar secția de artă în 1990.

Muzeul arhitecturii populare din Gorj este situat la 10 km de Târgu-Jiu, în localitatea Curtișoara. Muzeul are o suprafață de aproximativ 13 ha și a fost inaugurată în 1975. Muzeul și-a îmbogățit permanent colecția de patrimoniu, lucru foarte important în special pentru iubitorii de cultură populară gorjenească, dar și de cei interesați de lumea satului.

Muzeul de Artă din Târgu-Jiu a fost înființat în anul 1984 și se află în Parcul Central al orașului. Aici se găsesc tot felul de obiecte de artă și picturi adunate de-alungul secolelor.

Muzeul costumului popular gorjenesc se află în localitatea Tismana. În anul 2016, muzeul deținea 37 de costume, unele dintre costumele populare din acest muzeu având o vechime de 120 de ani.

Muzeul „Tudor Arghezi” a fost construit în anul 2007 și de află în orașul Târgu-Cărbunești. Acest muzeu are în componența sa numeroase obiecte personale ale poetului și ale familiei acestuia, obiecte care au fost donate de fiica acestuia, Mitzura Arghezi.

Casa muzeu„Constantin Brâncuși” se situează în partea de nord-vest a județului, în satul Hobița, comuna Peștișani. Hobița a apărut în primul document în secolul XVI-lea, având denumirea de Ohabita.

Casa memorială„Ecaterina Teodoroiu” se află în Târgu-Jiu și a fost construită în 1884 de părinții Ecaterinei. Aceasta este alcătuită din două camere, camera cu vatră și cea de dormit. Începând cu anul 1938, casa familiei Teodoroiu a fost amenajată ca și casă memorială, pentru ca eroina de la Jiu care s-a sacrificat pentru țară în Primul Război Mondial să rămână în memoria noilor generații.

Casa memorială„Ion Popescu Voitești” a fost construită în anul 1941 și adăpostește exponate care privesc activitatea profesorului universitar Ion Popescu Voitești. Aceasta se află în satul Voitești din comuna Bălănești.

I.P.Voitești a descoperit zăcăminte de sare și petrol, a condus Institutul Geologic al României, a pus bazele Academiei de Științe și a susținut peste 140 de comunicări în țară și în străinătate.

inaugurată Casa Memorială din satul său natal.

Casa memorială„Iosif Keber” se află în Târgu-Jiu și a fost construită în perioada 1935-1940. Iosif Keber a pictat numeroase biserici din țară și străinătate. Picturile sale pot fi admirate și în Catedrala „Sfinții Voievozi” și în Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel„, ambele aflate în Târgu-Jiu.

Casa muzeu„Maria Lătărețu” a fost construită de Asociația Culturală „Maria Lătărețu” în 2006 și este așezată în comuna Bengești-Ciocadia, din satul Bălcești. Maria Lătărețu a fost o cântăreață de muzică populară și datorită vocii pe care o avea, a fost numită pe rând: Privighetoarea Gorjuluii, Crăiasa cântecului românesc, Prințesa cântecului românesc sau Ella Fitzgard a României.

Casa memorială„Maria Apostol” se află în comuna Runcu, satul Runcu și a fost construită ca un omagiu adus artistei de muzică populară.

Casa Cartienilor-Cartiu se află în comuna Turceni, sat Cartiu. Aceasta a fost construită la sfârșitul secolului XVIII-lea sub forma unei cule, aceasta suferind de-a lungul vremii anumite intervenții, ajungând într-un final ceea ce este astăzi.

Teatrul dramatic„Elvira Godeanu” a fost înființat în 6 iunie 1993 și are o importanță majoră dfatorită punerii la dispoziția publicului a unui spațiu cultural.

Cetatea dacică se află la Polovragi, la o altitudine de 1.000 m. Datarea istorică o plasează în secolul I î.Chr., în perioada domniei lui Burebista, când cetatea a devenit un loc de refugiu pentru un trib de daci.

Siturile Natura 2000 din Gorj intră în rețeaua europeană de zone naturale protejate și cuprinde specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar

Așezarea romană de la Târgu-Jiu este un monument istoric care datează din secolul II p.Chr și se află în Târgu-Jiu.

Așezarea medievală de la Târgu-Jiu, este situată în Târgu-Jiu și datează din sec. XIV-XVI.

Așezarea dacică de la Albeni se află în satul și comuna cu același nume și datează din epoca dacică.

Siturile Natura 2000 din Gorj intră în rețeaua europeană de zone naturale protejate și cuprinde specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar.

Dintre siturile de importanță comunitară ale Gorjului fac parte: Nordul Gorjulu de vest, cu o suprafață de 859.51 km2, Nordul Gorjului de est, cu o suprafață de 573,02 km2, Domogled-Valea Cernei, cu o suprafață de 301 km2, Coridorul Jiului cu o suprafață de 179,18 km2, Parâng, cu 79,5km2, Prigoria Bengești cu 24,89km2, râul Gilort cu 8,72km2, râul Motru cu 6 km2 și Munții Țarcu cu 0,05km2.

Situl arheologic de la Alimpești se află în satul și comuna cu același nume și datează din epoca dacică.

Situl arheologic de la „Peștera Muierilor” și așezarea neolitică de la Baia de Fier-perioada neolitică-aflate în Baia de Fier.

Situl arheologic de la Bumbești-Jiu, aflată în orașul Bumbești-Jiu și este datată ca fiind din sec. II p.Chr. din Epoca romană.

Pe lângă acestea mai există multe alte sit-uri și așezări printre care: zid de incintă

Între Masa Tăcerii și Poarta Sărutului se află așa numita Aleea Scaunelor, formată din două șiruri a câte trei scaune pe de-o parte și de alta.

Masa festivă este o replică de dimensiuni mai mici a Masei Tăcerii, în jurul ei existând numai 6 scaune.

Coloana infinitului în viziunea sculptorului Constantin Brâncuși este: „simbolul verticalei armonice care reproduce în lemn miriadele de ondulații ale universului finit ensteinian”. Aceasta este cunoscută și după denumirea de Coloana fără sfârșit sau Monumentul eroilor, are o înalțime de 29,33 m și a fost realizată din fontă arămită.

Monumentul generalului Gheorghe Magheru este situat în Târgu-Jiu. Aceasta a fost realizată de sculptorul V. Năstăsescu și dezvelită în 7 octombrie 1972.

Bustul istoricului Alexandru Ștefulescu este opera sculptorului Vasile Bledea și a fost dezvelită în 1937.

Statuia lui Constantin Brâncuși, realizată de Ion Irimescu în 1976 și este amplasată în Târgu-Jiu.

Crucea căpitanului Ursache se află pe un platou deasupra Peșterii Polovragi, la 1000 m altitudine și realizat ca un memorial în cinstea acestuia în 1808.

Monumentul lui Mihai Viteazul, este situat la granița dintre Gorj și Hundeoara, în „Poiana lui Mihai” fiind cunoscută ca locul unde a poposit acesta în toamna anului 1600 înainte să treacă în Transilvania și să plece în Viena.

Pe lângă sculpturile mai sus menționate, mai exista numeroase altele printre care: masa rotundă, fântâna Sâmboteanu, podul vechi, cruce de piatră, bustul generalului Ion Culcer, bustul doctorului D. Culcer, monument funerar al tipografului N.D.Miloșescu, mormintele refugiaților polonezi, ceasul solar polonez, ansamblul urban etc.

Ceasul solar polonez a rămas mărturie a lagărului construit în Târgu-Jiu, pentru adăpostirea refugiaților polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

2.3 Festivaluri și tradiții

Gorjul poate fi considerat o vatră a culturii populare românești, recunoscută pentru valorile pe care le-a creat în timp, îmbogățind patrimoniul național.

Spiru Haret în anul 1897, prin Decretul regal din 24 mai 1897. Sărbătorirea câtorva zile naționale se făceau și în comune, unde aveau loc și serbările de sfârșit de an școlar, a inaugurării de noi localuri de școală și biblioteci școlare.

Prima serbare populară a avut loc în Bumbești în anul 1894, cu ocazia inaugurării primei biblioteci rurale din județul Gorj.

Festivaluri.Festivalul Toamnei unește an de an mii de gorjeni și turiști. Se organizează o serie de activități dedicate celebrării recoltei și redescoperirii tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor autentice. Acest festival cuprinde spectacole folclorice, expoziții de ceramică, produse alimentare și demonstrații realizate de producătorii specializați în realizarea vinului prin tescuire, olărit, încondeiat vase sau împletirea coșurilor. Participanții la eveniment pot achiziționa diverse produse alimentare și tradiționale, cât și obiecte realizate de meșterii populari ai zonei.

Festivalul Internațional de Folclor Târgu-Jiu, aflat la ediția a XV-a, unește în fiecare an artiștii ansamblurilor folclorice din opt țări: Bulgaria, Germania, Grecia, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria. Festivalul începe cu intonarea imnurilor naționale a țărilor participante, urmând ca aceștia să susțină un spectacol de maxim 30 de minute.

Festivalul Berii adună cetățenii județului Gorj an de an, pe Insulița Jiului, pentru a se distra alături de artiști de renume.

Festivalul „RomânIA Autentică”- în Târgu-Jiu, obiceiurile de Sânziene deschid anual marea sărbătoare a costumului popular gorjenesc. În fiecare an au loc momente artistice realizate de artiștii locali.

La Hobița, în aceeași zi, sărbătoarea continuă cu o serbare câmpenească, unde se realizează expoziții și demonstrații ale meșteșugarilor populari, alături de mâncare tradițională.

Ziua Internațională a Copilului, 1 iunie, aduce de asemenea o altă serbare în mijlocul gorjenilor. De această dată, copii sunt în centrul atenției, organizându-se fel și fel de activități pentru aceștia.

Festivitatea zilelor Municipiului Târgu-Jiu, aflat la ediția XVII, adună artiși locali și naționali, în vederea sărbătoririi zilelor orașului Târgu-Jiu.

Programul cultural „Atelierele Brâncuși” are ca obiectiv promovarea operei lui Constantin Brâncuși în țară și în lume. Pentru acest program cultural se adună sculptori și pictori de talie internațională.

Manifestarea se realizează pe două secțiuni: Simpozionul Internațional de Sculptură, la Târgu-Jiu și Simpozionul Internațional de Pictură, la Rânca. Artiștii trebuie să sculpteze în piatră de andezit. Viceprimarul Adrian Tudor dorește ca pe viitor să se înființeze lângă orașul Târgu-Jiu un parc tematic unde vor fi amplasate toate operele realizate în cadrul Simpozionului Internațional de Pictură.

Pe pământurile Gorjului s-a dezvoltat una dintre cele mai frumoase arhitecturi țărănești locale. Străvechile tradiții ale arhitecturii populare s-au păstrat de-a lungul veacurilor.

Tradiții. Una dintre cele mai răspândite tradiții în județul Gorj este coldindatul, care anunță ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă. Acestea încep din noaptea de 23 spre 24 decembrie ale fiecărui an.

O altă tradiție este de Florii. La ieșirea de la slujbă, oamenii adună ramuri de salcie din crâng, în această zi considerându-se că salcia este sfințită.

În Gorj, vinerea din Săptămâna Patimilor se numește Vinerea Ouălor, iar în aceasta seara oamenii participă la Prohod. În sate, dupa prohod, oamenii se retrag la crucile morților din cimitir unde aprind lumânări și se bocește de-asupra lor, în speranța că acest bocet este auzit de ei.

Paștele în satul Seuca păstrează câteva tradiții. Pentu a li se ierta păcatele, începând de luni, sătenii poartă haine de doliu pe cale le schimbă în noaptea de Înviere cu unele noi, iar în Joia Mare oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și împărtăși, iar traiția spune că cine doarme până la prânz în această zi va fi leneș tot anul, în special femeile.

Obiceiuri. Toate ritualurile care privesc obiceiurile de naștere sunt făcute de moașă. O atenție deosebită se acordă primei scalde, în care se pun diverse obiecte-bani, flori, carte, creion-ale căror însușiri pot trece asupra copilului.

Nunta este un ritual important în viața omului. Tradiția spune că nunta trebuie să înceapă cu pețitul fetei și invitarea nuntașilor. Ziua de duminică începe cu îmbrăcatul și „adăpatul”miresei, urmată de venirea mirelui la casa miresei.

O altă tradiție a zonei legat de nuntă este „Fedeleșul” care presupune îmbrăcarea unui brad în hârtie colorată, care va fi purtat de un băiat neînsurat în ziua nunții.

Bradului, care simbolizează mirele, i se pune un măr, care simbolizează mireasa, la bază.

Gătitul miresei este o altă etapă importantă în derularea nunții. Mireasa este așezată în mijlocul curții sau casei punându-i-se o oglindă în față, în timp ce nașa o aranjează și îi pune voalul. De asemenea, ca și în cazul miresei, mirele este așezat pe un scaun în mijlocul curții sau al casei, iar nașul bărbierindu-l la propriu sau la figurat cu tot felul de obiecte: cuțit, sabie, seceră, topor etc.

La întoarcerea de la cununat se merge acasă la ginere, unde se mănâncă „turta miresei” pe care i-o oferă soacra și apoi se dansează în jurul mesei.

Răpirea miresei se practică în continuare, însă conotația acestui obicei s-a schimbat. În trecut, acest obiceiavea loc înainte de nuntă, mai ales că mirii nu erau convinși de faptul că părinții miresei vor accepta nunta. Mirele fura fata iar după ce se linișteau părinții, mergea să le ceară consimțământul.

Obiceiurile de înmormântare sunt menite să ajute la desprinderea sufletului celui decedat de lumea celor vii. Mortul est îmbrăcat în haine de sărbătoare, iar la buzunarul hainei i se pune un piepten, o oglindă și alte obiecte. De asemenea în buzunar i se pun și bani, pentru a plăti trecerea „graniței” când ajunge în lumea de dincolo. Mâncarea specifică acestui ritual este coliva, care este preparată din grâu, nuci și alte arome. Colacii oferiți au o formă rotundă iar în mijloc au modelat o cruce din aluat.

Alte obiceiuri: în ziua Simților(9 martie) se afumă casa și oamenii din gospodărie pentru a fi feriți de șerpi anul acela, de Sfântul Gheorghe în fiecare poartă se pun ramuri de frunză verde pentru un an mai bun, iar de Sânziene fetele se udă pe față cu rouă, culeg flori de pe câmp pe care le poartă la sân cand merg la hora satului.

2.4 Gastronomie

La masa țăranului gorjean, ciorba era nelipsită fiind făcută în funcție de anotimp și de ce ingredientele avute de gospodine.

Primăvara, aceste ciorbe erau facute în special din urzici, dragavei și macriș, cel din urmă fiind folosit pentru acrit.

Ciușca era o fiertură făcută din ceapă verde și lăptuci, care se înăbușeau cu untură.

Mâncarea de ceapă avea aceeași rețetă ca ciușca, doar ca se folosea ceapă uscată.

Ciorba de zeamă de varză, zeama de varză cu ardei iute, cocârțăul, mancarea de cir și papara, tocanul de oaie, balmoșul, cocoloșul și multe alte mâncăruri făceau parte din meniul zilnic al țăranului gorjean.

Supele de legume sunt alte mâncăruri nelipsite de pe mesele gorjenilor, acestea fiind acrite de obicei cu fierturi de fructe verzi(prune, corcodușe, zarzăre) și drese cu ou și smântână. Cele mai comune sunt ciorba țărănească de pasăre și ciorba din oase afumate de porc. O altă ciorbă este cea de bob, care era pregătită simplu, prin fierberea bobului cu o ceapă tocată și acrirea cu fructe verzi.

În general, bucătăriile gorjene sunt caracterizate de condimentele cu ardei iute, mărar și leuștean. Salatele de castraveți verzi stropiți cu usturoi, cele de ardei copți, castraveții și ardeii murați, reprezintă o garnitură des întâlnită în zonă.

În zilele de iarnă, se preferă carnea de porc în sarmale, răciturile de pasăre și piftiile de porc, caltaboșii și colindeții care sunt pâinișoare în formă de 8 care se dau colindătorilor.

Pentru gorjeni, sarmalele și răciturile se însoțesc mereu la masă. Când e cald afară, gospodinele mai pun în sarmale pe langă carne, legume din grădină cum ar fi gogoșari, ardei capia și vinete. Aceasta se servește în general cu mămăligă, care este atât de populară pe plaiurile gorjene încât de multe ori înlocuiește pâinea.

Ciulamaua de pui cu ciuperci și piftia de pește sunt alte mâncăruri care sunt apreciate de marea majoritate a celor care o gustă.

pregătită în special la înmormântări și la pomane.

Capitolul 3. Piața turistică a județului Gorj

3.1 Cererea turistică

Cererea turistică reprezintă relația dintre motivația indivizilor de a face călătorii și posibilitatea lor de a o face.

Tabel 3.1. Numărul de turiști din județul Gorj pe luni ale anului în 2016 și 2017

Tabel realizat de autor pe baza datelor de pe site-ul: http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=529

Se poate observa că numărul turiștilor a crescut în anul 2017 față de anul 2016, o creștere datorată în mare parte a campaniilor de promovare ale municipalității. În perioada verii se poate observa o creștere accentuată a turiștilor, o posibilă cauză fiind concediile turiștilor. Numărul turiștilor a crescul în anul 2017 față de 2016 cu 25.440 de persoane.

Tabel 3.2. Înnoptări în principalele structuri de cazare turistică pe luni ale anului în 2016 și 2017

Tabel realizat de autor pe baza datelor de pe site-ul: http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=529

Se poate observa că și înnoptările turiștilor au crescut în 2017 față de 2016. O posibilă cauză ar putea fi modernizarea unităților de cazare. În sezonul verii a existat o creștere a numărului de înnoptări ale turiștilor în anul 2017 față de 2016 cu 31.517.

Totalul turiștilor în anul 2016 a fost de 83.627. Tot în acest an s-au înregistrat 148.848 de înoptări ale turiștilor, în creștere cu 1,4% față de anul precedent.

În anul 2016, în județul Gorj au ajuns 3.100 de turiști străini, marea majoritate fiind din Italia(530 persoane), Germania(300 persoane), Bulgaria(173 persoane), Regatul Unit(119 persoane), Spania(134 persoane), Ungaria(146 persoane), iar restul străinilor au venit din Franța, Grecia, Turcia și Austria.

Tabel 3.3. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare turistică.

Tabel realizat de studentă pe baza datelor de pe site-ul: http://www.gorj.insse.ro/phpfiles/12GJ%20turism.pdf

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna septembrie 2017 au ajuns la un număr de 8.222. Numărul turiștilor sosiți în județul Gorj a cunoscut o creștere de 31% în luna octombrie 2017 comparativ cu luna octombrie a anului precedent, însă sosirile turiștilor în această lună au înregistrat o scădere cu 21% față de luna septembrie.

Durata medie a sejurului în luna octombrie 2017 a fost de 1,5 zile la turiștii români și 1,6 la turiștii străini.

Tabel 3.4. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare turistică

Tabel realizat de studentă pe baza datelor de pe site-ul: http://www.gorj.insse.ro/phpfiles/6GJ%20gorj.pdf

Sosirie înregistrate în structurile de primire turistică în luna noiembrie 2017 au ajuns la un număr de 7.672. Sosirile înregistrate în noiembrie 2017 au înregistrat o creștere de 1,6 ori față de luna corespunzătoare a anului precedent, însă sosirile turiștilor au înregistrat o scădere cu 6,7% față de luna octombrie 2017.

Durata medie a sejurului în noiembrie 2017 a fost de 1,6 zile la turiștii români și 2,8 zile la turiștii străini.

Tabel 4.5. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare turistică

Tabel realizat de studentă pe baza datelor de pe site-ul: http://www.gorj.insse.ro/phpfiles/GJ_FEB_2018_TURISM.pdf

Sosirile înregistrate în decembrie 2017 au înregistrat o creștere cu 23,2% față de luna corespunzătoare a anului precedent, iar sosirile turiștilor au înregistrat o creștere cu 3,6% față de luna noiembrie 2017.

Durata medie a sejurului în decembrie 2017 a fost de 1,9 zile la turiștii români și 1,8 zile la turiștii străini.

3.2 Oferta turistică

Oferta turistică a județului este compusă din totalitatea locurilor de cazare care sunt puse la dispoziția turiștilor.

La nivelul județului, există 129 de proprietăți de cazare puse spre vânzare către turiști.

trezire, comandă taxi etc.

Conform review-urilor de pe site-ul Booking.com, hotelul este apreciat mai ales pentru locație, personal și curățenie.

Hotelul Anna Junior este un hotel de 3 stele aflat în apropierea centrului Târgu-Jiului. Acest hotel oferă parcare, închiriere mașini, calculatoare cu internet, seif etc.

Conform review-urilor de pe site-ul Booking.com, acesta este foarte apreciat datorită curățeniei, a raportului calitate-preț, a personalului, a locației și multe altele.

Hotelul Gorj este un hotel de 3 stele, aflat tot în municipiul Târgu-Jiu. Câteva dintre ofertele hotelului: internet, parcare privată, găzduirea animalelor de companie, piscină, karaoke, camere pentru nefumători, aer condiționat, facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă, sală de fitness, spa și centru wellness, solar, închirieri auto, seif etc.

Conform review-urilor de pe site-ul Booking.com, hotelul nu este foarte apreciat, acesta oferind puține facilități, curățenia nu este întocmai bine realizată, defecte ale bateriei de la baie, miros de fum de țigară în camere etc.

Hotelul YMY, localizată în Târgu-Jiu pe malul Jiului. Ofertele acestul hotel se compun din: piscină interioară, saună și jacuzzi, sală de fitness, WI-FI, parcare privată și supravegheată video, o sală de conferințe, două săli de tenis de câmp etc.

Conform review-urilor de pe site-ul Booking.com, hotelul este foarte apreciat datorită curățeniei, a confortului, a facilităților, a personalului, a raportului calitate-preț și a locației.

Hotelul Aqua este un hotel de 3 stele aflat în Târgu-Jiu, la 10 minute de centrul orașului. Printre facilitățile oferite de acest hotel se numără: mic dejun, parcare supravegheată video, internet, servicii de trezire, comenzi de taxi etc.

Conform review-urilor de pe site-ul Booking.com, hotelul este apreciat datorită curățeniei, a confortului, a facilităților, a personalului, a locației și a raportului calitate-preț.

Hotelul Europa este un hotel de 3 stele care oferă următoarele servicii: internet, televiziune, cameră mansardă cu jacuzzi, restaurant, terasă etc

Conform review-urilor de pe site-ul Booking.com, acesta este apreciat datorită curățeniei, a confortului, a personalului, a facilităților, a locației și a raportului calitate-preț.

Pensiunea Conacul Bunicilor are 4 stele și este construită pe amplasamentul unui conac

Pensiunea Casa Europa este o pensiune de 3 stele, care oferă turiștilor următoarele facilități: internet, televiziune, mini bar, parcare privată, informare turistică, aer condiționat etc.

3.3 Model de circuit turistic

Circuitul turistic „Descoperă Gorjul pitoresc”

Produsul turistic vizează vizitarea ansamblului sculptural Constantin Brâncuși, Muzeul de Artă, Muzeul Județean„Alexandru Ștefulescu”, Mănăstirea Tismana, Casa memorială a sculptorului Constantin Brâncuși, Peștera Polovragi, Cheile Oltețului, stațiunea montană Rânca, Cheile Sohodolului, Mănăstirea Vișina, Mănăstirea Lainici și Schitul Locurele, Defileul Jiului.

Elemente de prezentare generală:

Perioada de desfășurare: 5 nopți și 4 zile;

Număr de turiști: 20 de persoane;

Număr ghizi: 1

Număr șoferi: 1

Mijloc de transport: autocar

Număr de km parcurși zilnic și în total: ziua 1: 32 km, ziua 2: 92 km, ziua 3:31, ziua 4: 131 km.

Costul total pe persoană: 467 lei

Cazarea se va face la:

Hotel Brâncuși;

Pensiunea Magnolia;

pensiunea Castania;

pensiunea Rubin;

pensiunea 3 Fântâni;

Modalități de plată: înainte sau pe loc.

Ziua 1:

Traseu: Târgu-Jiu-Tismana-Hobița-pensiunea Magnolia;

Descrierea traseului din ziua 1:

Târgu-Jiu-Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, Parcul Central, Muzeul de Artă, Muzeul Județean„Alexandru Ștefulescu”;

Tismana- Mănăstirea Tismana și mici lăcașuri de cult ale zonei.

Cazarea se va face la pensiunea Magnolia.

Ziua 2:

Traseu: Pensiunea Magnolia-Hobița-Polovragi-pensiunea Castania;

Descrierea traseului din ziua 2:

Hobița-Casa memorială„Constantin Brâncuși”, Peștera Muierii;

Polovragi- Peștera Polovragi, Cheile Oltețului, Cetatea dacică, Crucea lui Ursache

Cazarea se va face la pensiunea Castania.

Ziua 3:

Traseu: pensiunea Castania-Rânca- vârful Păpușa-Lacul Gâlcescu-pensiunea Rubin

Descrierea traseului din ziua 3:

Rânca- vârful Păpușa, Lacul Gâlcescu. Aici se vor practica activități recreative pe durata întregii zile.

Cazarea se va face la pensiunea Rubin.

Ziua 4:

Traseu: pensiunea Rubin-Runcu-Defileul Jiului-Bumbești-Jiu-pensiunea 3 Fântâni.

Descrierea traseului din ziua 4:

Runcu: Cheile Sohodolului, Traseu Inelul Doamnei

Bumbești-Jiu: Mănăstirea Vișina

Defileul Jiului: Mănăstirea Lainici, Schitul Locurele, Defileul Jiului

Cazarea se va face la pensiunea 3 Fântâni.

Desfășurarea traseului pe zile:

Ziua 1:

Ora și locul de plecare: ora 08:00, Târgu-Jiu, hotelul Constantin Brâncuși.

Ora și locul de sosire: ora 20:00 pensiunea Magnolia

Servicii oferite: ghid, cazare, cină.

Ziua 2:

Ora și locul de plecare: ora 08:00, pensiunea Magnolia.

Ora și locul de sosire: ora 20:00 pensiunea Castania;

Servicii oferite: ghid, cazare, mic dejun, prânz, cină.

Ziua 3:

Ora și locul de plecare: ora 08:00, pensiunea Castania.

Ora și locul de sosire: ora 20:00 pensiunea Rubin;

Servicii oferite: ghid, cazare, mic dejun, prânz, cină.

Ziua 4:

Ora și locul de plecare: ora 08:00, pensiunea Rubin.

Ora și locul de sosire: ora 20:00 pensiunea 3 Fântâni;

Servicii oferite: ghid, cazare, mic dejun, prânz, cină.

Costul sejurului pe zile:

Ziua 1

Cheltuieli de cazare: 90 lei/persoană;

Cheltuieli cu alimentația: 30 lei/persoană;

Cheltuieli culturale: – Muzeul de Artă-3 lei/persoană;

– Muzeul Județean„Alexandru Ștefulescu” 3 lei/persoană;

Cheltuieli comune: – Cheltuieli cu transportul: 1 leu/km/persoană x 32 = 32 lei;

– Cheltuieli cu ghidul 30 lei;

– Cheltuieli cu șoferul 50 lei;

Ziua 2

Cheltuieli de cazare: 70 lei/persoană;

Cheltuieli cu alimentația: 30 lei/persoană;

Cheltuieli culturale: – Casa memorială „Constantin Brâncuși”-3 lei/persoană;

Peștera Muierii- 5 lei/persoană;

Peștera Polovragi-5 lei/persoană;

Cheltuieli comune: – Cheltuieli cu transportul: 1 leu/km/persoană x 92 = 92 lei;

– Cheltuieli cu ghidul 30 lei;

– Cheltuieli cu șoferul 50 lei;

Ziua 3

Cheltuieli de cazare: 65 lei/persoană;

Cheltuieli cu alimentația: 30 lei/persoană;

Cheltuieli comune: – Cheltuieli cu transportul: 1 leu/km/persoană x 31 = 31 lei;

– Cheltuieli cu șoferul 50 lei;

Ziua 4

Cheltuieli de cazare: 35 lei/persoană;

Cheltuieli cu alimentația: 30 lei/persoană;

Cheltuieli comune: – Cheltuieli cu transportul: 1 leu/km/persoană x 131 = 131 lei;

– Cheltuieli cu șoferul 50 lei;

Concluzii

În lucrarea de față am încercat să scot în evidență principalele aspecte ale județului care ar putea fi exploatate în vederea atragerii de turiști, acesta dispunând deja de o imagine a locului de baștină a sculptorului Constantin Brâncuși.

În primul capitol, am descoperit că cele mai vechi urme de existență omenească din Gorj datează încă din paleoliticul mijlociu. Județul Gorj a apărut ca unitate administrativă abia la sfârșitul secolului al XV-lea, acesta aparținând până atunci de județul Jaleș. Harta județului a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, acesta pierzând și câștigând anumite terenuri, forma pe care o vedem astăzi fiind rezultatul unor evoluții istorice. În secolul XVII-lea, se putea vedea o forma apropiată celei pe care o știm acum.

Despre geografia județului am putea spune că este una variată și este formată din Carpații Meridionali, Subcarpații Getici și dealurile din sud care se întind de-a lungul Platoului Getic. Zona montană acoperă aproximativ 30% din suprafața județului, fiind compusă din cele două masive muntoase Parâng și Vâlcan.

În ceea ce privește populația după domiciliu, la data de 1 ianuarie 2016, aici locuiau 366.261 de persoane, în scădere față de 2015. Tot în 1 ianuarie 2016, în comunele din Gorj locuiau 188.212 persoane, reprezentând 51,38% din totalul populației cu domiciliul în acest județ.

Despre economia județului putem spune că a cunoscut o creștere de-a lungul timpului, mai ales odată cu începuturile industriei. Principalele produse industriale sunt producerea de energie electrică, utilaje miniere, mașini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc și cauciuc regenerat, materiale de construcții, tricoteje, sticlărie pentru menaj și produse alimentare de diferite tipuri.

După cum am vorbit în capitolul II, resursele naturale ale județului sunt numeroase, aici întâlnindu-se munți, cei mai importanți fiind masivele Parâng și Vâlcan, parcuri naturale, printre care Defileul Jiului care poate fi considerată cea mai sălbatică traversare a Carpaților Meridionali de către un râu, cu păduri virgine și cvasivirgine, Cheile Sohodolului, cunoscută și sub denumirea de „Canionul Gorjului” și multe altele, lacuri, peșteri-cele mai importante fiind peștera Muierii și Polovragi-, cascade, stațiuni balneare și stațiuni montane.

Județul are în componența sa și numeroase resurse antropice. Mănăstirile din județ au o importanță semnificativă în ceea ce privește turismul religios. De asemenea, există numeroase muzze și case memoriale, cea mai importantă din punctul meu de vedere fiind casa muzeu„Constantin Brâncuși” din satul Hobița. Tot aici găsim și numeroase sculpturi, cele mai cunoscute fiind creațiile lui Brâncuși.

În ceea ce privește festivalurile, putem spune ca Gorjul găsește motive de sărbătoare și implicit de atragere a turiștilor. La fel ca și în cazul festivalurilor, aici putem întâlni diverse tradiții și obiceiuri, de la botez, la nuntă și înmormântare.

Printre mâncărurile tradiționale care le putem găsi aici enumăr: ciorba, supele de legume, trandafirii-cârnați subțiri-, sarmale și răcituri, carne cu varză și mămăligă, coliva etc.

În al III-lea capitol am vorbit despre piața turistică a județului. După cum am putut observa, numărul turiștilor a crescut din anul 2016 în anul 2017, vara înregistrându-se cei mai mulți turiști.

În ceea ce privește oferta turistică, județul pune la dispoziția turiștilor numeroase spații de cazare, începând cu hoteluri de 3 stele, până la moteluri și pensiuni, în diversele locuri cu atracții turistice din județ.

Circuitele turistice se adresează, în marea parte tuturor persoanelor. Aici au loc circuite turistice pentru pasionații de artă modernă și contemporană, de religie și istorie, de turismul montan, pentru iubitorii de obiceiuri, cultură populară și gastronomie tradițională etc.

Bibliografie

Alexandru Stefulescu, Gorjul istoric și pitoresc, Ed. Tipografia N. D. Miloșescu, Furnisorul Curții Regale, 1904, România, Târgu-jiu

Elisabeta Ancuța-Rușinaru, Gorj ghid turistic al județului, Ed. Pentru Turism, 1973, Românina, București

http://adevarul.ro/

Acasa

http://blog.hotelguru.ro/

http://busterstoday.weebly.com/blog/muntele-dintre-noi

http://casememoriale.ro/

http://cetateabaniei.com/

http://cnipt-targujiu.ro/

http://craiova.tvr.ro/

http://evz.ro/

http://festivaluri-romanesti.ro/

http://ghidulmuzeelor.cimec.ro

Despre Noi

http://hotelbrancusi.ro/

http://hotel-europa.upub.ro/

http://jurnalul.ro/

http://magiamuntelui.blogspot.ro/

http://motrusec.weebly.com/

http://pe-harta.ro/gorj/

http://pensiuneacasaeuropa.ro/

http://pensiunea-giovani-ro.book.direct/ro-ro/amenities

http://www.agentiefunerara.ro/

http://www.biserici.org/

Casa Danielescu

http://www.cesavezi.ro/

http://www.cjgorj.ro/

ACASĂ

http://www.gorj.insse.ro/

http://www.gorj-domino.ro/

Home

http://www.gorjhotel.ro/

http://www.hotelymy.ro/

Acasa Nou

http://www.montaniarzi.ro/

http://www.muzeugorj.ro/

Ranca | Statiunea Ranca | Ranca.org

http://www.rosilva.ro/

http://www.scritub.com/

http://www.transalpina.biz/

http://www.travelmaniacs.ro/

http://www.turism4you.ro

http://www.turismland.ro/

http://www.ziare.com/

New Home

Obiective Turistice Din România

https://ortodox.ro/

https://patrimoniu.gov.ro/

https://ro.wikipedia.org/

https://sites.google.com/

https://www.booking.com

https://www.crestinortodox.ro/

https://www.directbooking.ro/

https://www.elle.ro/

https://www.ghiduri-turistice.info/

https://www.slideshare.net/

https://www.targujiu.info/ro/

Județele patriei, Gorj Monografie, Ed. Sport-Turism, 1980, România, București

Nicolae Mischie, Gorjul cultural 1890-1910, Ed. Rhabon, 2003, România

Niculina Baranovsky, Gh. Neamu, Județul Gorj, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1971, România, București

Ștefan Georgescu-Gorjan, Constructorul Coloanei infinite-Un inginer În slujba artei, Ed. Fundațitiei „Constantin Brâncuși”. 2002, România, Târgu-Jiu

Lorin Drăgan, Managementul turismului, Ed. Iași: StudIS, 2010, România, Iași