În contextul economiei de pia ță, gestiunea sistemului de salarizare în [609796]

7

PREFAȚĂ

În contextul economiei de pia ță, gestiunea sistemului de salarizare în
cadrul organiza țiilor este o activitate important ă, menită să defineasc ă atitudinea
angajatorilor fa ță de proprii salaria ți și integrarea intereselor salariale ale
acestora în cadrul sistemelor de salarizare promovate de organiza ție.
Respectarea de c ătre organiza ții a principiilor generale ale salariz ării
contribuie la asigurarea echit ății și eficien ței sistemelor de salarizare,
determinând desf ășurarea rela țiilor de munc ă într-un cadru legal și transparent.
În politica de salarizare a organiza țiilor ce activeaz ă în diverse domenii de
activitate trebuie s ă se promoveze salarizarea pe rsonalului pe baza abilit ăților și
cunoștințelor necesare îndeplinirii responsabilit ăților și sarcinilor postului
ocupat.
Lucrarea Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice abordeaz ă
aspectele teoretice și practice aplicabile salariz ării personalului în general și, în
special, problematica complex ă a sistemului unitar de salarizare a personalului
bugetar.
Elaborată într-o manier ă logică, modern ă și bazată pe o bibliografie
complexă și de actualitate, lucrarea eviden țiază printre altele: conceptele privind
salariul și salarizarea; sistemul de salarizare în România; reco mpensele acordate
salariaților; tratamentul fiscal al salar iilor. Fiecare capitol se încheie cu
prezentarea de studii de caz rezolvate, precum și teme propuse pentru dezbatere.
Apreciem c ă lucrarea Salarizarea personalului – Repere teoretice și
practice elaborată de doamna Elena Flori șteanu reprezint ă un prețios instrument
de lucru atât pentru studen ții economi ști, cât și pentru speciali știi care-și
desfășoară activitatea în cadrul departamentelor de resurse umane și financiar-
contabile din sectorul bugetar.

Sibiu, 16 decembrie 2014 Profesor universitar doctor N i c o l a e B a l t e ș

9

INTRODUCERE

Reprezentând forma financiar ă a relațiilor de munc ă, salariul prin nivelul
său se poate r ăsfrânge asupra eficien ței organiza ției, dar și asupra productivit ății
angajaților. Este, prin urmare de în țeles de ce exist ă o permanent ă căutare
privind răspunsuri ce pot p ărea simple la prima vedere, ca de exemplu: cum ar
trebui construit un sistem de salarizare pentru a fi eficient?; care e cea mai bun ă
formă de salarizare pentru organiza ție?; ce politic ă salarială ar trebui adoptat ă de
organizație în diferite contexte ale pie ței muncii?
Lucrarea realizat ă, prin tematica abordat ă, aduce în fa ța cititorului o serie
de răspunsuri la problematica salariz ării, conturate în timp în literatura de
specialitate, dar las ă totodată posibilitatea acestuia s ă-și dea propriile r ăspunsuri
în baza analizei cadrului normativ și al celorlal ți factori ce- și pun amprenta,
direct sau indirect, asupra salariz ării personalului.
Una din concluziile desprinse din modul în care sunt tratate subiectele ce
fac obiectul capitolelor lucr ării, este c ă răspunsurile pot fi de multe ori diferite,
dar nu înseamn ă că numai unele sunt neap ărat cele mai bune. Ele arat ă nevoia de
adaptabilitate a salariz ării la specificul organiza ției, susțin nevoia de integrare a
politicii de salarizare în politica general ă a acesteia și, nu în ultimul rând,
evidențiază aducerea în prim-plan a dorin țelor mereu în schimbare a resursei ce
creează plusvaloarea organiza țională: salariatul.
Modificările produse în legisla ția din domeniul salariz ării, dar și
deschiderea angajatorilo r spre implementarea unor forme moderne de
recompensare a angaja ților sunt reflectate în sistemel e de salarizare actuale, mult
mai flexibile și inovative.
Fără pretenția de a fundamenta concepte sau teorii noi în ceea ce prive ște
salarizarea, lucrarea face o incursiu ne în domeniu, aducând în aten ție noțiuni și
metode consacrate, încadrate de influen țele exercitate de incoeren ța legislativ ă
manifestat ă în ultimii ani. Printr-o selec ție atentă a informa țiilor publice și
sintetizarea reglement ărilor specifice, se reu șește reflectarea unor prevederi din
actele normative actuale, la nivelul institu țiilor din domeniul securit ății și
apărării.

10
Lucrarea de fa ță se vrea a fi o poart ă deschisă celor ce doresc s ă-și clarifice
o serie de concepte specifice domeniului sau s ă intre mai u șor în labirintul
propriu salariz ării personalului.
Prin problematica luat ă în discuție și modul accesibil de combinare a teoriei
cu practica, lucrarea se adreseaz ă atât studen ților, cât și speciali știlor din
domeniul economico-financiar preocupa ți de fenomenul salariz ării personalului.
Conștientă de faptul c ă lucrarea nu reu șește să acopere decât în parte
problematica invocat ă, dar având speran ța că va stârni cât mai mul ți cititori,
mulțumesc celor care în urma lectur ării vor dori s ă-mi facă observații de care s ă
pot ține seama într-o edi ție viitoare.

Autoarea

Sibiu, 2014

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

11

CAPITOLUL I

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SALARIUL

Concepte-cheie
 Salariu
 Salariat
 Angajat
 Angajator
1.1
•Concepte privind salariul și salarizarea
1.2
•Teorii privind salariul
1.3
•Categorii de salarii
1.4
•Teme pentru dezbatere și sarcini pentru studiu
1.5
•Repere bibliografice
1. Cunoașterea conceptului de salariu
2. Caracterizarea teoriilor referitoare la salarii și identificarea celor
valabile în prezent în practica economic ă
3. Dezvoltarea capacit ății de diferen țiere între diferitele categorii de
salarii acordate angaja ților OBIECTIVE„În socialism salariul a fost înlocuit de
retribuție. Se considera c ă are conota ții
capitaliste. Acum ne-am reîntors la salariu.
Probabil c ă retribuția are conota ții socialiste!”
Lucian Popescu

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

12 Concepte privind salariul și salarizarea

Obiective:
– explicarea no țiunii de salariu și a rolului s ău din perspectiv ă economic ă,
juridică și socială;
– descrierea conceptului de angajat și de angajator și stabilirea rela ției
dintre cele dou ă părți.

Referirile la salariu și mai ales la nivelul acestuia fac parte din cotidian
constituind subiect al analizelor economice și politice, dar și al mediului social
ai căror membri sunt direct benefi ciari. Parte tot mai important ă a bunăstării
individuale și sociale, salariul este cauz ă și obiect al contractului de munc ă, care,
dacă munca ar fi gratuit ă, nu ar mai exista întrucât îns ăși relația contractual ă
dintre părți nu ar mai avea sens.
Rolul salariului pentru part enerii contractului de munc ă, dar și impactul
social și economic al acestuia vor putea fi mai u șor înțelese în urma clarific ării
conceptelor în jurul c ărora migreaz ă relațiile de munc ă.

Termenul salariu provi ne de la latinescul
„salarium ”, care semnifica suma de bani (solda) pe
care o primeau solda ții romani pentru a- și cumpăra
rația de sare. Prin statutul lor de oameni dependen ți,
soldaților li se acorda salarium.
Relația de dependen ță între salariat și cel care-i
plătește salariul, se p ăstrează și în perioada actual ă
fiind reflectat ă în contactul de munc ă, documentul
formal ce creeaz ă obligațiile și drepturile p ărților
referitoare la salariu.

 Salariu

 Este prețul muncii pe care lucr ătorul o vinde
capitalistului. Smith define ște salariul ca „ răsplată
naturală” a muncii. El este considerat ca o m ărime
variabilă în timp, determinat ă de necesitatea asigur ării
mijloacelor de subzisten ță necesare muncitorului și
familiei sale (Adam Smith)  Sumar
1.1
Concepte
Salariul
parte a politicii
de promovare a
angajatorului!
Origine

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

13 Este „ prețul natural al muncii ”, prin care se în țelege
valoarea for ței de munc ă determinat ă de valoarea
mijloacelor de subzisten ță necesare producerii și
reproducerii ei (David Ricardo).

 Termenul salariu înseamn ă, oricare i-ar fi
denumirea sau modul de ca lcul, remunerarea sau
câștigurile susceptibile de a fi evaluate în bani și
stabilite prin acordul p ărților sau de c ătre legisla ția
națională, pe care cel care angajeaz ă le datoreaz ă unui
lucrător în baza unui contract de munc ă, scris sau
verbal, fie pentru munca efectuat ă sau care urmeaz ă a
fi efectuat ă, fie pentru serviciile prestate sau care
urmează a fi prestate ( Convenția nr. 95 din anul 1949
privind protec ția salariului , Organiza ția Interna țională
a Muncii/OIM).

 Recompens ă acordat ă fiecărui angajat în
schimbul contribu ției sale la succesul firmei (Grupul
American de Consulting pentru Business Practice).

 Drept de crean ță pentru munca depus ă în temeiul
unei conven ții (contract de munc ă).

 Sumă de bani primit ă de o persoan ă pentru
munca depus ă într-o perioad ă de timp (s ăptămână, lună)1.

 Este componenta principal ă a venitului, atât prin
pondere cât și prin faptul c ă celelalte categorii de
venituri sunt asociate statutului de salariat2.

 Expresia b ănească a părții din venitul na țional
destinat consumului individual și repartizat ă celor ce
muncesc propor țional cu cantitatea și calitatea muncii
depuse (http://www.conta.ro/dictionar).

 Contrapresta ția muncii depuse de salariat în baza
contractului individual de munc ă. (Codul Muncii, art. 159)

1 Dicționar Explicativ al Limbii Române (DEX), Edi ția a II-a, Bucure ști, Academia Român ă,
Instituttul de Ligvistic ă „Iorgu Iordan”, 1998, p. 943.
2 Done Ioan, Salariul și motivația muncii , București, Editura Expert, p. 91.
leafă,
remunera ție,
retribuție,
simbrie,
onorariu,
soldă Alte
denumiri
Salariul:
venit pentru
angajat,
cheltuială
pentru
angajator!
Salariile
sunt posturi
de cheltuieli
semnificative
ce trebuie ținute
sub control!
Mesaj-cheie

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

14  Venituri salariale

 Sumă de bani sau orice avantaj acordat
salariatului pentru munca prestat ă în beneficiul
angajatorului.

 Toate veniturile în bani și/sau în natur ă obținute
de o persoan ă fizică ce desfășoară o activitate în baza unui
contract individual de munc ă sau a unui statut special
prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se refer ă,
de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se
acordă, inclusiv indemniza țiile pentru incapacitate temporar ă
de muncă (Legea nr. 571/ Cod Fiscal , art. 56).

 Salariat/Angajat

 Salariatul este persoana care, în schimbul muncii
prestate, prime ște un salariu. (www.webdex.ro/online/
dictionar/salariat)

 Persoană (angajat) obligat ă, prin profesia sau
funcția sa, pe baza contractul ui individual de munc ă, să
presteze o munc ă pentru altcineva într-o anumit ă
perioadă de timp (Sanda Ghimpu, Alexandru Țiclea,
Dreptul muncii , Casa de Editur ă și Presă „Șansa”
S.R.L., Bucure ști, 1994).

 Are calitatea de salariat, persoana care
desfășoară o activitate fizic ă sau intelectual ă, conform
unei anumite specialit ăți sau calific ări, în schimbul
unei remunera ții sub form ă de salariu, acordat în bani
și/în natur ă sau sub alte forme stipulate de actele
normative și legal prev ăzute în cadrul unui contract
individual de munc ă încheiat cu angajatorul.
Veniturile
obținute
în baza CIM +
Veniturile
asimilate
salariilor +
Diferite
avantaje care
au legătură
cu activitatea
salarială
Venituri
salariale = Veniturile
salariale sunt
acordate în
bani sau în
natură.
Relația
dintre angajat
și angajator se
bazează pe
raporturi
juridice de
muncă.

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

15  Persoană care, în baza unui contract de angajare,
lucrează pentru o entitate public ă sau privat ă și
primește salariu.

 Angajatul este persoana fizic ă, parte a unui
contract individual de munc ă sau raport de munc ă, care
prestează munca pentru și sub autoritatea unui
angajator și beneficiaz ă de drepturile prev ăzute de
legea român ă, precum și de contractele și acordurile de
muncă3.

 Termenul salariat desemneaz ă persoana fizic ă ce
prestează muncă pentru și sub autoritatea unui
angajator, în schi mbul unei remunera ții denumite
salariu, în baza unui contract individual de munc ă,
încheiat pe perioad ă nedeterminat ă/determinat ă4.

 Sistemului European de Conturi Na ționale și
Regionale, versiunea 1995 (SEC95), define ște salariații
drept toate persoanele car e muncesc, pe baza unui
contract, pentru o alt ă unitate institu țională rezidentă,
în schimbul unui sala riu sau a unei remunera ții
echivalente.

 Angajator

 În Codul Muncii, se precizeaz ă că are calitatea
de angajator „ persoana fizic ă sau juridic ă ce poate,
potrivit legii, s ă angajeze for ță de munc ă pe bază de
contract individual de munc ă”5.

3 Legea nr. 467 din 12 decembrie 2006, privind st abilirea cadrului general de informare și
consultare a angaja ților, M.Of. nr. 1006 din 18 decembrie 2006, art. 1 (c).
4 Contract colectiv de munc ă la Nivel de Grup de Unit ăți Asistență Socială pe anii 2014-
2015, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale și Persoanelor Vârstnice –
D.D.S. cu nr. 1376 din data de 22.1 0.2014, art. 2 (3).
5 Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, Codul Muncii , republicat ă în M.Of. nr. 345 din 18 mai
2011, art. 14.
Salariații și
angajatorii se pot
asocia liber
pentru apărarea
drepturilor și
promovarea
intereselor lor
profesionale,
economice și
sociale.

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

16  Conform prevederilor legii privind stabilirea
cadrului general de informare și consultare a
angajaților, angajatorul este, „ persoana fizic ă sau
juridică parte la contracte de munc ă ori raporturi de
muncă cu angaja ții în conformitate cu legisla ția
română în vigoare ”6.

 Persoana juridic ă sau persoana fizic ă cu sediul,
respectiv domiciliul în România ori sucursala, filiala,
agenția, reprezentan ța din România a unei persoane
juridice str ăine cu sediul în str ăinătate, autorizat ă potrivit
legii, care încadreaz ă forța de munc ă în condițiile legii7.

 Persoană fizică sau juridic ă ce angajeaz ă
personal salarizat în schimbul prest ării unei munci
(www.rubinian.com/dic tionar_detalii.php).

 Grija legiuitorului fa ță de angaja ți se reflect ă în
precizarea expres ă în lege a obliga ției plății salariilor
angajaților înaintea oric ăror altor obliga ții bănești ale
angajatorilor.

Teorii privind salariul

Obiective:
– diferențierea între diferite teorii referitoare la salariu;
– explicarea interdependen ței dintre cererea și oferta de munc ă din
perspectiva nivelulu i de salarizare;
– definirea categoriilor de sala rii practicate în România și calculul
indicilor de analiz ă al nivelului salariilor.

În literatura de specialitate exist ă numeroase abord ări referitoare la salariu,
la modul de formare sau la factorii ce determin ă diferențieri
ale acestuia.
Plasate în diferite etape de evolu ție a societ ății și a economiei, teoriile despre

6 Legea nr. 467 din 12 decembrie 2006, art.1 (b) .
7 Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002, privind sistemul asigur ărilor pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de munc ă, M.Of. nr. 103 din 6 februarie 2002, actualizat ă în 2014, art. 5.
1.2
 Sumar
Angajatorii
au autoritate
juridică și
economic ă
asupra
angajaților!
Drepturile și
obligațiile privind
relațiile de munc ă
dintre angajator și
salariat se stabilesc
în cadrul contractelor
de muncă
(Anexa nr. 1)

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

17 salariu și-au pus amprenta asupra științei salariz ării de azi, asupra luptelor
sindicale și politice ce au pus ca z ălog al reu șitei – salariul. Teoriile enun țate în
continuare sunt oglinda doctrin elor economice ce au ghidat rela țiile dintre pia ța
muncii și progresul înregistrat în domeniul salariz ării personalului.

Sursa din care se
plătesc salariile este
capitalul disponibil.
Teoria marxist ă asupra salariului
(Karl Marx )
Teoria productivit ății marginale
(Johan von Thünen ) Produsul muncii însu și
este măsura salariului
muncii.
Concepții
privind natura
salariului
Moniste Explică substanța salariului printr-un
singur factor. De exemplu: costul forței de munc ă sau productivitatea
muncii.
Dualiste Explică natura salariului prin
combinarea celor doi factori: costul
forței de munc ă și productivitatea
muncii.
Concepții moniste
Teorii ale salariului
natural /
ale salariului de
subzistență
Teoria fondului de salarii
(Adam Smith, John Stuart Mill)
Teoria salariului natural
(J.J.Turgot, D. Ricardo )
Teoria salariului pe baza „legii de
aramă” (Ferdinand Lassalle )

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

18

Reflectă
evoluția
societății și a
pieței muncii!
Identifică cauze.
Stabilesc
urmări.
Construiesc
soluții privind
salariul!
Alte teorii privind
salariul
Teoria cotei descrescânde
a salariului ( Karl Rodbertus )
Teoria cotei crescânde a salariului
(Fréderic Bastiat )
Teoria monopolului
(Franz Oppenheimer )
Teoria sindicalist ă
(soții Webb, Lujo Brentano )
Teoria reformatorilor sociali
asupra salariului
(Gustav Schmoller )
Teoria cercului vicios al pre țurilor
și salariilor
(Petre Burloiu )
Teoria contractului
(M. Collinet, J. Moch )

Este important
salariul, dar și
alți factori pot
influența munca!
Teoria salariului reglementat
(J. S. Joustler, A. L. Giollow )
Teoria armoniei de interese
(Mendès France , G. Arnold )
Teoria rela țiilor umane
(Elton Mayo )

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

19

Multiplele abord ări referitoare la salariu arat ă nu numai preocup ările
constante ale cercet ătorilor privind natura, formarea, m ărimea și rolul său, ci mai
ales importan ța acordat ă realizatorului salariului, angajatul, care î și pune în
slujba angajatorului for ța sa de munc ă, capacitatea sa fizic ă și intelectual ă cărora
le dă valoare în cadrul procesului de munc ă, creând plusvaloare pentru
angajatorul s ău, în schimbul c ăreia este pl ătit cu salariu. Nivelul salariului poate
fi utilizat ca instrument de reglare a pie ței, a cererii și ofertei de for ță de munc ă
și a competitivit ății.

Categorii de salarii

Obiective:
– descrierea principalelor forme de salariu practicate în contextul
economic și social actual;
– reliefarea elementelor de baz ă ce determin ă nivelul salariilor pe
categorii ale acestora;
– explicarea rela ției dintre salariul nominal, infla ție și salariul real.

 Sumar

Salariul determin ă situația economic ă a salariatului și entității
angajatorului. Nivelul sala riului acordat are conota ții politice și sociale care pot
fi rezonante sau care pot conduce la tensiuni pe pia ța muncii. Prin utilizarea
diferitelor tipuri de salar ii se pot atinge obiective sociale, inclusiv de protec ție
socială, și economice de competitivitate și investiționale. Cadrul normativ în
baza căruia se stabilesc diferite forme de salarizare, ca și politicile fiscale care se
reflectă în nivelul salariul primit de a ngajat sunt elemente ce concentreaz ă
deopotriv ă atenția angajaților și angajatorilor. Unele di ntre tipurile de salarii și
dintre determinantele acestora vo r fi analizate în continuare.

Suma prev ăzută pentru salarizarea personalului unei
entități patrimoniale, având ca baz ă criterii proprii de
evaluare a posturilor și cerințe specifice stabilite în
sarcina celor ce le încadreaz ă.
1.3
Teorie
modernă
Adaugă o nouă dimensiune factorului
muncă: intensitatea și calitatea sa.
(H. Leibenstein , 1957)
Salariul de
eficiență
Nivelul de
salarizare

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

20

Salariul este principala surs ă de venituri a majorit ății indivizilor, iar nivelul
acestuia condi ționează, de cele mai mu lte ori, situa ția economic ă și socială a
acestora. Dezvoltarea și integrarea în societate țin de asemenea de salariu.
Confortul psihic dat individului de nivelul salariului se reflect ă în acțiunile sale
înțelegând prin acesta valoarea muncii sale, al aportului s ău în cadrul societ ății.
Recunoscut fiind rolul de motivator al salariului, nu trebuie îns ă să fie neglijat
contextul economic și legislativ ce pun baze le stabilirii sale.

Dimensiuni
ale salariului
salariul net
salariul de baz ă
salariul minim
salariul nominal
salariul real
salariul brut
Forme
ale salariului
Întâlnite în practica
salarială cu
semnifica ții și mod
de calcul diferit! SOCIAL Ă
POLITIC Ă Valoarea activit ății
Statut
Motivație
Baza legislativ ă ECONOMIC Ă
PSIHOLOGIC Ă

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

21

 Salariul social
Se obține în urma redistribuirii venitului na țional în
vederea asigur ării de venituri unor categorii de salaria ți
care se confrunt ă cu probleme deosebite sau se afl ă
într-o situa ție material ă precară (șomaj, accidente de
muncă, boli profesionale etc.).

 Salariul nominal
Reprezint ă suma de bani încasat ă de salariat pentru
munca prestat ă, exprimat ă în prețurile curente de pia ță.

 Pentru acurate țea informa ției, în cazul câ știgului
salarial nominal brut, salarial nominal net și al
câștigului salarial mediu lunar se vor prezenta
semnifica țiile și modul de calcul cuprinse în
documentele institu țiilor specializate ale statului, și
anume Institutul Na țional de Statistic ă (INS)8.

 Câștigul salarial nominal brut
Cuprinde salariile, respect iv drepturile în bani și în
natură cuvenite salaria ților pentru munca efectiv prestat ă
potrivit formei de salarizare aplicat ă, sporurile și
indemniza țiile acordate ca procent din salariu sau în
sume fixe, alte adaosuri la sa larii potrivit legii, sumele
plătite pentru timpul nelucrat, premiile, primele de
vacanță și alte sume pl ătite din fondul de salarii
conform actelor norm ative sau contractel or colective de
muncă, sumele pl ătite din profitul net și alte fonduri,
inclusiv contravaloarea tichetelor de mas ă (INS) .

8 INS, Buletin statistic lunar , nr. 7/2014, p. 190. Nivelul ridicat al
salariului nominal
este înșelător în
condiții de infla ție!
Nu se includ
sumele pl ătite din
bugetul Fondului
național unic
de asigurări
sociale de
sănătate!
salariul direct
salariul indirect
salariul colectiv
salariul social
A nu se
confunda! Determin ă
sentimentul de
echitate!

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

22  Câștigul salarial nominal net
Se obține prin sc ăderea din câ știgul salarial nominal
brut a: impozitului, contribu ției salaria ților pentru
asigurările sociale de s ănătate, contribu ției individuale
de asigurări sociale de stat și a contribu ției salaria ților la
bugetul asigur ărilor pentru șomaj.

 Câștigul salarial mediu lunar
Se referă la sumele brute din f ondul de salarii, din
profitul net și alte fonduri pl ătite de întreprindere pe
activități economice și pe fiecare ocupa ție sau grup ă de
ocupație ce revin în medie unui salariat pe lun ă.
Conform INS, reprezint ă raportul dintre sumele
plătite salaria ților de către operatorii economici în luna
de referin ță, indiferent pentru ce perioad ă se cuvin, și
numărul mediu de salaria ți.

 Salariul real
Arată cantitatea de bunuri și servicii ce se poate
cumpăra, la un moment dat, de pe o pia ță, cu ajutorul
salariului nominal aferen t perioadei respective.
Este influen țat de cre șterea infla ției, reflectat ă în
creșterea prețurilor și de evolu ția cursului de schimb al
leului.
 Indicele câ știgului salarial real în luna iulie 2014
față de aceea și perioadă a anului precedent a fost de
104,1 %, ceea ce înseamn ă o creștere de 4,1 %.

Salariatul
e afectat în
mod direct de
nivelul
salariului real!
Salariul
nominal net
este ceea ce
primește salariatul,
după aplicarea
reținerilor!
Observație
Elemente
determinante
– mărimea salariului nominal net
– modificarea pre țurilor și tarifelor Salariul
real– valoarea for ței de munc ă
– evoluția situației economice
– politicile de sala rizare promovate
de către stat și de agenții economiciSalariul
nominal

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

23 Nivelul salariului real se află prin aplicarea formulei:

, în care: (1)

Sr – salariul real
Sn – salariul nominal
IPC– indicele general al pre țurilor*

Indicele salariului real

, în care: (2)

Isr – indicele salariului real
IPC– indicele general al pre țurilor de consum
Is n – indicele salariului nominal

Coeficientul de cre ștere a salariului real

, în care: (3)

Isr – indicele salariului real
Sr1 – salariul în anul curent
Sr0 – salariul în perioada luat ă ca bază

Indicele pre țurilor de consum

, în care: (4)

IPC – indicele general al pre țurilor de consum
P1 – prețurile de consum al e anului curent
P0 – prețurile de consum ale anului luat ca baz ă

* Indicele pre țurilor de consum (IPC) măsoară evoluția de ansamblu a pre țurilor mărfurilor
cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de c ătre popula ție într-o anumit ă perioadă
(perioadă curentă), față de o perioad ă anterioar ă (perioadă de bază sau de referin ță), Buletin
statistic de pre țuri, nr. 2/2012 .
Analiză
Mod de
calcul
100IPCSnSr
100IPCIsIsn
r
100
01SrSrIsr
100
01PPIPC Rata anual ă
a inflației

Creșterea
prețurilor de
consum într-o
lună din anul
curent, fa ță de
aceeași lună
a anului
precedent. Indicele
prețurilor de
consum (IPC)?
Se utilizeaz ă
pentru
actualizarea
unor valori
afectate
de inflație.

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

24 1. Indicele salariului nominal brut*

, în care: (5)

IsB – indicele salariului nominal
SB 1 – salariul mediu nominal brut din anul
curent
SB 0 – salariul mediu nominal brut din anul
luat ca baz ă

2. Indicele salariului nominal net**

, în care (6)

IsN – indicele salariului nominal
SN 1 – salariul mediu nominal brut din anul
curent
SN0 – salariul mediu nominal brut din anul
luat ca baz ă

Exercițiul nr. 1
Conform Institutului Na țional de Statistic (INS),
câștigul salarial mediu nominal brut*** în luna mai
2009 a fost de 1.855 lei, în timp ce în mai 2008 a fost de 1.704 lei.
Să se calculeze indicele sala riului nominal înregistrat
în perioada mai 2009/mai 2008.

Rezolvare:
Se aplică formula (5):

* Indicele câ știgului salarial mediu nominal brut se calculeaz ă ca raport între câ știgul salarial
mediu nominal brut din luna curent ă și cel din luna de compara ție, exprimat procentual.
** Indicele câ știgului salarial nominal net se calculeaz ă ca raport între câ știgul salarial mediu
nominal net din luna curent ă și cel din luna de compara ție, exprimat procentual.
*** Datele făcute publice de INS arat ă că în luna august 2014, salari ul mediu brut pe economie
a fost de 2.331 lei, în timp ce în august 2013 a fost de 2.219. În termeni relativi, cre șterea
înregistrat ă în august 2014 fa ță de august 2013, este de 5, 04 %.
100
01SBSBIsB
Exemplificare
Indicele salariului
nominal brut

100
01SNSNIsN Indicele salariului
nominal net

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

25
Înlocuind în formul ă, vom avea:
100
0809
09SSI 
10017041855
09I 
86,10809I

 Salariul mediu brut nominal a înregistrat în mai
2009 față de mai 2008 un c oeficient de cre ștere de 8,86 %.

Exercițiul nr.2
Se cunoaște că în mai 2009, salari ul nominal net al
unui angajat a fost de 1.356 lei și că indicele pre țurilor
constante, fa ță de aprilie 2009, a fost de 100,1%.
Să se calculeze salariul real ob ținut.

Rezolvare:
Se aplică formula (1):

Înlocuind în formul ă, vom avea:
10001,1001356Sr  86, 1355Sr lei
Se observ ă că Sr  Sn cu 0,14 lei.
În mărime relativ ă Sr a înregistrat o sc ădere de 0,01 %.
Pentru a men ține puterea de cump ărare salariul
nominal ar trebui indexat cu 0,14 lei.

 Indexarea salariilor

Înseamnă modificarea salariilor în func ție de un
indice economic sau monetar pentru înl ăturarea
efectelor negative produse de infla ție.
100
01SBSBIsB
100IPCSnSr
Exemplificare
Sr
este direct
proporțional cu Sn
și invers
proporțional cu IPC
.
Concepte Salariul real Concluzie

Indicele salarial
arată dinamica
modificării
salariului într-o
perioadă față de o
alta luată ca bază
de compara ție!

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

26 Indexarea unei valori reprezint ă recalcularea acesteia
cu ajutorul unui indice care exprim ă evoluția unei
valori de referin ță, restabilind astfel, în calcul,
echilibrul anterior dintre cele dou ă valori9.
Prin indexare* se urm ărește diminuarea pe cât
posibil a efectelor negative provocate de deprecierea
monedei na ționale (reflectat ă în reducerea puterii de
cumpărare), prin corelarea cre șterii salariilor cu cea a
prețurilor și tarifelor.

Exercițiul nr. 3
Raportul dintre indicele câștigului salarial mediu
nominal net și indicele prețurilor de consum , din mai
2009 față de luna mai 2008, a fost de 102,6 %.
Creșterea pre țurilor de consum (rata infla ției), în
aceeași perioadă, a fost de 6,0 %.
Să se calculeze indicele câ știgului salarial mediu
nominal net din luna mai 2009 fa ță de luna
corespunz ătoare din anul precedent.

Rezolvare
– Se aplică formula (2):

În care  %6,102Isr
– Se află IPC cu ajutorul formulei:
IPC = Ri + 100, unde:
Ri – rata infla ției
IPC = 6,0 % +100  IPC = 106 %
Înlocuind în formul ă, vom avea:
 100%106%6,102nIs

9 Petre Burloiu, Economia muncii – probleme actuale , București, Editura Lumina Lex, 1993,
p. 138.
* La nivel de macroeconomic, șocul asupra nivelului de trai al popula ției, produs de cre șterea
prețurilor și tarifelor la bunurile și serviciile de consum (cre șterea infla ției) este atenuat prin
acordarea unor compensa ții fixe și egale, atât pentru salaria ți, cât și pentru pensionari sau
prin indexarea curent ă a salariilor.
100IPCIsIsn
r Indexarea:
– totală
(compensare
de 100 %)
– parțială
(compensare
inferioară ratei
de creștere a
inflației).
Se mai
practică:
– indexarea
„cu prag ”
– indexarea
cu „plafon ” Rata infla ției
= IPC – 100
Indexarea
salariilor este
stabilită
periodic prin
hotărâre de
guvern
Exemplificare

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

27 100%106%6,102Is n
%75,108Isn

Comentariu
La o creștere a prețurilor de 6 %:
 indicele câ știgului salarial real înregistreaz ă o
creștere de 2,6 %;
 indicele câ știgului salarial nominal înregistreaz ă
o creștere de 8,75 %.

Teme pentru dezbatere și sarcini pentru studiu

 Teme pentru dezbatere

1. Analiza ți comparativ teoriile referitoare la salariu și stabiliți modul în
care evolu țiile din domeniul economic se reflect ă în acestea.

2. În literatura de specialitate exist ă următoarea defini ție a salariatului:
„Desemneaz ă orice persoan ă care este asigurat ă, în baza unei asigur ări
obligatorii sau facultative continue, îm potriva unuia sau mai multor riscuri ce
corespund ramurilor unui regim de securitate social ă care se aplic ă
salariaților” (www.euroavocatura.ro/dic tionar/320022/salariat).

Cerințe:
– Identifica ți care sunt riscurile, specifice re gimului de securitate social ă,
împotriva c ărora se asigur ă salariatul.
1.4

Salariul reprezint ă:
 contrapresta ția muncii angajatului;
 o remunera ție pentru activitatea depus ă de prestatorul
muncii;
 suma plătită celui ce î și închiriaz ă serviciile;
 puterea de cump ărare a salariilor este afectat ă de
inflație. CONCLUZII

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

28 – În opinia dumneavoastr ă, cum poate salariatul s ă-și consolideze
asigurarea fa ță de riscurile identificate?
3. Comenta ți afirmația făcută de Peter Drucker, conform c ăreia:
„Salarizarea trebuie s ă unească, nu să divizeze personalul; individualizarea
poate provoca comportamente contrare motiv ării, pe care dorim s ă o stimulăm”
(P. Drucker, The Age of Discontinuity , Editura Hanneman, 1969).

4. Aveți următoarea defini ție: „Salariul este și un mijloc de comunicare al
întreprinderii cu exteriorul, fiind un punct de plecare, dar și un rezultat. În el se
reflectă condițiile exterioare unit ății, condiții în cadrul c ărora prețul va înso ți
forța de munc ă până la încheierea ciclului economic ” (Ilie Șimon, Civilizația
salariului , București, Editura Eficient, 1997, p. 174).
Cerințe:
– Analizați afirmațiile conținute, prin raportare situa țiile în care o
întreprindere se adreseaz ă unei piețe locale, unei pie țe naționale și unei
piețe regionale/globale.
– Identifica ți factorii de influen ță.

5. Analiza ți relația dintre comportamentul salaria ților și rezultatele unei
organizații reflectate în starea de echilibru, cu ajutorul schemei sistemului de
remunera ție (figura nr. 1).

Fig. nr. 1 Sistem de remunera ție – un sistem dinamic
(Radu Emilian, Gabriela Tigu, O limpia State, Claudia Tuclea, Managementul
resurselor umane , București, Editura Academiei de Studii Economice,
www.biblioteca-digital ă.ase.ro, p. 14) Cererea de munc ă Oferta de munc ă
Piața muncii
Echilibru
extern

Sistemul de
remunera ție
Echilibru
intern Echilibru
financiar Venituri
CosturiPerforman ță
Justiție

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

29
 Sarcini pentru studiu

1. Identifica ți în literatura de specialitate alte abord ări referitoare la
conceptele de salariu și salarizare și stabiliți care este cea mai apropiat ă de
realitățile actuale.

2. Formula ți definiții proprii pentru salariu și salarizare valabile în
instituțiile publice.

3. Reliefa ți modificarea salariului real în func ție de sensul modific ării
salariului nominal și al prețurilor.

4. Arătați de care dintre cele dou ă tipuri de salarii, respectiv cel nominal și
cel real, ar trebui s ă fie interesa ți salariații. Argumenta ți alegerea f ăcută.
5. Este dat ă următoarea situa ție: în anul curent ( n1), rata infla ției este de
20 % față de anul anterior ( n0), iar salariul nominal este m ărit cu 35 %.
Să se stabileasc ă:
a. modificarea salariului real;
b. ce mărire salarial ă ar fi trebuit acordat ă astfel încât salariul real s ă
rămână constant?
Răspuns:
1) a = 10,5; b = 40 %;
2) a = 12,5; b = 44 %; 3) a = 12,0; b = 35 %;

6. Conform datelor furni zate de INS, salariu mediu brut lunar pe total
economie (lei/salariat) în i unie 2014 a fost de 2.334 lei, iar în iunie 2007, înainte
de izbucnirea crizei, a fost de 1.377 lei. În iunie 2014, IPC a fost de
140,18 % , iar în iunie 2007 IPC este cons iderat de 100 % (valoare de referin ță).
Calculați:
– creșterea nominal ă absolută și relativă a salariului mediu brut lunar din
iunie 2014 fa ță de iuie 2007;
– creșterea reală absolută și relativă a salariului mediu brut lunar în aceea și
perioadă de referin ță;
– rata infla ției.
Comentați rezultatele ob ținute.

Salarizarea personalului – Repere teoretice și practice

30 TEME DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

1. Relația dintre salariu și inflație. Analiza influen ței inflației asupra
salariului în perioada 2007-2014
2. Studiu privind dimensiunile sociale, psihologice, politice și economice
ale salariului
3. Modalit ăți de indexare a salariilor

Repere bibliografice

1. Angelescu, Coralia, Ci ucur, Dumitru, Dobrot ă, Niță (și colectiv de autori),
Dicționar de economie , Ediția a doua, Bucure ști, Editura Economic ă, 2001.
2. Armstrong, Michael, Managementul resurselor umane – Manual de
practică, București, Editura Codecs, 2003, pp. 537-550.
3. Bernard, Yves, Colli, Jean-Claude, Vocabular economic și financiar
(Traducere de Eugenia Theodorof și Ioan Theodorof), Bucure ști, Editura
Humanitas, 1994.
4. Becker, Gary, Comportamentul uman. O abordare economic ă, București,
Editura ALL, 1997.
5. Chișu, Viorica (coordonator), Manualul specialistului în resurse umane ,
București, Casa de Editur ă Irecson, 2002.
6. Crețoiu, Gheorghe, Cornescu, Viorel, Bucur, Ion, Economie Politic ă,
București, Casa de Editur ă și Presă „Șansa” – S.R.L., 1993.
7. Dobrotă, Niță, Economie politic ă, București, Editura Economic ă, 1997.
8. Ghimpu, Sanda, Țicle, Alexandru, Dreptul muncii , București, Casa de
Editură și Presă „Șansa” – S.R.L., 1994.
9. Florișteanu, Elena, Salarizare în armat ă, Sibiu, Editura Academiei
Forțelor Terestre „Nicolae B ălcescu”, 2008.
10. Manolescu, A., Managementul resurselor umane , București, Editura
Economic ă, 1998.
11. Zorlențan, T., Burdu ș, E., Căprărescu, G., Managementul organiza ției,
București, Editura Holding Reporter, 1996.
12. Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, Codul Muncii , republicat ă în M.Of.
nr. 345 din 18 mai 2011, cu modific ările și complet ările ulterioare.
13. Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal , M.Of., nr. 927 din 23
decembrie 2003, cu modific ările și complet ările ulterioare.

*
* *
1.5