În ciuda faptului că se observa o creștere semnificativă a interesului pentru gestionarea [607867]

1

INTRODUCERE

În ciuda faptului că se observa o creștere semnificativă a interesului pentru gestionarea
durabilă a zonelor protejate, multe dintre aceste zone încă nu reușesc să atingă obiectivele legate
de conservare. Disponibilitatea resurselor financiare și interesul populației față de conservarea
mediului joacă un rol central în conservarea ariilor protejate de interes european, astfel este
deosebit de important să se analizeze atitudinile și percepțiile vizitatorilor precum si ale
localnicilor cu privire la aceste zone. Acest lucru va contribui la cunoașterea nivelului de
asistență financiară și socială pe care populația ar fi dispusă să o acorde conservării mediului în
interiorul ariilor protejate. Pentru a determina atitudini și percepții, s -a realizat un studiu î n
Rezervația Națională Pădurea Letea , Delta Dunării – România precum și în zonele din imediata
vecinătate a rezervației. Rezultatele au indicat că turiștii prezintă o conștientizare sporită a
importanței zonelor protejate, au o apreciere mai mare a existenț ei lor și sunt dispuși să plătească
taxe de intrare pentru a susține eforturile de conservare în comparație cu rezidenții locali. Deși
există diferențe considerabile între atutudinea și percepția locuitorilor în comparație cu cea a
turiștilor, o mai bună f uncționare și gestionare a zonelor protejate poate fi realizată doar prin
integrarea ambelor opinii în viitoarele politici de conservare.
Conservarea mediului și protecția pădurilor în țările în curs de dezvoltare din Europa de
Sud-Est și de Est a devenit recent o problemă critică. Conservarea ariilor protejate a luat
amploare în ultimele două decenii, din cauza unor tipuri de activități economice distructive ce au
redus în mod semnificativ calitatea mediului. Pe măsură ce se pune accentul mai mult pe
eficiența ariilor protejate în conservarea ecosistemelor forestiere și non -forestiere valoroase și pe
creșterea gradului de conștientizare a potențialului impact uman asupra zonelor protejate, mai
multe cercetări s -au axat pe explorarea strategiilor de conserva re și gestionare care implică
percepții umane. În această lucrare, termenul percepții umane se va referi la opiniile
comunităților locale cât și ale turiștilor. Percepțiile acestor două categorii sunt cel mai puțin
reflectate de catre politicile actuale de conservare.
Acestă lucrare urmărește să ajute la completarea cunoștințelor prin explorarea și punerea
în antiteză a diferitelor percepții și atitudini în ceea ce privește conservarea unei arii protejate de
importanță europeană – Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Deși o mare parte din cercetari s -au axat pe efi ciența diferitelor măsuri de conservare,
relația dintre oameni și zonele protejate a fost rareori abordată. În acest caz, scopul acestui
studiu, desfășurat în Delta Dunării, este de a:
– investiga a titudinile și percepțiile turistice existente la nivel local și turistic;

2
– identificarea factorilor care influențează percepția locuitorilor și turiștilor;
-să expună potențialele beneficii în urma implementării politicilor de conservare și
management c are integrează aceste percepții în viitoarele politici de conservare.
Deși multe probleme cu care se confruntă zonele protejate sunt rezultatul direct al
resurselor de finanțare insuficiente, impactul uman nefavorabil este o altă cauză majoră de
îngrijorar e a specialișilor în conservarea naturii. Cercetările anterioare efectuate asupra
înțelegerii relației dintre oameni și zonele protejate au identificat strategiile de gestionare
inadecvate ca fiind o cauză majoră a impactului antropic negativ asupra acesto r zone. Strategiile
de management, aplicate anterior în parcuri sau zone protejate, nu au implicat în niciun fel
potențialul sprijin pe care îl pot primi din partea componentei umane (localnici și turiști), de cele
mai multe ori concentrându -se asupra impu nerii unor reguli stricte în ceea ce privește accesul la
zona protejată și utilizarea resurselor naturale de pe teritoriul ariilor protejate. Ca urmare,
localnicii și turiștii au dezvoltat percepții negative ale eforturilor de conservare în zona protejată.
Având în vedere că sprijinul acordat de către rezidenți și turiști este esențial pentru
obținerea unui rezultat favorabil al eforturilor de conservare, înțelegerea percepțiilor lor cu
privire la importanța zonelor protejate precum și cunoașterea sprijinul ui pe care ar fi dispuși să îl
ofere pentru conservarea naturii este esențial pentru îmbunătățirea relației arie protejată -oameni
Este important ca, alături de profesioniștii din domeniul conservării naturii și personalului
agențiilor guvernamentale, atât turiștii, cât și rezidenții locali să conștientizeze importanța
protecției naturii și a conservării biodiversității, pentru a aprofunda înțelegerea și a spori
contribuția la conservarea zonei protejate. Având în vedere că sprijinul economic și social
nesemnificativ reprezintă cauzele cele mai frecvent e întâlnite ale disfuncționalității zonelor
protejate, este esențial să se intensifice eforturile de sensibiliza re cu privire la conservarea
biodiversității.

3

CAPITOLUL 1
CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ȘI ARIILE PROTEJATE

1.1. Conceptul de biodiversitate și arii protejate
Conform Convenția pentru Biodiversitate , articolul 2, diversitatea biologică sau
biodiversitatea reprezintă „variabilitatea organismelor vii din toate sursele, incluzând, printre
altele, cele terestre, marine sau din alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror
părții sunt acestea, incluzând diversitatea speciilor, comuni tăților și a ecosistemelor”.
Conform lui Dan Cogălniceanu (1999)1 „biodiversitatea include componentele capitalului
natural la care se adaugă diversitatea antropică (etnoculturală)”.
Capitalul natural al unei unități politico -administrative sau regiuni ge ografice este
constituit din rețeaua sistemelor ecologice care funcționează în regim natural și seminatural și
din rețeaua sistemelor antropizate rezultate din transformarea și simplificarea primelor categorii.
Componentele ierarhice ale capitalului natura l sunt diversitatea genetică, diversitatea specifică și
diversitatea ecosistemică (Vădineanu, 1998).2
Varietatea genetică se referă la variabilitatea din cadrul aceleiași specii și reprezintă
fundamentul procesului în timp .
Diversitatea specifică se refer ă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional
(regiune biogeografică) sau global (biosferă).
Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă
elementele vii, aceasta include și componenta nevie – biotopu l.
Unii autori consideră diversitatea antropică ca fiind o componentă a biodiversității, care
trebuie tratată separat datorită complexității și importanței sistemului socioeconomic ca și
componentă a ecosferei. Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică,
culturală și lingvistică a comunităților umane. 3

1 Cogălniceanu D. – Managementul Capitalului Natural, 1999 Editura Ars Docendi
2 Vădineanu A. – Dezvoltarea durabilă – Teorie și practică
3 Curtean -Bănăduc A. – Managementul Biodiversității – Note de curs pg.2

4
Capitalul natural reprezintă sursa centrală de produse economice și servicii ecologice, dar
este și un segment de neînlocuit a patrimoniului nostru cultural și a istoriei noastre. Această
resursă trebuie păstrată într-o stare cât mai bună în avantajul generațiilor actuale și viitoare.
Conservare a se poate face cu ajutorul următoarelor modalități : „in -situ” și „ex -situ”.
Conservarea „in -situ” presupune :
– conservarea ecosistemelor prin indicarea unui sistem de arii protejate sau zone ce
impun măsuri speciale de conservare în paralel cu elaborarea unui sistem adecvat de
management pentru ariile protejate ;
– conser varea speciilor în interiorul habitatelor sau ecosistemelor naturale sau semi –
naturale.
Conservarea „ex -situ” se face prin:
– menținerea și răspândirea organismelor vii în grădini zoologice și botanice ;
– conservarea semințelor și a microorganismelor prin congelare.
Tabel 1.1
Modalități de gestionare a biodiversității

sursa : Managementul Capitalu lui Natural, Cogălniceanu, 1999

5
După cum indică tabelul de mai sus, ariile protejate alcătuiesc un mijloc important de
conservare a biodiversității. Pentru ca aceste arii protejate să -și înfăptuiască rolul, intervențiile
umane trebuie planificate astfel încât să permită și menținerea proceselor naturale.
Păstrarea biodiversității ex itului reprezintă pentru o parte din specii singura ș ansă de
supraviețuire, deoarece, având efectivul foarte scăzut, nu se pot proteja în habitatele lor prin
mecanisme naturale sau habitatul lor a fost micșorat atât de mult încât nu le mai oferă cadrul
natural necesar pentru a supraviețui. Scopul principal a l conservării ex itului este garantarea
reproducerii în captivitate a indivizilor aparținând speciilor amenințate în vederea repopulării
habitatelor naturale și redresarea populațiilor în arealul speciei.
Este important de reținut că tehnicile de conservar e ex-situ nu pot garanta menținerea pe
termen lung a unei specii, deoarece:
– tehnicile de conservare ex -situ permit menținerea în afara habitatului lor natural a unui
număr mic de indivizi;
– conservarea în condiții artificiale nu este fezabilă (finaciar și logistic) pe termen lung
decât pentru un număr mic de specii;
– procesul natural de speciație (apariția de specii noi din cele existente) nu este posibil în
cazul conservării ex -situ;
– existența speciilor este indisolubil legată de menținerea habitatelor naturale.
Metodele de conservare in -situ reprezintă cea mai eficientă modalitatea de a conserva
maximum de diversitate pe termen lung constând în conservarea habitatelor naturale a dife ritelor
specii. 4
Conservarea in -situ vizează specii/populații sau sisteme ecologice (ecosisteme, complexe
locale sau regionale de ecosisteme) în ansamblul lor. Tehnicile de menținere a biodiverității in –
situ presupun constituirea de arii protejate terestr e și marine, refugii pentru speciile periclitate,
bănci de gene in -situ5

„Ariile protejate joacă un rol critic în menținerea vieții pe Pământ.”6 se afirmă în
„Managementul ariilor protejate”, Ghidul Global al IUCN publicat în 2006. Cele 188 de țări
semna tare ale Convenției Diversității Biologice7, admit faptul că “ariile protejate reprezintă cea

4 Adaptat după Strategia Națională de Conservare a Biodiversității
5 Adaptat după Geta Râșnoveanu
6 Ghidul privind Aplicarea Categoriilor de Management al Ariilor Protejate – IUCN 2006
7 Convenția Diversității Biologice (Convention on Biological Diversity – CBD)

6
mai importantă metodă de a conserva biodiversitatea și de a oferi modele de dezvoltare în
armonie cu natura în contextul dezvoltării economice accelerate din ultimele decenii. ”
Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii 8 definește aria protejată astfel: „Aria
protejată este un spațiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat și administrat în baza unor
acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu sc opul de a se realiza conservarea pe termen lung a
naturii precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate” – Ghid pentru utilizarea
Categoriile de Management ale ariilor protejate, IUCN, 2008.
În legislația românească, respectiv în Ordon anța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, ariile
protejate sunt definite ca arii naturale protejate, indicându -se că valorile conservate sunt în
principal cele na turale9: „arie naturală protejată – zonă terestră/acvatică și/sau subterană în care
există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice,
geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecolo gică, științifică ori
culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare stabilit conform
prevederilor legale.” Divizarea valorilor naturale de cele culturale este de multe ori artificială și
greu de realizat, mai ales în situațiile în care natura a fost modificată semnificativ de activitatea
umană de -a lungul secolelor, așa cum s -a întâmplat în cea mai mare parte a continentului
European. De aceea, în majoritatea ariilor protejate europene se păstrează atât valorile naturale
cât și cele culturale, parcurile naturale încadrate în categoria V IUCN fiind un bun exemplu în
acest sens.
Tabel 1.2
Suprafața totală a ariilor naturale protejate în România
Suprafața României 23.839.100 ha
Suprafața ariilor naturale protejate 1.234.608 ha
Procentul ocupat de ariile naturale protejate 5,18%
Din care: Delta Dunării ocupă din suprafața tării 2,43%
Sursa: Legea nr. 5 /2000 privind amenajarea teritoriului național

8 IUCN7 – The World Conservation Union
9 Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate

7
1.1.1. Clasificarea ariilor protejate
Ariile protejate se alcătuiesc în elemente ale rețelei de arii protejate. Rețeaua de arii
protejate ar trebui să fie formată din arii protejate și din coridoarele care le leagă. Conform
legislației românești, „coridoarele ecologice”10 sunt „zone naturale sau amenajate care asigură
cerin țele de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice și în
care se aplică măsuri de protecție și conservare”. Coridoarele nu sunt încă definite și protejate
nici în România și nici în marea majoritate a tărilor europene .
Legislația românească face diferențiere între rețeaua națională de arii protejate, care
formează totalitatea ariilor protejate de interes național , și rețeaua ecologică de arii protejate,
care reprezintă ansamblul de arii naturale protejate, laolaltă cu coridoarele ecologice.
Conform legislației românești privind regimul ariilor naturale protejate, respectiv OUG
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei, definiția ariei protejate este următoarea11: “Arie naturală protejata – zona terestră și/sau
marină în care există specii și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice,
peisagistice, geologice, paleontologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori
cultural ă deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform
prevederilor legale ”.
În funcție de stadiul la care aria protejată este declarată sau recunoscută distingem
diferite categorii de arii protejate:
1. de interes național, care cuprind următoarele categorii: rezervații științifice, parcuri
naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale. Prevederea minimă pentru
ca o zonă să fie declarată arie protejată de interes național este să prezinte valori culturale și
naturale semnificative și reprezentative la nivel național ;
2. de interes comunitar sau situri Natura 2000, însumând situri de importanță comunitară,
arii speciale de conservare, arii de protecție avifaunistică ;
3. de interes internațional, care au primit statut de rezervații ale biosferei sau zone umede
de importanță internațională / situri RAMSAR , situri naturale ale patrimoniului natural universal
recunoscute de MaB UNESCO sau geoparcuri ;
4. de interes județean sau local: stabilite numai pe domeniul public/ privat al unităților
adminstrativ -teritoriale. Acestea includ zone cu valori semnificative și reprezentative la nivel
local sau județean.

10 Legislația României Legea nr.49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate
11 Legislația României privind regimul ariilor naturale protejate – OUG nr. 57/2007

8
Tabel 1. 3
Corespondență între categoriile IUCN și categoriile de arii protejate desemnate în b aza
convențiilor și legislației internaționale/UE

sursa: www.propark.ro

1.1.2. Valori și beneficii asociate ariilor protejate
Noțiunea de conservare a evoluat foarte mult în ultimii 100 de ani, conservaționiștii
înțelegând succesiv că ariile protejate și măsurile de conservare înseamnă nu neapărat protejarea
absolută a unor specii și habitate. Unele specii și habitate necesită un management activ pentru a
fi menținute, iar în alte situații poate fi necesară conser varea peisajului sau pr otejarea valorilor
culturale. Această dezvoltare a conceptului de conservare se răsfrânge și în modul în care sunt
înțelese în prezent ariile protejate și rolul lor: în timp ce suprafețe reduse sunt menținute pentru a

9
proteja strict specii și habitate aproape dispărute sau rare, se recunoaște faptul că majoritatea
ariilor protejate c uprind valori care, printr -un management adecvat pot aduce în mod direct sau
indirect beneficii comunităților și omenirii în general.
În ultimii ani s -au întocmit numeroase studii pentru determinarea valorilor și beneficiilor
asociate ariilor protejate. Tabelul de mai jos redă una din clasificările pentru valorile ariilor
protejate, clasificare realizată de M. Lockwood 12.

Tabel 1. 4
Clasificarea valorilor ariilor protejate

Sursa: prelucrare după M. Lockwood – Managing Protected Areas – A global
guide,2006

12 M. Lockwood – Managing Protected Areas – A global guide,2006

10
Noțiunea de beneficiu este utilizată pentru a sublinia faptul că, prin menținerea și
utilizarea conformă a valorilor unei arii protejate se poate c âștiga un venit sau se poate beneficia
de o serie de avantaje care ar fi diminuate substanțial dacă zona nu ar fi protejată în mod adecvat .
Beneficiile economice pot apărea atât prin utilizarea valorilor intriseci cât și a celor extrinseci. În
general , valoarea economică a anumitor resurse naturale este mai ușor de precizat , ca de exemplu
în cazul unui metru cub de lemn exploatat în condiții impuse într -o aria protejată , însă evaluarea
economică a serviciilor ecologice (asigurarea calității aerului, asigura rea sănătății comunităților,
valoarea istorică și spirituală , epurarea apelor ) este mai greu de determinat , studiile și estimările
complexe fiind absolut necesare .
În cazul ariilor protejate este important să se încerce estimarea valorilor ținând cont de
valoarea economică direct măsurabilă cât și valoarea non -economică. Interesul crescut pentru
acest domeniu este indicat de numărul în creștere a proiectelor care își propun evaluarea
bunurilor și serviciilor din ariile protejate care apoi alcătuiesc un fundament studiilor legate de
posibilitățile de a se asigura avantaje pentru comunitățile locale sau pentru a implementa scheme
de finanțare durabilă a ariilor protejate.

1.2. Managementul ariilor protejate
Ariile protejate, odată delimitate , trebuie administrate în așa fel încât să se mențină
valorile naturale și cele culturale deja existente pe teritoriul lor și, în numeroase cazuri, chiar să
contribuie la o dezvoltare durabilă , armonioasă a zonei, care sa coincidă cu nevoile comunităților
locale de pe teritoriul lor și din im prejurime . Un management eficient al ariei protejate contribuie
la prevenirea și chiar stoparea eventualelor efecte negative ce pot apărea ca urmare a
numeroaselor presiuni și pericole posibile.
Managementul unei arii pr otejate este elementul c entral pentru atingerea scopului pentru
care s -au desemnat ariile protejate , indiferent de sistemul de administrare și chiar de cel de
decizie .
Managementul se realizează de către administratorii unei arii protejate, chiar și în caz ul în
care estre vorba de structuri de administrare special constituie . Managementul unei arii protejate
reprezintă un proces extrem de complex, deoarece administratorii trebuie să asigure în cele mai
multe cazuri:

11
– refacerea sau menținerea în stare naturală a habitatelor și speciilor, ceea ce include
activități de cercetare științifică și de monitorizare a habitatelor și speciilor cheie și
indicatoare și măsuri de management speciale dacă acest lucru se impune;
– coordonarea tuturor activităților de utilizare a resurselor naturale atunci când aceste
resurse sunt importante pentru conservare;
– informarea și conștientizarea publicului larg și a factorilor interesați cu privire la
importanța conservării biodiversității;
– prevenirea și stoparea activitățilo r cu potențiale efecte negative asupra valorilor
naturale și culturale din aria protejată;
– promovarea unor modele de dezvoltare durabilă, armonioasă, bazată pe utilizarea
durabilă a resurselor naturale și prin implicarea și coordonarea tuturor factorilor
interesați;
– implicarea comunităților locale în managementul ariilor protejate și asigurarea, pe cât
posibil a unor beneficii din prezența ariei protejate, dezvoltarea unui turism durabil,
promovarea ecoturismului;
– informarea și conștientizarea factorilor de decizie locali, regionali și naționali cu
privire la importanța asigurării resurselor necesare pentru managementul ariilor
protejate și la preluarea modelelor promovate de ariile protejate în planurile de
dezvoltare locală și regională. 13
Un management ef icient implică utilizarea resurselor umane, financiare și informaționale
astfel încât să se relizeze scopului pentru care s -a constituit aria protejată într-o manieră eficace .
Un management eficient i nclude următoarele funcții de management:
a. planificare : constă în elaborarea planurilor stategice, operaționale și tactice și
identific ă modalități le de implementare a acestora;
b. organizare : vizează coordonarea și structurarea resurselor în vederea atingerii
obiectivelor organizației;
c. conducere : presupune coordonarea oamenilor din organizație astfel încât aceștia să
lucreze eficient pentru a realiza scopul organizației;

13 Adaptat după World Wildlife Fund – Ariile protejate din România

12
d. control : presupune stabilirea standardelor de performanță, monitorizarea și
compararea lor și stabilirea măsurilor de corecție14.
În marea majoritate a situațiilor, în România dar și în alte țări, resursele necesare unui
management efectiv și eficient al ariilor protejate sunt restrânse . De aceea, cei implicați în
managementul ariilor protejate, pe lângă cunoștințele necesare pent ru a înfăptui funcțiile de
management mai sus amintite, trebuie să d ea dovadă de abilități necesare pentru o bună
comunicare, pentru a influența factori de decizie, pentru a forma colegi sau parteneri și pentru a
identifica și atrage surse de finanțare.
Luând în calcul complexitatea problemelor legate de arii protejate, precum și
complexitatea procesului de management, ariile protejate au nevoie de oameni pasionați cu
aptitudini profesională deosebită. În cele mai multe cazuri, resursele echipelor de mana gement
sunt limitate, astfel încât fiecare participant devine indispensabil și îndeplinește mai multe sarcini
în același timp.
Ca urmare, parteneriatele, colaborarea cu diverse organizații și instituții devine esențială
în măsura în care acestea pot oferi un suport real administrațiilor de arii protejate. Astfel
managementul participativ devine o necesitate: cei care pot fi influențați în mod direct sau
indirect de managementul ariei protejate trebuie implicați în procesul de management. Este
necesar ca a dministrația ariei protejate să afle care sunt punctele de vedere, opiniile, cu ce se
confruntă factori i implicați , care sunt cunoștințele și experiențele lor cu care pot îmbunătăți
managementul ariei protejate. În ultimii ani, din ce în ce mai multe admini strații de arii protejate
au căutat noi modalități de a pune în practică acest lucru observând o creștere a necesității
managementului participativ.
„Echipele administrațiilor de arii protejate trebuie de asemenea să adopte un management
adaptativ , abordare ce devine esențială luând în considerare faptul că zonele protejate se
confruntă cu condiții în permanentă mișcare, informații insuficiente, ecosisteme extrem de
complexe și într -o continuă schimbare și de un mediu social, economic și politic inst abil.” 15

14 Graeme L. Worbzs, Colin Winkler – capitolul „ Procesul de management” din „Managing Protected Areas – A
Global Guide”, pg 147 -163
15 Appleton M. –„Protected Area Management in Romania – A manua l and toolkit

13
Un factor esențial pentru realizarea unui management eficient al ariilor protejate îl
constituie finanțarea activităților. În ultimii ani la nivel mondial s -au elaborat numeroase studii și
chiar planuri adaptate la diverse sisteme de arii protejat e la nivel național sau regional, precum și
pentru arii protejate individuale pentru a se asigura un sistem de finanțare durabilă a zonelor
protejate.
Resursele financiare pentru managementul ariilor protejate provine, în marea majoritate a
cazurilor, de l a bugetul de stat, însă în ultimii ani s -a cautat o diversificare a resurselor,
recunoscându -se faptul că în prea puține situații finanțarea venită de la stat este suficientă. Există
numeroase mecanisme financiare ce se pot lua în considerare pentru activi tățile dintr -o arie
protejată, însă pentru fundamentarea unui mecanism viabil și durabil sunt necesare studii
complexe care includ stabilirea și cuantificarea pe cât posibil a valorilor bunurilor și serviciilor
dintr -o arie protejată. De asemenea, este imp ortant să se țină cont de faptul că în multe cazuri
bunurile și serviciile dintr -o arie protejată trebuie să servească și ca sursă de venit durabil pentru
comunitățile locale, ceea ce evidențiază încă o dată că un plan de finanțare durabilă trebuie să fie
foarte bine fundamentat.
Managementul ariilor protejate se face în baza planurilor de management ce se
elaborează cu consultarea factorilor implicați. Respectarea prevederilor planurilor de
management este obligatorie pentru toți proprietarii și administra torii de terenuri din ariile
protejate, statul obligându -se să elaboreze și să plătească compensații în cazul în care se impun
restricții în managementul resurselor naturale aflate pe teren proprietate privată16.
Managementul eficient al zonelor protejate presupune alocarea de resurse financiare,
umane sau de altă natură suficiente pentru a permite implementarea planurilor de management și
realizarea obiectivelor pentru care s -a constituit aria protejată.
„Un accent deosebit se pune pe evaluarea eficienței managementului ariilor protejate,
evaluare care se poate face utilizând diferite metode elaborate de diverse istituții internaționale.
Rezultatele și concluziile evaluărilor trebuie integrate în planurile de lucru anuale și în planurile

16 OUG 57/2007, Articolul 26 alin 1

14
de management cu scopul de a îmbunătății managementul ariei protejate și de a adapta măsurile
de management la schimbări ” 17.
„Ariile protejate sunt zonele cu cele mai de preț bogății pe care le putem păstra pentru
generații lor viitoare, în felul acesta asigurându -ne că descendenții/ urmașii noștrii vor avea acces
la aceleași valori naturale și cultu rale ca și generațiile actuale “18.

17 Managing Protected Areas – A global guide, 2006
18 Guidelines for protected area management categories”, IUCN, EUROPARC FEDERATION, World Conservat ion
Monitoring Centre, 1998.

15
CAPITOLUL 2
REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

2.1. Conceptul de Rezervație a Biosferei
„Ariile protejate joacă un rol critic în menținerea vieții pe Pământ.”19 se afirmă în
„Managementul ariilor protejate”, Ghidul Global al IUCN publicat în 2006. Țările care au
semnat Convenția Diversității Biologice susțin faptul că ariile protejate constituie cea mai
importantă metodă de a conserva biodiversitatea și de a furniza modele de dezvoltare în armonie
cu natura în contextul dezvoltării economice accelerate din ultimele decenii. Uniunea Mondială
pentru Cons ervarea Naturii (IUCN ) definește aria protejată astfel: Aria protejată este „un spațiu
geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat și administrat în baza unor acte legale sau prin alte
mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum și a
serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate”20.
Biosfera reprezintă învelișul scoarței terestre, al apelor și al atmosferei pe care se
desfășoară viața și care prezintă modificări în urma acțiunii omului.
Rezervațiile biosferei insumează teritorii protejate care conservă integralitatea,
funcționalitatea și alte caracteristici naturale ale unor ecosisteme naturale, care prin existența lor
sprijină regenerarea perpetuă a resurselor fundamentale ale biosferei și în care po pulația
reprezintă o componentă integrantă. În anul 1971 a fost lansat Programul Omul și Biosfera de
către UNESCO și atunci a fost adoptată denumirea de rezervație a biosferei pentru a promova și
sublinia relațiile armonioase dintre oameni și mediul înconj urător.

19 Managementul ariilor protejate, Ghidul Global al IUCN 2006
20 Ghid pentru utilizarea Categoriile de Management ale ariilor protejate, IUCN 2008

16
Rezervațiile biosferei însumează acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt
protecția și conservarea zonelor de habitat natural și a diversității biologice specifice.
Rezervațiile biosferei se desfășoară pe suprafețe extinse și cuprind un complex de ecosisteme
terestre și acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu peisaje armonioase naturale sau
rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului
care po t fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe
valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Dimensiunea
rezervațiilor biosferei este condiționată de cerințele de protecție și conser varea eficientă a
mediului natural și a diversității biologice specifice.

Figura 2.1. Harta cu poziția RBDD în Europa

17
2.1.1. Mana gementul Rezervației Biosferei Delta Dunării
Managementul re zervațiilor biosferei se realizează în conformitate cu planurile de
protecție și conservare proprii, conform cu recomandările Programului Om – Biosferă de sub
egida UNESCO. Managementul Rezervației se re alizează cu respectarea preveder ilor Convenției
privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO atunci când în
perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal . În
vederea protejării și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice,
precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile , în perimetrul rezervațiilor biosferei
se pot contura zone cu regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a
resurselor după cum urmează:

Figura 2.2. Zonarea RBDD – sursa www.ddbra.ro Document Starea Mediului pg 70

1. zone strict protejate , având regimul de protecție și conservare al rezervațiilor
științifice . 21

21 Adaptare după Starea Mediului – Rezervația Biosferei Delta Dunării pg 70

18
Rezervația Biosferei Delta Dunării însumează 20 de astfel de zone protejate , arii cu
exemple concludente de ecosisteme terestre și acvatice care cuprind, în general, cele mai fragile
specii și mai valoroase resurse care se întâlnesc aici.

Figura 2.3. Zone strict protejate și suprafața lor ; Sursa: www.ddbra.ro

2. zone tampon , cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise
activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu
autorizațiile date de administrația Rezervației;22
Rezervația Biosferei Delta Dunării are delimitate 13 astfel de zone care se desfășoară pe
o suprafață de aproximativ 200.000 ha având caracteristici biologice asemănătoare zonelor
protejate și scopul de a ameliora impactul activităților umane asupra ecosistemelor. În baza
autorizațiilor emise de Administrația Rezervației, următoar ele activități se pot desfășura p e
teritoriul zonelor tampon :
– valorificarea resurselor vegetale prin folosirea de tehnologii nepoluante;
– pășunatul animalelor;
– pescuitul comercial cu mijloace și tehnologii tradiționale;
– practicarea turismului;

22 Adaptare după Starea Mediului – Rezervația Biosferei Delta Dunării pg 70

19
– cercetarea ș tiințifică a fenomenelor deltaice;
– realizarea de filme

Zone tampon Suprafața
1. Matița -Merhei -Letea 22.560 ha
2. Șontea 12.500 ha
3. Caraorman 13.830 ha
4. Lumina – Vătafu 13.460 ha
5. Dranov 21.760 ha
6. Sărături -Murighiol 5 ha
7. Lacul Rotundu 1.240 ha
8. Insula Popina 260 ha
9. Capul Doloșman 28 ha
10. Zmeica -Sinoie 31.510 ha
11. Lacul Potcoava 2.937 ha
12. Periteașca – Leahova 210 ha
13. Zona tampon maritimă 103.000 ha
Figura 2.4. Zone tampon și suprafața lor

3. zone de reconstrucție ecologică , în care se realizează măsuri de refacere a mediului
deteriorat;
4. zone valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în
limitele capacității de regenerarea a resurselor ;23
Zonele economice însumează suprafețe din reze rvație rămase după delimitarea zonelor cu
regim de protecție integrală și a zonelor tampon aferente acestora. În cadrul zonelor
valorificabile economic se pot desfășura:
– activități economice care au ca scop valorificarea resurselor naturale regenerabile:
pescuit, recoltarea stufului și a papurei, pescuit sportiv și de recreere, vânătoare,

23 Adaptare după Starea Mediului – Rezervația Biosferei Delta Dunării pg 70

20
pășunat, exploatarea masei lemnoase, apicultura, cultivarea terenurilor indundabile
etc.
– turism;
– alte activități specifice zonei: piscicultură și acvacultură, agricultură, silvicultură,
zootehnie, transport naval și rutier, prestări de servicii etc.
Activitățile economice prezentate mai sus pot asigura dezvoltarea durabilă a
comunităților vizate atunci când sunt corelate cu cele tradiționale care protejează mediul –
meșteșu guri tradiționale, valorificarea turistică a tradițiilor locale și a patrimoniului cultural
local, activități de valorificare a resurselor naturale regenerabile. Proiectele implementate în
cadrul strategiei Deltei Dunării se vor derula în principal în zone le economice și zonele tampon,
conform acordului de mediu.
Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt gestionate în maniera în care să reprezinte un
model de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural. Zonele umede de
importanță internațională însumează acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea
protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al uti lizării durabile a
resurselor biologice pe care le crează , în conformitate cu prevederile Convenției privind
conservarea zonelor umede de importanță internațională .
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al
căror scop este protejarea și conservarea unor zone de habitat natural în interiorul cărora există
elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea
arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și ocrotirii elementelor
supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale
căror activități sunt orientate către o dezvoltare compatibilă cu cerințele de ocrotire și conservare
a sitului natural.
Mana gementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în
conformitate cu planurile și regulamentele proprii de ocrotire și conservare, cu respectarea

21
prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natura l, de sub egida
UNESCO. 24
Ariile speciale de conservare – SPA repre zintă acele arii naturale protejate al căror scop
este de a conserva , de a menține, acolo unde este cazul, sau de a readuce într -o stare de
conservare favorabilă habitatele naturale și popu lațiile speciilor pentru care situl este constituit .
Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea varietăților de habitate
naturale și a habitatelor speciilor menționate în anexele Directivelor UE.
Managementul ariilor speciale de conservare impune planuri de management adecvate
specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management și măsuri legale,
administrative sau contractuale în scopul evitării degradării habitatelor naturale și a habitatelor
speciilor, precum și a tulburării speciilor pentru care zonele au fost desemnate . Ariile speciale de
conservare sunt desemnate de către stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din
21 mai 1992 privind c onservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și vor face parte
din rețeaua europeană NATURA 2000 după recunoașterea statutului lor de către Comisia
Europeană.25
Ariile de protecție specială avifaunistică (SCI) însumează acele arii naturale protejate al
căror scop este de a conserva, de a menține și, acolo unde este cazul, de a readuce într -o stare de
conservare favorabilă habitatele specifice, numite pentru protecția speciilor de păsări migratoare
sălbatice. Managementul ariilor speciale de protecție se realizează în aceeași manieră ca și în
cazul ariilor speciale de conservare.
Ariile speciale de protecție sunt numite de stat în conformitate cu prevederile Directivei
79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice și vor f i incluse în rețeaua
europeană NATURA 2000 după recunoașterea lor de către Comisia Europeană.

24 Adaptare după Starea Mediului – Rezervația Biosferei Delta Dunării pg 85
25 Directiv a 92/43/CCE 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale NATURA 2000

22
2.1.2 . Administrația Rezervați ei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost înființată în 1990 , odată cu
declararea Rezervației Biosferei Delta Dunării , ca fiind organizația administrativă responsabilă
pentru conservarea și managementul biodiversității, ecosistemelor și resurselor naturale din Delta
Dunării. Rolul său a fost legalizat prin legislația intrată în vigoare în anul 1993 (Legea nr.
83/1993).
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării îndeplinește un proces complex și se
diferențiază de administrarea publică ce se practică în unitățile administrative din perimetrul
rezervației cu care colaborază . În perimetrul rezervației se disting terenu ri aparținând domeniului
public de interes național, terenuri aparținând domeniului public de interes județean și local,
precum și terenuri aparținând domeniului privat. Aces te terenuri sunt incluse în cele 8 unități
administrative din rezervație, 7 comun e și un oraș – Sulina.
În ceea ce privește unitățil e administrative locale, comune și orașe se exercită autoritatea
consiliilor locale care reprezintă organe specializate . Acestea exercită acțiuni în tot ceea ce
vizează administrarea intereselor publice locale, exercitând autoritatea în limitele administrativ –
teritoriale stabilite. Administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului reprezintă
atribuția Consiliului local . Dintre atribuțiile consiliilor local e, cele mai apropiate de scopul
administrării ecologice , sunt cele referitoare la aprobarea și asigurarea îndeplinirii programelor
de organizare și dezvoltare urbanistică a localităților, de amenajare a teritoriului, luând în calcul
respectarea tradiției l ocale, de realizare a lucrărilor publice, de creeare a condiților necesare
petrecerii timpului liber al localnicilor, desfășurării activităților științifice, artistice, culturale,
sportive și agrement precum și de acționare pentru refacerea și protecția me diului înconjurător.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării este răspunzătoare pentru
administrarea terenurilor din domeniul public de interes național , având și atribuțiile autorității
de protecție a mediului.
Principalele responsabilități ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt:

23
– cunoașterea stării patrimoniului natural incluzând evoluția parametrilor de mediu
(evaluare, studii de impact, implementarea prevederilor legislației în vigoare,
coordonarea programului de cercetare ect.);
– elaborarea și implementarea Planului de Management al Rezervației Biosferei Delta
Dunării, care reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea
tuturor activităților de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum și d in
vecinătatea ei;
– elaborarea și implementarea strategiei de conștientizare publică și educație ecologică;
– dezvoltarea cooperării regionale și internaționale .26
Întocmirea planului de management are ca fundament informația științifică existentă
despre valor ile naturale ale Rezervației la data întocmirii planului, reglementările legislației în
domeniu precum și examninarea factorilor implicați sau interesați în stabilirea măsurilor de
management necesare pentru realizarea obiectivului general al Rezervației.
Planul de management cuprinde obiective și măsuri organizate într -un program de acțiuni
planificate și care vor constitui o bază de lucru atât pentru Administrația Rezervației cât și pentru
cei care doresc să desfășoare activități pe teritoriul Rezervației.
„Rolul rezervațiilor biosferei este nu numai de a fi zone umede unde se realizează un
echilibru între factorul uman și natură, dar trebuie să contribuie la nevoile societății în general,
arătând calea de urmat pentru un viitor durabil”. 27
2.2. Amenajarea turistică a Rezervației Biosferei Delta Dunării

Delta Dunării este un spațiu unic în Europa și în lume prin caracteristicilor sale geologice
și geomorfologice și datorită faptului c ă este gazdă a numeroase specii de păsări și animale
acvatice, o mare parte dintre acestea fiind pe cale de dispariție. Prin Delta Dunării trece paralele
de 45ă care indică jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. La capătul unui drum ce
depășește 2.840 km , colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafață
acoperă mai mult de 8% din suprafața Europei, Dunărea, al doilea fluviu ca mărime al Europei,
formează la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16.000 ani, una dintre cele mai

26 Adaptare după Activitatea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării www.ddbra.ro
27 Strategia de la Sevilla privind Rezervațiile Biosferei

24
impresionante delte din Europa și chiar din lume, cun oscută și ca una dintre marile zone umede
ale planetei.
Configurația a ctuala a Deltei Dunării este rezultatul interacțiunii dintre fluviu și mare în
perioada Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până aproximativ
la nivelul ac tual, exista golf ul Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord și
promontoriul Murighiol -Dunavăț la sud, s -a format cordonul inițial Letea -Caraorman. Materialul
aluvionar a fost mutat de curenții marini de -a lungul țărmului dintr -o zonă situată la nord, la
gurile Nistrului, Bugului și Niprului. Cel mai vechi braț al Dunării, brațul Sfantu Gheorghe,
curgea în mare printr -un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea – Caraorman dezvoltând
prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorg he I.
Cel de -al doilea braț al Dunării, Sulina s -a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a
brațului Sf. Gheorghe. Brațul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente și a
început să -și formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.
În același timp, în partea sudică a zonei s -a format o mică deltă secundară, Delta Cosnei,
datorită brațului secundar Dunavăț. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce brațul Chilia, la
nord și Sf. Gheorghe, la sud și -au construit propriile lor del te: Delta Chilia și Delta Sf. Gheorghe
II.
Delta Dunării cât și unitățile geografice adiacente au primit, în decursul anilor, multiple
recunoașteri naționale și internaționale din punct de vedere al protejării naturii. În perioada anilor
50 au fost declara te în Delta Dunării arii naturale protejate în suprafață totală de 40.000 hectare.
În anul 1978, zona Roșca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervație a Biosferei urmând
ca, din 1990, Delta Dunării și celelalte unități adiacente să fie declarate Reze rvație a biosferei, în
cadrul programului UNESCO „Omul și biosfera”. Tot atunci, Delta Dunării a fost recunoscută ca
zonă umedă de importanță internațională, iar o suprafață de 340.000 de hectare au fost
recunoscute ca parte a patrimoniului natural univers al în cadrul Convenției UNESCO de
protejare a patrimoniului universal cultural și natural.
Teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, însumează o
suprafață totală de aproximativ 580.000 de hectare fiind amplasat în sud -estul României. În

25
conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993 Rezervația Biosferei Delta Dunării cuprinde
următoarele unități fizico -geografice:
• Delta Dunării;
• Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii;
• Sectorul Isaccea – Tulcea cu zona inundabilă;
• Sărătu rile Murighiol – Plopu;
• Complexul lagunar Razim – Sinoe;
• Litoralul Mării Negre de la Brațul Chilia până la Capul Midia;
• Apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20m;
Suprafața totală a Rezervației Biosferei Delta Dunării este de 5 800 𝑘𝑚2, din care:
– 3.510 km² delta propriu -zisă– sectorul românesc;
– 1.145 km² Complexul lacustru Razim – Sinoie;
– 1.030 km² apele marine până la izobata de 20 m;
– 13 km² albia Dunării între Cotul Pisicii și Isaccea (pe teritoriul României);
– 102 km² lunca inundabilă a Dunării între Isaccea și Tulcea;
Cea mai mare parte a teritoriului Rezervației Delta Dunării se află în județul Tulcea
(87,73%), restul teritoriu lui fiind amplasat în județele Constanța (12,23%) și Galați (0,14%). 28

2.2.1. Principalele forme de turism
Valorile naturale și culturale ale Deltei Dunării reprezintă resursele turistice naturale și
antropice, valorificabile prin practicarea turismului:

28 Adaptare Lege nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării

26
• Turism pentru odihnă și recreere practicat în unul dintre hotelurile de pe teritoriul
rezervației sau în cadrul hotelurilor plutitoare;
• Turism de cunoaștere (itinerant) – practicat fie individual, fie prin intermediul
excursiilor (organizate) potrivite pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze
varietatea peisajului sălbatic, – combină plimbările cu bărci propulsate manual pe canale cu
drumeții le pe grindurile fluviale și marine etc.
• Turism specializat – știintific (pentru ornitologi, specialiști, cercetători, studenți)
• Programe speciale de tineret (pentru cunoașterea, întelegerea și prețuirea naturii)
• Turism rural – în cadrul căruia tu riștii sunt găzduiti și ghidați de localnici;
• Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto -safari ;
• Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate
vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de pește.

Figura 2.5. – Caracteristici generale turism sursa: www.ddbra.ro

27
CAPITOLUL 3
ATITUDINI ȘI PERCEPȚII ALE REZIDENȚILOR ȘI ALE TURIȘTILOR
FAȚĂ DE REZERVAȚIA NATURALĂ PĂDUREA LETEA

3.1. Metodologie

3.1.1. Semnificația cercetării
Pentru a dezvolta viitoare strategii de conservare care să prezinte un potențial crescut de
implementare și care să îndeplinească o mare varietate de nevoi umane, este important ca
percepțiile umane să fie investigate. Nerespectarea efectului viitoarelor strategii de conser vare
asupra persoanelor care interacționează cu aria protejată sporește potențialul oamenilor de a
dezvolta atitudini negative. Măsurile de conservare adoptate recent ar putea genera restricții
suplimentare privind utilizarea resurselor naturale în aria pr otejată, astfel, aceste strategii ar putea
întâmpina dificultăți. În schimb, cooperarea este mai ușor de obținut atunci cand acordăm atenția
cuvenită înțelegerii la un nivel profund a opiniilor oamenilor și îi includem în viitoarele politici
de conservare.
Această cercetare dorește să ofere informații utile pentru dezvoltarea viitoarelor politici
de conservare care să răspundă nevoilor tuturor celor care se bazează într -o oarecare măsură pe
resursele naturale ale zonelor protejate. Majoritatea analizelor an terioare privind percepția și
evaluările economice ale bunurilor de mediu s -au axat fie pe investigarea comunităților locale,
fie pe atitudinea și percepția turiștilor asupra zonelor protejate.
Strategiile anterioare de management ale ariilor protejate nu au reușit să valorifice
potențialul sprijin al populației în procesul de planificare și management. Aceste strategii, care
includeau reguli stricte de limitare a accesului și folosirii reurselor naturale, erau concepte astfel
încât implicarea localnicilor și a turiștilor era redusă. Rezultatul acestor strategii a dus la o
percepție negativă asupra procesului de conservare al ariilor protejate.

3.1.2. Prezentare zonă C.A. Rosetti
C.A. Rosetti este o comună situată în nord -estul județului Tulcea, Dobrogea, România.
Este formată din satele Cardon, C.A. Rosetti (reședința), Letea, Periprava și Sfiștofca. Este
delimitată de următoarele teritorii comunale: brațul Chilia la nord și est, orașul Sulina la sud și, la
vest, comuna Chilia Veche.

28

Obiective de interes turistic:
– Biserici: bisericile lipovenești din Periprava, biserica din satul Letea;
– Fântânile cu cumpănă;
– Moara de vânt C.A. Rosetti: reconstruită recent, moara a făcut parte dintr -un grup
masiv de astfel de construcții care împânzeau , cu decenii în urmă, câmpul din
preajma satului;
– Dunele de nisip;
– Sărăturile mari;
– "Hergheliile sălbatice": grupuri de zeci sau sute de cai sălbatici care oferă veritabile
spectacole în timp ce aleargă pe grinduri;
Demografie: Majoritatea locuitorilor sunt români (63,74%). Principalele minorități sunt
cele de ruși lipoven i (27,25%) și ucraineni (7,8%). Pentru 1,1% din populație, apartenența etnică
nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (91,1%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (7,36%). Pentru 1,1% din
populație, nu este cunoscută apar tenența confesională.

Tabel 3.1.
Evoluția populației în localitatea C.A.Rosetti din RBDD 2011 -2017
Municipiu, Oraș,
Comună Localitatea Nr. Loc.
2011 Nr. Loc.
2012 Nr.
Loc.
2013 Nr.
Loc.
2014 Nr.
Loc.
2015 Nr.
Loc.
2016 Nr.
Loc.
2017
C.A.Rosetti C.A.
Rosetti 218 225 272 266 265 260 249
C.A.Rosetti Sfiștofca 104 110 93 109 107 103 101
C.A.Rosetti Letea 357 362 321 334 334 321 307
C.A.Rosetti Cardon 15 16 5 7 7 6 6
C.A.Rosetti Periprava 230 240 245 235 235 230 227

29

Figura 3.1 Graficul evoluției populației din comuna C.A.Rosetti
Tabel 3.2.
Căi de acces, servicii, principale Activități Economice
Comune și
orașe Localități
Componente Căi de acces
DC- Drum
comunal
F-fluvial Servicii sociale Princip. Activ.
Economice:
P-pescuit S- servicii
A- agricultură
C- animale I-
Industrie
Apă Canal Gaze
C.A. Rosetti C.A. Rosetti DC (F) NU NU NU P, S , C
Letea Cardon DC NU NU NU P, S , C
Periprava F NU NU NU P, S , C
Sfiștofca DC NU NU NU P, S , C

Pădurea Letea
Minunata pădure Letea are o suprafață de circa 5247 ha, din care mai mult de jumătate
reprezintă zone aflate sub protecție strictă. Pădurea, aflată în județul Tulcea, este cea mai veche
dintre rezervațiile naturale ale țării noastre, fiind pu să sub protecție încă din anii 19 30 ai veacului
trecut. 500 de hectare ale Pădurii Letea au fost declarate rezervație naturală în 1938. 850860870880890900910920930940950960
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Populație C.A.Rosetti
Populație C.A.Rosetti

30
Pădurea Letea face parte din Delta Dunării, ce constituie patria a mii și mii de specii
vegetale și animale. În Deltă – „cel mai tânăr pământ al Europei”, viețuiesc 2500 de specii de
arahnide, insecte, moluște, reptile, amfibieni și mamifere, plus 300 de specii de păsări, dintre
care unele migratoare.
Delta Dunării este cea m ai umedă zonă a Europei, cea mai nordică pădure subtropicală
din Europa, cea mai joasă și mai nouă regiune de câmpie. Dacă înălțimea medie a Deltei Dunării
se situează sub un metru, la Letea se întâlnesc și zone în care înălțimea ajunge la 13 metri.
În Pădurea Letea poți admira stejari masivi, cu ramurile răsucite și aspect neobișnuit,
precum arborii fermecați din codrii ilustrați în cărțile de povești ale copilăriei. Peisajul este
completat de către lungile tulpini de viță de vie sălbatică, precum și de către lianele ce pot atinge
lungimi de peste 20 de metri. Se afirmă că Letea este cea mai nordică zonă europeană unde se
dezvoltă lianele. În aceste frumoase locuri pot fi observate numeroase plante de origine
mediteraneană. Priveli știle sunt de un exotis m aparte.
Delimitare : Zonă cu regim de protecție integrală , Letea este așezată pe grindul cu același
nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitată la nord de limita sudică a
lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava – C.A. Rosetti, până la circa 1,5 km nord de
localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava – C.A. Rosetti, pe o linie dreaptă
nord-est – sud-vest, pe distanța de circa 2 km și apoi spre vest, pe o distanță de circa 2 km până la
limita sudică a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestică a formațiunilor forestiere ale
grindurilor Letea.

Figura 3.2. Pădurea Letea – localizare hartă

31
Caracterizare ecologică : Zona forestieră naturală Letea a fost pusă sub ocrotire încă din
anul 1930, devenind rezervație naturală în anul 1938. Ocupă un relief puțin înalt față de restul
deltei, cu dune fluvio -marine, paralele cu Litoralul, care găzduiesc pădurea cu același nume ce
reprezintă un tip particular de vegetație. Pădurea care se dezvoltă în spațiul int erdunelor sub
forma unor fâșii late de 10 -250 m (hasmacuri), despărțite de spinările dunelor, este alcătuită, în
principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb
(Populus alba), plopul negru (P. nigra), f rasinul de luncă (Fracsinus angustifolia), frasinul de
baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și
foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus
monogyna, Lig ustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus
frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) și altele. O caracteristică a zonei o
constituie abundența plantelor, cățărătoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulu s lupulus,
Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Pădurea se extinde în mod natural
prin speciile de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (cătina roșie) și
Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porțiuni, c ătre Litoral, se dezvoltă luxuriant,
alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se întâlnesc, de asemenea, și alte
specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya și Merendera sobolifera
(brândușa de nisip). Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus,
Milvus migrans, Bubo bubo, de câteva rarități herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini
renardi, precum și de circa 1.600 specii de entomofaună identificate până în prezent.

„Cele mai raspandite si utilizare măsuri de planificare și gestionarea durabilă a
conservării padurilor sunt zonele protejate. Ariile protejate au fost create în primul rând pentru
a conserva ecosistemele relativ intacte și speciile pe cale de dispariție” (Mar gules and Pressey,
2000)
Uniunea Mondială a Conservării afirmă29: "Zonele protejate aduc o contribuție majoră la
conservarea resurselor naturale și culturale ale planetei, păstrând eșantioane tipice din regiunile
cu o diversitate biologică mai mare, contrib uind astfel la stabilitatea ecologică. Mai mult decat
atat, ariile protejate promovează utilizarea sănătoasă a terenurilor, capabile să susțină dezvoltarea
rurală durabilă, împreună cu educația privind protecția naturii, monitorizarea ecologică,
petrecerea timpului liber și turismul ".

29 National Forestry Authority, 2005/Autoritatea Națională pentru Silviculturăeste un organism al guvernului central
Ugandez responsabil cu administrarea rezervelor de pădure din zona centrală a țarii

32
3.1.3. Întrebări de cercetare
Obiectivul acestui studiu de caz îl reprezintă: (1) să investigheze atitudinile și percepțiile
comunităților locale și ale turiștilor privind conservarea naturii în Rezervația Naturală Pădurea
Letea; (2) identificarea factorilor care influențează atitudinea oamenilor față de zonele protejate;
și (3) să exploreze beneficiile implementării unor noi strategii care includ atitudini și percepții.
Întrebările de cercetare pot fi organizate în funcție de următoarele trei categorii majore:
A. Cunoștințe și responsabilitate:
> Cât de îngrijorați sunt oamenii – rezidenții locali și turiștii – de problemele de mediu în
general?
> Cât de conștienți sunt oamenii de importanța ariei protejate?
>Cât de bine re spectă regulile din zona protejata?
B. Atitudini și percepții:
> Care sunt percepțiile locuitorilor privind turismul local și managementul ariei
protejate?
> Care sunt atitudinile locuitorilor față de actuala politica de conservare și
managementul ariilo r protejate?
> Care sunt percepțiile turiștilor despre locuitorii din zonă și despre gestionarea zonei
protejate?
> Cum percep turiștii eforturile de conservare în aria protejată?
> Care sunt câțiva dintre factorii majori care influențează conștientizarea , atitudinea și
percepția?
o Localnicii: accesul la resursele naturale din interiorul granițelor zonei protejate;
beneficiază de activități legate de turism; implicarea în activități legate de rezervație.
o Turiștii: durata vizitei, nivelul de satisfacție, interacțiunea cu localnicii.
o Ambele grupuri: proximitatea zonei protejate, nivelul de educație, veniturile

3.2. Atitudini și percepții
Odată ce importanța înțelegerii și spijinului populației a devenit evidentă în vederea
obținerii unui rezultat favorabil al eforturile de conservare, tot mai multe studii s -au axat pe

33
cunoașterea atitudinilor și percepțiilor asupra ariilor protejate. Așa cum eviden țiază și studiul lui
Weladji, Moe și Vedeld , pentru ca eforturile de conservare să fie eficiente, înțelegerea
percepțiilor oamenilor asupra zonelor protejate și cunoașterea sprijinului pe care ar fi dispuși să îl
ofere pentru protecția naturii și conservar ea biodiversității este esențială pentru îmbunătățirea
relației om- arie protejată.
3.2.1. Atitudini și percepții ale comunităților locale
Studiile asupra percepției locuitorilor aflați în proximitatea unei zone protejate sunt
valoroase din perspectiva capacității de a dezvăluii nivelul de conștientizare și comportamentul
existent față de eforturile de conservare. „Obținerea unei mai bune înțelegeri a comportamentelor
umane manifestate față de aria protejată și integrarea corectă a acestora în managemen tul viitor
ar putea spori eficacitatea conservării30”.
Stabilirea zonelor protejate în apropierea comunităților locale a fost considerată timp
îndelungat imposibilă datorit ă conflictelor ce se așteptau să apară între instituțiile implicate în
procesul de p lanificare și comunitățile locale. Adesea, atunci când comunitățile locale aflate în
proximitatea ariilor protejate nu sunt incluse în procesul de planificare al conservării, pot să
apară conflicte între obiectivele administrației și dorințele și nevoile c omunității. Aceste
incompatibilități ar trebui să servească drept factori motivanți în investigarea și înțelegerea
relației reciproce dintre cele două entități31.
Cel mai adesea, conflictele sunt rezultatul constrângerilor impuse de managementul
ariilor protejate în ceea ce privește utilizarea terenurilor și extracția resurselor naturale.
Restricțiile privind accesul la aria protejată, activitățile agricole, extracț ia lemnului, vânătoarea
sau alte astfel de activități sunt doar câteva dintre cele mai frecvente surse de conflicte ale
comunităților locale aflate în proximitatea unei arii protejate. Acest lucru determină în cele din
urmă oamenii să aibă percepții negat ive asupra zonei protejate32.
În multe țări în curs de dezvoltare, deși pădurile sunt deținute de stat, oamenii care
locuiesc în jurul lor „se folosesc în mod liber de păduri cauzând daune insensibile” ( Ozturk et al
2010, pg 1399). Cel mai adesea, daunele rezultă din presiunea exercitată asupra populației rurale
și din cauza lipsei fondurilor pentru menținerea unei protecții corespunzătoare a acestor zone
naturale. Efectele negative ale presiunii exercitate asupra populației rurale se amplifică din cauza
faptului că majoritatea acestor oameni au o situație materială deficitară și a convingerii că
resursele forestiere aparțin tuturor fără restricții.
3.2.2 . Atitudini și percepții ale turiștilor

30 Dimitrakopoulos et al., 2010; Ozturuk et al., 2010; Vodouhe et al., 2010
31 Ioras, 2003
32 Hulme and Murphree, 2001

34
Deoarece multe zone cu biodiversitate variată sunt în prezent amenințate de turism și sunt
expuse la riscuri ecologice, este esențial ca percepția vizitatorilor, precum și factorii care
influențează percepțile existente asupra zonelor protejate, să fie investigate și incluse în planurile
de management viitoare în ved erea îmbunătățirii mijloacelor de conservar e33.
Adesea, datorită naturii duale a procesului de conservare, managementul ariilor protejate
se confr untă cu provocări care apar din satisfacerea cerințelor de conservare , cât și a așteptărilor
vizitatorilor. Instrumentele existente de management necesar conservării pot fi optimizate prin
înțelegerea multiplelor diferențe dintre atitudini le și percepții le unei populații turistice eterogene
și investigarea lor pe termen lung.
Arabatzis și Grigoroudis (2010) au investigat percepția vizitatorilor despre Parcul
Național Dadia Leftkimi din Grecia în ceea ce privește satisfacția față de zona protejată. Nivelul
de satisfacție al vizitatorilor a fost considerat o componentă importantă a conservării, care ar
putea fi ut ilizată pentru a îmbunătății gestionarea ariilor protejate și a spori eficiența conservării.
O investigație bazată pe chestionare a evaluat satisfacția vizitatorilor din două aspecte principale:
(1) caracteristicile naturale ale zonei; și (2) servicii și f acilități de cazare și de agrement.
Rezultatele au subliniat faptul că percepțiile vizitatorilor pot fi mai bine înțelese prin evaluarea
nevoilor și așteptărilor și prin evaluarea calității serviciilor. Alte studii au evaluat percepțiile
vizitatorilor din diferite puncte de vedere pentru a identifica factorii care influențează
semnificativ percepțiile deja existente. Nivelul de conștientizare în ceea ce privește problemele
de mediu și importanța conservării biodiversității, clasa socială și etnia, încredere socială și
instituțională, precum și alți factori sociali și economici, au fost identificați ca factori centrali ce
modelează percepțiile individuale asupra bogățiilor din natură.

3.3. Colectarea datelor
Pentru a înțelege mai bine atitudinile și percepțiile locuitorilor și turiștilor,
colectarea datelor cantitative și calitative a fost efectuată în Rezervația Naturală Pădurea Letea
și în zone le rurale învecinate . Colectarea datelor a fost realizată prin im plementarea unui
chestionar iar, î n plus față de metoda anchetei, s -au desfășurat discuții individuale și de grup cu
localnicii. În prima săptămână din luna mai, 2018, locuitorii din C.A. Rosetti, Letea și Periprava,
precum și turiștii din apropierea Rezer vației Naturale Pădurea Letea , au fost abordați și au fost
rugați să participe la completarea chestionar ului.
3.3.1. Date cantitative – Planificarea chestionarului
Au fost create două chestionare pentru a colecta informații referitoare la atitudinile și
percepțiile locuitorilor și turistilor. Datorită diferențelor dintre localnici și turiști, în ceea ce

33 Wackernagel and Ress, 1996

35
privește relația lor cu aria protejată, au fost elaborate două v ersiuni ale chestionarului în vederea
îndeplinirii scopului cercetării din acest studiu. Deși cele două versiuni conțin câteva întrebări
identice, au fost create și câteva întrebări pentru grupurile de eșantion. Scopul acestor întrebări a
fost de a surprin de diferențele inerente dintre cele două grupuri și de a asigura o bază mai
adecvată pentru comparația dintre locuitori și turiști. Întrebările identice ale celor două versiuni
ale chestionarului se referă la nivelurile de cunoaștere și conștientizare, ati tudini și percepții,
dispoibilitatea oamenilor de a achita o taxa și caracteristicile demografice. Întrebările referitoare
la cunoștințele acumulate și la gradul de conștientizare au subliniat cunoștințele generale ale
participanților despre aria protejată și conștientizarea importanței parcului. Respondenții au fost
rugați să precizeze care consideră că este scopul p rincipal al Rezervației Naturale Pădurea Letea
("Turism", "Protecția naturii / Conservarea biodiversității", "Altele" și "Nu știu") și să -și
evalueze nivelul de conștientizare a importanței zonei protejate (1 = "scăzut" și 5 = " înalt").
Aceste întrebări principale au avut ca scop evaluarea cunoștințelor și conștientizării indivizilor la
trei nivele diferite, prin trecerea de la declarațiile de o pinie (respondenții sunt conștienți de
importanța ariei protejate ?) la auto -percep ție (cât de mult cred respondenții că știu despre
importanța zonei protejate) și, în cele din urmă, la opiniile demonstrate (care ar fi decizia
respondentului dacă el ar treb ui să stabilieasca co ndițiile de acces î n rezerva ția științifică, având
în vedere regulile foarte stricte de vizitare din prezent). Întrebările privind percepția și
comportamentul s-au axat asupra diferitelor aspecte legate de atitudinile și percepțiile
individuale . În ceea ce privește atitudinea , respondenților li sa cerut să își exprime viziunea
generală asupra ariei protejate prin asocierea diferitelor niveluri de satisfacție cu existența
Rezervației Natural e Pădurea Letea . Întrebările rămase în categoria Atitudini și Percepții au
evidențiat opiniile privind beneficiile turismul local (dacă rezidenții locali profită din plin de
potențialul economic al zonei din punct de vedere turistic) și potențialul impact negativ al
turismului asupra economiei locale (percepția corectitudinii din nivelul prețurilor, la
infrastructura și serviciile furnizate, transport, alimentatie etc.).
Informațiile privind disponibilitatea respondentilor de a achia o taxă mai mare de intrare
în rezerva ție au fost obținute prin utilizarea unei întrebări dihotomice, care a cerut respondenților
să declare dacă ar fi dispuși să plătească taxe de intrare în Rezervație pentru a sprijini
conservarea în interiorul Pădurii Letea . Respondenții care au răspuns pozi tiv la această întrebare
au fost rugați să precizeze suma de bani pe care ar fi dispusă să o plătească. Apoi, respondenților
li sa oferit un set de declarații care trebuiau evaluate pe o scală de cinci puncte, în ceea ce
privește importanța contribuției fi nanciare pentru conservarea rezervației. Motivele răspunsurilor
pozitive la această întrebare au inclus: "Sprijinirea conservării naturii"; "Sporirea activităților
recreative"; "Pentru sus ținerea generațiilor viitoare"; și "Am fost foarte mulțumit de vizit ă".
Respondenții cu răspuns negativ au primit un set diferit de declarații, folosind o scală similară de
5 puncte pentru clasare. Exemple de motive pentru o decizie negativă includ declarații privind
accesibilitatea ("Nu îmi pot permite să plătesc"); respo nsabilitate ("Nu cred că ar trebui să
contribui la conservarea naturii"; "Altele”, precum ONG -urile și statul ar trebui să plătească"; și
nivelul de satisfacție ("Vizita generală nu a fost satisfăcătoare").

36
Ultimul set de întrebări identice din ambele variante ale chestionarului au fost cele
referitoare la caracteristicile socio -economice și demografice ale respondentului. Întrebări cu
răspunsuri multiple și întrebări scurte au cerut persoanelor să furnizeze informații cu privire la
vârsta, sexul, nivel ul de educație, ocupația, veniturile și mediul de reședință. Scopul general al
acest or întrebări a fost de a colecta informațiile necesare pentru a construi două profiluri
separate, care caracterizează tipurile dominante de respondenți din cele două catego rii. Aceste
profiluri nu numai că au oferit o bază solidă pentru compararea între rezidenți și turiști, dar au
servit și ca "instrumente" pentru a lega cele două tipuri majore de respondenți de atitudinile și
percepțiile lor caracteristice.
Deși majoritatea întrebărilor erau identice în ambele variante ale chestionarului, anumite
întrebări au fost concepute în așa fel încat sa solicite un raspuns fie locuitorilor, fie turiștilor.
Scopul acestor întrebări a fost de a colecta informații pe baza căro ra pot fi identificate
caracteristicile și factorii care influențează cele două grupuri cercetate. Versiunea de sondaj
pentru locuitorii din Delta Dunarii a inclus întrebări referitoare la atitudinea lor generală față de
zona protejată din punct de vedere al satisfacției, implicării în activitățile rezervației și al
utilizării resurselor naturale situate în zonă.
Versiunea chestionarului adresată turiștilor conține mai multe întrebări care vizează
colectarea informațiilor necesare pentru generarea profilulu i vizitatorilor. Aceste întrebări au
contribuit la profilul vizitatorilor prin focalizarea pe două categorii distincte de caracteristici,
caracteristici ale vizitatorilor și ale vizitelor. Caracteristicile vizitatorilor au fost determinate pe
baza răspunsu rilor la întrebările socio -economice și demografice. Caracteristicile vizitelor au
inclus variabile precum numărul de vizite facute anterior în rezervație, planul călatoriei, durata
de ședere, dimensiunea grupului și bugetul alocat pentru întreaga călători e. Întrebările legate de
vizitele și caracteristicile vizitatorilor sunt indicatori importanți ai activităților de recreere
practicate de diverse categorii de turiști. Partea finală a chestionarului a inclus două întrebări
deschise. În timp ce a doua între bare era similară atât pentru rezidenții locali, cât și pentru turiști,
prima a fost concepută pentru a fi diferită pentru cele două categorii de respondenți. Prima
întrebare a cerut turiștilor să discute despre experiențele pozitive și negative legate de vizita lor
în Rezervația Naturală Pădurea Letea , în timp ce locuitorii au fost rugați să discute cele mai
importante beneficii datorate existenței zonelor protejate. A doua întrebare a oferit respondenților
posibilitatea de a -și exprima sugestiile pentru p osibile schimbări, ceea ce ar îmbunătăți
eficacitatea Rezervației Naturale Pădurea Letea . Tipul de întrebare deschisă a fost cel mai
potrivit pentru elucidarea informațiilor menționate mai sus, datorită capacității întrebării de a
încuraja respondenții să -și exprime liber opiniile personale și să nu le restricționeze la un set
standard de răspunsuri.
Chestionarul final include 24 de întrebări pentru modelul adresat turiștilor și 21 de
întrebări pentru cel adresat rezidenților. În general, tipurile de întreb ări utilizate pentru elaborarea
celor două versiuni ale anchetei se înscriu în categoriile de întrebări dihotomice (Da / Nu),

37
alegeri multiple, scară stilistică Likert (scală de 5 puncte, 1= Cel mai puțin important și 5 = Cel
mai important ), întrebări scur t și întrebări cu răspuns deschis.

3.3.2. Tehnici de eșantionare
Cele două populații țintă ale acestei cercetări au inclus turiști din zona Rezervației
Naturale Pădurea Letea și locuitori din comuna C.A.Rosetti , comună aflată în imediata
vecinătate a zonei protejate. A fost utilizată o tehnică de eșantionare convenabilă pentru
identificarea potențialilor respondenți din populația turistică. Turiștii aflați în interiorul
rezervației sau în zonele de cazare au fos t selectați pentru a participa la această cercetare pe baza
disponibilității și accesibilității lor în momentul studierii. În urma selecției, turiștilor li s -a cerut
să îndeplinească două cerințe de bază înainte de a completa chestionarul. În primul rând, toți
respondenții trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani, iar în al doilea rând, toți turiștii participanți
trebuie să fi petrecut cel puțin o zi în Rezervația Naturală Pădurea Letea sau în zonele imediat
învecinate, pentru a ajunge la un anumit nivel de familiarizare cu zona și pentru a putea aborda în
mod adecvat întrebările din sondaj. Localnicii au fost selectați utilizând atât tehnicile de
prelevare a probelor de conveniență, cât și tehnicile de eșantionare. Rezidenții locali au fost
selectați utilizâ nd metoda eșantionării din aproape în aproape – Bulgăre de zăpadă deoarece
numărul persoanelor care trăiesc în aceste zone rurale este relative scăzut, metoda aceasta fiind
identificată drept cea mai potrivită pentru generarea unei număr adecvat de responde nți.
Locuitorii au trebuit, de asemenea, să îndeplinească anumite cerințe de bază înainte de a participa
la această cercetare. În primul rând, toți participanții trebuiau să fie rezidenți temporari sau
permanenți ai comunei C.A.Rosetti -Tulcea . În identific area rezidenților temporari au fost luate în
considerare două criterii: durata șederii și scopul vizitei. În al doilea rând, rezidenții trebuie să
aibă vârsta de 18 ani sau mai mult pentru a putea completa chestionarul.
Cercetarea s -a desfășurat în perioad a 1-10 Mai 2018. Pe durata acestei perioade,
aproximativ 25 de turiști și 20 de localnici au fost abordați și rugați să participe la cercetare.
După o introducere sc urtă, cu accent pe instituția de învățământ urmată și domeniul de studiu,
potențialilor res pondenți li s -a prezentat scopul cercetării.

3.3.3. Cercetare calitativă – Discuții informale
În plus față de chestionar, s -au folosit, de asemenea, discuții informale pentru a evita
unele limitări ale sondajului. Rezidenții locali au fost principalii participanți la discuțiile
individuale și de grup, turiștii dispunând de un timp limitat alocat cercetării. Discuțiile cu
localnicii au avut ca scop o înțelegere mai clară a relațiilor dintre structurile socio -economice
locale și accesul la utilizarea resu rselor natural din apropierea ariei protejate și activitățile ilegale
cu impact negative asupra biodiversității rezervației . Discuțiile au oferit rezidenților posibilitatea

38
de a-și exprima opiniile fără restricții și fără a urma un model standard de întreb ări. Mai mult,
datorită nivelului scăzut de încredere socială și îngrijorării deosebite a apartenenței cercetătorilor
față de autoritățile din rezervație, rezidenții locali au fost mai înclinați să furnizeze informații
verbal decât într -o formă scrisă.

3.4. Rezultate
a. Demografice – constituirea profilului socio -economic al respondenților
Din totalul de 42 de partici panți la sondaj, 18 au fost rezidenți locali și 2 4 turiști,
reprezentând 42.86% și respectiv 57. 14% din eșantionul anchetei. Chiar dacă p opulația rezidentă
este reprezentată într -un număr mai scăzut comparativ cu turiștii, datorită unui nivel ridicat de
omogenitate observată în zonele rurale intervievate, se poate presupune că eșantionul intervievat
reprezintă populația majoritară . Diferența dintre numărul de participanți ale celor două categorii
se datorează și accesibilității respondenților, turiștii fiind concentrați în zonele de campare sau în
apropierea punctelor de acces în aria protejată.
Vârsta și sexul
Vârsta minimă a între gului eșantion de anchetă este de 18 ani iar vârsta maximă este de
60 ani, vârsta medie fiind de 39 ani . Valoriile medii de vârstă pentru cele doua categorii de
respondenți sunt semnificativ diferite, valoarea medie a vârstei localnicilor fiind de 53 ani, în
timp ce vârsta medie a turiștilor este de 39.9 ani .
Pentru o înțelegere mai clară a distribuirii respondenților în diferite categorii de vârstă, au
fost stabilite patru intervale de vârstă semnificative. Datele prezentate în tabelul 1 relevă
diferențele între rezidenții locali și turiști în patru mari categorii de vârstă. În general, populația
din zona rurală din afara Rezervației Naturale Pădurea Letea este reprezentată de persoane mai în
vârstă decât populația turistică.
Tabelul 3.3
Vârstă și sex
Categoria Participanți Vârstă sex
18-27 28-40 41-55 56-65 Masculin Feminin
TOTAL 100.00% 9.5% 33.3% 26.3% 30.9% 64.30% 35.70%
Rezidenți 42.86% 5.60% 11.10% 22.20% 61.10% 61.10% 38.90%
Turiști 57.14% 8.30% 50% 33.40% 8.30% 66.70% 33.30%

39

Figura 3.3 Distribuția pe sexe a participanților
În ceea ce privește genul, respondenții din ambele eșantioane sunt reprezentați de către
cei de sex masculin . Din numărul total al participanților, proporția respondenților de sex
masculin este cu 28.60% mai mare decâ t proporția participanților de sex feminin. Populația
locală este reprezentată de un procent mai mare de bărbați ( 61.10% ) în comparație cu cel al
femeilor ( 38.90 %), aproape similar ca și în cazul turiștilor,

b. Nivelul de educație
La întrebarea referitoare la nivelul de pregatire profesională, peste 50% dintre participanți
au declarat că au studii superioare, urmați de un procent de 26.19% dintre respondenți care au
absolvit cursurile unui liceu. Majorita tea turiștilor, un procent d e 58.33 %, au absolvit studiile
superioare , în timp ce din eșantionul rezidenților locali numai 38.88 % afirmă acest lucru. În
ansamblu, turiștii sunt mai educați în comparație cu rezidenții locali, aceștia absolvind cel puțin
cursurile unui liceu.
Tabelul 3.4
Nivelul de educație
Categorie 1-4
clase 4-8
clase 8-12
clase Studii
postliceale Studii
superioare
TOTAL 2.38% 7.14% 26.19% 14.29% 50%
Rezidenți 5.56% 16.67% 16.67% 22.22% 38.88%
Turiști 0% 0% 33.33% 8.34% 58.33%

Masculin
65%Feminin
35%

40

Figura 3.4. Graficul nivelului de educație
c. Ocupație și venituri
Datele privind ocupația respondenților au fost colectate utilizând o întrebare deschisă și,
înainte de anliza datelor, au fost separate în patru categorii generale: angajați, studenți, șom eri și
pensionari ( Tabel 3) . În ansamblu, majoritatea respondenților se încadrează în două categorii:
angajați ( 47.61% ) și pensionari ( 33.33 %). Un procent semnificativ al rezidenților sunt
pensionari, 55.60 %, 11.10 % sunt fără ocupație/ șomeri și nici un rezident nu are statutul de
student. Majoritatea turiștilor au un loc de muncă sau sunt studenți, cele două categorii
reprezentând 83.30 % din respondenți.
Tabel 3 .5
Ocupație și venituri
TOTAL Rezidenți Turiști
Care este principala dvs ocupație? Angajat 47.61% 33.30% 58.30%
Șomer 4.76% 11.10% 0%
Pensionar 33.33% 55.60% 16.70%
Student 14.30% 0% 25%
Care este, cu aproximație, venitul
dvs lunar? Mai puțin de 1300
lei 4.80% 11.10% 0%
Între 1300 lei -2000
lei 45.20% 66.70% 29.20%
Între 2000 lei -4000
lei 35.70% 22.20% 45.80%
Peste 4000 lei 14.30% 0% 25%
0%10%20%30%40%50%60%70%
1-4 clase 4-8 clase 8-12 clase Studii
postlicealeStudii
superioareProcentul respondențilorNivelul de educație
Rezidenți
Turiști

41

Conform celor patru categorii de venituri ilustrate în Tabelul 3 , numărul total al
respondenților este relativ bine distribuit. Luând în considerare și gradul de pregatire
profesională, nu este surprinzător să constatăm faptul că există diferențe între rezidenți și turiști
și din punct de vedere al veniturilor lunare. Peste 50% dintre localnici au un venit lunar cuprins
între 1300 lei și 2000 lei, iar 11.10% au venituri care nu depășesc 1300 lei lunar.
d. Profilul demografic al respondenților
Pe ba za rezultatelor prezentate în secțiunile anterioare de evaluare a caracteristilor
demografice ale celor două eșantioane analizate, s -au crea t profiluri demografice atât pentru
rezidenți cât și pentru turiști. Profilurile demografice au fost construite pe baza caracteristicilor
precum vârstă, sex, nivel educațional, ocuparea forței de muncă și venitul lunar. Ca rezultat,
rezidenții sunt repreze ntați de indivizi de sex masculin, majoritatea cu vârste peste 56 anit, care
au urmat ciclurile de învățământ primare sau au absolvit un liceu, sunt pensionați și câștigă lunar
sume cuprinse între 1300 lei – 2000 lei. Turiștii sunt reprezentați de respondenți de sex masculin,
majoritatea având vârste cuprinse între 28 și 40 ani, care au studii superioare, sunt în prezent
angajați și câștigă un venit lunar cuprins între 2000 lei -4000 lei . Investigarea și înțelegerea
caracteristicilor demografice al e celor două grupuri analizate oferă baza pentru clarificarea
potențialelor diferențe dintre atitudinile și percepțiile individuale .
e. Gradul de conștientizare și informare
Una dintre primele întrebări ale chestionarului a solicitat respondenților sa afirme care
consideră că este scopul principal al Rezervației Naturale Pădurea Letea. Din numărul total de
respondenți, 78.60% au declarat că protecția naturii și conservarea biodiversității sunt
principalele scopuri ale rezervației. În ansamblu, rezultatele nu i ndică diferențe semnificative
între răspunsurile categoriilor de respondenți cu privire la scopul Rezervației Naturale Pădurea
Letea.
Tabel 3.6
Scopul principal al Rezervației Naturale Pădurea Letea
TOTAL Rezidenți Turiști
Care credeți că este scopul
principal al Rezervației
Naturale Pădurea Letea? Turism 19% 16.70% 20.80%
Protejarea naturii/
Conservarea
biodiversității 78.60% 77.80% 79.20%
Nu știu 2.40% 5.60% 0%

42

Figura 3.6 – Scopul principal al rezervației din punct de vedere al respondenților

În ceea ce privește conștintizarea importanței Rezervației Naturale Pădurea Letea în
conservarea naturii, respondenții au fost rugați să își evalueze nivelul de conștientizare pe o s cară
de tip Likert de 5 puncte. Locuitorii comunei care percep zona protejată ca fiind mai importantă
pentru turism decât în scopuri de conservare sau care nu au știut care este scopul principal al
ariei protejate au evaluat, în general, nivelurile de conș tientizare relativ scăzute sau foarte
scăzute. ( Figura 3.6)
Tabel 3.7
Gradul de conștientizare și preocupare
Deloc
important Puțin
important Neutru Important Foarte
important
Conștientizarea
importanței
Rezervației în
conservarea
naturii Rezidenți
5.60% 11.10% 5.60% 16.70% 61.10%
Turiști
0% 0% 4.2% 12.5% 83.30%
Preocuparea cu
privire la
probleme de
mediu Rezidenți
5.6% 11.10% 0% 22.20% 61.10%
Turiști
0% 0% 8.30% 20.85% 70.85%
19%
79%2%Scopul rezervației
Turism Conservarea biodiversității Nu știu

43

Figura 3.7 .1. Graficul n ivelul de conștientizare rezidenți și turiști

Pentru a întelege mai bine gradul de conștientizare și de informare a locuitorilor și a
turiștilor, respondenții au evaluat gradul de preocupare cu privire la probleme le de mediu în
general (figura 3.7 .1). În general, majoritatea respondenților au răspuns că nivelul de îngrijorare
este relativ ridicat sau foarte ridicat . Aproximativ 90% dintre turiști și -au evaluat nivelul de
îngrijorare ca fiind ridicat și foarte ridicat , și nici un turist nu și -a evaluat nivelul de ingrijorare
ca fiind Foarte scăzut .
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Deloc
importantPuțin
importantNeutru Important Foarte
importantProcentul respondenților
Nivelul de conștientizareRezidenți
Turiști

44

Figura 3.7.2 Nivelul de preocupare cu privire la problemele de mediu
Cu toate că majoritatea rezidenților și -au evaluat nivelul de îngrijorare ca fiind relativ
ridicat sau ridicat , o proporție semnificativă, aproximativ 30% dintre localnici nu sunt interesați
aproa pe deloc de problemele de mediu, evaluând nivelurile de conștientizare relativ scăzut sau
scăzut .
În medie, putem afirma faptul că turiștii sunt mult mai pre ocupați de problemele de
mediu decât locuitorii zonei. Deși rezidenții care locuiesc în apropierea ariei protejate dețin
cunoștințe mult mai vaste asupra caracteristicilor și resurselor naturale ale zonei, ei nu par să fie
la fel de preocupați de importanț a Rezervației Naturale în conservarea naturii și de problemele de
mediu.
Aceste rezultate subliniază constatările prezenta te în secțiunile anterioare, astfel că
rezidenții prezintă un nivel mai scăzut de conștientizare a importanței zonei protejate decât c ea a
turiștilor. Rezultatele arată că, deși cunoștințele generale ale rezidenților asupra zonei protejate
nu sunt semnificativ mai mici decât cele ale turiștilor, conștientizarea importanței rezervației și
preocuparea cu privire la problemele de mediu este considerabil mai redusă.

f. Atitudini și percepții

Respondenților li s -a solicitat să precizeze nivelul lor de satisfacție cu privire la
Rezervația Naturală Pădurea Letea ca indicator al viziunii lor generale asupra zonei protejate. O
mare parte a respondenților din ambele eșantioane au manifestat atitudini pozitive față de
rezervația naturală, declarând că sunt "oarecum mulțumiți" sau "foarte mulțumiți" (Figura 7). În
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Deloc
importantPuțin
importantNeutru Important Foarte
importantProcentul respondenților
Preocuparea asupra problemelor de mediuRezidenți
Turiști

45
ansamblu, 45.30% dintre respondenți au răspuns că au fost "oarecum satisfăcuți", iar 26.20 % au
fost "foarte mulțumiți " de existența ariei protejate. Doar un procent relativ mic ( 11%) din
întregul grup de respondenți a răspuns că sunt "Foarte nemulțumiți" și nici un respon dent nu a
ales varianta"Neutru/ Nu știu".
Tabel 3.8
Percepția generală asupra zonei protejate
Foarte
nemulțumit Destul de
nemulțumit Neutru Mulțumit Foarte
mulțumit
Percepția
generală asupra
zonei protejate Rezidenți 27.80% 11.10% 0% 50% 11.10%
Turiști 0% 20.80% 0% 41.70% 37.50

Figura 3.8 Percepția cu privire la existența Rezervației Naturale Pădurea Letea

Nivelurile de conștientizare și preocupare sunt semnificativ diferite pentru locuitori și
pentru turiști, aceștia din urmă având o atitudine mult mai pozitivă față de existenta ariei
protejate. În plus, diferențele de atitudine există nu numai din cauza diferențelor de
conștientizare și de îngrijorare, ci și datorită percepției distincte asupra scopului ariei protejate.
Rezidenții asociază, în general, aria protejată cu un spațiu care impune multiple restricții și le
limitează desfășurarea activităților, pe când turiștii o asociază cu o zonă cu scop recreațional.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%
Percepția generalăRezidenți
Turiști

46
g. Profile individuale
Pe baza informațiilor colectate în urm a chestionarului s -au creat profile caracteristice atât
pentru rezidenți cât și pentru turiști. Scopul principal în crearea de profile pentru cele două
categorii de re spondenți a fost acela de a afla caracteristicile specifice care pot influența
atitudinil e și percepțiile ac estora cu privire zona protejată de importanță europeană.
Rezidenții
Locuitorii din trei zone rurale din vecinătatea Rezervației Naturale Pădurea Letea,
C.A.Rosetti, Letea și Periprava, au fost abordați pentru a participa la acest studi u. Localnicii au
fost întrebați dacă consideră că există beneficii pentru comunitatea lor datorită existenței zonei
protejate în proximitate. Localnicii care au răspuns pozitiv la această întrebare (78%) au fost
rugați și sa numească unul sau mai multe ava ntaje pe care consideră că le dețin ca locuitor în
Rezervația Biosferei Delta Dunării.
În timpul discuțiilor libere, locuitorii au afirmat că beneficiile existenței ariei protejate
sunt: "Protecția vieții sălbatice", "Conservarea pădurii", "Păstrarea unicității zonei", "Crește
potențialul pentru a atrage mai mulți turiști în zonă în viitor". Apoi, localnicii au fost rugați să își
exprime opinia cu privire la îmbunătățirea gestionării zonei protejate sau a strategiilor de creștere
a eficacității rezervației. Raspunsurile acestora au evidențiat preocupări legate de îmbunătățirea
modalității de gestionare a deșeurilor și întreținerea și modernizarea căilor de acces. Din cauza
lipsei tehnicilor de gestionare, deșeurile reprezintă o problemă majoră cu care se confruntă atât
localnicii cât și turiștii și afectează negativ mediul înconjurător.
În plu s, respondenții consideră ca eforturile de conservare în aria protejată s -ar
îmbunătății dacă și ei ar fi implicați într -o anumită măsură în politicile de management, dacă ar
exista o comunicare mai bună între rezidenți și instituția care administrează rez ervația și dacă ar
avea mai mult acces la informații. Aceștia au fost rugați să enumere câteva posibile schimbări
care ar putea fi făcute pentru o mai bună conservare a biodiversității in Delta Dunării, astfel
putem enumera: creșterea numărului agenților d e mediu, monitorizarea strictă a turiștilor , o mai
bună informare prin panouri de avertiza re în zonele cu reguli stricte. După discuțiile libere
purtate cu aceștia, putem concluziona faptul că majoritatea ridică problema lipsei apei potabile, a
stării pro aste a drumurilor și căilor de acces, lipsa gestionării deșeurilor cât și nerespectarea
regulilor privind pescuitul și vânătoarea.
Turiștii
Turiștii români și străini chestionați în cadrul cercetării au fost în proporție de 71% și
respectiv 29%. Numărul turiștilor în zona Deltei Dunării a început să crească abia în ultimele
decenii, cu toate că aprecierea comorilor naturale ale României a depășit cu mult înainte
granițele tării.

47
Tabel 3.9
Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică -număr –
Structuri de primire
turistică Anii
2012 2013 2014 2015 2016
Total 133767 191700 126750 138177 149798
din care:
-Hoteluri 102064 132585 92032 103957 91175
-Vile turistice 15371 16259 1334 : 18902
-Pensiuni turistice 1237 291 337 639 848
-Pensiuni agroturistice 5568 10023 9108 12321 13095
Sursa : INS- Direcția Județeană de Statistică TULCEA

Majoritatea turiștilor străini provin în principal din tări din Europa de Est ( Ungaria,
Cehia, Polonia, Ucraina) însă o mică parte provin și din Germania, Anglia, Franța sau chiar
Statele Unite ale Americii și Australia. Turiștii străini și -au motivat ale gerea destinației de
vacanță în Delta Dunării afirmând că, pe lângă caracteristicile sale naturale și peisajele deosebite,
România reprezintă o destinație mult mai accesibilă din punct de vedere financiar față de
destinațiile alternative.

Figura 3.9.1 – Înnoptări în structuri de primire turistică Județul Tulcea anul 2016
Hoteluri ,
91175Vile turistice ,
18902Pensiuni
turistice , 848pensiuni
agroturistice ,
13095

48

Figura 3.9.2 Evoluție înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistică Județul Tulcea

Corelând răspunsurile oferite de aceștia putem analiza modul în care influența
variabilelor utilizate în construirea profilului turiș tilor a modificat atitudinile și percepțiile
indivizilor. Răspunsurile cu privire la frecvența cu care aceștia au viziat zona, durata șederii în
apropierea rezervației și numărul de perso ane cu care călătoresc au fost corelate cu nivelul de
conștientizare si preocupare asupra ariei protejate. Turiștii care au mai vizitat Delta Dunării și
care călătoresc în grupuri mai mari de indivizi sunt mai preocupați de problemele de mediu și
mai conșt ienți de importanța zonei protejate în conservarea naturii. Viziunea lor generală asupra
existenței Rezervației Naturale Pădurea Letea este mai pozitivă decât cea a turiștilor care vin
pentru prima oară aici, călătoresc în grupuri restrânse de indivizi și petrec perioade scurte de
timp în apropierea zonei protejate.
Discuțiile libere cu turiștii au relevat informații semnificative care contribuie la o mai
bună înțelegere a atitudinilor și percepțiilor acestora. Rezultatele chestionarului evidențiază
faptul că majoritatea turiștilor au o viziune generală pozitivă în ceea ce privește rezervația însă
atitudinea legată de managementul zonei este total diferită. Motivele nemulțumirilor legate de
gestionarea zonei sunt legate în mare parte de gestionarea deșeurilo r, calitatea scăzută a spațiilor
de cazare din zona rezervației, lipsa punctelor de informare turistică la punctele principale de
acces, calitatea slabă a drumurilor și traseelor.
Două întrebări deschise au fost adresate turiștilor la finalul chestionarul ui, aceștia fiind
rugați să enumere aspectele pozitive și cele negative legate de vizita în Delta Dunării și să
propună modalități de îmbunătățire a gestionării zonei protejate. În ceea ce privește experiențele 050000100000150000200000250000
2012 2013 2014 2015 2016Înnoptări în structurile de primire turistică
Înnoptări în structurile de
primire turistică

49
pozitive, aceștia au fă cut referire la peisaj ele unice și bogăț ia biodiversității, iar ca aspecte
negative au amintit infrastructura și facilitățile de cazare învechite, măsurile de conservare
ineficiente sau inadecvate și lipsa de informare turistică.
La aceste întrebări deschise , unul dintre turiști i români a afirmat: "Ca aspecte pozitive pot
să amintesc peisajele spectaculoase, flora, fauna. Frumusețea vulnerabilă a ecosistemului din
Delta Dunării a făcut din concediul meu o experiență unică. Am avut ocazia să admir în mediul
lor natural păsă ri precum cormorani, berze, șoimi, precum și coloniile de pelicani de lângă satul
Periprava. De asemenea, caii sălbatici fac parte din peisajul local, imagine ce nu îți este dat să
vezi zilnic. Sălbăticia peisajului este accentuată de prezența lianelor și a dunelor de nisip din
rezervația Letea. Acest tablou natural cât și bunătatea locuitorilor asigură o incontestabilă
experiență pozitivă. Neajunsurile și micile neplăceri cu care m -am confruntat în timpul sejurului
sunt legate de personalul necalificat ang ajat în unitățile de cazare. Personalul, deși bine
intenționat, era lipsit de experiență în domeniu. Un turist român consider că poate trece cu
vederea mai ușor acest aspect însă, în cazul străinilor care vizitează zona, poate sa repr ezinte un
aspect extre m de neplă cut. După părerea mea, regiunea ar putea fi mult mai bine protejată prin
campanii de conștientizare și promovare a potențialului natural și turistic al zonei. Activități din
afara zonei protejate, pescuit, creșterea animalelor, pot afecta într -o anumită masură echilibrul
biodiversității."

50
CONCLUZII

Datele colectate până în prezent ne arată faptul că foarte puține cercetări au investigat
ambele puncte de vedere asupra acestei zone protejate. Această cercetare nu numai că confirmă
diferențele dintre rezidenții zonei și turiști dar, de asemenea, ajută l a obținerea unei perspective
asupra amplorii acestora prin identificarea cauzelor, a atitudinilor și a percepțiilor. Rezultatele
acestei lucrări privind nivelurile de cunoaștere și conștientizare, atitudinile și percepțiile cât și
dorința de a plăti pentru a sprijini conservarea în cadrul Rezervației Naturale Pădurea Letea,
evidențiază diferențele semnificative dintre localnici și turiști. Deși atât rezidenții cât și turiștii
par să aibă niveluri de cunoaștere similare cu privire la importanța zonei proteja te, atitudinea lor
generală față de Rezervația Naturală Pădurea Letea este foarte diferită. Turiștii au o atitudine mai
pozitivă și ar fi dispuși să sprijine eforturile de conservare în zonă în comparație cu rezidenții
locali. Chestionarele completate de c ătre turiști relevă un nivel ridicat de informare, cunosc
problemel zonei cât și cadrul legal pentru soluționarea acestora. Atitudinile prezentate cu privire
la zona protejată sunt puternic influențate de conștientizarea individuală a importanței zonei în
conservarea naturii și preocuparea generală a acestora cu privire la problemele de mediu. Deși
ambele categorii interogate sunt conștiente de faptul că principalul scop al zonei este conservarea
naturii, nivelurile de conștientizarea și îngrijorarea sunt s emnificativ diferite pentru localnici și
turiști.
Locuitorii comunei C.A. Rosetti au avantajul de a se afla în imediata vecinătate a
rezervației și astfel au potențialul de a dezvolta o legătură mai puternică cu aceasta decât în cazul
turiștilor, însă ace st lucru nu determină adoptarea unei atitudini pozitive și dorința de a sprijini
conservarea. Restricțiile privind accesul la aria protejată, activitățile agricole, extracția lemnului,
vânătoarea sau alte astfel de activități sunt doar câteva dintre cele mai frecvente surse de
nemulțumire ale comunităților locale aflate în proximitatea ari ei protejate. Deși există diferențe
semnificative între cele două grupuri chestionate în ceea ce privește atitudinile și percepțiile,
aceste puncte de vedere diferite pot genera potențiale beneficii și pot crește eficacitatea în
conservarea zonei.
Dacă este planificat și administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forță
constructivă, aducând beneficii atât ariei protejate cât și comunităților locale. Turismul va fi
binevenit în sau lângă zona protejată dacă respectă caracterul special al acesteia – cum ar fi:
turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural și educațional sau activitatea grupurilor
mici, liniștite – și dacă pagubele și poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea
înfințării ariei protejate și poate duce la o înviorare a comunităților locale din punct de vedere
economic și a culturilor tradiționale.

51
BIBLIOGRAFIE

1. BIRIȘ I.A., DONIȚĂ N., STOICULESCU CR. D., MIHAI A., Aspects from the
contributions of foresters in biodiversity conservation in Romania. În: Bioplatform –
European Platform for Biodiversity , București 2003
2. BORLEA G. F., RADU S., STANA D., Forest biodiversity preservation in Romania ,
Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj 2006
3. COTEȚ PETRE V. , Delta Dunării – geneză și evoluție, “Peuce”, studii și comunicări
de științele naturii, Muzeul Delta Dunării , Tulcea
4. IOJA C. I., PATROESCU M., Rozylowicz, L., Popescu, V. D., Verghelet, M., Zotta,
M. I. & Felciuc, M. (2010). The efficacy of Romania's protected areas network in
conserving biodiversity
5. MARINESCU D., Dreptul Mediului Inconjurator , Sansa Sol, București , Romania
1993
6. NIȚU MARIN , Turismul în Delta Dunării, Editura Sport -Turism, București, 1982
7. PANIGHIANT EUGEN , Delta Dunării și complexul lagunar Razelm , editura Sport
–Turism, București, 1982
8. PETRESCU IOAN GHEORGHE – Delta Dunării – editura „Scrisul Românesc”
Craiova 1967
9. SORAN V., BIRO J., MOLDOVAN O., (2000). Conservation of biodiversity in
Romania. Biodiversity and conservation
*** Fauna din Delta Dunării , Sinteza cercetătorilor de ecologie și biologice din perioada 1961 –
1975,I.C.P.D.D., Tulcea, 1976
*** www.insse.ro
*** www.ddbra.ro
*** www.rosilva.ro
*** www.responseandability.com
*** https://gal -deltadunarii.ro/
*** www.md rap.ro
*** www.info -delta.ro

52
ANEXE

Calcule
1. Calculul mediei de vârstă
Pentru fiecare interval s -a calculat media :
18-27= (18 +19+20+21+22+23+24+25+26+27)/ 10= 22.5
28-40= (28+29+30+31+32+33+34+35+36+37+38+39+40)/ 13= 34
41-55= (41+42+43+44+45+46+47+48+49+50+51+52+53+54+55)/ 15= 48
56-65=(56+57+58+59+60+61+62+63+64+65)/ 10= 60.5

18-27 – 1 respondenți localnici
28-40— 2 respondenți localnici
41-55—4 respondenți localnici
56-65—11 respondenți localnici
Medie vârstă localnici: [(1*22.5) + (2*34) + (4*48) + (11*60.5)] /18= 53 ani

18-27 – 2 respondenți turiști
28-40— 12 respondenți turiști
41-55— 8 respondenți turiști
56-65— 2 respondenți turiști
Medie vârstă turiști: [(2*22.5) + (12*34) + (8*48) + (2*60.5)] /24 = 39,9 ani

53
Titlul chestionarului : Atitudini și percepții ale localnicilor și turiștilor asupra zonei
protejat e Rezervația natural ă Pădurea Letea

Model 1 : în vederea completării de către reziden ții locali comuna C.A. Rosetti

1. Cunoaste ți faptul că î n apropierea comunei dvs există arii naturale strict protejate de
interes european?
a. Nu
b. Da

Dacă da, puteți numii cel pu țin o zonă ? _____________________

2. Cât de bine sunțeti informați asupra restricț iilor din Rezerva ția naturală Pădurea
Letea ?
a. Bine informat
b. Informat
c. Foarte pu țin informat
d. Nu cunosc subiectul/ nu vreau s ă răspund

3. Care credeț i că este scopul principal al Rezerva ției Na ționale P ădurea Letea ?
a. Turism
b. Protejarea naturii/ Conservarea biodiversit ății
c. Nu știu
d. Altele ____________________

4. Crede ți că comunit ățile locale beneficiază î n vreun fel de existen ța acestor zone
protejate?
a. Da
b. Nu

5. Cunoa șteți avantajele de care pute ți beneficia dacă locui ți în Rezerva ția Biosferei
Delta Dun ării? ( Alege ți unul sau mai multe r ăspunsuri)
a. Avantaje economice generate de pl ățile compensatorii
b. Obținerea unor certificate ecologice pentru produsele realizate și vândute în zonă
c. Realizarea și vânzarea unor produse tradi ționale care s ă aibă marcă distinct ă
d. Creșterea v ânzării produselor și serviciilor autohtone prin c reșterea num ărului de
vizitatori (turism ecologic)
e. Nici unul dintre cele de mai sus

54
6. Care crede ți că sunt ac țiunile sau situa țiile care pun în pericol speciile și habitatele din
Pădurea Letea?
a. Pășunat neadecvat
b. Arderea terenurilor/ miri știlor din apropier e
c. Intensificarea turismului necontrolat
d. Braconaj
e. Depozitarea ilegală a deșeurilor
f. Nici unul dintre cele de mai sus

7. Crede ți că stoparea ac țiunilor care pun în pericol speciile și habitatele din cadrul
Biosferei Delta Dun ării ar putea influen ța în mod pozitiv via ța dvs?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu

8. Dețineti un permis de pescuit familial?
a. Nu
b. Da

9. Cunoa șteți care sunt perioadele și zonele de prohibi ție?
a. Nu
b. Da

10. Cunoa șteți speciile în cazul c ărora pescuitul se interzice?
a. Nu
b. Da

Daca da, puteț i numii cel pu țin o specie?____________________

11. Vă rog să indicați importanta urmatoarelor aspecte cu privire la ariile naturale
protejate(1 – nu este important …5 – foarte important):

Cresterea facilitatilor turistice in apropierea/interiorul
Rezervatiei Naturale Padurea Letea 1 2 3 4 5
Conștientizarea importanței Rezervației în conservarea
naturii 1 2 3 4 5
Respectarea regulilor din interiorul rezervatiei 1 2 3 4 5
Preocuparea cu privire la probleme de mediu 1 2 3 4 5

55
12. Vă rog să indicați nivelul de satisfacție cu privire la Rezervația Naturală Pădurea
Letea (1- foarte nemulțumit….5 – foarte mulțumit):

Părerea generală asupra zonei protejate 1 2 3 4 5

13. Ați dori ca pe viitor s ă dezvolta ți o afacere în domeniul turismului?
a. Da
b. Nu

14. Daca da, a ți fi dispus s ă participa ți la un program de preg ătire în vederea practic ării
unui turism sustenabil?
a. Da
b. Nu

15. Ați fost informat în leg ătură cu stimulentele financiare acordate afacerilor mici pilot?
a. Da
b. Nu

16. Cați ani ave ți? _________ ani

17. Sex: a. Feminin b. Masculin

18. Care este nivelul dvs de preg ătire profesional ă?
a. 1-4 clase
b. 4-8 clase
c. 8-12 clase
d. Studii postliceală
e. Studii superioare

19. Care este situa ția dvs familial ă actual ă:
a. Căsătorit cu copii
b. Căsătorit fără copii
c. Necă sătorit
d. Divorț at
e. Văduv

20. Care este principala dvs ocupa ție?___________________( dacă nu lucra ți în prezent
vă rog completa ți fără ocupa ție)

21. Care este, cu aproximație, venitul dvs lunar?
a. Mai puțin de 1300 lei

56
b. Între 1300 lei – 2000 lei
c. Între 2000 lei- 4000 lei
d. Mai mult de 4000 lei

22. Care este principala dvs sursă de informare?
a. Radio
b. Televizor
c. Ziare
d. Discu ții cu cons ătenii
e. Internet
f. Telefon

Intrebare d eschisă
23. Care considerați că sunt cele mai importante beneficii ale existenței rezervației
naturale ?
Vă rugăm descrieți:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………………………………………….. ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………………………… ……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………. ……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………….. ………………………….

24. Ce posibile schimb ări ar putea fi f ăcute pentru a î mbun ătăți, î n general, impactul
Rezervației Naturale Pă durea Letea asupra protec ției naturii și a conserv ării
biodiversit ății?
Vă rugăm descrieți:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
………………………………………………………………………………………………………. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………………………………………….. ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………………………… ……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………… …………………………

Vă mulț umesc pentru timpul și participarea la acest proiect de cercetare

57
Titlul chestionarului :
Atitudini și percepții ale localnicilor și turiștilor asupra zonei protejate a Rezervatiei
naturale Pădurea Letea
Model 2: în vederea completării de către turiști
25. În ce categorie de turiști vă încadrați?
a. Turiști români din județul Tulcea
b. Turiști români din afara județului Tulcea
c. Turiști străini din țările învecinate României
d. Turiști străini din țările Europei Occidentale
e. Turiști străini din țările nespecificate mai sus

26. De câte ori ați vizitat această zonă?
a. Este prima data cand sunt aici
b. De doua ori
c. De mai multe ori

27. Din câte persoane este format grupul cu care călătoriți? ( vă rog să vă includeți și pe
dvs)
a. Mai puțin de 4 persoane
b. Între 5 și 9 persoane
c. Mai mult de 10 persoane

28. Cât de mult timp intenționați să petreceți în zonă?
a. Mai puțin de 2 zile
b. Între 3 și 7 zile
c. Mai mult de 7 zile

29. Cu aproximație, ce sumă considerați că veți cheltuii în timpul șederii ?
a. Mai puțin de 300 lei
b. Între 300 -600 lei
c. Mai mult de 600 lei

30. Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea Deltei Dunarii?
a. Mass -media
b. Agenții de turism și târguri de turism
c. Internet
d. Pliante și cataloage
e. Relatări ale rudelor/ prietenilor
f. Altele ___________________

58

31. Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică Delta Duna rii?
a. Calitatea factorilor de mediu
b. Obiceiurile și tradițiile specifice zonei
c. Frumusețea peisajului
d. Prețurile accesibile în comparație cu alte zone
e. Alte motive_____________________

32. Cunoașteți faptul că în zonă există o rezervație naturală pusă sub ocrotire încă din
anul 1930?
a. Da
b. Nu

33. Care credeți că este scopul principal al desemnarii ca arie protejata a Rezervației
Naturale Pădurea Letea ?
e. Turism
f. Protejarea naturii/ Conservarea biodiversității
g. Nu știu
h. Altele ____________________

34. In momentul de fata considerați că localnicii beneficiază în vreun fel de potențialului
economic si turistic al zonei?
a. Nu, categoric nu
b. Nu, nu chiar
c. Neutru/ Nu știu
d. Da, într -o anumită măsură
e. Da, cu siguranță

35. Considerați că locuitorii din zonă exploatează din punct de vedere economic turiștii?
a. Nu, categoric nu
b. Nu, nu chiar
c. Neutru/ Nu știu
d. Da, într -o anumită măsură
e. Da, cu siguranță

36. Cum puteti descrie experienta, din punct de vedere turistic, dupa vizitarea Rezervației
naturale Pădurea Letea ?
a. Foarte buna
b. Buna
c. Satisfacatoare

59
d. Nesatisfacatoare

37. Ca urmare a vizitei dumneavoastra in Delta Dunarii vă rog să indicați importanta
urmatoarelor aspecte cu privire la ariile naturale protejate(1 – nu este important …5 –
foarte important):

Cresterea facilitatilor turistice in apropierea /interiorul
Rezervatiei Naturale Padurea Letea 1 2 3 4 5
Conștientizarea importanței Rezervației în conservarea
naturii 1 2 3 4 5
Respectarea regulilor din interiorul rezervatiei 1 2 3 4 5
Preocuparea cu privire la probleme de mediu 1 2 3 4 5

38. Ați fi dispus să plătiți o taxă de intrare pentru a sprijinii conservarea rezervației
naturale?
a. Nu
b. Da
Va rog indicați suma (LEI)_____________

39. Dacă raspunsul dvs a fost NU, vă rugăm să justificați răspunsul clasând următoarele
afirmații în funcție de importanța lor (1 – nu este important …5 – foarte important):

Nu îmi permit să plătesc deoarece
excursia a fost prea scumpă
1 2 3 4 5
Nu consider că ar trebui sa contribui
la conservarea naturii
1 2 3 4 5
Autoritățile ar trebui sa investească
1 2 3 4 5

Vizita, în ansambu, nu a fost mulțumitoare
1 2 3 4 5
Altele (specificați)____________ 1 2 3 4 5

40. Dacă răspunsul dvs a fost DA, vă rugăm să justificați răspunsul clasând următoarele
afirmații în funcție de importanța lor (1 – nu este important …5 – foarte important):

60

Pentru a sprijinii activitatile si proiectele de conservarea a
speciilor endemice (flora si fauna locala) 1 2 3 4 5
Pentru a sustine din punct de vedere economic dezvoltarea
activităților de recreere din zonă
1 2 3 4 5
Pentru a asigura viitoarelor generații un mediu curat 1 2 3 4 5
Am fost foarte mulțumit/a de vizită și în felul acesta îmi arăt
aprecierea 1 2 3 4 5
Altele (specificați)_____________ 1 2 3 4 5

41. Câți ani aveți? _________ ani

42. Sex: a. Feminin b. Masculin

43. Care este nivelul dvs de pregătire profesională?
a. 1-4 clase
b. 4-8 clase
c. 8-12 clase
d. Studii postliceală
e. Studii superioare

44. Care este situația dvs familială actuală:
a. Căsătorit cu copii
b. Căsătorit fără copii
c. Necăsătorit
d. Divorțat
e. Văduv

45. Care este principala dvs ocupație?__________________( dacă nu lucrați în prezent
vă rugăm completați fără ocupație)

46. Care este, cu aproximație, venitul dvs lunar?
e. Mai puțin de 1300 lei
f. Între 1300 lei – 2000 lei
g. Între 2000 lei – 4000 lei
h. Mai mult de 4000 lei

61
Întrebare deschisă:
47. Care au fost aspectele pozitive și/sau negative legate de vizita dvs în această zonă?
Vă rugăm descrieți:
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
…………………………………………………………………………………………………. …………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
…………………………………………………………………….. ……………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
………………………………………… ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
……………. …………………………………………………………………………………………………………….. …

48. Ce posibile schimbări ar putea fi făcute pentru a îmbunătății, în general, impactul
Rezervației Naturale Pădurea Letea asupra protecției naturii și a conservării
biodiversității?

Vă rugăm descrieți:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
………………………………………………………………………………………………………. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………………………………………….. ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………………………… ……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
…………………………………………………. ……………………………………………………………………..

Vă mulțumesc pentru timpul și participarea la acest proiect de cercetare