În ceea ce priveste terminologia folosita pentru suferintele coloanei lombare nu exista nici pe departe unanimitate de pareri. Afectarea discului… [610425]

HERNIILE DE DISC LOM BARE
În ceea ce priveste terminologia folosita pentru suferintele coloanei lombare nu exista nici pe
departe unanimitate de pareri. Afectarea discului intervertebral este denumita de unii autori hernie
de disc, iar de altii discopatie. Ultimul termen, cu înteles mai larg, pare mai apropiat de realitatea
anatomo -clinica, deoarece discul nu sufera doar prin herniere, existînd o întreaga patologie discala,
diferita de hernia de disc, care determina suferinte ale coloanei lombare. Pe de alta parte, coloana
lombara trebuie privita ca un tot unitar, care cuprinde pe lînga segmentul vertebro -discal si
tesuturile moi adiacente (muschi, ligamente, fascii), care se pot constitui adesea în sediul unei
suferinte. Probabil din acest motiv, ultimele mo nografii vorbesc despre ceea ce autorii anglo -saxoni
denumesc ” low back pain “.
Suferintele coloanei lombare sînt reprezentate de un grup de afectiuni cu caracteristici clinice care i –
au permis lui De Scze cu mai multi ani în urma sa alcatuiasca o clasifica re pe faze si stadii a asa –
numitei hernii de disc lombare, clasificare care este si astazi de un mare interes practic si pe care o
prezentam în continuare.
FAZA I
Este faza de instabilitate discala cu usoara laxitate a nucleului pulpos în inelul fibros, de terminînd
dureri lombare cronice intermitente, de tip postural. De cele mai multe ori, la încetarea efortului si la
repaus, aceste dureri dispar, pentru a reapare în conditii variate de solicitare a segmentului lombar.
FAZA A II -A
Este faza de leziune a di scului, cu ruperea inelului fibros si cu protruzia postero -centrala a nucleului
pulpos, determinînd un lumbago acut sau supraacut de tip discogen, a carui manifestare clinica se
prezinta astfel:
Subiectiv
• debut brusc
• dureri lombosacrate uni – sau bilaterale
• caracter mecanic
• durerea nu coboara pe membrele inferioare, sau daca o face, nu trece de genunchi
Obiectiv
• deformare lombara cu diminuarea lordozei lombare fiziologice
• adesea fara scolioza

• limitarea dureroasa a flexiei trunchiului (indice Schöber mic)
• semnul Lasscgue pozitiv bilateral
FAZA A III -A
Se mai numeste si faza radiculara si apare prin protruzia postero -laterala a discului herniat, care va
intercepta în calea sa o radacina nervoasa. Din acest motiv simptomatologia va apare unilateral.
Aceasta faza are trei stadii:
STADIUL 1-IRITATIV
Discul herniat ajunge la radacina, pe care doar o atinge, fara a o comprima sau leza în vreun fel. De
aceea în acest stadiu bolnavii acuza durere pe traiectul radacinii, dar fara sa apara semne
neurologice.
Subiectiv
• durere lombo -sacrata unilaterala
• iradiere în membrul inferior de -a lungul unui dermatom (L 5, S1, L4, L3, L2)
• caracter mecanic al durerii, care de obicei este calmata de repaus
Obiectiv
• sindrom vertebral static cu:
– scolioza lombara
– diminuarea lordozei lom bare
– contractura musculara paralombara
• sindrom vertebral dinamic cu:
– indice degete -sol înalt
– indice Schöber mic
– semnul Lasscgue pozitiv de partea afectata
STADIUL 2-COMPRESIV
Materialul herniat ajunge la radacina nervoasa, pe care desi nu o lezeaza , o comprima. Acum se
adauga la simptomatologia deja mentionata paresteziile pe traiectul durerii. La examenul obiectiv
vor apare hipoesteziile pe traiectul unei radacini, diminuarile sau disparitiile unor reflexe
osteotendinoase: reflexul rotulian în afec tarea radacinii L 4 si reflexul achilian în afectarea radacinii
S1.

STADIUL 3-DE ÎNTRERUPERE
În acest stadiu se manifesta, pe lînga semnele si simptomele prezente în stadiul 1 si 2, si semnele
rezultate din sectionarea unor axoni din radacina, sau a întreg ii radacini prin conflictul cu discul
herniat. Pareza, respectiv paralizia care se instaleaza, se obiectiveaza prin prezenta deficitului motor
în neuromiotomul respectiv. Vom constata astfel ca bolnavul nu poate sta pe vîrfuri în paralizia
radacinii S 1, sau ca nu poate sta pe calcîie în paralizia radacinii L 5.
FAZA A IV -A
Este faza modificarilor de tip degenerativ, cu aparitia discartrozei si a artrozei interapofizare, dupa
vîrsta de 40 de ani. Odata cu vîrsta, nucleul pulpos îsi pierde imbibitia normala cu apa, se
ratatineaza si devine friabil. În acelasi timp, inelul fibros sufera si el modificari importante în urma
repetatelor solicitari mecanice la care a fost supus. Acestei faze i se potriveste probabil mai bine
termenul generic de discopatie lombara, s i aceasta datorita multiplelor sale forme de manifestare.
În aceasta faza vom putea întîlni urmatoarele aspecte clinice:
• fara acuze subiective ; 60-70% din subiecti sînt purtatori ai unei discopatii lombare de faza
IV asimptomatice;
• lombalgie cronica , cu no duli de miogeloza si puncte trigger paralombare si parasacrate, a
caror activare are un net caracter psihoemotional si meteorotrop;
• lumbago acut dupa 40 de ani, lumbago de tip musculo -ligamentar, cu pseudo -sciatica
(durere difuza în membrul inferior, fara caracter dermatomal). Simptomatologia apare de
obicei brusc, dupa un efort fizic cu ridicare de greutati, fiind însotita de limitarea mobilitatii
coloanei lombare în special pe înclinatiile laterale, care sînt intens dureroase;
• sciatica prin prinderea rada cinii în procesul degenerativ de la nivelul foramenului. Este asa –
numita ” sciatica a vîrsticului “, cu semnul Lasscgue negativ;
• stenoza de canal vertebral , mult mai putin diagnosticata, se poate manifesta polimorf, de la
simpla lombalgie cu scialalgie pîna la sindromul de coada de cal.

Semne neurologice ale compresiunii radacinilor lombare

Radacina Modificari
senzitive Deficit motor Modificari de
reflexe
L2 Fata anterolaterala a
coapsei Flexorii si adductorii
coapsei Cremasterian,
eventual rotulian
L3 Regiunea rotuliana si
fata interna a gambei Extensorii gambei,
flexorii si adductorii
coapsei Rotulian
L4 Fata interna a gambei
si gleznei Extensorii gambei,
flexorii si adductorii
coapsei Rotulian

L5 Fata externa a
gambei, fata dorsala a
piciorului si hal uce Dorsiflexorii piciorului
si halucelui lipsesc
S1 Fata dorsala a
gambei, marginea
externa a piciorului,
ultimele trei degete Flexorii plantari Achilian

INVESTIGATII PARACLI NICE
EXAMEN RADIOLOGIC
Înca de la bun început trebuie precizat ca radiografia standard de coloana lombara nu furnizeaza
niciun semn direct de hernie de disc. Semnele indirecte clasice sînt descrise în triada Barr :
• rectitudinea coloanei lombare
• scolioza lombara
• pensarea spatiului discal
Date mai multe privind sediul herniei si dimens iunea ei sînt oferite de mielografia cu substanta de
contrast . Aceasta se efectueaza prin introducerea în canalul vertebral a unor substante hidrosolubile
pe baza de iod care vor opacifia conturul canalului. Vom putea observa cum substanta de contrast se
opreste la nivelul la care discul prolabeaza în canal în cazul unei hernii masive, sau cum aceasta
ocoleste nodulul herniar cînd hernia este mai mica. Discul intervertebral afectat poate fi investigat si
direct, prin injectarea chiar în el a substantei de c ontrast. Acest tip de investigatie, mult mai
pretentioasa, poarta numele de discografie .
Tomografia computerizata poate de asemenea lamuri diagnosticul, dar se recurge la ea atunci cînd
se pun probleme de diagnostic diferential în special cu tumori sau met astaze localizate la nivel
lombar.
ELECTROMIOGRAFIE
Acest tip de investigatie se poate dovedi foarte util în herniile de disc asociate cu suferinte
radiculare, atît pentru stabilirea cu certitudine a teritoriului afectat, cît si pentru evaluarea în
dinamic a a progresiei sau regresiei modificarilor fiziopatologice.
Explorarea electromiografica va putea arata un traseu de denervare totala sau partiala, acuta sau
cronica, va putea preciza daca regiunile vecine sînt indemne sau care muschi din miotomul inervat
de radacina comprimata este mai afectat.
OBIECTIVE DE TRATAME NT
1. Combaterea durerii

2. Corectarea dezechilibrelor musculare între agonisti si antagonisti
3. Restabilirea controlului adecvat al miscarii
4. Profilaxia recidivelor
MIJLOACE DE TRATAMEN T
TRATAMENT IGIEN O-POSTURAL
Repaosul absolut se recomanda în suferintele acute, fiind suficiente de obicei 2 -4 zile.
În formele comune se recomanda repaos relativ, pe pat tare, în asa -numitele posturi delordozante:
decubit dorsal sau lateral cu membrele inferioare flectate .
Alimentatia va cuprinde toate principiile alimentare, recomandîndu -se regim hipocaloric la bolnavii
cu plus ponderal.
În cazul folosirii medicatiei antiinflamatorii, se indica regim hiposodat.
TRATAMENT MEDICAMENTO S
În formele simple, nediscale, sînt suf iciente analgezicele obisnuite administrate oral sau intrarectal,
de tipul algocalminului.
Tratamentul medicamentos de baza se face cu antiinflamatorii nesteroidiene (AINS):
-indometacin drg 75 mg/zi sau supozitoare 100 -150 mg/zi
-diclofenac drg sau supozi toare 50 -100 mg/zi
-piroxicam tb sau supozitoare 20 mg/zi
-aspirina 2 -4 g/zi
-fenilbutazona supozitoare 400 -600 mg/zi
-ketoprofen tb 100 -150 mg/zi
Antiinflamatoriile steroidiene (AIS) se recomanda în formele hiperalgice, tinînd cont de
contraindicatii si d e efectele adverse cunoscute la aceasta clasa de medicamente. Ca exemplu de
schema de administrare cu bune rezultate, putem da 30 mg prednison ca doza de atac, doza pe care o
scadem la fiecare doua zile cu 5 mg (o tableta). În acest mod, noi folosim doze r elativ mici într -un
interval scurt de timp, evitînd astfel o mare parte din riscurile pe care le presupune medicatia
cortizonica.
Decontracturantele (diazepam, clorzoxazon, mydocalm, muscalm) se vor folosi cu multa prudenta,
numai la bolnavii spitalizati s au la care se poate controla repausul la pat. Combaterea contracturii
musculare reactive care fixeaza coloana lombara, poate favoriza hernierea discului intervertebral.

Alte clase de medicamente care pot fi folosite: vitaminele din grupul B, tranchilizante le,
antidepresivele, etc.
Pentru infiltratii paravertebrale se vor folosi xilina 0,5 -1% asociata cu produse cortizonice cu efect
prelungit de tipul Diprophosului.
TRATAMENT FIZICAL
Electroterapia
În herniile de disc lombare, electroterapia are doar efect adjuvant, fara a putea înlocui celelalte
forme de tratament.
Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenti electrici în discopatiile lombare sînt:
• antialgic
• antiinflamator
• hiperemiant
• decontracturant
Curentii diadinamici (CDD) au efecte s pectaculoase în lumbago nediscogen, dar efectul lor în
formele discogene este moderat. Se poate prescrie CDD în aplicatii transversale lombare cu
schimbare de polaritate, în formula difazat fix 2’+2’; perioada lunga 2’+2’. În durerile
miofasciale vom presc rie CDD cu polul negativ pe punctul dureros si polul pozitiv proximal,
difazat fix 4’; perioada lunga 4’.
Curentul galvanic este foarte mult folosit în sciatalgii sub forma galvanizarilor simple
longitudinale sau a ionogalvanizarilor cu CaCl 2 cu polul pozi tiv paralombar si polul negativ
pe laba piciorului. În formele cu tulburari de sensibilitate exista risc de arsura locala. Sub
forma bailor galvanice bi -celulare sau 4 -celulare, curentul galvanic este eficient în
suferintele radiculare reziduale sau cînd e xista coafectari de tipul HTA, nevroza, tulburari de
climax, tulburari vasomotorii.
Curentul Träbert , aplicat cu polul negativ pe punctul dureros, are un efect antialgic comparabil cu
al curentilor diadinamici.
Media frecventa sub forma curentilor interfer entiali este mai putin eficienta în acut. Are un bun
efect decontracturant. Se aplica sub forma a doua seturi de electrozi în cruce pe regiunea
lombara, Manual 100 Hz 10’; Spectru 0 -100 Hz 10’.
Ultrasunetul se foloseste în formele subacute sau cronice reci divante, cu suferinte musculo –
tendinoase, miofasciale sau cu manifestari vasculo -vegetative. Se indica ultrasunet cu
hidrocortizon paravertebral lombar 0,4 -0,6 W/cm2, 4-6 minute.

Curentii exponentiali se folosesc pentru stimularea musculaturii total sau pa rtial denervate în
herniile de disc cu deficit motor.
Masajul
În subacut se poate efectua masaj sedativ sacro -fesier si de -a lungul membrului inferior. În formele
hiperalgice se evita folosirea tehnicilor de masaj. Masajul trofic este rezervat formelor cu hipotrofii
si tulburari vasculo -vegetative.
Hidrotermoterapia
Baile simple la 36 -370, baile de plante sau baile la bazin se recomanda în suferintele miofasciale,
spondilogene, în radiculopatiile reziduale.
Aplicatia lombara de parafina este adesea utilizat a dupa depasirea perioadei acute. Înainte de
folosirea sa, se poate testa raspunsul la termoterapie cu o procedura termoterapica mai blînda, cum
este lampa Solux. Aceasta foloseste ca sursa termoterapica radiatiile infrarosii.
Cu aceasta ocazie, atragem at entia asupra riscului pe care îl reprezinta folosirea procedurilor de
termoterapie în herniile de disc recente, cînd edemul perilezional este raspunzator de o mare parte
din simptomatologie. Orice aplicatie de caldura pe regiunea lombara, chiar metodele em pirice, nu va
face decît sa accentueze acest edem perilezional, putînd transforma o hernie de disc perfect curabila
prin metode conservatoare într -o forma compresiva, cu indicatie chirurgicala. Practic, ori de cîte ori
bolnavii acuza durere lombara la tuse si stranut, semnul Lasscgue este pozitiv la valori mici sau
apare durere lombara la flexia coloanei cervicale (semnul Neri), termoterapia trebuie evitata.
Kinetoterapia
Obiectivele kinetoterapiei sînt diferite în functie de stadiul suferintei: acut, subac ut, cronic sau de
remisiune completa.
În stadiul acut se aplica metode de relaxare generala si de relaxare a musculaturii lombare.
În subacut începe adevaratul program de kinetoterapie, cel mai cunoscut fiind programul Williams .
Pe lînga tehnicile de relax are, acum se vor aplica si tehnici de asuplizare a trunchiului inferior.
În stadiul cronic se poate începe si tonifierea musculaturii slabe.
Redam în continuare pe scurt exercitiile care alcatuiesc programul Williams, exercitii care se
executa diferentiat, pe trei faze, în functie de evolutia afectiunii.
FAZA I
Exercitiul 1
Decubit dorsal: se flecteaza si se extind genunchii.

Exercitiul 2
Decubit dorsal: se trage un genunchi cu amîndoua mîinile la piept, încercînd atingerea lui cu
fruntea; se procedeaza apo i la fel cu celalalt.
Exercitiul 3
Ca la exercitiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi.
Exercitiul 4
Decubit dorsal, cu mîinile sub cap: se trage un genunchi la piept cît mai mult, apoi celalalt, apoi
ambii.
Exercitiul 5
Decubit dorsal cu bratele ridicat e pe lînga cap în sus, genunchii flectati la 900, talpile pe pat: se
împinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; se revine, apoi se
repeta.
Exercitiul 6
În sezînd pe scaun, cu genunchii mult departati: se apleaca mult înainte, astfel încît sa atinga cu
mîinile solul de sub scaun; se mentine aceasta pozitie 4 -5 secunde, se revine, apoi se repeta.
• Fiecare exercitiu al fazei I se executa de 3 -5 ori, repetîndu -se de 2 -3 ori pe zi.
• Dupa doua saptamîni, acestor exercitii li s e adauga cele din faza a II -a.
FAZA A II -A
Exercitiul 7
Decubit dorsal, cu genunchii flectati, talpile pe pat: se apleaca ambii genunchi spre dreapta, apoi
spre stînga, pîna ating patul.
Exercitiul 8
Decubit dorsal: calcîiul drept se aseaza pe genunchiul s tîng; se executa o abductie cît mai interna a
soldului drept, pîna se atinge cu genunchiul drept planul patului, apoi se inverseaza.
Exercitiul 9
Decubit dorsal: se ridica alternativ cît mai sus cîte un membru inferior extins.
Exercitiul 10
În ortostatism: genuflexii cu mîinile în sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calcîiele
ramînînd pe sol.

Exercitiul 11
Pozitia de “cavaler servant”, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 900, sprijin si pe sol cu mîinile: se
întinde genunchiul de sprijin, executînd si o balansare care trebuie sa întinda psoas -iliacul.
• În aceasta perioada se fac si exercitii din atîrnat: cu fata sau cu spatele la spalier, ridicare de
genunchi la piept, rotare genunchi stînga -dreapta, bascularea membrelor inferioare, cifozar i
lombare cu picioarele pe o bara.
FAZA A III -A
Exercitiul 12
Decubit dorsal, genunchii flectati la 900, talpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contracta
abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; treptat se executa aceleasi miscari lombare si al e
bazinului, dar cu genunchii tot mai putin flectati, pîna ajung sa fie complet întinsi.
Exercitiul 13
În ortostatism, la perete, taloanele la 25 -30 cm de acesta: se aplica sacrul si lomba aplatizate pe
perete; se apropie treptat calcîiele de perete, menti nînd contactul lombei cu acesta.
Exercitiul 14
Decubit dorsal: se executa bicicleta cu bazinul mult basculat.

În stadiul de remisiune completa, programul de kinetoterapie urmareste prevenirea recidivelor,
urmarind constientizarea pozitiei corecte a coloan ei lombare si bazinului, ca si însusirea unor
metode de ”înzavorîre“ a coloanei lombare în timpul efortului fizic, în special cu ridicare de
greutati.
Tratamentul chirurgical
Principala interventie operatorie la care se recurge în hernia de disc lombara e ste laminectomia
decompresiva, care are urmatoarele indicatii:
• dureri persistente, necalmate de repaos sau analgetice
• aparitia unui deficit motor
• agravarea unui deficit motor
• aparitia unui sindrom de coada de cal
• recidivele frecvente
Stari postlaminectomie
a) sechele radiculare:
• radiculalgii restante cu parestezii distale

• pareze sau paralizii radiculare
• sindroame de coada de cal
b) stari dureroase lombosacrofesiere cu redori vertebrale si retractii musculo -fasciale.
c) endomiogeloze lombosacrofesiere cu pun cte trigger sau pseudosciatica
d) psihizarea durerii
Tratamentul balnear
Curele balneare pot fi recomandate înca de la sfîrsitul perioadei subacute, cînd au rolul de a
continua tratamentul început în spital cu amplificarea metodelor de hidrotermoterapie s i
kinetoterapie.
Rolul esential al curelor balneare este acela de prevenire a recidivelor. În acest sens se recomanda 1 –
2 cure balneare pe an în statiuni în care este posibila hidrokinetoterapia în bazine cu apa termala,
alaturi de aplicatia de namol, folo sirea factorilor contrastanti de calire, etc.
Statiunile recomandate în discopatiile lombare sînt: Baile Herculane, Baile Felix, Techirghiol,
Mangalia, Eforie -Nord, Amara, Pucioasa, etc.