ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME DE HECTOR MALOT 1 [621142]

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 1
Obișteoiu Maria Alexandra

UNIVERSITATEA ,,EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
Programul de studii PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR
ȘI PREȘCOLAR

Lucrare
ADMISĂ/RESPINSĂ

ÎN CĂUTAREA FERI CIRII ÎN ROMANUL
,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT

Coordonator științific,
Lector univ. dr. Vișan Alina

Absolvent: [anonimizat]
2018

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 2
Obișteoiu Maria Alexandra

UNIVERSITATEA ,,EFTIMIE MURGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL

Declarație de asumare a răspunderii

Subsemnatul/a………………………………………………………………………
Absolvent: [anonimizat] ,,Eftimie Murgu” din Reșița, declar că
lucrarea de licență este elaborată exclusiv de mine, pe baza efortului personal de documentare,
cercetare, proiectare și redactare În cadrul lucrării precizez sursa t uturor ideilor, datelor și
formulărilor care nu îmi aparțin, conform normelor de citare a surselor.
Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la
metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din c are le -am obținut sunt adevărate.
Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și
este sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoștință
conținutul Art. 7 și Art. 9 (licență/dip lomă/20 (master) din Metodologia de organizare și
desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor de licență și master la Universitatea ,,Eftimie
Murgu” din Reșița promoțiile 2018.

Data: Semnătura : ………………
…………

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 3
Obișteoiu Maria Alexandra

CUPRINS

INTRODUCERE…………………… ………………………………………………………. 5-8
CAPITOLUL I
Fericirea – perspectivă filosofico -pedagogică
1.1. Fericirea – ideal și scop al ființei umane… ………………………………………….. ….. 9-14
1.2. Familia și școala primară – primele niveluri paideutice în formarea valențelor
educogene ale copil ului…………………………………………………………………. …..14-29
1.3 Fericirea – scop al educației în etapa copilăriei…………………………………… ….29-33
CAPITOLUL II
Literatura pentru copii – modele, caracte re, comportamente……………………….. …..34-38
CAPITOLUL III
În căutarea fericirii în romanul ,,Singur pe lume” de Hector Malot
3.1. Hector Malot – fișă bio grafică……………………………………………… ……. ……39-42
3.2. Rémi – copil pierdut, cop il regăsit ……………………… ………………………. ……42-53
3.3. ,,Singur pe lume” – romanul căutării și inițierii ……………………………….. …….53-59
CAPITOLUL IV
4.1 Predarea și discutarea lecției „ Singur pe lume” de Hector Malot, clasa a IVa …………..60-61
4.2 Studiu privind efectele și urmările parcurgerii unei lecturi pentru copii, în dezvoltarea
imaginației, creativității și personalității elevilor. ………………………………………………………61-62
4.3 TEST DE EVALUARE ………………………………………………………………………………………62-70

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 4
Obișteoiu Maria Alexandra

CONCLUZII… ………………………………………………………………………….. ….71-74
Anexe……………………………………………………………………………………. ……75-80
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………… …..81-82

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 5
Obișteoiu Maria Alexandra

INTRODUCERE

Cuvinte cheie: fericire, marginalizare, discriminare, , familie, educație.
Lucrarea denumită ,,În căutarea fericirii în romanul Singur pe lume de
Hector Malot” este prin excelen ță o lucrare destinată literaturii pentru copii, având
o puternică latură psiho -pedagogică și filosofică privind dinamica vieții din etapa
copilăriei primare până în etapa primei tinereți. Motivația alegerii acestui subiect a
pornit de la faptul că, primor dial, am un atașament empatic special față de copii, că
efectiv lucrez în mediul preșcolar și, nu în ultimul rând, curiozitatea decriptării
semnificațiilor hermeneutice a romanului realist, în mod cert capodopera operei
romancierului Hector Malot, mai ales că în critica literară românească nu există
preocupări speciale legate de acest subiect. În acest sens, structurarea și elaborarea
lucrării propriu -zise am realizat -o pornind de la lucrări generale sau speciale, mai
vechi și mai noi, privind tratarea fiec ărui capitol în parte, precum și traducerea
unor texte critice din spațiul publicistic francez privind romanul realist de secol
XIX. Metodele și procedeele pedagogice utilizate în elaborarea lucrării au fost în
esență studiul de caz, interpretarea de text, procedeul comparativ al modelelor,
analiza introspectivă a personajelor.
Întreg parcursul problematicii urmărită în această lucrare l -am structurat pe
trei mari capitole, la rândul lor, capitolele 1 și 3 le -am defalcat în câte trei
subcapitole, fiecare d intre ele elucidând una sau mai multe probleme concrete.
Capitolul I, intitulat ,,Fericirea – perspectivă filosofico -pedagogică” reprezintă un

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 6
Obișteoiu Maria Alexandra

excurs în istoria filosofiei grecești până în perioada modernă a lui Imm. Kant, în
care am abordat conceptul de f ericire, atât în calitate de drept natural și divin al
omului, cât și ca scop al vieții și al existenței umane, ca ideal de viață, dar și ca
proces continuu de realizare prin voință -libertate -adevăr -credință, altfel spus,
fericirea ca un cumul continuu de realizări și stări de beatitudine ale omului. Astfel,
am trecut în revistă corelația fericirii cu moralitatea, respectiv cu valorile supreme
de bine și rău moral, situație oglindită prin texte relevante din gândirea greacă a
Școlii hedoniste (Epicur, Sapho , Aristip), a Școlii eudaimoniste (Socrate, Platon,
Aristotel), după care m -am oprit asupra problemei fericirii în gândirea kantiană,
evidențiind corelația dintre datorie morală și dobândirea fericirii, adică dintre etica
deontologică a respectării regulil or morale și scopul vieții, adică atingerea fericirii;
în epoca modernă m -am oprit succint asupra corelației dintre plăcere și fericire,
respectiv dintre natura activităților umane utile și dobândirea stărilor de beatitudine
ale omului, idei formulate de J ohn Stuart Mill; în fine, ultimul aspect al acestui
subcapitol s -a concentrat pe problema fericirii ca ideal al mântuirii în textele sacre
ale Noului Testament.
În cel de -al doilea subcapitol, ,,Familia și școala primară – primele niveluri
paideutice în f ormarea valențelor educogene ale copilului”, am prezentat într -o
formă mult mai largă ideile pedagogice majore privind dobândirea socializării
primare, de bază ale copilului, în cadrul familiei și a învățământului primar,
traversând în acest scop întreaga istorie a pedagogiei din antichitatea greacă până
în primele decenii ale secolului XX. În acest caz am surprins evoluția ideilor
pedagogice de la stadiul incipient de formulare a unor principii universal valabile
în procesul de instruire și educație, până la idei și teorii pedagogice aplicate,
subliniind teza conform căreia doar prin educație omul poate acumula stări și

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 7
Obișteoiu Maria Alexandra

conținuturi de fericire autentice, până la dobândirea înțelepciunii (am avut în
vedere educația ateniană și spartană din antichitate, conce pția pedagogică privind
educația în familie și școală la Socrate, Platon, Aristotel, Epicur, Quintilianus,
Erasmus, Comenius, Rousseau, Pestalozzi și Maria Montessori). În subcapitolul al
treilea, ,,Fericirea – scop al educației în etapa copilăriei” am abo rdat problematica
fericirii printr -o abordare comparativă între percepția fericirii la vârsta copilăriei și
percepția fericirii la vârsta maturității scoțând în evidență faptul că doar prin
educație continuă și autoeducație omul poate acumula succesiv stăr i tot mai
profunde și mai intense de fericire, odată cu înaintarea în vârstă, că doar prin
învățare -cunoaștere -reflexie și experiență de viață omul atinge fericirea ca
înțelegere și înțelepciune asupra interpretării lumii.
Capitolul al II -lea, ,,Literatur a pentru copii – modele, caractere,
comportamente” reprezintă un capitol de sine -stătător, în care am trecut în revistă
cele mai cunoscute romane pentru copii și nu numai, toate care au ca tematică
problematica marginalizării și excluziunii sociale a copil ului abandonat, o abordare
de tip realist a unei lumi dezumanizate și imorale din perioada industrializării până
la sfârșitul secolului XIX. În acest sens am schițat câteva portrete și modele de
copil -erou din creația romancierilor Charles Dickens, Victor Hugo, Alphonse
Daudet și Hector Malot. În fapt, am zăbovit asupra prezentării liniilor caracteriale
și comportamentale a fiecărui personaj copil din aceste romane, subliniind pe de o
parte atitudinea acestor minori față de lumea adulților, iar pe de altă p arte percepția
adulților asupra acestor ființe minore vulnerabile. Din analiza introspectivă a
textelor rezultă atitudinea fie de empatizare a autorilor cu soarta personajelor, iar
pe de altă parte dorința de schimbare a lumii prin eliminarea oricăror form e de

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 8
Obișteoiu Maria Alexandra

discriminare, precum și revolta ,,sclavilor” prin integrare în colectivitate față de
nedreptățile societății în care trăiau (vezi cazul Gavroche).
Capitolul al III -lea, l -am structurat pe trei subcapitole, fiecare dintre ele
urmărind analiza în profun zime a subiectului temei de licență. În primul subcapitol,
,,Hector Malot – fișă biografică”, am realizat o schiță biografică asupra vieții și
operei romancierului francez, evidențiind într -o anume măsură atractivitatea
specială a autorului față de copiii orfani sau abandonați, apoi colaborările acestuia
cu editoriale și personalități culturale franceze din epocă, precum și o schițare
lapidară asupra celor mai importante romane publicate de -a lungul vieții. În
subcapitolul al doilea, ,,Rémi – copil pierdut, copil regăsit”, m -am străduit să
schițez portretul personajului central al romanului ,,Singur pe lume”, atât printr -o
prezentare a trăsăturilor sale caracteriale, temperamentale, psiho -afective și sociale,
native și dobândite până la maturitate, dar și pr intr-o comparație portretistică cu
alte modele de personaje din romanele copilăriei (Gavroche, Cosette, Romain,
Oliver Twist). În ultimul subcapitol, ,, Singur pe lume – romanul căutării și al
inițierii”, am zăbovit asupra prezentării conținutului romanului , insistând mai mult
asupra momentelor și întâmplărilor majore din viața personajului central, Rémi,
dar și a prietenilor săi, a ,,părinților săi adoptivi” (fam. Barberin, Vitalis). De
asemenea, am insistat asupra peregrinajului în spațiul francez și engle z, sugerând
ideea libertății și a voinței de fier de a -și descoperi mama naturală, precum și teza
inițierii personajului prin educație și autoeducație, traversând mai multe medii
sociale, câteva profesii și meserii, până la atingerea fericirii, respectiv d escoperirea
familiei și întemeierea propriei familii la maturitate.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 9
Obișteoiu Maria Alexandra

CAPITOLUL I
FERICIREA – PERSPECTIVĂ FILOSOFICO –
PEDAGOGICĂ
1.1.Fericirea – ideal și scop al ființei umane
De-a lungul istoriei filosofiei și a istoriei pedagogiei, p roblematica fericirii a
fost strâns legată de valorile centrale ale moralei, respectiv binele și răul moral,
precum și de idealul educațional specific fiecărei epoci, aceasta în măsura în care
fericirea a fost tratată ca mijloc și nu ca scop în sine. Așa d e pildă, în antichitatea
greacă, clasică și elenistică, filosofii și pedagogii care au încercat să dea răspuns la
interogația privind scopul suprem al vieții, au considerat că în general fericirea este
scopul tuturor acțiunilor umane, însă mijloacele de a o atinge au fost formulate
diferit: unii au considerat că prin practicarea plăcerii omul poate cunoaște fericirea,
iar alții au identificat fericirea cu dobândirea înțelepciunii. Altfel spus, acele
acțiuni care au ca scop atingerea fericirii și care consta u în practicarea plăcerii sau
căutarea înțelepciunii sunt strâns legate de binele moral, celelalte acțiuni opuse
fiind identificate cu răul moral. Pentru eticile hedoniste (,,hedone”, în greaca veche
înseamnă plăcere), absența durerii din corp și a suferin ței din suflet reprezintă
împlinirea stării maxime de fericire. Dimpotrivă, eticile eudaimoniste
(,,eudaimonia”, în greaca veche înseamnă fericire) teoretizează căutarea rațională
guvernată de intelect, ca fiind mijlocul privilegiat de realizare a fericiri i. Aristotel
consideră că fericirea este scopul pe care omul îl dorește în sine și în funcție de
care omul își formulează dorințe particulare de dobândire a altor bunuri. Altfel

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 10
Obișteoiu Maria Alexandra

spus, etica eudaimonistă este una teleologică, respectiv una ce justifică și e xplică
valorile prin raportare la scopul ultim. În acest sens, fericirea, definită ca activitate
ce împlinește natura rațională a omului, depășește statutul plăcerii (scop pentru
ființele inferioare) și pe cel al bogăției (care este un mijloc și nu un scop ). Fericirea
ca scop în sine actualizează permanent natura rațională a omului, de ființă care
acționează fiind condusă de rațiunea practică: ,,Rezultă deci că desăvârșit în mod
absolut este scopul urmărit întotdeauna pentru sine și niciodată pentru altceva . Un
asemenea scop pare să fie fericirea: pe ea o dorim întotdeauna pentru sine și
niciodată pentru altceva; pe când onoarea, plăcerea, inteligența și orice virtute le
dorim atât pentru sine (căci, chiar dacă n -ar duce la nimic, noi tot am simți un
impuls pentru toate acestea), cât și de dragul fericirii, pe care credem că, prin
intermediul lor, am putea -o atinge (…). Expunerea noastră concordă deci și cu
afirmația că fericirea constă în virtute în general sau într -o anumită virtute; căci
fericirii îi este proprie activitatea sufletului conformă cu virtutea.”1 Etica hedonistă
fundamentată inițial de Aristip și Sapho și continuată mai apoi de Epicur identifica
fericirea cu stările de bine, de plăcere și de beatitudine, respectiv tot ceea ce îi
procură omului stări interioare pozitive, trăiri intense, dar profunde, unice și
irepetabile ca formă de manifestare, motiv pentru care asemenea școală de gândire
conexa fericirea de curgerea ireversibilă a timpului, astfel încât formula maxima
,,Carpe Diem” (,,Trăiește clipa”). În schimb, în epoca elenistică, Epicur asimila
fericirea cu atingerea stărilor superioare de plăcere, respectiv plăcerile raționale,
mult mai durabile în timp, însă de un trăirism mai puțin intens. În acest caz, în
înțelegerea școlii epicureice și stoice, atingerea fericirii reprezintă un proces
continuu, prin care omul se înalță promovând atitudini de detașare, asceză și

1 . Aristotel, Etica nicomahică, EDP, București, 1988, p. 61.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 11
Obișteoiu Maria Alexandra

renunțare la plăcerile carnale, caz în care fericirea este echivalentă cu ataraxia
(ataraxis, în greaca veche înseamnă detașare și neimplicare în lucrurile lumești,
efemere). 2
În epoca modernă, Immanuel Kant reia problematica fericirii, dar într -o
manieră deontologică, în sensul că acțiunile umane trebuie să se subordoneze unor
forme și legi universale și necesare în care orice ac țiune, indiferent de conținut, are
valoare morală. Astfel, etica deontologică apreciază că o acțiune, indiferent de ceea
ce urmărește să realizeze, are valoare morală, este o acțiune bună, dacă este
guvernată de anumite principii normative, care -i asigură necesitatea și
universalitatea; asemenea principii universal valabile reprezintă mijloace certe
pentru atingerea fericirii ca scop ultim sau ca ideal, fapt pentru care Kant formula
următoarea maximă: ,,Cerul cu stele deasupra mea și legea morală în mine (c eea ce
semnifică armonia dintre viața morală și perfecțiunea celestă, divină).”3 Conceptul
central de fericire este înlocuit de Kant cu cel de datorie, prin care nu ni se
precizează un anume conținut (a fi virtuos, a fi curajos, a fi omenos etc.), și dator ia
caracterizează orice acțiune îndeplinită în mod necesar din respect pentru lege;
legea nu este determinată de vreo instanță superioară, ci ea aparține ca principiu
propriei voințe a fiecărui individ. Voința își formulează sieși anumite maxime,
cărora să li se supună acțiuni izvorâte din voință, aspect care semnifică tocmai
autonomia voinței. Mai mult, pentru ca maximele (să nu minți, să nu furi, să nu
ucizi…) să nu devină particulare, adaptate doar unei situații, ele trebuie considerate
ca valabile doar în măsura în care pot fi adoptate de întreaga umanitate ca legi
universale. Maximele moralei creștine devin astfel imperative categorice, așa încât

2 . Ernest, Stere, Filosofia greacă și elenistică în texte și studii, Editura Junimea, Iași, 1980 , p. 112.

3 . Immanuel Kant, Critica rațiunii practice, Editura IRI, București, 1995, p. 104.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 12
Obișteoiu Maria Alexandra

o acțiune oarecare a unui om poate deveni oricând o acțiune universală a
umanității: ,,Nu este deci decât un singur imperativ categoric, și anume acesta:
acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să
devină o lege universală. Voința bună nu este bună numai prin ceea ce produce și
efectuează, nu prin capacitatea ei pentru realiza rea unui scop oarecare ce și -l
propune, ci este prin voliție, adică este bună în sine…principiul voliției, în virtutea
căruia a fost împlinită acțiunea, fără a ține seama de niciunul dintre obiectele
râvnirii.”4 Tot în direcția eticilor hedoniste, pentru c are scopul cel mai înalt al vieții
care circumscrie sfera acțiunilor dezirabile este plăcerea, se înscrie și teoria lui
John Stuart Mill; plăcerea și absența durerii, ca scopuri exterioare acțiunii,
funcționează asemenea unor reguli prin care se determină domeniul moralității. În
acest caz, afirma Mill, moralitatea și fericirea aparțin strict acțiunilor corecte în
măsura în care conduc către atingerea idealului fericirii. Acțiunile ca atare nu mai
au valoare în sine, singura sursă de valoare morală fiind pl ăcerea. Fericirea este
sinonimă cu utilitatea, respectiv cu tot ceea ce este bun și util omului și care
conferă semnificație morală actelor umane. Pentru ca indivizii să coexiste
armonios într -o societate în care fiecare caută plăcerea, doctrina utilitaris tă fixează
un spațiu de libertate fiecărui individ; în acest spațiu nu se justifică imixtiunea
celorlalți sau a statului, în sfera libertății individuale omul fiind capabil să -și
urmărească realizarea fericirii: ,,Marea majoritate a acțiunilor bune nu sunt
intenționate pentru folosul lumii, ci pentru folosul indivizilor, din care se compune
și binele lumii. Concepția care acceptă ca fundament al moralei Utilitatea sau
Principiul Celei Mai Mari Fericiri susține că acțiunile sunt corecte în măsura în

4. Ibidem, pp. 121 -122.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 13
Obișteoiu Maria Alexandra

care tin d să producă fericirea. Prin fericire se înțelege absența durerii; prin
nefericire, durerea și privarea de plăcere.”5
Problematica fericirii apare prezentată și în Sfânta Scriptură, mai exact atât
în Vechiul cât și în Noul Testament, dar de data aceasta c a ideal al mântuirii
pământeanului și speranța dobândirii fericirii din grădinile Edenului. Etica creștină
rămâne esențial o etică a iubirii față de Dumnezeu și de semenii noștri. Deoarece
iubirea a fost insuflată omului de către Dumnezeu, manifestarea dra gostei față de
semenii noștri este o revelare a naturii divine; iubirea față de Creator și față de
semeni este sinonimă cu pierderea de sine în dăruirea totală față de divinitate.
Iubirea creștină nu presupune reciprocitate, ci doar dorința de comuniune cu
Dumnezeu prin iubirea semenilor noștri. Acestei etici a iubirii, propovăduită de
Hristos în Noul Testament, i se adaugă o etică a sancțiunilor: motivația pentru o
acțiune dreaptă, virtuoasă este salvarea de pedeapsa eternă asupra sufletului. Pentru
a dobâ ndi pacea sufletului după moarte, creștinul trebuie să respecte legile
profeților, legile Vechiului Testament. Astfel, orice act virtuos este răsplătit prin
asigurarea fericirii eterne: ,,22:36 Învățătorule, care poruncă este mai mare în lege?
37. Iar El i-a răspuns: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu
tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.
38. Aceasta este marea și cea dintâi poruncă.
39. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
40. În aceste do uă porunci se cuprind toată legea și prorocia.”6

5 . John Stuart Mill, Ulilitarismul, Editura Alternative, București, 1994, p. 92.
6 . Noul Testament – Sfânta Evanghelie după Matei, p. 112.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 14
Obișteoiu Maria Alexandra

Textul biblic indică și inspiră teza iubirii necondiționate față de semeni și
față de divinitate, deoarece dragostea este un dar oferit omului prin grația divină.
Într-un alt text evanghelic, supremația drag ostei de inspirație divină față de toate
celelalte valori umane pare evidentă. Apostolul Pavel considera că pentru un
creștin adevărat, viața sa personală în lumea mundană trebuie să fie cârmuită de
trei valori fundamentale – credința, nădejdea/speranța și dragostea – însă cea mai
importantă dintre ele rămâne dragostea care, permanent cultivată, îi procură omului
cele mai mari reușite, o viață morală și șansa unei mântuiri:
,,13:2 Și de -aș avea darul prorociei și tainele toate le -aș cunoaște și orice
știință, și de -aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic
nu sunt.
Și de-aș împărți toată avuția mea și de -aș da trupul meu ca să fie ars, iar
dragoste nu am, nimic nu -mi folosește.
Dragostea îndelung rabdă: dragostea este bine -voitoare, dragostea nu
pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește.
Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea, dragostea. Iar mai mare
dintre acestea este dragostea.”7
1.2. Familia și școala primară – primele niveluri paideutice în formarea
valențelor educ ogene ale copilului
În plan european, formarea valențelor educogene prin demersuri paideutice
în familie și școala elementară a avut în vedere natura idealului educațional în
fiecare etapă istorică, nivelul de instruire al părinților și pedagogilor, concep ția

7 . Idem – Epistola I către Corinteni a Sf. Apostol Pavel.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 15
Obișteoiu Maria Alexandra

filosofică generală despre viață și lume din fiecare timp istoric, nivelul general de
dezvoltare economică și culturală în fiecare societate etc. În acest subcapitol vom
oferi un succint excurs istoric asupra celor mai importante concepții filosofico –
pedagogice legate de educația primară a copilului, în sensul dobândirii virtuții și
fericirii.8
Primele informații cu privire la educația copilului în antichitatea europeană
sunt cele referitoare la situația din Sparta și Atena. Sistemele educative în cele
două polisuri grecești erau diametral opuse. În statul spartan, copilul aparținea
familiei numai până la vârsta de șapte ani, după care rămânea la dispoziția/discreția
statului până la vârsta de 60 de ani. Educația copilului spartan consta în exerciții
fizice și antrenament militar, prin care se urmărea formarea spiritului de disciplină
desăvârșită a copilului, de supunere oarbă, precum și capacitatea de a suporta cele
mai absurde privațiuni fizice și psihice (antrenament complet gol, alimentație
minimală, odihnă pe o saltea de trestie și biciuiri repetate pentru formarea
deprinderii de a suporta durerea). O instrucție intelectuală minimală se realiza prin
scris-cititul minimal, prin câteva noțiuni elementare de aritmetică și de cântece
militare, printr -o viață permanentă de cazarmă care favoriza practica curentă a
pederastiei. Cu totul diferită era educația copiilor la Atena. Tată dispunea de
educația copiilor până la vârsta de 18 ani, iar mamele, secondate adesea de sclavele
casei, se îngrijeau de creșterea lor. Până la vârsta de 7 ani educația se realiza în
sânul familiei, iar de acolo se continua prin intermediul școlii elementare. La
Atena, legile prevedeau obligația statului de a facilita instruirea copiilor ca o
problemă esențială civică. Locul de desfă șurare a actului didactic era locuința

8 . Mihai Vișan, Daniel Crecan, Educație și învățământ. Repere filosofico -pedagogice, Editura Mirton, Timișoara,
2012 , pp. 161 -162.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 16
Obișteoiu Maria Alexandra

pedagogului sau sub porticele orașului, unde copiii dobândeau noțiuni de scris –
citit, de aritmetică și de muzică, durata procesului de învățământ fiind de 5 până la
7 ani. După vârsta de 14 ani, în tabla de materii a școlarului educația fizică deținea
locul precumpănitor. În cadrul programei școlare a copilului, locul principal îl
dețineau poeții Solon, Hesiod și Homer, deoarece aceștia puteau influența formarea
morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale și instrumentale (lira,
harpa sau flautul) dezvolta la copii simțul autocontrolului, al moderației, al măsurii
și al participării la viața socială: ,,Dascălii, după ce i -au învățat literele și sunt în
stare să înțeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească în bănci poemele poeților buni
și îi silesc să le învețe pe de rost, căci ele sunt multe sfaturi bune, multe deslușiri,
îndemnuri și elogii ale oamenilor de ispravă din trecut, astfel încât copilul silitor
să-i imite și să se străduiască să devină asemenea lor.”9
În perioada sofistă, celebrul profesor de retorică Isocrate (436 -338 î. Hr.)
susținea că geometria, astronomia sau științele naturale n -au nicio valoare
educativă asupra copilului, deoarece nu -i influențează viața practică, socială și nic i
destinul acestuia. Doar studiul filosofiei are prin excelență acest caracter practic,
deoarece oferă pregătirea și capacitatea de a judeca corect și de a -i conduce pe
ceilalți. Această formă de educație era rezervată doar băieților, fetele beneficiind
doar de o educație minimală, exclusiv în familie, unde se învățau deprinderi de
activități casnice, de tors și de țesut. Mult mai târziu, în perioada elenistică, fetele
vor dobândi un acces mai mare la instrucție și cultură.10
Analiza aspectelor de gândire p edagogică antică greco -romană le -a permis
cercetătorilor să conchidă că primele referiri asupra educației și învățământului

9 . Platon, ,,Protagoras”, în Opere complete, vol. I, Humanitas, București, 2001, p. 325.
10 . M. Vișan,D. Crecan, Educație și învățământ. Repere filosofico -pedagogice, Editura Mirton, Timișoara, 2012, p.
11.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 17
Obișteoiu Maria Alexandra

propriu -zis, în cadrul căruia cel care învață este pus să gândească, aparțin lui
Socrate (469 -399 î. Hr.). În înțelegerea acestuia, răul și suferința provin
întotdeauna doar din necunoaștere și ignoranță, din absența virtuții, cea din urmă
trebuind să fie de fapt cea dintâi calitate în dobândirea fericirii. Miezul
preocupărilor sale era omul virtuos, iar atingerea acestei calități era condiționată
nemijlocit de cunoașterea binelui; binele era considerat o latură înnăscută a omului,
cunoașterea lui însemnând cunoașterea de sine sau autocunoașterea permanentă:
,,A te cunoaște pe tine însuți este începutul înțelepciunii și cea mai mare
înțelepciune în fața căreia toate celelalte trebuie să stea în urmă.”11 Părintele, ca și
educatorul, trebuie să fie o persoană deosebită, înzestrată cu calități speciale, apt
să-l conștientizeze pe copil de capacitățile sale de care dispune în vederea
descoper irii de noi adevăruri, dar și de efortul propriu de reflecție, pe care urmează
să-l depună pentru a materializa acest demers. Urmarea firească a unei asemenea
concepții referitoare la cunoaștere și educație era că virtutea, fiind știință, putea fi
învățată , deoarece era suficient a cunoaște binele pentru a -l săvârși: ,,Nimic nu este
rău cu bună știință; omul rău este ignorantul, omul bun este înțeleptul.”12
Platon (427 -343 î. Hr.) a continuat demersurile despre educație ale lui
Socrate, fiind fondatorul unei instituții de învățământ, Akademia, creată în anul
388 î. de Hr. În cadrul acestei instituții școlare, Platon a fost preocupat de educarea
și instruirea practică a copiilor și tinerilor. Scopul suprem al întregii sale concepții
filosofico -pedagogice const a în promovarea unor valori fundamentale, precum
binele, frumosul și justul. Platon era convins chiar de armonizarea acestor trei
valori supreme, deoarece între ele se manifestă o legătură intrinsecă: justul este bun
și frumos, binele e liber de contradicț ii, frumosul și justul au aceeași calitate.

11 . Platon, op. cit., p. 183.
12 . Ibidem, p. 194.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 18
Obișteoiu Maria Alexandra

,,Kalokagathia” rezulta din combinarea a două noțiuni, respectiv kalos -frumos și
agathos -bun, Kalokagathia devenind astfel scopul suprem al educației, idealul
educațional al epocii, respectiv formarea unui om fru mos și bun prin cunoașterea
adevărului.13 Platon apare în istoria pedagogiei drept primul gânditor preocupat de
educarea copiilor de vârstă preșcolară (3 -6 ani), sarcină ce revenea exclusiv
familiei; în această etapă de vârstă, jocul era considerat drept pr incipalul mijloc de
educație, prin intermediul căruia se cultivau aptitudinile curajului și inițiativei.
Alături de joc, un rol special urma să revină povestirii, cântului și gimnasticii. De
la 7 ani, copilul trebuia să parcurgă așa -numita școală de gramat ică, unde studia
scrisul -cititul -socotitul și gramatica, perioada acestei formări educative
continuându -se până la 12 ani. Urma o nouă etapă de școlarizare, cea între 12 -16
ani, destinată școlii de gimnastică (palestra), după care demersul educativ se
continua între 16 -18 ani, etapă de vârstă în care se studia aritmetica, astronomia și
geometria, între 18 -20 de ani, tinerii urmau școala de efebi, în care educația era
orientată prioritar spre activități practic -utilitare sau cu profil militar; cei deosebit
de dotați intelectual, continuau să studieze chiar până la 35 de ani, preocupările
predominante fiind pe tărâmul filosofiei și moralei.14
Aristotel (384 -322 î. Hr.), figura enciclopedică a antichității grecești, s -a
remarcat de la început în domeniul educaț iei. Una dintre lucrările sale de tinerețe,
,,Despre educație”, anunța profilul pedagogic al preocupărilor sale, fiind și
fondatorul unei instituții școlare -filosofice, Lyceu, denumire rămasă până astăzi
pentru instituțiile școlare medii. Scopul educației, în optica acestui gânditor, consta
în dobândirea virtuții, deoarece numai un om virtuos reușește să -și subordoneze

13 . Ibidem, p. 214.
14 . Platon , op. cit., pp. 68 -76

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 19
Obișteoiu Maria Alexandra

,,sufletul vegetativ” și cel ,,animal” sufletului ,,rațional”. Familiei îi revenea rolul
de a-l educa pe copil în ceea ce se numește sociali zarea primară până la vârsta de 7
ani, după care acesta trebuie să urmeze o perioadă de școlarizare continuă până la
vârsta de 21 de ani. În optica sa, primii ani de școală trebuiau să cuprindă și
exerciții fizice, mișcări desfășurate sub forma jocului, și nu exerciții dificile
impuse, deoarece efortul fizic prelungit și obsesiv poate afecta evoluția fizică și
psihică normală a copilului. Astfel de exerciții, cu grad ridicat de dificultate, chiar
cu caracter militar, urmau a fi exersate doar după vârsta de 17 ani, când se putea
vorbi despre o maturizare psihologică și fiziologică a adolescentului.15
În epoca elenistică, Epicur (341 -270 î. Hr.), prin concepția sa filosofică
îndemna căutarea izvorului fericirii în plăcere și binefacerile acesteia în dobândirea
plăcerii. Nu orice plăcere era apreciată de Epicur, ci doar cele care izvorau din
cunoaștere, din munca de înlăturare a ignoranței, căci din cauza neștiinței și
prejudecăților, oamenii cred în mituri și superstiții, motiv pentru care viața lor este
o conti nuă suferință: ,,Când ne vom da seama că totul în natură se petrece în chip
necesar și după legi eterne, vom scăpa de superstiții și de teama unei vieți viitoare,
teama care ne tulbură liniștea, scopul vieții pe pământ.”16 De aici încolo, educarea
și formar ea tinerilor nu se mai realiza exclusiv în cadrul familiei, ci și în școli
particulare, așa numitele ludus -uri, în care copiii erau ,,internați” încă de la vârsta
de 7 ani, în prima etapă studiind scris -cititul și socotitul. După această etapă a
ludus -urilor, urmau apoi școlile de gramatică, în care se studia până la vârsta de
16-17 ani greaca, logica, astronomia, gramatica și retorica. Quintilianus (cca. 35 -95
d. Hr) scria lucrarea ,,Instituția oratoriei”, unde insista asupra nevoii de educație și

15 .Aristotel, Etica nicomahică, EDP, București, 1988 , pp. 94 -97.

16 . Ernest Stere, Filosofia greacă și elenistică în texte și studii, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 88.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 20
Obișteoiu Maria Alexandra

instruir e timpurie a copilului, oferind în paginile cărții o sinteză originală cu
caracter pedagogic. Prioritar, el zăbovea pe necesitatea de a i se oferi copilului un
mediu educativ autentic încă din sânul familiei. De la vârsta cea mai fragedă,
copilul își va de zvolta prin joc nu doar forțele sale fizice și psihice, cât mai ales
caracterul și diferitele înclinații spre o viitoare profesie. Atunci când copilul
primește primele norme de socializare în cadrul familiei, va fi pregătit pentru
admiterea într -o școală, unde în primii ani va studia principalele reguli gramaticale,
ca fundament pentru o vorbire corectă și logică. Parcurgerea eficientă a acestei
etape de instrucție, îl face pe copil apt pentru a putea să treacă la lectura
principalelor opere filosofice, cel e care vor canaliza dezvoltarea intelectuală a
viitorului orator.17 A urmat apoi epoca medievală, în care scopul educației și al
instrucției îl constituia credința în ființa absolută, eliminându -se educația dobândită
din științele naturii și inoculându -se teza dobândirii fericirii prin credință creștină și
mântuire.
Renașterea deschide calea reîntoarcerii la om și societate, înlăturând
principiile educației de tip scolastic. Astfel, Erasmus din Rotterdam considera că
omul, odată redescoperit, trebuie însă e ducat, format în conformitate cu principiile
unei noi morale și ghidat de un nou ideal de viață. Respectul față de natura și
măreția omului în general, față de copil în special, se manifesta prin atenția
deosebită pe care o acorda cunoașterii de către educ ator a particularităților de
vârstă și individuale a copiilor. Asemenea particularități, în opinia lui Erasmus, se
dezvăluie în joc, în mișcările naturale ale acestuia. Mediul cel mai optim pentru
prima socializare și prima formă de educație a copilului ră mâne familia, dar în
situația în care mediul parental nu dovedește pricepere pentru funcția educogenă,

17 . M. Vișan, D. Crecan, op. cit., p. 17.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 21
Obișteoiu Maria Alexandra

această sarcină va fi preluată de un preceptor; preceptorul urma să fie suficient de
pregătit profesional, să dețină o serie de abilități, care să -l facă plăcut și util
educării copilului, respectiv să fie tânăr, inventiv, voios și prietenos.18 Gânditorul
olandez avea în vedere, în primul rând, literatura, care, prin conținuturile sale, are
valențe modelatoare, formative și educative în formarea copilului. Cultura nu
înseamnă însă erudiție, în opinia sa, ci umanizarea pornirilor instinctive ale
copilului prin contactul său nemijlocit cu marile opere literare, inclusiv cu cele ale
culturii greco -latine. François Rabelais (1494 -1553), prin concepția sa pedagog ică
genera teza unei aspirații spre idealul omului universal. Opera sa de referință
rămâne ,,Gargantua și Pantagruel”, lucrare care, într -o formă originală, prezintă
educația de tip renascentist, opuse educației de tip scolastic -medieval. El dezvăluie
consecințele negative ale practicii educative de tip scolastic, surprinzând
beneficiile pe care le -ar aduce, în formarea copiilor și tinerilor, utilizarea unor
tehnici educaționale noi, specifice zorilor lumii moderne. Rabelais formula câteva
concluzii de natu ră pedagogică, în urma comparației dintre Gargantua, educat de
un teolog scolastic și Pantagruel, educat de tânărul umanist Eudemon: educația
necorespunzătoare provoacă întotdeauna consecințe dăunătoare asupra dezvoltării
naturii libere a copilului; în pro cesul instructiv -educativ din etapa copilăriei trebuie
să se țină seama necondiționat de legile naturii psihice și fizice ale ,,omului în
devenire”; educația are misiunea de a servi și pregăti un ,,om universal”, aspect
realizabil printr -o temeinică pregăt ire intelectuală. Pedagogul francez se referea și
la modalitățile eficiente de realizare a instruirii și educației copilului, cât și la
mijloacele folosite în acest sens. Utilizarea eficientă a timpului de studiu;
alternarea efortului fizic cu cel intelec tual în procesul educației; lecturarea unor

18 . Erasmus din Rott erdam, Despre prima educație liberă a copiilor, EDP, București, 1979, p. 25.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 22
Obișteoiu Maria Alexandra

lucrări aferente nivelului de vârstă și capacității de înțelegere; discutarea celor
lecturate sau observate; contactul nemijlocit cu activitatea oamenilor și cu
produsele muncii acestora, în sensul stimulării cop ilului pentru învățare și pentru
respectarea celor studiate etc.19
Jan Amos Comenius (1592 -1670) considera că educația este o procesualitate
care se derulează după anumite principii, respectiv conformitatea educației cu
natura, respectiv conformitatea educ ației și învățării cu nivelul de vârstă al
copilului și elevului. În legătură cu principiul conformității cu natura, pedagogul
ceh avea să noteze o judecată de valoare foarte actuală: ,,Să urmăm natura, s -o
imităm. Așa cum natura, spre a -și realiza opera e i, așteaptă timpul potrivit, tot așa
și noi să educăm omul la timpul potrivit, în primăvara vieții. Apoi, așa cum natura
își pregătește mai întâi materia necesară pentru a -i da o formă și a întreprinde ceva,
tot așa să procedăm și noi în învățământ: să pre gătim mai întâi școala, după cum
pasărea își pregătește mai întâi cuibul. Copilul să învețe mai întâi limba și apoi
gramatica, întâi prin exemple, apoi prin reguli…”20 Pedagogul ceh admitea că
dezvoltarea psiho -afectivă și rațională a copilului și a adolesc entului se face în
patru stadii, fiecăruia corespunzându -i câte un sistem de educație și învățământ: de
la naștere la șase ani – școala și educația maternă; de la 6 la 12 ani – școala
comunității; de la 12 la 18 ani – școala latină sau colegiul; de la 18 l a 24 de ani –
academia. Comenius îl asimila pe copil cu un mugur, cu o plantă în creștere, pe
educatori cu niște grădinari, iar procesul de educație ca un fel de artă a
grădinăritului, prin care se dirijează procesul devenirii copilului într -un adevărat
om. Jean Jacques Rousseau (1712 -1788) a rămas în conștiința umanității mai ales
ca autor al romanului pedagogic ,,Émile sau despre educație” (1762). Autorul nu

19. Francois Rabelais, Scrieri alese, EDP, București, 1984, pp. 101 -109.
20 . J. A. Comenius, Texte alese, EDP, București, 1958, p. 114.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 23
Obișteoiu Maria Alexandra

nega rolul formativ al educației în devenirea copilului și a omului de mai târziu, ci
își exprima totalul dezacord față de sistemul educativ din vremea sa, exprimându -și
dorința ca în procesul educativ să i se asigure copilului întreaga libertate de
manifestare. Principiul conformității cu natura, cu ceea ce a sădit natura umană în
copil încă de la naș tere, formează fundamentul întregii sale concepții pedagogice.
Pedagogul sugera faptul că zestrea nativă, dispozițiile originare ale copilului sunt
hotărâtoare în procesul de formare a acestuia ca ființă socială, altfel spus, procesul
educativ trebuie să u rmeze calea dezvoltării firești, naturale a copilului. Asemenea
convingere pare să -l fi condus pe Rousseau la ideea așa -numitei ,,educații
vegetative”, adică o perioadă din viața copilului, în care părintele sau educatorul nu
trebuie să intervină brutal în dezvoltarea acestuia, lăsând natura umană să -și
urmeze cursul; în această etapă de vârstă, părintele sau educatorul poate asigura
dezvoltarea psiho -socială normală a copilului doar prin crearea unor condiții
optimale de creștere prin înlăturarea oricărei forme de constrângere a naturii
umane. În acest sens, pedagogul francez exagera, admițând că până la 12 ani
cunoștințele nu -i sunt de vreun folos copilului, deoarece acestea l -ar îndepărta de la
cunoașterea proprie a naturii. Rousseau sugerează în volumul mai sus amintit că
este guvernatorul unui copil, Émile, prezentând în cuprinsul acestei lucrări regulile
privind creșterea și educarea acestuia. În cartea I, pedagogul se preocupă de
prezentarea primilor trei ani din viața personajului principal, respectiv până la
dobândirea vorbirii și expunerea principiilor pedagogice de creștere a acestuia, în
special prin educația fizică. Cartea a II -a abordează dezvoltarea psiho -socială a
copilului de la 4 la 12 ani, insistându -se asupra exagerărilor legate de dobândir ea
educației cu sprijinul profesorilor, a educației cu recompense și pedepse. Rousseau
recomanda, ca antidot împotriva acestor exagerări, principiul educației conforme

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 24
Obișteoiu Maria Alexandra

cu natura, în speță natura umană caracteristică fiecărei etape de vârstă. În cartea a
III-a, discursul pedagogic privește etapa de vârstă între 12 și 15 ani, pedagogul
considerând -o vârsta instrucției propriu -zise. În acest context sunt recomandate
conținuturile programelor școlare analitice, ale manualelor aferente și ale
activităților pract ice în dezvoltarea aptitudinilor corespunzătoare. Cartea a IV -a
este cea mai importantă, deoarece dezvoltă componenta afectiv -senzorială a
personalității adolescentului și tânărului Émile. În această etapă este reliefată
dorința de studiere a istoriei trec ute și prezente, apoi nevoia de integrare în
societate și de anihilare a pasiunilor vicioase, pentru ca în final să i se sugereze
calea către căsătorie. Cartea a V -a se focalizează pe căsătorie, privită ca instituție
socială, insistându -se pe rolul mamei/f emeii în plan familial și social, după care
enumeră și dezvoltă principiile de organizare a statului pe baza ,,contractului
social”.21 Educația trebuie să înceapă chiar de la naștere. În primii trei ani de viață,
autorul ne propune chiar un fel de ,,educați e spontană”, sugerându -ne pe cât este
posibil o renunțare la serviciile și competențele medicale, chiar și ,,eliminarea
minorilor” cu forme grave de debilitate. Concluzia pedagogului era că, până la 12
ani, orice formă de educație impusă și controlată sist ematic nu poate fi decât
,,negativă”. Ca atare, educatorul nu trebuie decât să monitorizeze creșterea
copilului, astfel încât acesta să se dezvolte psiho -afectiv și intelectual liber. Până la
vârsta de 12 ani, copilul nu trebuie să fie forțat să se instrui ască prin studiul
cărților, adevărata sa educație rezultând din cunoașterea observațională nemijlocită
a mediului natural și social care -l înconjoară. Până la această etate, copilul ar trebui
crescut în mediul rural, nu în lumea viciilor, specifică doar me diului urban. Etapa
următoare de vârstă, de la 12 la 15 ani, trebuie să faciliteze educația și instrucția

21 . J. J. Rousseau, Émile sau despre educați e, ediția a 5 -a, Editura Casa Școalelor, București, 1937, pp. 61 -89.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 25
Obișteoiu Maria Alexandra

juvenilă și preadolescentină cu deprinderea muncii, cu descoperirea și descifrarea
tainelor naturii prin intermediul intuiției, renunțându -se la infor mațiile gata
elaborate din cărți sau manuale școlare. Între 15 și 18 ani, sarcina educatorului
urmează să determine sensibilitatea adolescentului spre studiul istoriei, deoarece
din faptele trecutului glorios, pot fi extrase învățămintele unei vieți onorab ile. La
18 ani, odată cu dezvoltarea inteligenței, tânărul Émile trebuie să studieze religia și
să deceleze spiritul fabulei. Religia adoptată și urmată trebuie să fie neapărat
religia părinților, apoi trebuie eliminat exclusivismul sau intoleranța religi oasă
deoarece scopul unei vieți morale este practicarea virtuții.22
Ca o ciudățenie aparentă rămâne propunerea lui Rousseau legată de educație
și instrucție, care trebuie amânate sine die, până la 12 ani, deoarece o încărcare
inutilă cu informații a memorie i copilului, o memorare mecanică, nu poate produce
o dezvoltare naturală a acestuia. Cronologic, educația ar trebui să urmeze câteva
etape în devenirea sociopsihologică a copilului: 0 -12 ani este etapa în care
precumpănitoare este joaca/exerciții fizice; 1 2-15 ani este etapa destinată
instrucției în vederea dezvoltării intelectuale a puberului; 15 -18 ani este etapa
pregătirii pentru prima tinerețe, respectiv pentru viață, în care precumpănitoare este
educația moral -afectivă și cea sexuală, ultima etapă în f ormarea tânărului începe de
la 18 ani, iar educația religioasă, preceptele moral -creștine trebuie insuflate
sistematic de către guvernantă. În etapa de vârstă de la 15 la 18 ani, pedagogul
francez sugera că mai benefică pentru adolescent ar fi autoeducația prin
autoreflexivitate, în detrimentul învățării didacticiste: ,,Este neîndoielnic că
dobândești noțiuni mai lămurite și mai sigure învățând singur lucrurile, decât
aflându -le de la altul. Procedând astfel, nu te deprinzi a -ți supune judecata fără

22 . Ibidem, pp. 192 -199.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 26
Obișteoiu Maria Alexandra

discuți e autorității altuia, apoi, dobândești mai multă iscusință în a descoperi
raporturile între lucruri, să conexezi ideile, să născocești instrumente. Dimpotrivă,
când primești lucrurile de -a gata lași spiritul în inactivitate (…). După atâtea
metode minunate care ne fac să învățăm științele cu ușurință, am avea trebuință de
unul care să ne facă să învățăm cu trudă.”23
Johann Heinrich Pestalozzi (1746 -1827) a fost unul dintre cei mai valoroși
continuatori ai concepției rousseauiste cu privire la educația copilu lui. Pedagogul
elvețian era convins că sărăcia provoacă marginalizarea socială, că acest flagel
provine mai ales din ignoranță, din lipsa cunoștințelor, iar înlăturarea unui
asemenea neajuns i -ar stimula pe oameni să muncească mai ordonat și mult mai
eficient pentru a dobândi fericirea (la începuturile carierei sale a ființat o fermă la
care s -a preocupat de educarea unui grup de copii săraci, vagabonzi, pe care i -a
învățat să muncească ordonat, pentru ca mai târziu să se descurce mai ușor în viață,
să atin gă fericirea). În anul 1801 scria volumul ,,Cum își învață Gertruda copiii”,
care l -a făcut celebru în toată lumea. Cartea încearcă să argumenteze rolul și
funcțiile familiei, îndeosebi a mamei în formarea copilului pentru viață. Din
analiza cărții se desp rind câteva idei majore: omul prin natura sa nu este perfect,
dar poate deveni perfectibil doar în urma exercitării unei influențe educative
corespunzătoare, primordial din partea familiei, apoi a statului; prin educația
corespunzătoare pot fi diminuate te ndințele negative ale naturii umane în favoarea
celor pozitive care pot fi amplificate; tendințele pozitive ale naturii umane pot fi
amplificate numai dacă activitatea educativă este fundamentată pe iubire și

23 . Ibidem, pp. 365 -366.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 27
Obișteoiu Maria Alexandra

credință; forțele interne, înnăscute, se cultiv ă și se amplifică continuu prin
exercițiu.24
Deșteptarea forțelor morale ale copilului debutează cu sentimentul de
dragoste față de propria mamă, care apoi se va amplifica față de ceilalți membri ai
familiei, mai târziu față de grupul de la școală, pentru c a la tinerețe acest sentiment
să se constituie în fundamentul pe care se va înălța conștiința apartenenței la
umanitate. Sentimentul de dragoste odată format și sistematizat, va sta și la baza
cristalizării deprinderilor copilului pentru acțiuni morale; pr in exercitarea și
repetiția unor astfel de acțiuni se constituie la copii spiritul de disciplină, stăpânirea
de sine, sentimentul de întrajutorare etc. Abia odată cu formarea deprinderilor
morale, copilul și mai apoi tânărul poate însuși maximele morale, n oțiunile și
regulile morale, convingerea constantă a lui Pestalozzi constând în faptul că
fundamentală pentru formarea copilului pentru viață rămâne educația prin muncă.25
Maria Montessori (1870 -1952), medic și celebru pedagog italian, a dezvoltat
metoda ,, autoeducației”, ce presupune acordarea libertății copilului de a se dezvolta
în conformitate cu posibilitățile, dar și cu limitele sale. Autoare a mai multor
lucrări de pedagogie, Maria Montessori a realizat o sinteză superioară în pedagogia
copilului, ins pirându -se din ideile pedagogice majore ale lui Rousseau și
Pestalozzi. Condiția unei cunoașteri cât mai exacte a naturii copilului o constituie
observarea acestuia în libertate și, în consecință se impune asigurarea unui mediu
organizat, în care copilul t rebuie să fie lăsat liber în manifestările sale. Admițând
că fiecare copil posedă în sine capacități de autodezvoltare, fără să fie nevoie de
supraveghere și control sistematic, pedagogul italian admite că în formarea copiilor
nu trebuie decât create condi ții favorabile, un mediu educogen în care copiii, pe

24 . J. H. Pestalozzi, Cum își învață Gertruda copiii, EDP, București, 1970, pp. 112 -126.
25 . Ibidem, pp. 112 -116.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 28
Obișteoiu Maria Alexandra

categorii de vârstă, să descopere tot ceea ce le trebuie pentru activități instructiv –
educative. Cu cât copilul reușește să identifice mai ușor materialele și obiectele de
lucru, cele mai potrivite nevoi lor sale, cu atât crește posibilitatea acestuia de
autoeducație și autodezvoltare. În acest caz, procesul instructiv -educativ propus de
Montessori se desfășoară în mod întâmplător, fără un scop bine organizat, avându –
se în vedere doar ,,puterile miraculoas e ale copilului”. Progresul realizat în
cunoaștere și învățare nu se va evidenția, în optica sa, printr -o comparare a
performanțelor individuale ale acestuia cu cele ale colegilor din colectivitatea
aparținătoare; evaluarea randamentului școlar este propus ă în forma aceasta,
deoarece o competiție în educație n -ar trebui introdusă decât după ce copilul a
dobândit încredere în utilizarea experiențelor proprii elementare: ,,niciodată un
copil să trăiască o situație de eșec, până ce el nu va avea o șansă de suc ces.”26
Considerăm că ideile pedagogice majore furnizate de întreaga operă a lui
Comenius, Rousseau și dr. Maria Montessori au influențat în mod categoric toate
sistemele de gândire pedagogică, toate școlile pedagogice semnificative până la
jumătatea secolu lui XX, deoarece în forme aparent distinctive cei trei autori
susțineau teza dezvoltării libere a copilului în învățământul preșcolar și primar,
ideea educației primare, de bază realizată în cadrul familiei sau implicarea unei
guvernante, asigurarea unor c ondiții oportune unei educații și învățări prin
descoperire, rolul educatorului fiind unul de supraveghere, nu unul de autoritate,
constrângere didactică. Libertatea de manifestare a capacităților, abilităților
individuale precum și a intuiției rămân dimen siuni majore în formarea copilului,
puberului și tânărului într -un sistem de educație modern, care nu mai are de -a face
cu metodele de tip scolastic ale învățământului tradițional. Libertatea de

26 . Maria Montessori, Autoeducarea și autoinstruirea în școala elementară, EDP, București, 1980, p. 161.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 29
Obișteoiu Maria Alexandra

manifestare a capacităților creative în devenirea copilului ș i adolescentului prin
autodezvoltare și autoeducație a inspirat nu doar pedagogii lumii moderne și
contemporane, ci și o serie de scriitori, între care Hector Malot, autor francez,
,,părintele” lui Rémi, din romanul ,,Singur pe lume”.
1.3. Fericirea – scop al educației în etapa copilăriei
Privindu -și retrospectiv viața, copleșit de griji, probleme și stres, omul actual
este de multe ori convins că în etapa de vârstă a copilăriei era mai fericit, motivul
invocat fiind presupusa lipsă de griji a copilăriei. Mai mult decât atât, unii semeni
consideră că doar în copilăria propriu -zisă au fost cu adevărat fericiți, deoarece
întreaga frământare existențială rămâne în sarcina exclusivă a părinților. În
realitate, copiii nu sunt de fapt neapărat lipsiți de frământă ri și griji, însă ei sunt
mai puțin capabili decât adulții să deceleze gravitatea problemelor, fie cotidiene,
fie existențiale. Despre o asemenea stare de fapt își dau seama și adulții, dar ei au
tentația de a aborda incapacitatea și imaturitatea copilului drept niște ,,avantaje”, în
loc să admită asemenea dimensiuni ca niște mijloace de sporire a stării de fericire.
Înaintarea în etapele de vârstă ale vieții trebuie în mod necesar să producă un adaos
continuu de maturitate, nu în sensul de pierdere a orizo ntului copilăriei, a
dimensiunii ludice predominante a acestei perioade de viață, ci maturitate în sensul
dobândirii unei vieți împlinite, fericite. Ideea că în copilărie oamenii sunt mai
fericiți pare oarecum ciudată dacă avem în vedere că dimensiuni prec um sănătatea,
familia, cariera, notorietatea, avuția etc. sunt trecute de obicei pe lista
evenimentelor ce aduc conținuturi în fericire. În copilărie astfel de binefaceri nu
pot fi dobândite, deoarece minorul nu și le conștientizează, și în consecință nu ș i le

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 30
Obișteoiu Maria Alexandra

dorește, cu toate acestea el este tratat ca fiind mai fericit decât un adult, care și le
dorește, și și le procură.27
Paradoxul fericirii adultului constă în faptul că omul obține, prin angajare și
consum psihic astfel de bunuri și stări de beatitudine , însă rămâne un nefericit, în
vreme ce minorul nu -și formulează idealul fericirii, nu suferă pentru atingerea lui,
dar rămâne un fericit. În consecință, fericirea ca și conținut nu este o stare de spirit
de moment, ci rămâne o ,,fata morgana”, o procesual itate continuă care atinge
valori superioare odată cu experiența de viață și dobândirea înțelepciunii.
Maturului trebuie să i se reamintească neputința copilului de a beneficia de o viață
atât de împlinită, în ciuda fericirii inocente pe care minorul o poa te afișa. Fără
îndoială, un minor poate fi fericit și îi poate face și pe ceilalți fericiți, însă adultul
trebuie să accepte rațional că maturitatea reprezintă un câștig, un plus de valoare,
nu o povară. Înțelegerea fericirii ca procesualitate reiese și di ntr-o abordare
filosofico -psihologică a parcursului vieții. În acest sens, fericirea și moralitatea
trebuie privite într -o manieră corelată în evoluția ontogenetică a omului de la
naștere la moarte, în sensul că împlinirea și desăvârșirea personală vin oda tă cu
acumularea de cât mai multă experiență de viață, de cunoaștere și capacitate de
valorizare. Fericirea, în profunzimea conceptului, rămâne condiționată de
înțelegerea sensului vieții, de acumularea de experiență psiho -socială și de
dobândirea de înțel epciune. Acest mod de abordare a fericirii în sensul de câștig de
înțelepciune îl regăsim cu accente relativ asemănătoare în gândirea lui Aristotel, iar
în epoca modernă în opera pedagogică a lui J. J. Rousseau. Aristotel era convins că
în copilărie se pun bazele moralității, prin educație, dar considera că pentru primii

27 . Mihai Vișan, Daniel Crecan, op. cit., pp. 61 -67.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 31
Obișteoiu Maria Alexandra

ani educogene sunt activitățile ludice și cele de educație fizică. Educația trebuie să
debuteze devreme pentru a oferi adultului de mai târziu ocazia să exerseze
stăpânirea de sine a sferei afectiv -emoționale a sufletului, adică cea dominată de
dorințe -pasiuni -impulsuri primare, ce degenerează în vicii dacă nu sunt controlate
și corectate de timpuriu. Gânditorul grec admitea că un adult trebuie să fie suficient
de matur pentru a fi fericit î n sens plenar, adică de a fi apt să contemple divinitatea,
întrucât contemplarea este o virtute a intelectului, partea cea mai elevată a
sufletului. Aristotel considera, ca de altfel întreaga opinie publică din epocă, că un
moment esențial al vieții îl rep rezintă etapa ,,maturității filosofice” care ar începe
în jurul vârstei de 45 de ani. Aceasta ar fi și vârsta propice pentru contemplare,
după ce, în etapele anterioare de vârstă, omul a exersat prin educație și instrucție și
alte virtuți morale și intelec tuale. Dincolo de 45 de ani, omul poate acumula și alte
câștiguri valorice care -i aduc mulțumire sufletească, precum: reputația,
notorietatea, prestigiul, sănătatea, familia, cariera, perpetuarea speciei, respectiv
conținuturi palpabile ale fericirii, pe l ângă un spor concomitent de înțelegere și
interpretare rațională și înțeleaptă a sensului vieții. Altfel tradusă gândirea
stagiritului, omul poate fi fericit încă din copilărie, iar pe măsură ce își clădește
moralitatea și intelectul pe valori și virtuți s olide obținute din educație, el poate fi
tot mai fericit, adăugând în viața sa proprie ceea ce este dezirabil, construindu -se
pe sine în continuare până la atingerea înțelepciunii, care se suprapune peste
cunoașterea directă a divinității, adică trăirea fe ricirii absolute.28
În pedagogia modernă, Rousseau elabora o concepție filosofico -pedagogică
mult mai timpurie asupra înțelegerii sensului vieții, și în mod indirect asupra
dobândirii fericirii, ce rezultă tocmai din această înțelegere. Pentru pedagogul

28 . Aristotel, op. cit., pp. 61 -88.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 32
Obișteoiu Maria Alexandra

francez omul poate dobândi fericirea gradual în toate etapele de vârstă ale vieții, nu
doar după ,,maturitatea filosofică” de după vârsta de 45 de ani, așa cum credea
Aristotel, deoarece educația are drept punct culminant dobândirea fericirii, de
aceea nu înt âmplător Rousseau stipula vârsta de 25 de ani ca limită de finalizare a
educației. Pentru pedagogul francez, intervalul de vârstă 20 -25 de ani este vârsta
dobândirii înțelepciunii, a căsătoriei și a călătoriilor care au menirea de a spori
orizontul de cuno aștere și înțelegere a tinerilor. În optica lui Rousseau, scopul
suprem al educației este acela de a -i face pe semeni să fie fericiți, iar acest țel poate
fi atins odată cu formarea copiilor și tinerilor fără a le știrbi libertatea, care este un
dat natura l al omului, ce trebuie păstrat ca cel mai prețios bun. Dacă pentru a fi
fericit ar fi nevoie ca un om să treacă prin toate etapele educației, până ajunge la
vârsta înțelepciunii, în acest caz Rousseau admitea că la 25 de ani tânărul este
suficient de matu r pentru a fi fericit, cu condiția să fi parcurs toate etapele
educației; fericirea deplină poate fi doar un corolar, după ce tânărul și -a însușit
nivelul moral, cel intelectual, precum și nivelul formării omului ca cetățean.
Rousseau considera că un copil are calități potențiale de creație ce trebuie cultivate,
dar că nu trebuie să asimileze calități care îi sunt utile doar adultului, altfel spus el
admitea că educația în etapa copilăriei și mai târziu trebuie să respecte principiul
conformității cu natura și principiul concordanței conținuturilor învățării cu etapele
de vârstă. Pentru pedagogul francez fericirea copilului constă în garantarea
libertății de manifestare a acestuia, amânarea procesului de instruire până la 10 -12
ani, până la acea etapă educaț ia urmând să se bazeze primordial pe activități ludice
și de educație fizică, nu pe învățarea mecanică și coercitivă a unor informații
oferite de adulți. Educația finalizându -se în linii mari la 25 de ani, Rousseau afirma

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 33
Obișteoiu Maria Alexandra

că vârsta dobândirii fericirii răm âne pentru tot restul vieții adulte29, în comparație
cu Aristotel care admitea că fericirea începe odată cu ,,maturitatea filosofică”, după
45 de ani.
Viața reprezintă un drum continuu de adâncire a înțelegerii lumii și de
acumulare a înțelepciunii, drum c are debutează în copilărie și se adâncește în
genere pe tot parcursul vieții. Fiecare etapă de vârstă are frumusețea sa, iar sursa
fericirii crește odată cu procesul progresiv al maturizării, odată cu înțelegerea
adevărurilor fundamentale ale lumii și vieț ii. Mergând pe ideea cultivării libertății
de manifestare a copilului și pe încurajarea capacităților native ale copilului,
lectura, ca mijloc de educație în cadrul centrului de interes ,,biblioteca” din
învățământul preșcolar, precum și orele de lectură d in învățământul primar,
reprezintă acel interval de timp în care copiii își exersează limbajul sub toate
aspectele sale (vocabular, gramatică, sintaxă, înțelegerea mesajului, însușirea
valorilor morale, deprinderea de abilități civice etc), concomitent cu comunicarea
verbală și non verbală, până la exersarea abilităților de concentrare a atenției,
exersarea unor atitudini de învățare (curiozitate și interes, persistență în activitate,
creativitate, imaginație și intuiție în anticiparea deznodământului lectu rilor).30

29 . J. J. Rousseau, Contractul social, Editura Moldova, Iași, 1996, pp. 65 -79.
30 . G. Kelemen, Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Editura Universității ,,Aurel Vlaicu, Arad, 2010, pp.
181-183.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 34
Obișteoiu Maria Alexandra

CAPITOLUL II
LITERATURA PENTRU COPII – MODELE, CARACTERE,
COMPORTAMENTE
Victimă a unei ordini sociale care -l respinge, personajul -copil fără familie,
privat de rădăcini și afecțiune, îndură cu stoicism foamea, frigul, singurătatea,
exploatar ea, accidentele, cinismul oamenilor și loviturile sorții. Destinul său este
de a trăi departe de societatea onestă și departe de familie. Personajul -copil este
deseori orfan, un personaj romanesc simpatic și înduioșător. În realitate, cu cât
copilul este m ai singur, izolat, maltratat, neînțeles, fără cineva care să se ocupe de
el, cu atât ,,povestea” este mai eficace. Mai mult, orfanul reprezintă idealul de
libertate pentru tânărul cititor, deoarece autoritatea părintească este absentă și
legătura familială întreruptă. Oliver Twist este orfan de când a venit pe lume. De
fapt, el s -a născut dintr -un tată necunoscut, iar mama sa a murit la naștere. Nu se
cunosc detalii despre el, mama sa fiind descoperită pe stradă fără verighetă sau
acte.
În secolul XIX erau foarte mulți copii abandonați. Motivele esențiale care
împingeau o femeie din înalta societate să -și abandoneze copilul erau: copil
nelegitim, copilul aparținea unei fete necăsătorite, iar pentru femeia din popor,
principalul motiv al abandonului era sărăc ia.
Cosette, figură emblematică a romanului ,,Mizerabilii” de Victor Hugo, este
plasată temporar de mama ei la familia Thénardier, până ce aceasta își va remedia
situația financiară. În literatura secolului XIX, mamele sunt în general disculpate
de vina de a-și fi abandonat copilul, gestul lor fiind considerat un sacrificiu menit

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 35
Obișteoiu Maria Alexandra

să asigure copilului un trai mai bun. Scriitorii secolului XIX arată în operele lor
faptul că societatea devaloriza copiii abandonați, considerându -i ca o rasă
marginală, purtătoar e de germenii tuturor viciilor. Necunoscutul ce înconjoară
nașterea lor dă loc prejudecăților cele mai puternice. Iată portretul pe care
Thénardier îl face micuței Cosette în discuția cu Valjean:
,,- Nu e al dumneavoastră acest copil? întrebă bărbatul.
-Oh, Dumnezeule, nu, domnule! este o micuță sărmană pe care am primit -o
așa, de milă. Un fel de copil imbecil. Trebuie că are apă în cap. Ea are capul
mare, după cum vedeți. Noi facem pentru ea ce putem, căci nu suntem bogați.
Degeaba am scris în satul ei ac um șase luni. Se pare că mama ei a murit.
-Ah! zise bărbatul și căzu în reverie.
-Nu era mare lucru maică -sa, adăugă Thénardier. Ea și -a abandonat
copilul.”31
Copiii abandonați, ca și copiii săraci, sunt, de altfel, apropiați de animale, ca
și cum și -ar fi pierdut o parte din umanitate. În ,,Singur pe lume” lui Rémi îi este
frică să meargă la orfelinat pentru a nu fi comparat cu un câine: ,,Erau în sat doi
copii pe care -i numeam copiii de la orfelinat , ei aveau o placă de plumb la gât cu
un număr; erau prost îmbrăcați și murdari, își băteau joc de ei; îi băteau. Ceilalți
copii aveau răutatea să -i urmărească deseori ca și cum ai urmări un câine pierdut
pentru a te amuza, și de asemenea pentru că un câine pierdut nu are pe nimeni să -l
apere”32 Diferența dintre a nimal și om este deseori percepută ca o diferență de
educație ce deosebește copilul din lumea bună, uman, de copilul din popor, aflat la

32 . Hector Malot, Singur pe lume, Editura Ion Creangă, București, 1980, p. 19.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 36
Obișteoiu Maria Alexandra

frontiera animalității. Când Vitalis vrea să -l ia pe Rémi, scena care se petrece la
cafenea este similară cu scena ant erioară, cea a vânzării vacii mamei Barberin:
,,Mă apropiai de masă tremurând.
-Hai, nu -ți fie frică, micuțule, zise bătrânul.
-Priviți, continuă Barberin.
-Nu spun că e un copil rău. Dacă era un copil rău, nu l -aș vrea; monștrii nu
mă interesează.
-E bun de muncă.
-E slăbuț.
-El, slab? E tare ca un bărbat, solid și sănătos; uite, priviți -i picioarele, ați
văzut vreodată altele mai drepte?”33
Copilul abandonat pornește în viață cu un handicap serios în raport cu
ceilalți copii, deoarece el trebuie să demons treze mereu buna sa credință. În
romanul ,,Mizerabilii”, de V. Hugo, Gavroche este un copil abandonat moral de
părinții săi. El nu a fost dorit și nu este iubit. El sfârșește prin a trăi pe străzi, fără
ca părinții săi să -și facă griji pentru el: ,,Acest c opil fusese îmbrăcat cu un pantalon
de bărbat, dar care nu era de la tatăl său și o cămașă de femeie, dar care nu era de la
mama sa. Oameni oarecare îl îmbrăcaseră în zdrențe, de milă. Totuși el avea un
tată și o mamă. Dar tatăl său nu se gândea la el și m ama sa nu -l iubea. Era unul din
acei copii demni de milă, care au mamă și tată, dar sunt orfani.”34
Gavroche este copilul vagabond care rătăcește fără limite, fără calendar și
mai ales fără copilărie, dar care e liber. Strada e casa lui Gavroche, unde
supraviețuiește practicând diverse ,,meserii” și unde, introducându -se în rândurile
puștimii pariziene, Gavroche compensează identitatea familială printr -o identitate

33 . Ibidem, p. 23.
34 . Victor Hugo, Mizerabilii, Editur a CARTEX, 2012, p. 48.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 37
Obișteoiu Maria Alexandra

colectivă. Focalizarea atenției celor trei scriitori asupra copiilor le permite acestora
să realizeze o critică socială nemiloasă: condamnarea tuturor inechităților sociale,
punerea în discuție a valorilor eterne, cum ar fi familia, școala și religia, dar și
condiția copiilor defavorizați și a copiilor martiri din clasele medii și populare. În
felul acesta, cititorul are posibilitatea de a cunoaște universul copilăriei din prisma
unui adult, dar și de a cunoaște universul adulților, grație privirii naive de copil. În
romanul ,,Mizerabilii”, Cosette și Gavroche sunt personajele prin intermediul
cărora Hugo denunță mizeria morală în care trăia poporul, dar și excluziunea
socială a copilului în societatea franceză din secolul XIX. Prin personajul Cosette,
Hugo arată privațiunile pe care societatea le impunea fetiței, care devine prizoniera
propriului destin de două ori, ca femeie, dar și ca minor. Ea este victima societății,
căci ea este redusă la incapacitate și pasivitate, la care sexul său natural o
condamnă. Cosette încarnează, cu o forță extraordinară, drepturile pe care V. Hugo
le revendică pentr u toți. Pe de altă parte, prin peregrinările lui Gavroche, scriitorul
denunță excluziunea socială și devine militant al cauzei celor marginalizați. V.
Hugo speră, ca prin romanul său, cititorul să conștientizeze lipsa de șansă și
neferi cirea celuilalt și să devină, mulțumită ficțiunii, ambasador al dreptății sociale
în viața reală. Dar, cu Gavroche Hugo merge mai departe: copilul încarnează
misiunea poporului. În realitate, acest ștrengar al Parisului unește poporul, îl face
să se înarme ze, grație unor cântece ce caricaturizează discursul social ambiant.
În romanul ,,Oliver Twist”, Dickens ne prezintă o viziune crudă a societății
victoriene industrializate, o societate nemiloasă cu copiii, fizic sau moral, în
virtutea principiilor econom ice, religioase sau educative, cu consecințe grave: boli,
probleme de creștere, slăbiciune extremă. Dickens prezintă un tablou al nedreptății
sociale și al relelor tratamente asupra copiilor și denunță un fapt social grav din

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 38
Obișteoiu Maria Alexandra

epoca sa – copiii aruncați în stradă devin o veritabilă pepinieră a viitorilor
criminali. Pentru Dickens, copilul este inocent prin natura sa, societatea este aceea
care-l modelează și determină evoluția sa viitoare spre bine sau spre rău.
Gavroche încarnează un spirit revoluționar și de rebeliune împotriva ordinii
stabilite. Victor Hugo face din Gavroche un revoluționar în devenire care, în
timpul adunării răsculaților în marș spre baricade moare, sub o ploaie de gloanțe.
Dând copiilor statutul de erou, scriitorii pot să exprime revol ta lor împotriva
societății. Copiii -erou reflectă spiritul timpului în care aceste opere au fost scrise și
publicate și oferă imaginea copilului care domina această epocă. Dar, scriitorii
evocă totodată dificultatea de a crește, dorința de independență și nevoia de iubire
legată de angoasa de a fi abandonat.35

35 . http://regards -enfance.edel.univ -poitiers.fr/non -classe/premier -exemple/

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 39
Obișteoiu Maria Alexandra

CAPITOLUL III
ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE
LUME” DE HECTOR MALOT
3.1. Hector Malot – fișă biografică
Hector Henri Malot s -a născut în localitatea La Bouille, un sătuc situat pe
malul Senei, nu departe de Rouen. Tatăl său, de profesie notar, pe atunci primar al
localității, va deveni, câțiva ani mai târziu, judecător de pace. Malot a fost singurul
copil al cuplului și a crescut într -o ,,fratrie recompusă”, formată din orfani d e tată
sau de mamă care îl vor inspira, fără îndoială, în crearea personajelor cu familii
,,pierdute” din romanele de mai târziu. Tatăl scriitorului era un om distant, dar
Malot s -a simțit mereu foarte apropiat de mama sa, o excelentă povestitoare. În
1839 tânărul Hector a de venit intern la Rouen, iar în 18 42 a început studiile la
Colegiul Regal (devenit liceul Corneille), unde îl întâlnește pe viitorul critic Jules
Levallois cu care se împrietenește, amândoi fiind pasionați de literatură. În anul
1847 Malo t a început studii umaniste la Liceul Henri IV din Paris, înainte de a
începe studiile de drept. Tot în această perioadă devine stagiar la un birou notarial.
În anul 1853 Hector Malot, împotriva voinței tatălui său, dar susținut de mama sa,
va renunța la c ariera juridică și se va consacra definitiv literaturii, instalându -se la
Paris, unde va frecventa cafeneaua Tabourey, locul de întâlnire preferat al
scriitorilor independenți.
Primul articol semnat Hector Malot a apărut în anul 1855, în publicația ,,Le
journal pour tous”. Doi ani mai târziu, în 1857, scriitorul se instalează la

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 40
Obișteoiu Maria Alexandra

Moisselles, alături de părinții săi, localitate situată la nord de Paris, cu scopul de a –
și finaliza trilogia ,,Les Victimes d'Amour”. Apariția primului său roman, ,,Les
Amants”, î n anul 1859, a fost un succes. Cel de -al doilea volum, ,,Les Epoux”, a
apărut câțiva ani mai târziu, în anul 1865, prilej cu care Hippolyte Taine și E. Zola
au remarcat talentul tânărului scriitor. După 1859, Malot a publicat unul -două
romane pe an. Din an ul 1864, scriitorul s -a retras într -o cabană pe care și -a
construit -o la Fontenay -sous-Bois, unde a dus o viață de familie departe de intrigile
și mondenitățile capitalei, întreținând însă câteva relații: cu directorii ziarelor ,,Le
Siècle” și ,,Le Temps”, unde îi erau publicate romanele, dar și cu Jules Verne sau
cu pictorul Jean -Paul Laurens.
Anul 1869 a marcat apariția romanului ,,Romain Kallbris”, povestea unui
copil orfan plasat în grija unui unchi brutal și avar, căruia nu -i păsa că băiatul
suferea de foame. Eliberat de sub tutela unchiului, Romain își împlinește visul de a
deveni marinar. Libertatea mult dorită aduce cu sine aventuri noi, vesele și triste,
toate creionând portretul unui personaj autentic, în căutarea ,,fericirii”. În romanul
,,Romain Kallbris”, Malot apără și promovează valori umane ca prietenia, curajul
sau tenacitatea.
Fără îndoială, capodopera lui Hector Malot este romanul ,,Singur pe lume”
(,,Sans famille”), roman apărut în anul 1878. Cartea a devenit repede un ,,clasic” al
litera turii pentru copii, un roman ce lasă cititorul să descopere ,,viața itinerantă”
urmărind parcursul patetic al lui Rémi, un copil găsit, vândut mai apoi lui Vitalis,
un fel de vagabond saltimbanc, dresor de animale și muzician. Povestea lui Malot
este deose bit de emoționantă, scriitorul adresându -se unor cititori de orice vârstă,
mai ales copii. Acest roman al ,,inițierii” își plasează personajul principal, Rémi, în
postura de a învăța și practica diverse meserii pe întregul parcurs al peregrinărilor

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 41
Obișteoiu Maria Alexandra

sale: s altimbanc, în trupa lui Vitalis, grădinar o perioadă, dar și miner în regiunea
Cévennes. Acest episod reprezintă pentru Malot ocazia de a denunța munca în
rândul copiilor și pericolele inerente practicării unei meserii atât de dure. ,,Lecția”
romanului rez idă în faptul că o anumită forță de caracter poate în final să atragă
bunăvoința sorții, căci totul se va termina cu bine pentru Rémi, copilul care va
parcurge toată Franța în căutarea propriului destin, a fericirii. Figura tragică și
paternă a lui Vitalis se distinge în mod particular, iar opera, prin forța personajelor
și a episoadelor tragice pare să dobândească o dimensiune mitologică, și aceasta i -a
asigurat perenitatea succesului.36
Romanul ,,La Petite Soeur”, publicat în anul 1882, este povestea unei
căsătorii nepotrivite între Angélique, o simplă muncitoare și un conte fără bani.
Din uniunea lor se va naște Geneviève, un copil strălucitor, cu suflet pur, căreia
cititorul îi va urmări aventurile pe parcursul întregului roman. Cel de -al doilea fir
narat iv al cărții îl reprezintă lupta lui Angélique împotriva soțului său, tânăra
femeie, onestă și curajoasă, fiind mereu pusă în situația de a efectua diverse
expediente pentru a -și menține căsnicia pe linia de plutire. Romanul ,,Baccara”,
publicat în anul 18 86 este povestea unui tată care, în căutarea unei situații
confortabile pentru a -și căsători fiica, se regăsește ,,prins” în mijlocul intrigilor
unei familii fără credință care -i propune să devină președintele unui club de jocuri
de noroc care le va servi drept paravan afacerilor necinstite. Romanul prezintă
lupta interioară a unui om cu propria -i conștiință.
,,În familie” (,,En famille”), publicat în 1893, se înscrie pe linia povestirilor
cu copii în căutarea propriilor origini. Perrine, ca urmare a decesu lui părinților săi,

36 . Yves Pincet, Hector Malot, romancier de la jeunesse active et volontaire , Revue de litt érature compar ée, Institut
universitaire des maîtres de Haute N ormandie, 2002.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 42
Obișteoiu Maria Alexandra

ajunge în grija bunicului său Vulfran Paindavoine la Marancourt, aproape de
Amiens, unde acest bogat industriaș conducea o filatură. Dar cum acesta s -a opus
întotdeauna căsătoriei părinților săi, copila nu este recunoscută de el și se
angajează ca simplă muncitoare. Spiritul ei de inițiativă și determinarea sa o fac să
fie remarcată de bătrân, care, devenit orb, o angajează ca secretară personală pe
propria sa nepoată. Încet -încet, tânăra va cuceri inima și recunoștința bătrânului
bunic. Cu timpul, Pondavoine va regăsi pe chipul nepoatei trăsăturile regretatului
său fiu. Romanul aduce în prim plan și o problemă socială, încercând, prin
povestea micuței orfane, să amelioreze condiția muncitorilor din filaturi. În
consecință, bătrânul Ponda voine, cuprins de regrete, va adopta unele măsuri
sociale.
În fine, ultimul roman al lui Malot, ,,Romanul romanelor mele” (,,Roman de
mes romans”), publicat în 1895, este autobiografia scriitorului. Henri Hector
Malot moare în 1907, la 77 de ani, ca urmar e a unei comoții cerebrale. Dacă Malot
și-a exprimat ideile în articolele sale publicate în jurnalele vremii, scriitorul le -a
abordat și în cele 60 opere de ficțiune care -i poartă semnătura. Malot a militat
pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, mai al es pentru copii, pentru revizuirea
legii internării în spitalele de psihiatrie, pentru recunoașterea drepturilor copilului
natural sau legea divorțului. Romancier realist – el recunoaște influența lui
Stendhal – dar în același timp Malot a privilegiat în operele sale ilustrarea
,,sentimentelor bune”, a tipurilor umane, surprinse în diverse medii sociale sau
locuri pe care le traversează personajele sale.
3.2. Rémi – copil pierdut, copil regăsit
,,Sunt un copil găsit.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 43
Obișteoiu Maria Alexandra

Cu toate acestea, până la opt ani am c rezut că am și eu o mamă, ca toți
ceilalți copii, deoarece, de câte ori plângeam, o femeie mă strângea la piept și mă
legăna cu atâta drag, încât lacrimile îmi secau pe loc. Niciodată nu adormeam
seara, fără ca să vină la pătucul meu, să mă sărute, iar iar na, când crivățul
troienea geamurile albite de ger, îmi lua picioarele și mi le încălzea în mâini,
îngânând un cântec pe care, în parte, mi -l aduc și azi aminte.”37
Romanul Singur pe lume aparține cunoscutului scriitor francez din secolul al
XIX-lea Hector Malot , a cărui creație este consacrată mai cu seamă copiilor. Fiind
colaborator permanent al „Revistei de educație și amuzament”, publicație ce își
propunea drept scop inițierea tinerilor cititori în marea literatură, Hector Malot a
jucat un rol important în dezvoltarea literaturii pentru copii în Franța .
Mijlocul secolului al XIX -lea a constituit o epocă de -a dreptul remarcabilă în
istoria literaturii franceze – epoca unui avânt poetic fără precedent, a formării școlii
realismului critic în frunte cu Stend hal și Balzac . Literatura pentru copii din
această perioadă rămâne cu precădere romantică. Tinerii cititori iau cunoștință de
operele lui George Sand , Victor Hugo , Prosper Merimée și Alexandre Dumas .
Fiecare din acești scriitori a adus o contribuție propri e la dezvoltarea literaturii
pentru copii. Ei nu se aseamănă unul cu altul, fiecare își are stilul său de creație,
dar nici unul nu putea să se arate nepăsător față de soarta poporului francez, mai
ales a micilor lui cetățeni.
Situația dezastruoasă a copii lor din popor, explorarea nemiloasă a muncii
lor, i -a făcut pe mulți activiști ai vieții publice și culturale din Europa să-și îndrepte
atenția spre această problemă. Atunci au și început să se facă auzite glasurile de
protest ale opiniei publice progresis te, atunci au și apărut neuitatele portrete ale

37 . Hector Malot, op. cit., p. 6.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 44
Obișteoiu Maria Alexandra

micilor eroi ai lui Charles Dickens , Victor Hugo, Alphonse Daudet și Hector
Malot. În creația acestora și a altor scriitori s -a constituit așa -numita teorie a
copilăriei părăsite. În viziunea lor, copiii sunt conștiința societății, iar pentru ca
această conștiință să rămână nepătată, copiii trebuie să aibă parte de copilărie.
Rémi, un băiețel de 8 ani, locuiește cu doamna Barberin la Chavanon, în
Creuse. Deși a crezut mereu ca este fiul acesteia, femeia nu est e decât doica sa. În
realitate, Rémi a fost găsit la Paris de Jérôme, soțul doamnei Barberin. Bărbatul a
decis să încredințeze mai degrabă copilul soției sale, decât să -l ducă la orfelinat. În
fapt, Barberin, văzând hăinuțele pe care le purta copilul, îngr ijite și de bună
calitate, spera la o recompensă din partea părinților săi. Totuși, trei ani mai târziu,
Jérôme îi cere soției sale să ducă băiatul la orfelinat, deoarece familia lui nu a venit
să-l caute. Doamna Barberin, care s -a atașat foarte mult de Ré mi, a refuzat cererea
soțului. Din lipsa banilor, Jérôme se vede nevoit să meargă la Paris, unde a găsit de
lucru și trimitea bani acasă în mod regulat.
Într-o seară, un bărbat o anunță pe doamna Barberin că soțul său a avut un
accident de muncă și că dore ște să cheme în judecată firma pentru a cere
despăgubiri. Pentru a -și ajuta soțul, doamna Barberin îi trimite toate economiile
pentru a -și plăti avocatul, iar mai târziu va vinde și vaca, singura lor bogăție. Din
nefericire, Jérôme pierde procesul și revin e la Chavanon unde îl descoperă pe
Rémi. Bărbatul decide, împotriva voinței soției sale, să -l vândă pe Rémi lui
,,signor” Vitalis, un bătrân actor -muzician ambulant care conduce o trupă de
animale inteligente: o maimuță, numită Joli -Coeur și trei câini, Ca pi, Dolce și
Zerbino.
Rémi, foarte rănit de pierderea doamnei Barberin, își începe călătoria în sud –
vestul Franței cu Vitalis și trupa sa. Cei doi prezintă în satele pe care le traversează

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 45
Obișteoiu Maria Alexandra

o piesă de teatru cu animalele ce sunt dresate în acest scop și cu Rémi pe post de
saltimbanc. Vitalis se ocupă de Rémi ca de propriul său fiu, îl îmbracă, îl hrănește,
îl învață să citească, să vorbească limba italiană și să cânte:
,,Educația aceasta nu seamănă deloc cu aceea pe care o primesc atâția copii,
care n -au al tceva de făcut decât să învețe și care se plâng totuși că nu au vreme să –
și facă lecțiile ce li se dau. Dar se cuvine să spun că este ceva și mai important
decât timpul închinat învățăturii, și anume silința ce ți -o dai; nu ceasul petrecut
aplecat deasupra lecției te face să -ți rămână lecția în cap, ci voința de a învăța.”38
Între cele două personaje, încet -încet se naște un profund atașament, iar Rémi se
simte în siguranță și mai ales, se simte iubit. La Toulouse, Vitalis are o altercație
cu un polițist car e l-a lovit pe Rémi și, după un proces, este condamnat la două luni
de închisoare. Rémi pleacă atunci, însoțit de ,,trupă” și muncește în împrejurimile
orașului pentru a -și asigura traiul. Pe malul canalului din Sud o întâlnește pe
doamna Milligan, o engle zoaică bogată ce trăia pe o șalupă, Le Cygne, cu fiul său
Arthur, grav bolnav. După ce le -a explicat de ce stăpânul său Vitalis este în
închisoare, Rémi este primit de familie pe vas, pentru a -l înveseli pe Arthur, atunci
când acesta o dorea. Doamna Millig an îl informează pe Rémi că a avut un fiu mai
mare care a dispărut misterios după moartea soțului său. Unchiul lui Arthur, James,
cel care s -a ocupat de anchetarea dispariției copilului, nu a găsit nici o urmă.
Această perioadă este una dintre cele mai fer icite din viața lui Rémi, copilul având
în sfârșit sentimentu l că face parte dintr -o familie. Când Vitalis iese din închisoare,
refuză să -l lase pe Rémi la doamna Milligan, preferând să cutreiere împreună
drumurile Franței.

38 . Hector Malot, op. cit., p. 56.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 46
Obișteoiu Maria Alexandra

Îndreptându -se spre Paris, sunt surprinși de o furtună de zăpadă violentă în
timpul căreia Zerbino și Dolce mor devorați de lupi, ca și Joli -Coeur.
Supraviețuitorii ajung în final la Paris, unde Vitalis vrea să -l încredințeze pe Rémi
pe timp de iarnă lui Garofoli, pentru a putea dresa no i animale. Rémi face
cunoștință cu nepotul lui Garofoli, Mattia, care îl informează că unchiul său
maltratează copiii pe care îi are în grijă. Vitalis află și el acest lucru și renunță să -l
mai lase pe Rémi în casa acestuia. În aceeași noapte bătrânul, slă bit și febril, moare
de frig și Rémi se trezește la un grădinar, Pierre Acquin. Familia Acquin se
compunea din tatăl văduv, cei doi fii Alexis și Benjamin și cele două fete,
Étiennette și Lise, cea din urmă mută. Rémi vrea să plece la drum, dar Pierre îi
propune să lucreze pentru el și să cânte în schimbul unui cămin, propunere pe care
Rémi o acceptă bucuros. Astfel, trec doi ani cu zile liniștite la familia Acquin, iar
Rémi devine foarte apropiat de Lise. Într -o zi, o furtună puternică distruge sera
famili ei, aruncând -o în ruină. Tatăl, incapabil să plătească datoriile, este trimis la
închisoare, în timp ce copiii sunt dispersați la unchi și mătuși. Rémi e nevoit să
plece, dar promite copiilor că va trece să -i vadă.
Părăsind Parisul, Rémi îl regăsește pe M attia și decide să -l ia cu el. Cei doi
prieteni pornesc la drum și oferă reprezentații ca muzicieni itineranți. Nu peste
mult timp, Rémi dorește să viziteze copiii Acquin, dar ar vrea să o revadă și pe
doamna Barberin, pentru a -i oferi o vacă. La Varses, cei doi sunt primiți de mătușa
și unchiul lui Alexis. Acesta din urmă lucrează împreună cu unchiul său în mina
aflată în proximitatea orașului. Urmare a unui accident, Rémi îl va înlocui la mină
pe Alexis câteva zile, prilej cu care va descoperi o lume nec unoscută până atunci.
Într-o dimineață, se produce o inundație în mină, iar Rémi, unchiul Gaspard și alte
patru persoane sunt blocate într -un spațiu îngust, fără aer. După 14 zile de infern,

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 47
Obișteoiu Maria Alexandra

sunt în sfârșit salvați și Rémi se hotărăște să părăsească orașul , tot în compania lui
Mattia și Capi.
Cei trei continuă să câștige bani mulțumită reprezentațiilor lor, iar Mattia,
din prietenie, refuză să devină elevul unui muzician renumit. Trupa se oprește într –
un sat, nu departe de cel al doamnei Barberin și copiii reușesc cu ajutorul unui
veterinar să cumpere o vacă frumoasă, cel mai frumos dar posibil pentru doică.
Animalul scapă pe drum și în satul unde o găsesc, cei doi sunt acuzați de furt.
Totuși, numele de Rémi și povestea minelor din Varses îi acordă destul c redit la
judecătorul de pace pentru a -și recupera animalul. Aflând că Jérôme Barberin se
găsește la Paris, cei doi se îndreaptă direct spre Chavanon, unde are loc o întâlnire
emoționantă între Rémi și doica lui. Femeia nu -și poate stăpâni bucuria revederii și
îi mulțumește călduros lui Rémi pentru darul atât de prețios. Totodată, ea îl
informează pe Rémi că este căutat de rudele sale și că Barberin a plecat la Paris să –
l anunțe.
În drumul spre Paris, Rémi și tovarășul său o vizitează pe Lise, care se afla
la mătușa sa, Catherine. Odată sosiți la Paris, Rémi și Mattia află că Jérôme a murit
și peste puțin timp Rémi primește o scrisoare de la doamna Barberin, în care se afla
o scrisoare de le Jérôme trimisă cu puțin timp înainte de a muri, în care scria cine î l
caută pe Rémi, dar și cum poate să contacteze această persoană. Astfel, Rémi află
că părinții săi sunt englezi și locuiesc în Londra. Imediat, acesta pleacă în Anglia
însoțit de Mattia și Capi. Spre marea sa surpriză, el este primit cu răceală de
familia Driscoll, o familie de negustori ambulanți. În prima noapte, Rémi și Mattia
surprind oameni ce aduceau obiecte furate ,,părinților” lui Rémi. Încet -încet, cei
doi copii încep să pună la îndoială veridicitatea ,,poveștii” ce le -a fost relatată și se
întrea bă dacă Rémi este cu adevărat fiul pierdut de familia Driscoll.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 48
Obișteoiu Maria Alexandra

Cu toate acestea, copiii rămân o perioadă de timp la Londra, câștigând bani
pentru familie, mulțumită spectacolelor pe care le reprezentau pe străzile orașului.
Pentru a afla adevărul, Rémi ș i Mattia trimit o scrisoare doamnei Barberin în care o
întreabă despre hainele pe care le purta Rémi atunci când a fost găsit, deoarece
copiii au început să aibă serioase dubii cu privire la familia Driscoll, fiind din ce în
ce mai siguri că aceștia l -au furat pe Rémi. Descrierea hăinuțelor copilului
corespunde cu povestea domnului Driscoll și aparent, acesta ar fi tatăl lui Rémi.
Peste câteva zile, duminică, la casa familiei Driscoll s -a prezentat un domn pentru
a se interesa de starea de sănătate a lui Ré mi. Mattia surprinde discuția între
domnul Driscoll și bărbatul necunoscut, care este tocmai unchiul lui Arthur
Milligan, James. Acesta povestește că Arthur o duce mai bine, lucru care -l
întristează, căci și -ar dori să fie unicul moștenitor al averii famil iei Milligan și
contează pe devotamentul lui Driscoll pentru a -și atinge scopul. Câteva zile mai
târziu, domnul Driscoll decide să -i ia cu el pe Rémi și Mattia cu scopul de a -i vinde
mărfurile furate. Într -un sat, copiii îl întâlnesc pe Bob, un prieten de -al lui Mattia
cu care se vor asocia pentru a susține reprezentații. Domnul Driscoll le cere să -l
caute la un han unde se cazase, deoarece voia să plece a doua zi foarte devreme,
însă decide să -l păstreze pe Capi cu el. În timpul reprezentației, Mattia se r ănește și
nu-l poate însoți pe Rémi la punctul de întâlnire cu domnul Driscoll. Când Rémi
ajunge la han, află de la hangiu că domnul Driscoll care plecase deja, i -a lăsat
vorbă să -l caute cât mai repede în satul următor. Rémi s -a întors însă la Mattia. A
doua zi, dimineața, Rémi va fi arestat, deoarece Capi, care era capturat de poliție
pentru că stătea la pândă în timp ce Driscoll jefuia o biserică, l -a recunoscut, însă
Rémi reușește să evadeze din închisoare cu ajutorul lui Mattia și Bob și se întoarce
în Franța, însoțit de prietenii săi și Capi.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 49
Obișteoiu Maria Alexandra

Ajunși pe continent, copiii pleacă în căutarea doamnei Milligan, căutând
urme ale șalupei sale, ,,Lebăda”, de -a lungul fluviilor. În timpul peregrinărilor lor,
ei află că unchiul lui Lise a murit și că fetița a fo st adoptată de doamna Milligan. În
final, copiii găsesc șalupa, însă fără ocupanții săi, tocmai la frontiera cu Elveția.
Din fericire, li s -a indicat orașul unde a plecat doamna Milligan. Căutând reședința
doamnei Milligan, copiii susțin reprezentații în m od regulat. Într -o zi, Lise îl aude
cântând pe Rémi și începe să cânte cu el, deoarece și -a redobândit vocea. Intrând în
grădina doamnei Milligan, copiii îl zăresc pe James. De teamă să nu fie trimis în
Anglia, Rémi s -a ascuns, însă Mattia o va întâlni pe doamna Milligan pentru a -i
aduce la cunoștință complotul organizat de James și pentru a -i vorbi de Rémi.
După ce James a plecat, doamna Milligan vine să -l vadă pe Rémi și îi cere
să-i povestească ce i s -a întâmplat în Anglia. Ea îi va caza mai întâi într -un hotel,
apoi îi invită să locuiască la ea. Odată James descoperit, doamna Milligan anunță
că Rémi este fiul ei cel mare care a fost dispărut, având drept probă hainele găsite
asupra lui Rémi bebeluș și o scrisoare a domnului Driscoll în care mărturisește că
el l-a răpit. Peste ani, Rémi, căsătorit cu Lise, își invită prietenii la botezul fiului
său, Mattia. Arthur este sănătos, doamna Barberin este doica micului Mattia, în
timp ce Mattia, prietenul lui Rémi, a devenit un mare muzician. Tatăl lui Lise, ieș it
din închisoare, a redevenit grădinar și va trăi de acum înainte cu fiica sa Étiennette.
Benjamin a devenit botanist și Alexis este directorul minei în care lucra odinioară
cu unchiul său.
Singur pe lume , este un roman despre copii, despre prietenie, disperare,
regăsire, deznădejde, pesimism, optimism, pierdere, regăsire, destin, stări trăite de
un copil și descrise cu candoare. Remi este un copil care reușește, chiar dacă
drumul a fost lung, căutările de multe ori fără un rezultat, sau alte ori cu final trist,

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 50
Obișteoiu Maria Alexandra

întotdeauna a existat o nouă zi, o nouă încercare, un nou vis care s-a îndeplinit.
Băiețelul Remi… Cititorul va străbate împreună cu micul erou al romanului Singur
pe lume sute de kilometri pe drumurile Franței, va întâlni oameni buni și inimoși,
răi și fără suflet, va trăi alături de Remi și de prietenul său Mattia bucurii și
amărăciuni. Romanul reprezintă o descriere a căii de viață a eroului, povestită de el
însuși, și se bazează pe un material bogat în peripeții. Autorul se orientează spre
cerințele tinerilor cititori, ținând seama de interesele și înclinațiile lor. Scriitor
înzestrat, care își cunoaște bine auditoriul, Hector Malot își axează narațiunea pe
un subiect extrem de captivant, cu multe detalii interesante din viața socială a
Franței de la mijlocul secolului al XIX -lea, imprimând în același timp pânzei
artistice o adâncă emoționalitate. Toate acestea suscită de mai bine de o sută de ani
un viu interes față de cartea lui Hector Malot. Conflictul dintre bine și rău, care
începe din prim ul capitol al cărții, continuă în fiecare episod ulterior despre viața
lui Remi, care mult timp nu bănuiește nimic despre originea sa, rătăcind pe
drumuri ca un copil al nimănui. Remi cunoaște din fragedă copilărie foamea și
frigul, rușinea și durerea umil inței, lovindu -se la tot pasul de crunta realitate. În
fața cititorului se dezvăluie nu numai istoria vieții unui copil francez, ci a mii de
copii lipsiți de copilărie. Scriitorul știe să stăpânească atenția cititorului, redând în
tonalități captivante ist oria vieții lui Rémi și a prietenilor săi – buna maică
Barberin, nobilul Vitalis, credinciosul prieten Mattia. Din păcate însă nu numai de
bunătate și mărinimie are parte Remi. A trebuit să cunoască și cruzimea lui
Garofoli, ticăloșia lui Driscoll, perfidi a și josnicia lui James Milligan. După cum s –
a mai arătat, concluzia principală din linia subiectului este legată de taina nașterii
lui Remi, răpit părinților chiar de unchiul său, care voia să -i înlăture din cale pe
nepoții „incomozi” și să pună mâna pe m oștenire. Hector Malot arată în mod

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 51
Obișteoiu Maria Alexandra

convingător că în societatea în care îi este dat să trăiască lui Remi domnește legea
banului. Setea de înavuțire, bucuria de a vedea pe aproapele tău la fundul prăpastiei
– la aceasta se mărginesc închipuirile despre via ță ale lui Garofoli, Driscoll sau J.
Milligan.. Sclavi ai banului, ai capitalului, oamenii aceștia apar în roman în toată
diformitatea lor morală, fiind gata la orice crimă de dragul câștigului. Lipsa
oricăror idealuri, deșertăciunea aspirațiilor, egoismul , cinismul sunt trăsăturile
definitorii prin care caracterizează Hector Malot lumea burgheză. Scriitorul vede în
denaturările monstruoase ale firii umane, în manifestările cele mai sofisticate ale
răului nu ceva străin acestei lumi, ci un corolar logic al legilor ei nedrepte.
Hector Malot este un analist. Problemele sociale nu -l interesează „în sine”,
ci în măsura în care acestea vizează omul în genere, deși autorul le abordează în
primul rând sub aspect etic, nu prin prisma generalului, ci a particularulu i. Un
exemplu elocvent în acest sens este soarta lui Barberin, care a rămas schilod în
urma unui accident de muncă și care nici măcar nu poate visa la vreo despăgubire.
Un alt exemplu este acela al sărmanului Acquin, care este un muncitor cinstit. Zi
și noapte muncea în grădina sa, dar în urma unui concurs nefericit de împrejurări
(grindina îi distruge straturile de flori) se pomenește ruinat – mai mult decât atât,
este băgat în închisoarea datornicilor, deoarece nu este în stare să restituie banii
luați c u împrumut. Și Vitalis are o soartă cruntă. Chipul lui joacă un rol extrem de
important în structura artistică a romanului. Bătrânul muzicant, zgârcit la vorbă și
aspru din fire la prima vedere, devine prietenul și îndrumătorul lui Remi. Hector
Malot nu -l opune pe copil adultului, ci arată cât de mult înseamnă pentru formarea
caracterului său întâlnirea cu acest om împovărat de experiența vieții. Fără a -și
idealiza eroul, autorul creează chipul unui om cinstit, inimos și cumsecade, care se
poartă cu elevul său cum s -ar purta un tată cu un fiu. Vitalis îi dă lui Remi primele

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 52
Obișteoiu Maria Alexandra

lecții de viață, îi arată că atmosfera morală în care trăiește omul este creată de el
însuși, de oamenii care îl înconjoară. Dar soarta acestui om oferă încă un exemplu
al pieirii talentu lui în societatea burgheză. În tinerețe Vitalis a fost un artist vestit,
un cântăreț strălucit, al cărui nume nu părăsea afișele europene. Pierzându -și însă
vocea, e nevoit să se facă muzicant ambulant și moare în mizerie și anonimat, sub
o poartă străină. În tonalitatea tragică, amară a acestor scurte creionări transpare
poziția civică a scriitorului, solidaritatea lui cu cei umiliți, cu victimele nedreptății
sociale, protestul lui față de orice formă de reprimare a personalității umane.
Hector Malot nu -și impune concluziile. El meditează, într -un fel, cu glas tare.
Autorul nu -și asumă rolul de arbitru, dar prin poziția sa ia atitudine în favoarea
celor respinși de societatea nemiloasă.
O însemnătate deosebită are în cartea lui Hector Malot sarcina educație i
morale – problemă care determină în mare măsură conținutul întregii literaturi
progresiste pentru copii. În acest context autorul abordează astfel de teme, cum
sunt raporturile dintre generații, alegerea căii în viață, fericirea și datoria, unitatea
dintre vorbă și faptă. Temele acestea nu numai că și -au păstrat, ci chiar și -au sporit
însemnătatea în zilele noastre, întrucât reflectă cerințele și interesele vitale ale
omului. Cum se corelează în viață binele și răul, în ce constă dreptatea, forța,
demnita tea omului, de la ce trebuie să pornească el în faptele și aspirațiile lui, spre
ce valori – materiale sau spirituale – trebuie să năzuiască? După lectura cărții lui
Malot se desprinde un singur răspuns la toate aceste întrebări: aspirațiile spre bine,
spre valorile etice perene, spre libertatea spiritului uman sunt inseparabile. Oricât
de potrivnice ar fi vicisitudinile vieții, omul este capabil și obligat să le înfrunte. Pe
baza exemplului micului său erou autorul arată că Remi nu s -a lăsat strivit de
loviturile sorții, nu s -a dezumanizat, ci a știut să -și păstreze în suflet bunătatea și

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 53
Obișteoiu Maria Alexandra

gingășia. Eroul romanului este învingător în lupta inegală cu forțele răului. În cele
din urmă apare la iveală taina nașterii lui, scriitorul punându -l pe erou față în faț ă
cu doamna Milligan, care se dovedește a fi mama sa naturală. 39

3. 3. ,,Singur pe lume” – romanul căutării și al inițierii
Originea etimologică a cuvântului ,,inițiere” provine din latinescul
,,initium”, cuvânt ce are semnificația de ,,început”. Putem re marca însă o alunecare
semantică, ceea ce nu e un fenomen rar în etimologie. În timp ce semnificația de
origine servește la ancorarea situației pe o axă temporală, cea de astăzi exprimă
,,accesul cuiva la cultul unei divinități, la cunoașterea misterelor s ale. Totuși, între
cele două sensuri există o legătură ce justifică această evoluție. În opinia istoricului
religiilor, Mircea Eliade, ,,în general înțelegem prin inițiere ansamblul ritualurilor
și a doctrinelor orale, urmate de o schimbare esențială a sta tutului religios și social
al persoanei ce se inițiază.”40 Aici apare convergența între cele două semnificații:
inițierea permite neofitului să treacă pragul cunoașterii, fapt ce înseamnă pentru el
începutul unei noi existențe ontologice și spirituale, rezu ltatul scontat fiind
distrugerea ființei vechi pentru a se naște o nouă ființă. Totuși, această trecere nu
se produce fără dificultăți. Adeptul trebuie mai întâi să dovedească faptul că este
demn. Natura obstacolelor apărute pe drumul său inițiatic depinde de gradul
inițierii. Astfel, inițierea o putem clasifica în trei categorii: mai întâi, ,,ritualuri
colective, ce permit realizarea trecerii copilului sau puberului la vârsta adultă,
reprezintă nivelul cel mai profan și răspândit; în cazul celui de -al doil ea tip de

39 . Agnès Thomas Maleville, Hector Malot, l 'écrivain au grand coeur, Edition du Rocher, Paris, 2000, pp. 78 -90.
40 . Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978, p. 125.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 54
Obișteoiu Maria Alexandra

inițiere, accesul este mai restrâns. Selecția adeptului se produce în funcție de
calitățile care îl predestinează sau nu unei cunoașteri mai sublime, mai elevate, mai
ezoterice, care are nevoie de ameliorarea interioară a neofitului; cel de -al treilea tip
de inițiere se referă la sacru. După această inițiere, corpul și toată existența fizică a
noului inițiat se eliberează de lumea profană și viața inițiatului se va derula în
dorința eternă a perfecționării spiritului, deseori izolat de societate. Acest abandon
îi va permite să se dedice meditației și astfel să ajungă la divinitate, prin
dobândirea puterilor supranaturale, șamanice. 41În timp ce ritualurile colective sau
de pubertate, aparținând primului nivel al inițierii servesc la introducerea neo fitului
în societate, celelalte două niveluri superioare imitând rituri individuale au,
dimpotrivă, drept scop perfecțiunea interioară a adeptului.”
Obiectivele asumate de Malot în crearea romanelor sale pentru copii erau
trezirea sensibilității copiilor ș i a adolescenților, a imaginației. Plasându -și tinerele
personaje în situații excepționale, dar care pot corespunde angoaselor
fundamentale ale tinerilor cititori, Malot a reușit să captiveze atenția acestora.
Pentru a înfrunta dificultățile vieții, care s unt evocate cu realism, tinerele personaje
găsesc resursele necesare pentru a trece peste numeroasele ,,capcane” ale vieții,
,,probe” inițiatice: curajul, tenacitatea, rezistența fizică, dar și ingeniozitatea și
prietenia sunt tot atâtea calități ce îi vor ajuta să depășească obstacolele.42
Băieții și fetele din opera romanescă a lui Malot sunt ființe voluntare,
capabile să -și valorifice forța fizică și inteligența pentru a găsi soluții la situațiile
problematice pe care destinul le încearcă. Aceste personaj e sunt supuse unui destin
care le depășește, dar, în esență, fiecare roman scoate în evidență efectele unei

41 . Ibidem, pp. 126 -127.
42. https://www.universalis.fr/encyclopedie/roman -d-education -bildungsroman/1 -l-enfant -personnage -et-sujet/

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 55
Obișteoiu Maria Alexandra

voințe care dă sens unei vieți. Tinerele personaje din opera lui Malot sunt înainte
de toate subiecte care acționează pentru a -și atinge scopurile. Malot s -a preocupat
ca tinerele sale personaje să -și păstreze o capacitate de judecată personală și de
inițiativă, chiar dacă sunt plasate sub responsabilitatea unui adult. Dacă Rémi,
smuls de lângă mama Barberin, sfârșește prin a -l îndrăgi pe Vitalis, îns eamnă că el
aprecia atitudinea acestuia față de el. Aprecierea personală a lui Rémi contribuie la
stabilirea unor relații armonioase cu Vitalis, care devine un substitut de tată.
În opera lui Malot, voința se manifestă în scene de viață cotidiană, atunci
când tinerele personaje realizează căutarea identității lor personale, familiale și
sociale, atunci când trec peste probe care le smulg din lumea lor originară pentru a
le face să renască într -o lume nouă. Astfel, călătoriile lor pot fi considerate drept
,,călătorii inițiatice”. Observând ritualul ceremoniilor inițiatice, Simone Vierne
constată că ele ,,prezintă întotdeauna trei secvențe: pregătirea, călătoria propriu –
zisă, noua naștere”43 Inițiatul este, în faza de pregătire, smuls mediului său
originar. Ré mi află că mama Barberin nu este decât mama sa adoptivă, pe care va
trebui s -o părăsească. Pierderea părinților conduce personajele copii să treacă prin
nenumărate ,,probe”: foamea, frigul și intemperiile, oboseala, incertitudinile zilei
de mâine, pierdere a reperelor, dar și ostilitatea unor personaje adulte ( agentul de
poliție care -l încarcerează pe Vitalis la Toulouse îl privează pe Rémi de protectorul
său). Eroii lui Malot sunt uneori izolați de lume (Rémi și Vitalis sunt blocați în
zăpadă, în pustietat e) și, mai mult, refugiile naturale sau artificiale în care tânărul
erou își petrece noaptea sunt improprii (mina). Inițierea tânărului erou, Rémi, este
marcată de o deschidere spre societatea internațională, copilul simpatizând cu tineri
spectatori englez i la Pau și călătoria sa cu Mattia nu se limitează numai la

43 . Simone Vierne, Jules Verne et le roman initiatique , contribution à l'étude de l 'imaginaire, Service de
reproduction de th èses, Universit é de Lille III, 1972.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 56
Obișteoiu Maria Alexandra

Hexagon, ei pleacă la Londra, poposesc acolo, apoi o găsesc pe doamna Milligan
în Elveția. Prin naștere, Rémi este englez, ca mama sa, doamna Milligan și fratele
său Arthur, dar francez prin adopț ie. Vitalis, Mattia și Garofoli sunt italieni, iar ca
urmare a unui ansamblu complicat de căsătorii, scena finală din ,,Singur pe lume”
reunește în aceeași familie Europa de nord și Europa de sud.44
,,Singur pe lume” poate fi interpretat ca un ,,roman famil ial”, în sens
freudian. Criticul Marie -Claire Chatelard sublinia că ,,unicitatea destinului lui
Rémi se combină cu schema -tip a romanului familial, așa cum o prezintă Freud și o
analizează Marthe Robert, în prima sa fază, aceea a copilului găsit”.45 Diferit ele
momente ale fantasmei descrise de Freud și discipolii săi apar în romanul ,,Singur
pe lume” de Hector Malot. Rémi este alungat din casa mamei Barberin și, mai
târziu, este îndepărtat din casa familiei Acquin. Tatăl adoptiv, Barberin, apare ca
un străin pentru Rémi, deoarece este dur, nemilos, iar familia Driscoll, falșii
părinți, sunt distanți și lipsiți de suflet. Deznodământul romanului stabilește o
restaurare dinastică și permite eroului să asigure în mod echitabil o justiție
distributivă după ce tră dătorul este demascat în scena recunoașterii finale. Vitalis,
care fusese un artist glorios, este lipsit de prestigiul de care beneficiază tatăl fictiv
în fantasma ,,romanului familial”. Rivalitatea oedipiană apare decisivă în formarea
eroului: oferind vac a hrănitoare mamei Barberin, pe când soțul ei cel hain o
vânduse pe Roussette, Rémi apare ca un prinț și, mai mult, instruindu -i pe Arthur,
Lise și Mattia, el joacă rolul tatălui pe care -l jucase cu el odinioară Vitalis,
învățându -l să cânte și să joace te atru.

44 . Agn ès Thomas -Maleville, op. cit., p. 91.

45 . Marie -Claire Chatelard, ,,Sans famille ou la reconnaissance: le roman familial chez Hector Malot”, în Le roman
familial, Universit é de Pau et des pays de l 'Adour, Cahiers de l 'Universit é, nouvelle s érie, nr. 5, 1985, p. 172.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 57
Obișteoiu Maria Alexandra

Căutarea lui Rémi a originilor sale personale și sociale devine ,,anchetă” a
cititorului. Misterul care înconjoară nașterea lui Rémi este dublat de o ambiguitate
privind instanța narativă. Dacă naratorul este sigur Rémi, vîrsta și statutul său
rămân nesigure: Rémi este încă un copil ,,găsit”? sau Rémi a devenit adult?
Naratorul cunoaște, în momentul în care scrie, rezultatul căutării sale? Philippe
Lejeune a subliniat că prima frază din roman – ,,Eu sunt un copil găsit” – este o
,,paralipsă”, o minci ună prin omisiune, care uită să spună că naratorul știe foarte
bine deznodământul romanului său.46 Dacă e adevărat că Rémi a fost un copil
găsit, el este un copil recunoscut, care și -a regăsit familia în momentul în care a
început să -și scrie romanul. Dar, pentru a crea suspansul și a trezi un sentiment de
așteptare în sufletul cititorilor, naratorul rămâne echivoc.
Dacă povestirea primei întâlniri dintre Rémi și doamna Milligan subliniază
generozitatea acestei femei foarte materne, naratorul are grijă să n u spună ce
legături familiale îl unesc pe Rémi de această persoană și de fiul ei Arthur, dar el
face un comentariu susceptibil de a incita copiii cititori, aceștia întrebându -se
asupra identității copilului ,,găsit” în raporturile sale cu doamna Milligan ș i Arthur.
În felul acesta, cititorul -copil poate fi foarte activ în descoperirea textelor lui
Malot, prelevând indicii echivoce, stabilind relații, rețele între indicii, pentru a
elabora mintal, prin anticipație, dar în incertitudine, scena recunoașterii f inale.
Întreținând un anumit mister asupra identității și originea câtorva personaje, Malot
organizează suspansul în maniera autorilor de romane -foileton. Dincolo de
dimensiunea inițiatică a romanului lui Malot, tinerii cititori pot fi impresionați de
reprezentările copilăriei, ale educației, ale unei copilării apropiate de natură,
educate după principii pedagogice motivante. Rémi este crescut la Chavanon, o

46 . vezi Philippe Lejeune, Je est un autre, Paris, Seuil, Collection ,,Po étique”, 1980, p. 15.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 58
Obișteoiu Maria Alexandra

localitate mică din centrul Franței, fiind foarte atașat de grădina casei, unde mama
Barberin i -a dat o parcelă pentru a o cultiva: ,,Totuși tușa Barberin îmi dăduse și
mie un colțișor în care adunasem o mulțime de flori sălbatice și de ierburi, smulse
de pe câmp sau de prin poieni, pe vremea când hoinăream cu vaca noastră, și pe
care le sădisem în grădi nița mea, ce -i drept cam la întâmplare, claie peste
grămadă.”47 Rémi este profund atașat de natura acelui sat sărac, nu într -un mod
contemplativ, ci cu activitatea unui copil căruia îi place să vadă plantele crescând.
Crescut într -un mediu natural, Rémi est e un copil foarte bun. Întoarcerea lui Rémi
la Chavanon cu vaca cumpărată pentru mama Barberin și scena din finalul
romanului demonstrează generozitatea acestuia. Prietenia pe care o nutrește pentru
semenii săi se manifestă în gesturi de solidaritate. Matt ia lucrează cu Rémi,
împarte totul cu el și îl ajută să -și găsească adevărata familie.
Astfel, reprezentarea copilăriei care transpare din lectura romanului ,,Singur
pe lume” este aproape de aceea care l -a inspirat pe Rousseau. Principiile educative
puse în operă sunt aceleași cu cele pe care le -a valorizat Rousseau în ,,Émile”
(Hector Malot face referire la doi epigoni ai lui Rousseau, Pestalozzi și Froëbel,
într-un roman pentru adulți, ,,Miss Clifton”, care este al doilea volum al romanului
,,Amintirile unui rănit”).
Jurnalist specialist în rubrica consacrată educației corporale în Opinia
națională , Malot acorda o mare importanță activităților fizice care întăreau
caracterele, cât și mușchii. Pentru Malot, ca și pentru Pestalozzi, munca manuală
reprezent a un interes economic, dar și educativ. Rémi este succesiv grădinar la
Acquin, dar și muncitor într -o mină de cărbune. În afară de educația fizică și

47 . Hector Malot, op. cit., p. 30.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 59
Obișteoiu Maria Alexandra

manuală, educația veritabilă, în opinia lui Malot, se fundamentează pe dezvoltarea
simțurilor, mai ales ve derea, pe observarea realităților naturale.48

48 . Marie Claire Chatelard, op. cit., p. 170.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 60
Obișteoiu Maria Alexandra

CAPITOLUL IV
4.1 Predarea și discutarea lecției „ Singur pe lume” de Hector Malot,
clasa a IVa.
CLASA : a IV -a
PROFESOR ÎVĂȚĂTOR PRIMAR: Oprea Robertha
PROPUNĂTOR: Obișteoiu Maria Alex andra
ARIA CURRICULARĂ : Limbă și comunicare
DISCIPLINA : Limba și literatura română
SUBIECTUL : „Singur pe lume” de Hector Malot
TIPUL LECȚIEI : Consolidarea cunoștințelor
DURATA : 45 minute

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
O3.3 – să citească cu intonație un text la prima vedere;
O2.3 –să memoreze ideiile principale a le unui text scurt;
O4.1 – să extragă morala textului;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii trebuie să dețină:
a) obiective cognitive:
O1: să citească corect și expresiv f ragmentul din „Singur pe
lume ”, de Hector Malot

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 61
Obișteoiu Maria Alexandra

O2: să își exprime punctul lor de vedere referitor la aventurile
trăite de Remi ;
O3: să facă un rezumat al textului citit;
O4: să răspundă la întrebări referitoare la lecția de astăzi;

b) psihomotorii :
O5: să adopte o poziție corectă și comodă a corpului pentru
scris;
c) afective:
O6: să exprime curiozitate și interes față de „ Singur pe lume ”;

RESURSE:
a) Procedurale : observația, conversația, exercițiul,
Lucrați/Gândiți în pereche/Comunicați, povest irea orală, aprecierea verbală;.
b) Materiale : manual,tabla, coli albe, cretă, fișe de lucru;
FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual.

4.2 Studiu privind efectele și urmările parcurgerii unei lecturi pentru copii,
în dezvoltarea imaginației, creativității și personalității elevilor.

Scopul, obiectivele și metodologia de cercetare.
Scopul cercetării este co nstatarea importanței cărților pentru copii în dezvol tarea
imaginației, creativității elevilor.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 62
Obișteoiu Maria Alexandra

Obiectivele cercetării s unt:
a) cognitive:
O1: Să citească fluent și cu inton ație un text la prima vedere
O2:să enumere ideiile principale ale textului;
O3:să analizeze comportamentul personajelor;
b) psihomotorii:
O4: să exprime mimic trăirile pe care le acumulează
c) afective:
O5: să exprime devotament în timpul lecturării operei Singur
pe lume de Hector Malot .

4.3 TEST DE EVALUARE
Aplicarea acestui instrument de evaluare are drept scop fixarea sau retenția
cunoștințelor/informațiilor referitoare la personajul central Rémi, precum și asupra
celorlalte personaje centrale care i -au însoțit parcursul destinului până la regăsirea
mamei na turale, doamna Milligan. În acest sens, am folosit întrebări cu răspunsuri
închise, elevul urmând să stabilească care dintre variabilele propuse la cele 16
întrebări formulate sunt corecte. Consider că lectura, audierea și înțelegerea acestui
roman cu cara cter inițiatic se pretează mai degrabă învățământului primar și
gimnazial, dacă ar fi să respectăm principiul pedagogic al corespondenței dintre
conținuturile învățării cu nivelul de vârstă și de înțelegere al minorului.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 63
Obișteoiu Maria Alexandra

Acest chestionar a fost aplicat pe un eșantion de 24 de elevi din cadrul clasei
a IV-a. Colectivul de 24 de elevi este format din 14 fete și 10 băieți.
Elevii acestei clase au prezentat interes în momentul în care au completat
chestionarul.

1. Unde locuiește Rémi?
a. Lyon. b. Chavanon c. Bordeaux

La această întrebare 19 elevi reprezentând 79% au dat răspunsul corec t, în
timp ce 4 elevi reprezentând 17% si 1 elev reprezentând 4% au dat răspunsul
greșit.

2. Cum se numește doica lui Rémi?
a. Lise b. Louise c. Barberin

La această întrebare 18 elevi reprezentând 75% au dat răspunsul corect , în
timp ce 6 elevi reprezentând 25% au dat răspunsul greșit.
4
19 1 0 Răspunsuri elevi
A B C
0
6
18 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 64
Obișteoiu Maria Alexandra

3. Când se întoarce acasă tatăl adoptiv al lui Rémi?
a. Crăciun b. Paști c. Lăsata Secul ui

La această întrebare 24 de elevi reprezentând 100% au dat răspunsul corect .

4. De ce Jérôme îl vinde pe Rémi?
a. Pentru că are datorii
b. Pentru că a pierdut mulți bani din cauza unui proces
c. Pentru că vrea să cumpere o va că

La această întrebare 22 de elevi reprezentând 92% au dat răspunsul corect , în
timp ce 2 elevi reprezentând 8% au dat răspunsul greșit.

0 0
24 Răspunsuri elevi
A B C
0
22 2 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 65
Obișteoiu Maria Alexandra

5. Cui îl vinde pe Rémi?
a. Unui negustor de vechituri b. unui artist ambulant c. unui medic

La această întrebare 20 de elevi reprezentând 83% au dat răspunsul corect , în
timp ce 3 elevi reprezentând 13% si 1 elev reprezentând 4% au dat răspunsul
greșit.

6. Câte animale însoțesc bărbatul?
a. 4 b. 2 c. 5

La această întrebare 16 elevi reprezentând 67% au dat răspunsul corect în
timp ce 4 elevi reprezentând 17% si 4 elevi reprezentând 16% au dat
răspunsul gre șit.

3
20 1 Răspunsuri elevi
A B C
16 4 4 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 66
Obișteoiu Maria Alexandra

7. Cum se numește bărbatul care l -a cumpărat pe Rémi?
a. Vitalis b. Mattia c. Jérôme

La această întrebare 24 de elevi reprezentând 100% au dat răspunsul corect.

8. Cum se numesc animalele?
a. Capi, Zerbino, Dolce si Suflețel b. Loli, Marsu, Bouboul și Miche
c. Bill, Rantaplan, Milou și Snoopy

La această întrebare 24 de elevi reprezentând 100% au dat răspunsul corect.

24 0 0 Răspunsuri elevi
A B C
24 0 0 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 67
Obișteoiu Maria Alexandra

9. Din ce cauză stăpânul trupei va petrece 3 luni în închisoare?
a. Nu și -a plătit camera la hotel b. A furat pâine c. A lovit un polițist

La această întrebare 1 2 elevi reprezentând 50% au dat răspunsul corect , în
timp ce 8 elevi reprezentând 33% si 4 elevi reprezentând 17% au dat
răspunsul greșit.

10. Cum se numește doamna pe care o va întâlni Rémi?
a. Doamna Michelin b. Doamna Morgan c. Doamna Mil ligan

La această întrebare 24 de elevi reprezentând 100% au dat răspunsul corect.

4
8 12 Răspunsuri elevi
A B C
0
24 0 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 68
Obișteoiu Maria Alexandra

11. Care e naționalitatea femeii?
a. Elvețiană b. Engleză c. Franceză

La această întrebare 14 elevi reprezentând 58% au dat răspunsul corect , în
timp ce 7 elevi reprezentând 29% si 3 elevi reprezentând 13% au dat
răspunsul gre șit.

12. Cum se numește fiul ei?
a. Victor b. James c. Arthur

La această întrebare 11 elevi reprezentând 46% au d at răspunsul corect , în
timp ce 8 elevi reprezentând 33% si 5 elevi reprezentând 21 % au dat
răspunsul greșit.

3
14 7 Răspunsuri elevi
A B C
5
8 11 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 69
Obișteoiu Maria Alexandra

13. Cine este adevărata mamă a lui Rémi?
a. Doamna Barberin b. Doamna Milligan c. nu se știe

La această întrebare 24 de elevi reprezentând 100% au dat răspunsul corect .

14. Ce talent are Mattia ?
a. Cântăreț b. Pianist c. Violonist

La această întrebare 22 de elevi reprezentând 88% au dat răspunsul corect ,
în timp ce 2 elevi reprezentând 8% si 1 elev reprezentând 4% au dat
răspunsul gre șit.

0
24 0 Răspunsuri elevi
A B C
1
2
22 Răspunsuri elevi
A B C

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 70
Obișteoiu Maria Alexandra

15. Ce atitudine și conduită a adoptat Rémi față de ,,părinții lui adoptivi”
și față de prietenii săi?
a. altruism b. atașament c. generozitate d. agresivitate e.
indif erență

La această întrebare 13 elevi reprezentând 54% au dat răspunsul corect , în
timp ce 4 elevi reprezentând 17% , 4 elevi reprezentând 17% și 3 elevi
reprezentând 12% au dat răspunsul greșit.

16. Rémi a reușit să -și atingă țelul (fericirea) , împlinirea ca om și regăsirea
familiei prin:
a. voință b. tenacitate c. delincvență d. compasiune e.
intoleranță

La această întrebare 21 de elevi reprezentând 88% au dat răspunsul corect , în
timp ce 3 elevi reprezentând 12% au dat răspunsul greșit.
13 4 3 4 Răspunsuri elevi
A,B,C A,D,E B,C,E C,D,E
0 3
21 0 Răspunsuri elevi
A,B,C C,D,E A,B,D B,C,E

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 71
Obișteoiu Maria Alexandra

CONCLUZII
Abordând problematica pedagogică și psihologico -filosofică a temei de
licență, se desprinde de la bun început importanța deosebită a formelor
educaționale de bază în formarea copilului și a tânărului, caz în ca re avem în
vedere socializarea primară din familie, jocul și educația fizică în dezvoltarea
caracterelor până la adolescență, educația morală și educația civică în formarea
conduitelor și comportamentelor sociale ale copilului până la etapa de vârstă a
maturității. Ca o sinteză asupra conținuturilor lucrării, în urma interpretărilor
prezentate de -a lungul lucrării se pot formula următoarele concluzii:
Fericirea reprezintă un drept natural, sacru, imuabil a omului ca ființă
socială, fiind abordată de -a lungu l istoriei filosofiei ca un ideal sau ca un scop
ultim al sensului vieții, dar și ca un proces continuu care se materializează odată cu
maturitatea omului prin sporuri sau adaosuri continue de stări benefice existenței
umane: sănătate, libertate, prosperit ate, notorietate, prestigiu, carieră etc.; în
dobândirea fericirii, un rol esențial îl au trăirile de factură emoțională, stările de
beatitudine și de reușită în familie, școală și viață, iar pe de altă parte, reușitele de
factură intelectuală, rațională, mult mai profunde și mai durabile în timp, care -i
conferă omului șansa atingerii fericirii prin înțelepciune.
Omul este ființa care se adaptează cel mai ușor în orice context spațio –
temporal, iar acest dat ontologic îi este asigurat prin dimensiunea sa edu cogenă,
căci omul se educă și autoeducă de la naștere până la moarte. În acest sens, pentru
prima etapă de vârstă ontogenetică, copilăria, educația se asigură prioritar în sânul
familiei prin asimilarea valorilor morale și estetice fundamentale de către cu plul

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 72
Obișteoiu Maria Alexandra

parental, formându -se comportamentul moral -civic și religios în miniatură,
fundamentele caracteriale ale omului de mai târziu; în acest stadiu, educația se
asigură prin jocurile libere și jocurile didactice, prin instrucția dirijată sau
monitorizată d in primii ani de școală, fără constrângere și amenințări, dar prin
respectarea aptitudinilor minorului, prin încurajarea creativității acestuia, prin
prezentarea unor conținuturi de învățare similare naturii înconjurătoare și
concordante cu nivelul de înțe legere al copiilor/elevilor.
În romanele de secol XIX, mamele care -și abandonau pruncii nu erau
incriminate/taxate de societate, deoarece se considera că acestea săvârșeau un
sacrificiu, fie din cauza sărăciei, fie din cauza unei relații nedorite sau acci dentale,
însă copiii astfel abandonați erau mereu marginalizați, atât în cadrul grupurilor de
copii, cât și în lumea adulților; marginalizarea mergea adesea până la asemuirea
acestor victime cu lumea animală (cazul lui Cosette, dar și al lui Rémi). Cu toat e
acestea, educația făcea diferența dintre animal și om, dintre copilul din ,,lumea
bună”, mult mai uman, și copilul din ,,popor”, plasat la frontiera animalității.
Copiii nedoriți de părinții naturali erau abandonați pe străzi, devenind cerșetori și
milui ți de ceilalți, fiind tratați drept orfani, deși aveau părinții în viață (cazul lui
Gavroche).
Prin personajele sale din ,,Mizerabilii”, Victor Hugo denunța racilele
societății franceze de secol XIX, imoralitatea și disoluția stâlpilor instituționali ai
societății – familia, biserica și școala. Prezentarea acestor personaje trebuia să
sensibilizeze opinia publică asupra problemei marginalizării și excluziunii sociale,
asupra discriminării față de sexul feminin (cazul lui Cosette), a lipsei de șansă și
nefer icirea celor care nu beneficiau de instituția familiei. Inspirat din ideile lui
Rousseau, Dickens deplângea soarta copiilor abandonați din societatea industrială

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 73
Obișteoiu Maria Alexandra

victoriană, admițând că aceștia devin viitorii delincvenți și criminali de mai târziu,
deoarec e societatea este vicioasă, ea este vinovată de imaginea imoralității și
criminalității, căci ,,omul este bun și egal de la natură” (Rousseau). Prin Gavroche
și celelalte personaje ale romanelor realiste de secol XIX era transpusă teza
pedagogică a libertă ții de mișcare și de acțiune a copilului, dorința de asociere în
grupuri și colectivități a celor marginalizați, ca și revolta acestora față de societatea
nedreaptă, minorii devenind adevărați eroi prin ,,revolta sclavilor” (Nietzsche), așa
cum s -a întâmpl at cu Gavroche în timpul revoluției franceze.
Crescut și educat în primii ani de viață într -un centru destinat copiilor orfani,
romancierul Hector Malot va fi marcat pentru tot restul vieții de starea de spirit și
condiția copiilor ,,instituționalizați”; î n toate romanele sale va cultiva teza libertății
și aspirația de independență a copilului abandonat, mereu preocupat de căutarea
fericirii, dobândită în cele din urmă prin curaj, tenacitate și prietenie (cazul lui
Romain, care, dat în creștere unui unchi a var ursuz și brutal, după moartea
părinților săi, va ajunge să -și atingă visul de libertate și fericire, adică de a deveni
marinar).
Romanul ,,Singur pe lume”, capodoperă a lui Malot, rămâne un scriere ce se
adresează tuturor vârstelor, în special copiilo r pentru încărcătura sa morală,
copilului universal din orice timp și spațiu istoric, romanul fiind de factură
inițiatică, deoarece în căutarea propriului destin, fericirea, Rémi va învăța și
practica o multitudine de profesii: saltimbanc, grădinar, miner, iar la
maturitate…Tot acest parcurs existențial îl va realiza grație libertății individuale și
voinței sale de autoeducare; autor a 60 de opere de ficțiune, Malot a militat pentru
îmbunătățirea condițiilor de muncă, mai ales în perioada copilăriei, pentru

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 74
Obișteoiu Maria Alexandra

revizuirea legii internării în spitale de psihiatrie, pentru recunoașterea drepturilor
naturale ale copilului, dar și adoptarea legii divorțului.
În creația autorilor de eroi -minori (Dickens, V. Hugo, A. Daudet, Hector
Malot) s -a cristalizat așa -numita te orie a copilăriei părăsite, conform căreia copiii
reprezintă conștiința societății, oglinda societății, iar pentru ca această conștiință să
rămână nepătată minorii trebuie să aibă parte de copilărie.
În romanul temei mele de licență, Malot evidențiază impo rtanța educației
morale – problemă centrală a literaturii pentru copii; în acest context, autorul
abordează teme majore, precum raporturile dintre generații, alegerea drumului și
sensului vieții, corelația dintre datorie și fericire, legătura intrinsecă di ntre vorbe și
fapte, teme la fel de valabile și în pedagogia contemporană. Concluzia lucrării
poate fi redată sintetic astfel: aspirația spre bine, spre valorile etice perene ale
omenirii, spre libertatea spiritului omenesc rămâne valabilă pentru orice eta pă de
vârstă a omului, iar pe de altă parte, oricât de potrivnice ar fi vicisitudinile vieții,
omul este apt și obligat să le înfrunte, căci Rémi nu s -a prăbușit înaintea loviturilor
sorții, nu s -a dezumanizat, ci și -a conservat în suflet bunătatea și nobl ețea, eroul
rămânând învingător în lupta inegală cu forțele răului. Inspirat din lucrările lui
Rousseau și Pestalozzi, Malot evidențiază în romanul său rolul educației fizice în
formarea caracterelor, dar și a muncii manuale care are consecințe economice ș i
educative benefice, apoi educația veritabilă care, în optica scriitorului francez, se
întemeiază pe dezvoltarea simțurilor, în special văzul, deci pe rolul observației
directe asupra realității

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 75
Obișteoiu Maria Alexandra

ANEXE

Anexa 1
1. Unde locuiește Rémi?
2. Cum se nume ște doica lui Rémi?
3. Când se întoarce acasă tatăl adoptiv al lui Rémi?
4. De ce Jérôme îl vinde pe Rémi?
5. Cui îl vinde pe Rémi?
6. Câte animale înso țesc bărbatul?
7. Cum se nume ște bărbatul care l -a cumpărat pe Rémi?
8. Cum se numesc animalele?
9. Din ce cauză stă pânul trupei va petrece 3 luni în închisoare?
10. Cum se nume ște doamna pe care o va întâlni Rémi?
11. Care e na ționalitatea femeii?
12. Cum se nume ște fiul ei?
13. Cine este adevărata mamă a lui Rémi?
14. Ce talent are Mattia?
15. Ce atitudine și conduită a adoptat Rémi fa ță de ,,părinții lui adoptivi” și
față de prietenii săi?
16. Rémi a reu șit să-și atingă țelul (fericirea), împlinirea ca om și regăsirea
familiei prin:

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 76
Obișteoiu Maria Alexandra

Anexa 2 – Rezolvare chestionar

1 – b
2 – c
3 – c
4 – b
5 – b
6 – a
7 – a
8 – a
9 – c
10 – b
11 – b
12 – c
13 – b
14 – c
15 – a, b, c ;
16 – a, b, d.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 77
Obișteoiu Maria Alexandra

Anexa 3

Secvențele
instruirii
O
b
op
Conținutul
informațional
Resurse

Evalua
re Activitate
a
învățătoru
lui Activitate
a
Elevilor Procedu
ra-
le Materi
a-
le Forme
de
organiz
a-
re
1. Moment
organizato
ric
Verific
dacă toți
elevii
sunt în
banca lor
și dacă au
materialel
e
necesare
pentru
începerea
lecției. Așează pe
masă
manu alul
de limba
română Conversa
ția Frontal
2.
Verificare
a
cunoștințel
or
Le
propun
elevilor
să
prezinte
tema
pentru
acasă.
Propunâd
u-le
citirea
acesteia. Răspund
cerinței.Cit
esc și acolo
unde este
necesar
corectează
tema .
Conversa
ția
Caietul
elevilor
Frontal
Individ
ual
Apreci
eri
verbale

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 78
Obișteoiu Maria Alexandra

3.Captarea
atenției

Se vor
povesti
câteva
momente
din
“Singur
pe lume “,
apoi se va
purta o
discuț ie
despre
aventurile
și trăirile
micului
Remi. Conversa
ția

Manual
ul Frontal

Apreci
eri
verbale
4.
Anunțarea
temei și a
obiectivelo
r

Sunt
anunțați
despre
tema zilei
și despre
sarcinele
care le
revin. Ascultă
atenți,pentr
u a reține
sarcinile
care le
revin.

Explicați
a

Frontal

5.Dirijarea
învățării

O
1

Solicită
citirea
textului
Singur pe
lume
.Apoi
cere
elevilor
să își
exprime
Fiecare
elev citește
câte o
frază.
Apoi
fiecare
elev își
exprimă
părerea
referitoare

Explicați
a
Conversa
ția

Planșă
Manual

Frontal

Apreier
i
verbale .

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 79
Obișteoiu Maria Alexandra

O
2

părerea
lor
referitoar
e la
aventurile
lui Remi .
După care
elevii
primesc
sarcina de
a realiza
rezumatul
textului.
După care
învățătoar
ea
adresează
elevilor
întrebări
referitoar
e la textul
citit.
la
aventurile
lecturate.
Elevii
realizează
sarcina
primită.
Elevii
răspund
întrebărilor
adresate .

6.
Obținerea
Perform an
ței.

Se
împarte
fiecărui
elev câte
o fișă.
Fiecare
fișă
conține o
serie de
întrebări
cu
răspunsur
i. Elevii
trebuie să

Conversa
ția
Explicați
a
Exercițiu
l

Apreci
eri
verbale

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 80
Obișteoiu Maria Alexandra

aleagă
răspunsul
corect .

7.Încheiere
a activității Se dă
elevilor
tema pentru
acasă.
Exercițiile
din manual. Își notează
tema. Explicați
a Frontal
8.
Concluzii
și aprecier i Se fac
aprecier i
verbale
asupra
activ ității
elevilor .
Sunt atenți

Conversa
ția

Frontal
Apreci
eri
verbale

Tabelul nr. 1. Proiectul didactic „Singur pe lume ” de Hector Malot

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 81
Obișteoiu Maria Alexandra

BIBLIOGRAFIE

Aristotel, Etica nicomahică, EDP, Bucure ști, 1988;
Chatelard, Marie -Claire, Le roman familial, Université de Pau et des pays de
l'Adour, Cahiers de l'Université, nouvelle série, nr. 5, 1985;
Comenius, J. A., Texte alese, EDP, Bucure ști, 1958;
Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, Bucure ști, 1978;
Erasmus din Rotterdam, Despre prima edu cație liberă a copiilor, EDP, Bucure ști,
1979;
Hugo, Victor, Mizerabilii, Editura CARTEX, 2012;
Kant, Immanuel, Critica ra țiunii practice, Editura IRI, Bucure ști, 1995;
Kelemen, G., Pedagogia învă țământului primar și preșcolar, Editura Universită ții
,,Aure l Vlaicu”, Arad, 2010;
Lejeune, Philippe, Je est un autre, Paris, Seuil, Collection ,,Poétique”, 1980;
Malot, Hector, Singur pe lume, Editura Ion Creangă, Bucure ști, 1980;
Mill, John Stuart, Ulilitarismul, Editura Alternative, Bucure ști, 1994;
Montessori, Maria, Autoeducarea și autoinstruirea în școala elementară, EDP,
București, 1980;
Noul Testament , Sfânta Evanghelie după Matei;

ÎN CĂUTAREA FERICIRII ÎN ROMANUL ,,SINGUR PE LUME” DE HECTOR MALOT 82
Obișteoiu Maria Alexandra

Noul Testament, Epistola I către Corinteni a Sf. Apostol Pavel;
Pestalozzi, J. H., Cum își învață Gertruda copiii, EDP, Bucure ști, 1970;
Platon, ,,Protagoras”, în Opere complete, vol. I, Humanitas, Bucure ști, 2001;
Rousseau, J. J, Contractul social, Editura Moldova, Ia și, 1996;
Rousseau, J. J., Émile sau despre educa ție, ediția a 5 -a, Editura Casa Școalelor,
București, 1937;
Stere, Ernest, Filosofia greacă și elenistică în texte și studii, Editura Junimea, Ia și,
1980;
Vierne, Simone, Jules Verne et le roman initiatique, contribution à l'étude de
l'imaginaire, Service de reproduction de thèses, Université de Lille III, 1972;
Vișan, Mihai, Crecan, Daniel, Educație și învățământ. Repere filosofico –
pedagogice, Editura Mirton, Timi șoara, 2012;
http://regards -enfance.edel.univ -poitiers.fr/non -classe/pre mier-exemple/
https://www.universalis.fr/encyclopedie/roman -d-education -bildungsroman/1 -l-
enfant -personnage -et-sujet/