În categoria resurselor turistice antropice se regăsesc cele mai de preț creații ale omului, fiind de o varietate extrem de mare. Acestea se află… [302642]

2. [anonimizat] o varietate extrem de mare. Acestea se află într-o creștere continuă datorită descoperirii și punerii în valoare a unor monumente istorice sau de artă și creării unor noi obiective turistice.

Municipiul Bistrița este bogat din acest punct de vedere. Deține numeroase obiective turistice antropice ce atrag anual mii de turiști.

[anonimizat]:

vechimea, [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] (cărți, [anonimizat]), fie mari (poduri, edificii înalte)

funcția edificiilor: muzee, reșendințe regale, ș.a

Resursele turistice antropice se pot structura în:

edificii și elemente cu funcție turistică ( [anonimizat], [anonimizat])

manifestări antropice cu funcții turistice ( târguri, expoziții, festivaluri)

harta

2.1. [anonimizat] a [anonimizat]. Acestea se pot încadra în vestigii arheologice sau în edificii istorice.

2.1.1. [anonimizat]. Acestea au fost descoperite de către omul modern în căutarea de a se cunoaște pe sine.

[anonimizat] a [anonimizat]. Ca de exemplu: arme, piese de port si de harnasament din a doua jumătate a secolului al V-lea când regiunea a [anonimizat] (cățui, borcane, fructiere) [anonimizat].( Fig. )

Fig.

Sursă: http://www.complexulmuzealbn.ro/ro/istorie-arheologie/epoca-migratiilor-si-medievala-timpurie

Conform Institutului Național al Patrimoniului zona de studiu deține un număr mare de situri și așezări arheologice. Și anume:

Cetatea medievală de la Bistrița (fig.). Zona delimitată de Bd. Republicii, [anonimizat] a hotelului "Coroana de Aur", [anonimizat] a parcelei din str. Bistricioarei, [anonimizat] (latura vestică a parcelelor), str.Ecaterina. Face parte din tipul „cetate” și datează din epoca medievală (sec. XV – XVI, sec. XV ). [anonimizat], care fac legătura între laturile lungi ale cetății păstrază încă atmosfera medievală autentică a burgului. Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania și a fost pe tot parcursul istoriei unul dintre cele 7 burguri în jurul cărora s-a [anonimizat]: http://cetateabistrita.ro/ro/istorie-si-[anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat]. Situl se află pe malul drept al râului Bistrița, în zona vechiului cimitir evanghelic. De tip „asezare”, datând din epoca bronzului (sec. XIII î. Hr.), cu o suprafata de 1,5 ha.

Locuirea medievală de la Bistrița-Centrul Istoric, din epoca medievală (sec. XIV-XVI ).

2.1.2. Edificii istorice

Edificile istorice “însumeză o gamă variată de construcții, aparținând mileniilor și secolelor demult apuse, răspândite cu predilecție în regiunile de afirmare a marilor civilizații” . Acestea au devenit în prezent poli de atracție pentru turiști. În Bistrița se găsesc o multitudine de asemenea obiective turistice și sunt la mare căutare pentru cei pasionați atât de arhitectură, stiluri, construcții, cât și de istoria medievală a zonei.

Edificile reprezentative sunt:

Ansamblul Sugălete

“Sugălete”(fig. ) reprezintă un ansamblu de 13 case medievale, situate în Piața Centrală, nr. 13– 24 la parter și se pot distinge prin arcadele exterioare. Au fost construite la sfărșitul secolului al XIV-lea – începutul secolului al XV-lea.

Fig. Sursă propie Fig. Sursă propie

Arhitectura caselor este gotică cu portic. Elementele ce deosebesc ansamblul de case și îi impun adevarata valoare patrimonială și arhitecturală sunt detaliile caselor: semiluna în forma unei maști umane (fig. ), steaua cu sașe colțuri, statuia Sfântului Nicolae, ș.a. Aceasta este unul dintre cele mai importante exemple de ansambluri arhitecturale din perioada medievală urbană din Transilvania.

Fig. Sursă propie

Clădirile au fost dezvoltate după un plan in “L” și respectă structura din interiorul vechilor cetăți din perioada medievală. Casele aveau la nivelul solului depozite și ateliere, iar la primul nivel erau situate spațiile de locuit. Clădirea cu numărul 24 a fost spațiul în care a fost deschisă prima farmacie din Bistrița, însă în ziua de azi adăpostește Galeria de Artă Plastică “Arcade”, iar în clădirea cu numărul 13 se află Parohia Evanghelică.

În acest ansamblu, ce primește titlul de “cel mai lung șir de imobile medievale cu arcade la parter” din România (Primăria Bistrița, http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/B5D9BA5B8D89569DC2257435002CAFF3?OpenDocument, accesat 17:42, 11-10-2017), au locuit în perioada secolelor XV-XVI familii bogate ale patricienilor locali cu nume precum: Kretschmer, Eiben, Fleischer, Kesthyus, Petermann, ș.a. .

Bistrița în epoca medievală a fost unul dintre cele mai importante centre comerciale din Transilvania, iar acest complex de clădiri a format locul vechii piețe bistrițene. Aici veneau negustori să-și vândă diferitele mărfuri, de la cereale, ghimbir,piper până la produse textile, precum stofe sau mătăsuri.

“Prin aceste rânduri voim să ajungă la cunoștință tuturor ca noi, voind să îmbrățișăm și să încărcăm cu darul milostivirii regești orașul nostru numit Bistrița, ce se afla în părțile Transilvaniei, spre înlesnirea și folosul orășenilor și oaspeților noștri din acest oraș, la smerita lor cerere…am hotărât să le îngăduim pe veci să țină în zisul nostru oraș un bălci sau iamaroc și un tărg în fiecare an cu totul liber și scos de sub orice drept de judecată și putere a oricăror magnați si baroni ai regatului nostru și îndeosebi a voievodului Transilvaniei…dupa felul, obiceiul și libertatea bălciului sau târgului anual ce se obișnuiește a se ține la Buda…Iar negustorii, vâzătorii și oamenii de orice stare sau treaptă , să vină în chip slobod și nestingherit din orice părți ale regatului nostru și ale celorlalte țări înconjurătoare, cu lucrurile, mărfurile și bunurile lor…” Regele Ludovic I, 24 aprilie 1353.

Sașii bistriteni au fost încurajați, astfel, să practice meșteșugul și comerțul cu dreptul de a tine tărgul deschis timp de 15 zile.

Turnul Dogarilor

Turnul Dogarilor este singurul turn, cu arhitectură militară gotică, rămas din toate cele 18 turnuri construite pentru apărarea burgului. Construcția acestuia a început în anul 1465 și s-a finalizat în anul 1545. Zidul avea in acele vremuri o inălțime de 10 m,o grosime de 2 m și era înconjurat de un șanț de apărare cu o adâncime de 3 m.

În 1863, a fost nevoită distrugerea tuturor turnurilor, porților si fortificațiilor la cererea Curții Imperiale de la Viena.Acest fapt însemna eliberarea de trecutul bazat pe privilegii.

În anul 1968 a fost restaurat, având în zilele noastre 25 m înălțime cu 3 nivele, și aparține Patrimoniului Cultural al Municipiului Bistrița.

Turnul a fucționat de-a lungul timpului ca spital pentru boli psihice, loc de detenție pentru prostituate, sediu pentru cercetașii bistrițeni, azil de noapte. În prezent la parter și etajul unu se află o galerie de papuși si maști, cu un număr de aproximativ 700 de exponate create de „Baronul Casei Dracula”, Alexandru Misiuga, iar la etajul doi și trei se află galeria de artă plastică ce aparține Asociației Culturale Nosner Land.

Există o legendă, cum că ar fi existat o rețea de lagătură între turn, biserică si restul cetății, astfel în caz de asediu locuitorii se puteau adăposti.

Turnul Dogarilor (Fig. ) ce a primit numele de la bresla care îl apăra, a rămas o mărturie a trecutului și pune în evidență potențialul turistic istoric al orașului Bistrița.

Turnul este localizat la adresa str. Dogarilor, nr. 18, Bistrița.

Fig. Sursă propie Fig. Sursă propie

Casa cu Lei

Casa cu lei a fost înființată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și a aparținut unuia dintre membrii breslei măcelarilor.

Ancadramentele deasupra ferestrelor și stema ce cuprinde : doi lei care se află în jurul unui cap de bour și elemente specifice meseriei de măcelar : topor si cuțit, sunt detaliile ce pun în evidență această cladire.

Sursa propie

În anul 2011 au fost alocați 3,78 de milioane de lei, prin finanțare europeană, cu scopul de a moderniza acest loc, transformându-l în “Centrul de Artă Tradițională”.

Casa cu Lei se află pe strada Nicolae Titulescu, numărul 8.

Casa Argintarului

Casa Argintarului, aflată pe strada Dornei, numărul 5, este ilustrativă pentru tipul patricianului bistrițean, aceasta a fost construită în stil renascentist, sub îndrumarea arhitectului Petrus Italus de Lugano între anii 1560-1563.

Denumirea casei vine de la elementul definitoriu: fereastra estica a fațadei nu este identică cu celelalte, aceasta are forma unui arc circular, în exterior sunt reprezentate doua potire, simboluri ale breslei (fig. ). Meseria de prelucrare a aurului și argintului era foarte des întâlnită în Bistrița deorece pietrele prețioase erau extrase direct din minele de la Rodna.

În prezent clădirea este sediul Centrului German, fiind finanțată deschiderea acestuia prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.1. – “Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Prin acest proiect bistrițenii și-au propus dezvoltarea economiei prin creșterea activităților turistice, abordând diversitatea etniilor din zonă.

Fig.

Sursă: http://www.informatii-romania.ro/listing/casa-argintarului/

Casa “Ion Zidarul”

Casa “Ion Zidarul” se numară printre cele mai vechi monumente de arhitectură gotică din Transilvania.

Aceasta datează din secolul al XIV-lea și are o lungă istorie a propietarilor. Clădirea a fost ridicată de către un jude al Bistriței, iar mai apoi cumparată de catre notarul Andrei Beuchel. După ce a fost acuzat de trădare și omorât casa revine judelui, Thomas Werner, ce o vinde umanistului Cristian Pomarius. În anul 1538, casa este preluată de vestitul meșter saș, Ion Zidarul (Johannes Murator). Domnitorul Moldovei, Petru Rareș, pentru care prelucra biserici Ion Zidarul, pune sechestru pe casă și o vinde lui Paul Budaker. În 1946, vechiul monument a fost sediul comandamentului trupelor sovietice. Iar din 1974, a fost reabilitată de Ministerul Culturii și rămâne propietarilor de drept sub numele de “Restaurantul Central” până în prezent.(fig. )

Casa “ Ion Zidarul” este construită din lemn și piatră, iar interiorul se pastrează sobru și fără multe elemente decorative. Detaliile casei sunt balconul cu balustradă și ferestrele ornate după modelul renascentist transilvănean din secolul al XVI-lea. Aceasta se afla la adresa Piața Centrală, numărul 30.

Fig.

Sursă : http://citynews.ro

2.2. Resurse turistice religioase

Resursele turistice religioase au fost dintotdeuna obiective turistice valoroase. Acestea sunt inedite pentru fiecare cult în parte. Fiecare religie are arhitectura (catedrale și biserici pentru creștini, sinagogi pentru mozaici) și stilul edificiului (gotic, baroc, clasic) diferite ceea ce le face unice.

În ceea ce privește Municipiul Bistrița se poate oberva o abundentă diversitate a religiilor, iar ca urmare și a edificilor religioase. Astfel, turismul religios se poate practica cu ușurință în această zonă.

Obiectivele turistice religioase sunt:

Biserica Evanghelică

Biserica Evanghelică este cel mai reprezentativ obiectiv turistic pentru Municipiul Bistrița, acesta fiind un simbol arhitectural. A fost construită în Piața Centrală și concepută în stil gotic, pornind din secolul al XIII-le în mai multe etape.

Biserica Evanghelică a fost la început un lacaș de cult ridicat de primii coloniști sași, ce datează în registrele papale din anul 1332 . Primul paroh a fost Johannis plebanus de Bystricia. Datorită properității Bistriței, cetățenii au hotărât să înalțe o nouă biserică.

În cea de a doua etapă, în secolul al XIV-lea, biserica a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice. În 1475, începe o nouă construcție ce este finalizată în 1520, iar aceasta devine o biserică hală în stil gotic. Astfel, se va contrui un turn de apărare și supraveghere care înlocuiește vechiul turn nordic.

Turnul a fost, de asemenea, construit în mai multe etape :

1487- până la mijlocul etajului al doilea ( cifra anului este săpată în peretele exterior nordic)

1509-până la partea superioara a etajului trei

1513- este scris în peretele etajului patru

1519-este finalizat etajul cinci.

1544- turnul a fost completat cu un balcon la ultimul etaj și înserat un ceas.

Fig. Sursa propie Fig. Sursa propie

Mesterul Italian, Petrus Italus din Lugano, a coordonat programul de refacere a bisercii evanghelice între anii 1560-1563.

În anul 1857, a avut loc un mare incediu în care turnul a ars, însă a fost refacut în parte superioară, montându-se și ceasul ce se află în fucțiune și astăzi. Din nefericire, în anul 2008, întâmplarea s-a repetat, partea superioară. fiind iar afectată. De această dată, s-a introdus pe langa renovare și un lift, care permite observarea întregului centru istoric și a pietonalului Liviu Rebreanu.

Biserica Evanghelică din Bistrița deține cel mai înalt turn bisericesc din piatră (76 m), dar și singurul turn de biserică cu lift. De asemenea, aceasta deține și șarpanta gotică cu cea mai mare deschidere din Europa.

Mobilierul Bisericii Evanghelice este format dintr-o bogată colecție medievală. Stranele decorate cu intarsie, banca cu inscripție gotică și ornamente în stilul renasterii timpurii ( creată de călugarul Benetict de Beclean în 1516) și dulapul sacristiei sunt doar căteva din piesele de mobilier ce datează din secolul al XVI-lea (fig.). Băncile din interiorul bisericii sunt cele mai noi elemente adăugate, datând din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Printre instrumentele mari ce se păstrează încă în Transilvania se află orga bisericii (fig. =, realizată de mesterul Johann Prause din Brașov în anul 1795.

Fig. Fig.

Sursă: http://www.inbistrita.ro/ Sursă: https://ro.wikipedia.org

Johann Klein, judele orașului donează în anul 1701 o sumă de bani pentru renovarea altarului. Altarul este compus din trei registre și are tema vieții lui Iisus.

Mânăstirea Minorităților

Construită în jurul anilor 1270-1280 în Piața Unirii numărul 9, Mânăstirea Minorităților este reprezentativă pentru monumentele arhitectonice din Municipiul Bistrița și reprezintă cel mai vechi monument.(fig.)

După anul 1541, mânăstirea a fost folosită ca hambar și pivniță de vinuri după plecarea minorităților din oraș. Iar din anul 1895 a fost achiziționată de către români și renovată în stilul cultului ortodox.

În prezent, poarta denumirea de “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și face parte din ansamblul bisericilor ortodoxe din România.

Fig. Sursa propie

Biserica Romano-Catolică

Planul bisericii Romano-Catolice a fost proiectat de către Paul Schmidt în stilul barocului vienez, iar construcția a început din anul 1781 pe strada Gheorghe Șincai, numărul 26.

Renumita, Maria Tereza, a donat suma de 7000 de florini pentru a susține lucrările bisericii. Biserica poarta hramul “Sfânta treime”.

Casa ce se află în apropierea bisericii are pe latura vestică pictura Sfânta Marie cu Pruncul, reprodusă după icoană făcătoare de minuni de la Nicula, aparținănd pictorului Luca din Iclod.

După incendiul din 1758, locația a funcționat ca școala pentru piariști până în 1878, când a fost cumpărată de către Biserica Romano-Catolică.

Biserica Ortodoxă “Sfinții Trei Ierarhi”

Biserica Ortodoxă “Sfinții Trei Ierarhi” este prima cladire inălțată pentru religia ortodoxă. Fondată între anii 1927-1938 pe strada Alexandru Odobescu numărul 9 .

Celebrul compozitor George Enescu a constribuit la construirea edificiului prin donarea sumei de bani, strânsă în urma unui concert de binefacere, susținut în Bistrița.

Biserica a fost contruită după planul întocmit de Elena Preda și cladită de soțul acesteia, maistrul Ioan Sasu.

Biserica Greco-Catolică

Edificiul a fost fondat în anul 1994. Deține un turn situat în sud-estul clădirii cu o înălțime de 36 de metri.

Biserica Greco-Catolică situată pe Strada Gării numărul 15, se impune prin stil, dimensiune și o volumetrie aparte.

Sinagoga

Sinagoga a fost construită în anul 1856 cu ajutorul donațiilor enoriașilor evrei

din Bistrița pe strada General Grigore Balan, numărul 10.

Clădirea face parte din cele 7 sinagogi, mai vechi de 100 de ani, din Romania și este de tip askenazid.

Aceasta a funcționat ca sinagogă până în perioada nazismului, 1944, când evreii au emigrat spre S.U.A. și Israel, iar edificiul a rămas într-o stare de degradare avansată.

Prin semnarea contractului de comodat între șeful comunității evreilor din judetul Bistrița-Năsăud și președintele” Societății de Concerte “Bistrița , spațiul a fost reabilitat prin programul “Cultura-2000”. Iar din 14 iulie 2007 până în prezent, în acest loc se desfășoară concerte și expoziții.

2.3. Resurse turistice culturale

„Atributele atractive ale edificiilor culturale provin din arhitectura lor adesea insolită, cât și din exercitarea funcției lor inițiale”.

Din acest tip de obiective fac parte:

Palatul Culturii

Fostul Centru Cultural, Casă de Cultură a municipiului Bistrița și Geverbenverein (Casa Asociatiei Meseriasilor) din Parcul Mare al municipiului Bistrița, situat pe strada Albert Berger la nr. 10, figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004 și face parte din ansamblul protejat al orașului.

Menirea clădirii a fost dintotdeauna aceeași: susținerea și promovarea actului cultural.

Palatul Culturii (Fig.) este organizator și inițiator a unor festivaluri naționale și internaționale cum ar fi Festivalul Național de Dans Modern „Blow Dance”, Festivalului Internațional de Folclor „Nunta Zamfirei”, Festivalul Internațional al Fanfarelor „Mihail Warga”, Festivalul „Bistrita Folk”, Festivalul Național de Teatru Profesionist „Liviu Rebreanu” și Festivalul Internațional de Tradiții Populare „Rădăcinile Eternității”.

Iar, una dintre formațiile ce activează în cadrul Palatului, și anume “Cununii de pe Someș”, a participat la concursuri și turnee internaționale pe continentele: Europa, Asia, America și Africa, creând o imagine specială atât Bistriței, cât și României.

Fig. Sursa propie Fig. Sursa propie

Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud

Este una dintre cele mai active instituții de cultură de la nivelul întregului județ Bistrița Năsăud, dar mai ales în municipiul Bistrița, unde își are sediul. În afară de a pune la dispoziția publicului un număr mare de volume tipărite sau pe suport electronic, aici au loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori, simpozioane și dezbateri pe teme dintre cele mai variate, cum ar fi: „Ateliere critice – manifestare lunară, concursul internațional de creativitate plastică „Odată ca niciodată, Ziua internațională a limbii materne și multe altele.

Fig.

Sursă: http://www.dabn.ro/index.php/despre-institutie/judetul-bistrita-nasaud-2

Casa Memorială „Andrei Mureșanu”

Casa în care s-a născut celebrul poet Andrei Mureșeanu a fost distrusă într-un incendiu, iar cea pe care o numim casa memorial este casa în care a crescut poetul. Această casa a fost construită în stilul caselor românești cu un plan dreptunghiular, cu tindă, cu cameră de oaspeți și bucătărie cu cuptor, tulmărginit spre curte de un pridvor de lemn cu stâlpi frumos ciopliți – a fost readusă, prin grija Consiliului Municipal, în 1983-1984, Ia forma inițială.

După restaurare, din august 1984, casa adăpostește o expoziție de istorie a revoluției române de la 1848. Aici funcționează, din anul 1994, filiala Bibliotecii Județene, ce găzduiește un fond de aproape 20.000 de volume printer care si colecții de carte, scrisori, publicații și întrega operă a autorului “Răsunetului” românesc. De asemenea, prin programul Biblionet, implementat din anul 2010, filiala Bibliotecii Județene oferă comunității locale accesul la informație prin Internet.

Fig. Fig.

Sursă :http://www.dozadebine.ro/ Sursă: http://www.bjbn.ro

Complexul muzeal Bistrița-Năsăud

A fost înființat în anul 1950, funcționând astăzi în clădirea fostei cazărmi a Regimentului 63 Infanterie, ce datează din 1898 și se află la adresa strada General Grigore Balan, Nr. 19.

Muzeul este format din secții de etnografie și artă populară, științele naturii, artă plastică, istorie și arheologie.

Colecția de arheologie este renumită prin piesele de valoare deținute, piese din epoca bronzului aparținând culturii Wittenberg, depozite de bronzuri, inventarul unor morminte daco-celtice, tezaurul monetar de la Șieu-Odorhei (secolele II-I Î.Hr.), tezaure monetare romane și medievale, unelte și arme medievale.

Colecția de etnografie cuprinde piese de artă populară românească, maghiară și săsească precum și o gamă variată de unelte.

Colecția de geologie atrage atenția turiștilor prin florile de mină, colecțiile de petrografie (în special colecția de concrețiuni grezoase – unicat), colecțiile de paleontologie și micropaleontologie.

Din secția de științe ale naturii nu lipsește fauna specifică zonei, tehnică populară, costume populare, o casă țărănească, biserică de lemn, o colecție de lăzi de zestre, opere ale unor artiști plastici, în mare parte transilvăneni.

Este impresionant faptul că pe site-ul muzeului poți face un tur virtual al complexului.(Fig. )

Fig.

Sursă: Screenshot http://www.360x.ro/muzeu-bn/bistrita/?startscene=0&startactions=lookat(-34.17,0.15,120,0,0);

Muzeul Județean Bistrița Năsăud este compus din:

Muzeul Grăniceresc Năsăudean din Năsăud

Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi

Muzeul Memorial Liviu Rebreanu din Liviu Rebreanu

Muzeul Memorial George Coșbuc din Coșbuc

Muzeul Cuibul Visurilor din Maieru

Muzeul Memorial Ioan Pop Reteganul din Reteag

Muzeul Etnografic și al Mineritului Rodnean din Rodna

Muzeul Casa Săsească din Livezile

Muzeul Literar și Memorial Teodor Tanco din Monor

Centrul German „Casa Argintarului” din Bistrița

Biserica Evanghelică din Herina

Peștera Tăușoare

Municipiul Bistrița este renumit pentru numeroasele evenimente culturale și festivaluri desfășurate de-a lungul anilor ce atrag mii de turiști.

În fiecare an se desfășoară următoarele festivaluri:

Municipiul Bistrița îmbogățește resursele culturale prin monumentele ‘de for public’. Și anume:

Bustul lui Mihai Eminescu

Portret Corneliu Baba

Bustul lui Alexandru Ioan Cuza (Fig.)

Bustul lui Avram Iancu

Statuia lui George Coșbuc (Fig.)

Bustul lui Liviu Rebreanu

Statuia lui Andrei Mureșanu

Monumentul evreiesc

Fig. Sursă propie Fig. Sursă propie

2.4. Resurse turistice economice cu funcțiuni turistice

Datorită puternicii dezvoltări a fabricilor de suc de mere ALMA și POMBIS, mărul a început sa devina un simbol al municipiului, plasându-se prin interiorul acestuia monumente ‘for the public’. (fig. )

De asemenea, livezile de la Viișoara se pot vizita de către turiști interesați de agroturism.

Fig.

Sursă propie

2.5. Resurse turistice etnografice și folclorice

În ceea ce privește portul popular tradițional, este purtat de către localnici în zilele de sărbatoare Frumusetea portului popular se obervă prin motive geometrice, florale si zoomorfe.

Portul popular a păstrat până în zilele noastre caracterul accentuat al zonei. Costumul popular femeiesc este fomat din năframă, cămașă, poale , zadii (sau șurț) și pieptar, suman (iarna). Cel bărbătesc este conpus din cămașa până la genunchi, pantaloni albi,iar în picioare cizme sau opinci, curea lată din piele și pieptar.(fig.)

Fig,

sursă:http://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/etnografie-arta-populara/costume-populare

Sărbatorile populare s-au păstrat în anumite zone rurale, însă în Municipiul Bistrița putem vorbi de un mare festival de folclor, recunoscut internațional: Nunta Zamfirei.

Cel mai mare festival din România și între primele 8 din lume, reunește, la Bistrița, peste 400 de dansatori de peste hotare. Pe scena festivalului vin anual diversi invitați din străinătate, cum ar fi: ansambluri de dansatori din India, Vietnam, Turcia, Serbia, Singapore, Franța, Grecia, ș.a.

Acesta promovează portul, tradițiile, muzica și dansul popular.

Fig. Fig.

Sursă: http://www.bistritaculturala.ro/stire.php?id=2014

Alte tradiții ce se păstreză în zona Bistriței sunt: cununa grâului, hâzii, craii de la Mocod.

Cântecul popular, soliștii vocali (Ana Stramturean, Ionela Morutan) și instrumentiștii renumiți (Dumitru Ciupa), completează șirul elementelor folclorice caracteristice zonei Bistriței.