În CAPITOLUL I Aspecte teoretice privind investițiile am prezentat informații [603429]

1 INTRODUCERE

În CAPITOLUL I “Aspecte teoretice privind investițiile” am prezentat informații
referitoare la noțiunea de investiție abordată din mai multe puncte de vedere (economic,
contabil și financiar), o clasificare amplă a investițiilor, proveniența surselor de finanțare
subdivizate în funcție de apartenență și origin ea care stă la baza acestora, și nu în ultimul
rând elementele financiare ale unui proiect de investiție precum: cash -flow-ul proiectului
de investiție, durata de viață estimată a proiectului, respectiv rata de rentabilitate dorită ca
nivel minim acceptabi l.
În CAPITOLUL II “Criterii de evaluare ale proiectelor de investiții ” am abordat
principalele criterii de evaluare ale unui proiect de investiție care stau la baza acceptării –
respingerii acestuia de către investitor. Valoarea Actualizată Netă (VAN) es te cel mai
important criteriu de evaluare deoarece deține proprietatea de aditivitate și este bine
fundamentat din punct de vedere economic. Între restul criteriilor analizate (Rata Internă
de Rentabilitate, Indicele de Profitabilitate, Durata de recupera re a capitalului investit) și
VAN -UL există relații care stau la baza stabilirii deciziei de a investi. Aceste criterii
participă și la elaborarea analizei de sensibilitate, necesară în stabilirea viabilității în
condiții de incertitudine la modificarea, u nuia sau a mai multor parametrii ca urmare a
construirii scenariilor (pesimiste, probabile, optimiste).
În CAPITOLUL III Studiul fezabilității proiectului de investiție la firma la S.C.
CLANK SHOES S.R.L., am realizat o scurtă descriere a firmei având în vedere obiectul și
mărimea investiției, principalele materii prime utilizate în procesul de producție și
furnizorii acestora, necesarul de personal, veniturile și cheltuielile obținute din exploatare
și nu în ultimul rând am precizat principalele surse de finanțare.
Pe baza informațiilor economico -financiare am realizat calculul pricipalilor
indicatori de rentabilitate (rata de actualizare – 𝑟𝑎 , valoarea actualizată netă – VAN,
indicele de profitabilitate – IP, durata de recuperare a investiției – Dr, R IR – rata internă de
rentabilitate ). Ulterior calculului acestor indicatori am realizat analiza de senssibilitate a
proiectului de investiție pe baza a două scenarii pesimiste:
 Scenariul I – Reducerea prețului de vânzare cu 7,5% la toate tipurile de
încălț ăminte în condițiile în care celelalte date rămân neschimbate;
 Scenariul II – Creșterea prețului materiei prime de bază (pielea) cu 5% în condițiile
în care celelalte date rămân neschimbate ;
Analiza de sensibilitate se realizează pentru a stabilii eficien ța proiectului de
investiție în condiții de incertitudine, variație probabilă a factorilor și condițiilor exogene
luate inițial în considerare în faza de dezvoltare.
Decizia de a investii reprezintă o decizie strategică pe termen lung și implică o
abordar e profesională, întrucât în cea mai mare parte este o activitate creativă, de cercetare
complexă, având la bază analiza științifică și sinteza informațiilor corespunzătoare.
Am ales această temă datorită interesului meu asupra analizei eficienței economic e
a investițiilor fiind o etapă premergătoare deciziei de aprobare sau respingere a unui
proiect de investiție, eficiența unui proiect de investiție determinându -se pe baza criteriilor
de evaluare a proiectelor de investiții. Luarea deciziei de a investii are la bază atât studiul
de oportunitate cât și cea de eficiență.

2 CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND INVESTIȚIILE
1.1 Conținutul și clasificarea investițiilor
Investițiile – se referă la totalitatea cheltuielilor pe care le fac persoanele fizice sau
juridice în scopul achiziționări i serviciilor sau a mijloace lor fixe, inclusiv de înlocuire a
celor existente sau de perfecționare a lor cu scopul obținerii unor efecte viitoare (bunuri cu
valoare mare și de folosință îndelungată ). “În modul cel mai direct, investițiile sunt tratate
drept reper și promotor al dezvoltării economice contemporane. ”(http://conspecte.com )
Noțiunea de investiție poate fi privită din mai multe puncte de vedere:
 Din punct de vedere economic , investiția este privită ca un venit viitor superior
cheltuielior inițiale actualizate și se clasifică astfel:
 Achiziționarea de echipamente de lucru ș i alte bunuri;
 Alte cheltuieli decât cele referitoare la cumpărarea de bunuri și
echipamente;
 Sub aspect contabil , investiția este o imobilizare, premisa fiind că valorile ce se
obțin rămân constant sub aceeași formă și se grupează astfel:
 Imobilizări legate de exploatare ;
 Imobilizări în afara exploatării (neproductive) ;
 Abordarea financiară se referă la caracterul investițiilor de a genera veni turi și
economii pe termen lung și “înglobează toate elementele de imobilizări sau
cheltuieli, la care se adaugă necesarul de fond de rulment pentru exploatare
(NFRE), generat de cr eșterea volumului de activitate ”; (Vasilescu Ion & Românu
Ion, 1997: 12 -13)
Caracterul dual al investițiilor este dat de cele două sensuri care se corelează
permenent, și care trebuie avute în vedere simultan:
 sensul valoric – investiția reprezintă o resursă financiară, consumată î n prezent, cu
scopul obținerii efectelor viitoare ;
 sensul fizic – investiția dobândeste caracterul unei acțiuni, în care sunt antrenate
mijloace materiale , tehnice și resurse umane ;
Diferența dintre obiectul de investiții și obiectivul de investiții este aceea că
“obiectivul se referă la un ansamblu de mijloace fixe care compun o noua intreprindere în
timp ce obiectul se referă la un mijloc fix care poate funcționa în mod independent ”.
(Românu Ion, 1975: 81)
Principalii indicatori de investiții sunt: volumul investi țiilor, respectiv investițiile
puse în funcțiune. (Românu Ion, 1975: 82)
Durata, rentabilitatea și riscul reprezintă elementele defini torii ale noțiunii de
investiție .
Durata se referă la viața prop rie a proiectului de investiții întrucât fondurile
investiționale se alocă în prezent , iar efectele se obțin în viitor, evolu ția parametrilor
economici fiind redată prin fluxul de numerar. Principalele durate de timp ale unui proiect
de investiție sunt durata de execuție și durata de exploatare.

3 Rentabilitatea proiectului de investiții este dată de încasările viitoare care însumate
trebuie să aiba o valoare mai mare decât valoarea cheltuielilor inițiale, întrucât scopul
efectuării unei investiții este cel de a obține profit.
Ratele de rentabilitate specifice unui proiect de invest iții sunt:
 ”rata de rentabilitate estimată;
 rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil;
 rata de rentabilitate obținută î n mod efectiv; ” (Prelipcean Gabriela, 2008 )
Noțiunea de risc se referă la efect ele așteptate, investițiile fiind cheltuieli pentru un
viitor incert datorită caracterului estimat al datelor luate în considerare în decizia de a
investii .
“Din considerente de ordin metodologic, dar și de ordin practic, investițiile se
clasifică după mai multe criterii” (Vasilescu Ion & Românu Ion, 1997: 13):
a. După natura lor:
 Investiții coroprale – cuprind activul fizic si activul circulant al firmei (investiții î n
active tangibile);
 Investiții necorporale – active intangibile , destinate creșterii competitivității ;
 Investiții financiare – titluri de participare, împrumuturi pe termen lung;
b. În funcție de destinația obiectivelor de investiții:
 Investiții productive
 Investiții de expansiune – “urmăresc creșterea nivelului capacității de
producție a l societății comerciale ca urmare a unei conjuncturi favorabile și
de perspectivă pe piețele de desfacere” ; (Vasilescu Ion & Românu Ion,
2001)
 Investiții de menținere – se referă la înlocuirea utilajelor și instalațiilor de
producție uzate cu scopul de a menține nivelul capaci tății de producție a
societății;
 Investiții de modernizare – contribuie la raționalizarea și creșterea
randamentului echipamentelor de producție și au ca scop reducerea
costurilor de producție pe baza diminuării forței de muncă;
 Investiții de inovare – au ca scop diversificarea activității , sunt condiționate
de progresul tehnic și cheltuielile impuse de activitatea de cercetare –
dezvoltare ș i prezintă un risc foarte mare ;
 Investiții obligatorii – se fac cu scopul de a respecta anumite angajamente și
reglementări legale ;
 Investiții strategice – pot avea caracter ofensiv sau defensiv, se fac în sfera
cercetării -dezvoltării sau pentru îmbunătăți rea ambianței la locul de muncă ;
c. În funcție de gradul de risc pe care îl prezintă :
 Investiții cu risc scăzut – se referă la investițiile de menținere și amelioarare ;
 Investiții cu risc sporit – sunt investițiile de expansiune, respectiv de diversificare ;
d. După modul în care influențează activitatea agenților economici :
 Investiții cu efecte directe asupra activității economice – obiective destinate
extinderii capacităților de producție, retehnologizărilor, extinderii rețelei de
distribuție, etc ;
 Investiții cu efecte indirecte asupra activității economice – obiective destinate
protecției mediului, socio -culturale, etc;

4 e. După rolul funcțional pe care îl are în cadrul proiectului :
 Investiții directe – se referă la resursele investiționale de bază ale proiectului ;
 Investiții colaterale – au la bază cheltuie li legate de investiția directă;
 Investiții conexe – “sunt fundamentate, de regulă,pe bază de proiect propriu, produc
efecte utile în ramura sau sectorul în care se fac și de aceea nu afectează în niciun
fel eficiența proiectului inițial ”; (Vasilescu Ion & Ro mânu Ion, 1997: 17)
f. În funcție de structura tehnologică :
 Investiții pentru lucrări de construcții -montaj ;
 Investiții pentru utilaje și instalații de lucru;
 Investiții pentru lucrări geologice;
 Alte cheltuieli de investiții;
g. După modul de constituire :
 Investiții nete – sunt economii făcute la veniturile obținute;
 Investiții brute – sunt constituite din investițiile nete și amortizarea activelor fixe;
Scopul acestor investiții este de a crește capitalul fix pentru sporirea stocurilor de
materii prime și materiale.
h. În funcție de modul de execuție al lucrărilor de investiții :
 Investi ții executate în antrepriză – de către unități specializate ;
 Investiții executate în regie – de catre învestitori cu forțe proprii ;
 Investiții executate în sistem mixt – prin conlucrarea proprietarului cu
antreprenorul ;

1.2 Sursele de finanțare a investițiilor
Existența surselor de finanțare pentru investiții este o condiție necesară în vederea
implementării lor.
Finanțarea investițiilor are un conținut un itar, dar complex, scoțând în evidență modul
în care resursele sunt utilizate în concordanță cu tehnica de c onstituire și mobilizare a lor.
Mecanismul finanțării investițiilor ale la bază următoarele acțiuni :
 Determinarea necesarului de finanțare ;
 Stabilirea structurii corespunzătoare a capitalului ;
 Evaluarea costului resurselor de finanțare pe termen mediu și lung ;
Deciziile de finanțare a investițiilor se încadrează în categoria deciziilor de fi nanțare pe
termen mediu și lung.
În luarea deciziilo r de finanțare, este necesară asigura rea certă a resurselor realizării
obiectivelor și respectarea echilibrului financiar al societății între resursele de finanțare pe
termen scurt și cele de finanțare pe termen mediu și lung.
Clasificarea surselor de fina nțare se face în funcție de apartenența fondurilor utilizate și
originea acestora.
1. Din punct de vedere al apartenenței lor, sursele de finanțare îmbracă două
forme:
1.1 Surse proprii – autofinanțarea, emisiunile de acțiuni ;

5  Autofinan țarea – este un mod de finanțare privilegiat în economia întreprinderii
ca urmare a creșterii surselor obținute din propria activitate fiind destinate
finanțării activităților viitoare.
 Emisiunea de acțiuni – este o cale importantă de finanțare a inv estițiilor, prin
care se asig ură procurarea de lichidități punându -le în vânzare, cursul acțiunii
fiind stabilit în funcție de performanțele econom ice ale societății emitente .
1.2 Surse împrumutate (atrase) – împrumuturile (creditele) bancare și obligatare ;
 Creditele bancare – Posibilitatea obținerii creditelor este determinată de
domeniul de activitate a întreprinderii, gradul de eficien ță al acesteia, respectiv
de experiența băncilor în lucrul cu proiectele investiționale.
 Împrumuturile obligatare – sunt relativ ieftine, dar destul de riscante , sunt
accesibile pentru întreprinderile care oferă o garanție suficientă p entru un astfel
de angajament.
2. Din punct de vedere al originii lor, sursele de finanțare sunt:
2.1 Surse interne – reprezentate de fondurile proprii ale firmelor , dezvoltarea activității
se realizează prin autofinanțare, reprezintă capacitatea întreprinderii de a produce
resurse de investiții din activitatea de exploatare și din alte activități (profitul net,
amortizarea, sumele rezultate din lichidările de active) ;
 Profitul net – rezultat din exercițiul financiar este repartizat atât pentru
dezvoltare cât și pentru acordarea de dividende, premii, etc.
 Amortismentul cumulat – servește la innoirea imobilizărilor ajunse la durata
limită de funcționare precum și la aco perirea nevoilor de dezvoltare –
modernizare, prin procesul de amortizare recuperându -se investițiile realizate
anterior.
 Încasările din vânzarea utilajelor scoase din funcțiune – au rolul de a alimenta
fondul de dezvoltare din care se finanțează investițiile .
2.2 Surse externe – includ fondurile obținute din exteriorul întreprinderi i (împrumutul
obligata r, creditul bancar ):
 “Împrumuturi bancare – se acordă p e bază de garanții materiale.
 Credite ipotecare – solicitantul ipotechează o valoare, în clădiri, terenuri,
mijloace circulante, întrucât acestea asigură con vertirea rapidă în lichidități.
 Creditele de cash -flow – garanția o reprezintă studiul de fezabilitate al
proiectului.
“Leasingul din punct de vedere economic, reprezinta o nouă sursă de finanțare , pe
baza unui contract specific, în care finanțatorul asigură fondurile necesare pentru
întreaga investiție. Pe întreaga durată a contractului, închiriatorul – proprietarul permite
utilizat orului – chiriaș să utilizeze un anumit bun în schimbul promisiunii de a efectua
o serie de plăți i (rate de leasing). Veniturile obț inute p rin leasing atât de catre finanțator
cât ș i de utilizat or provin din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra
acestuia.
Decizia privind sursa și obținerea fondurilor pe termen lung are la bază două
oportunități:
Finanțarea directă (plasamentul privat) – fondurile pentru investiții se obțin direct de
la o persoană, un număr restrâns de persoane fizice, sau instituții financiare .

6 Finanțarea public ă – necesită punerea în vânzare a titlurilor de finanțare, direct sau,
prin intermediul instituțiilor specializate în acest domeniu , către un număr relativ mare de
investitori (persoane fizice, instituții financiare).

1.3 Elementele financiare ale unui proiect de investiții
În vederea evaluării unui proiect de investiție sunt necesare atât date privind
implementarea proiectului cât și date privind exploatarea a cestuia.
Datele privind implementarea proiectului de investiție se referă la:
 “Categorii le de lucrări, achiziții care trebuie efectuate;
 Costul implicat realizării acestora;
 Modul de eșalonare a lucrărilor investiționale;
 Modul de obține re a finanțării ;
 Costul finanțării;
 Moment ul estimat declanșării proiectului;
 Durata estimată necesară implementării proiectului; ”(Prelipcean Gabriela,
2008 )
Datele privind exploatarea proiectului cuprind:
 “Momentul estimat punerii în funcțiune;
 Durata de viață estimată al proiectului;
 Categoriile de venituri generate de exploatarea proiectului;
 Categoriile de costuri generate de exploatarea proiectului și de menținerea lui
(investiții pe parcurs);
 Politica de amortizare și esalonare a amortismentelor;
 Durata rambursării creditului (nivelul ratelor și dobânzilor);
 Profiturile și cash -flow-urile estimate a fi generate de proiect;
 Valoarea reziduală a proiectului;” ( Prelipcean Gabriela, 2008 )
Elementele financiare ale unui proiect conțin o sinteză a infomațiilor privind pro iectul
de investiție, având în componență :
A. Cash -flow-urile proiectului de investiție;
B. Durata de viață estimată a proiectului;
C. Rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil;

A. Cash -flow-urile proiectului de investi ție
Cash -flow-ul reprezintă diferența dintre intrări și iesiri, estimarea acestuia fiind o
etapă importantă și dificilă în procesul de evaluare a unui proiect de investiție.
CASH -FLOW -UL PROIECTULUI = INTRĂRI – IEȘIRI, unde
 Intrările – venituri estimate a fi realizate în urma exploatării / vânzarea activului
investițional ;
 Ieșirile – costuri privind implementarea / exploatarea / menținerea obiectivului
investițional în activitate ;
Cash -flow-urile reprezintă fluxuri de lichidități care rămân la dispoziția
investitorilor.

7 Clasificarea cash -flow-urilor unui proiect de investiții:
 Cash -flow-ul inițial
Este unul negativ, se referă la efortul investițional necesar implementării
proiectului , singurele categorii de costuri impl icate fiind cele investiționale.
Categoriile de active asupra cărora se direcționează fondurile sunt reprezentate de:
active necorporale (cercetare -dezvoltare, formarea și instruirea personalului), active
corporale (achiziționarea terenurilor / clădirilor / utilajelor), active circulante (materii
prime și materiale) .
Pentru pu nerea în funcțiune a unui proiect de investiții, este necesară creșterea
necesarului de fond de rulment cu caracter permanent , pentru acoperirea căruia se alocă
fonduri suplimentare .
 Cash -flow-urile generate de -a lungul duratei proiectului
Aceste cash -flow-uri au o bază de estimare anuală de -a lungul duratei de viață a
proiectului, în această perioadă proiectul producând efecte.
Fluxul de lichiditate obținut după achitarea impozitului pe profit, a cheltuielilor de
exploatare ș i financiare, și după acoperirea cheltuielilor necesare menținerii și exploatării
eficiente a proiectului rămâne la dispoziția investitorilor.
Formulă de calcul: 𝐂𝐅𝐩𝐫𝐞𝐯𝐭= 𝐏𝐍𝐩𝐫𝐞𝐯𝐭+𝐀𝐭+𝐃𝐭±∆𝐍𝐅𝐑𝐭-𝐈𝐌𝐭, unde:
– CFprev t – cash-flow previzionat pentru anul t ;
– PN prev t – profitul net previzionat pentru anul t ;
– At – amortizarea estimată pentru anul t ;
– Dt – dobânda aferentă împrumuturilor utilizată pentru finanțare a investiției aferentă
anului t;
– ∆NFR t – variația estimată a necesarului de fond de rulment pentru anul t ;
– IMt – investiții de menținere previzionate pentru anul t ;
Creșterea NFR determinată de creșterea cifrei de afaceri diminuează cash -flow-
urile disponibile ( -) și invers (+).
Evaluarea pr oiectelor de investiții se realizează atât pe baza efectelor directe (cash –
flow-urile pot fi identificate în mod direct pe fiecare obiectiv investițional în parte ) cât și a
efectelor indirecte (constând în variațiile de cash -flow-uri înregistrate de alte activități ale
întreprinderii ca urmare a punerii în funcțiune a noului obiectiv investițional) .
Pentru o corectă evaluare și selecție a proiectelor este necesară estimarea a două
fluxuri de lichidități nete, și anume cele aferente întreprinderii înaintea adoptării
proiecrelor, și după adoptarea lor.
 Cash -flow-ul final este reprezentat de valoarea reziduală a proiectului și se referă la
valoarea posibilă de realizat după încetarea duratei de viață a proiectului. Pentru
obținerea valorii reziduale care participă la calculul eficienței proiectului de
investiție se ia în considerare și fondul de rulment recuperat în urma lichidării
obiectivului i nvestiț ional.

8 B. Durata de viață estimată a proiectului
Durata de viaț ă a proiectului de investiție se referă la întreaga perioadă în care se
estimează că proiectul ar putea produce efecte.
Pentru stabilirea duratei de viață a unui proiect de investiție se au în vedere
următoarele criterii:
 durata de viață utilă normală a mijlocului fix , de-a lungul căreia se prevede că
acesta va fi amortizat;
 durata de viață fizică a mijlocului fix , durata în care activul poate fi exploatat;
 durata de viață e conomică a obiectivului investiț ional , interval de timp în care
acesta va putea fi uilizat în mod rentabil;

C. Rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil;
Rata de rentabilitate dorit ă ca nivel minim acceptabil reprezintă rata necesară
acoperirii riscului asumat de către investitor, o rată care ar trebui să -l satisfacă.
Ratele de rentabilitate necesare a fi calculate pentru același proiect în vederea luării
deciziei de a investii sunt:
– Rata de rentabilitate estimată , calculată pe baza cash -flow-urilor estimate ;
– Rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil, calculată în funcție de riscul
estimat al proiectului ;
Capitalul necesar implementării unui proiect se poate obține din:
– Reinvestirea profitului net ;
– Vânzarea titlurilor de valoare ;
– Contractarea de credite bancare ;
Pretențiile investitorilor se reflectă atât în rata dobânzii solicitate (cost al capitalului
împrumutat) cât și în rata dorită a dividendului (cost al capitalului propriu) .
Rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil = Costul mediu ponderat al
capitalului investit în proiect
Formule de calcul pentru determinarea costului mediu ponderat al capitalului
investit în proiect (cmpc):
Formulă de calcul 1: cmpc = 𝐤𝐢𝐱𝐢𝐧
𝐢=𝟏 , unde:
– 𝑘𝑖 – costul sursei de finanțare i ;
– 𝑥𝑖 – ponderea deținută de capitalul de tip i în finanțarea totală a proiectului ;
– n– numărul surselor de finanțare utilizate ;
Formulă de calcul 2: cmpc = 𝒌𝑪𝑷(CP/V) + 𝒌Î(Î/V) , unde:
– kCP – costul capitalului propriu ;
– kÎ – costul capitalului împrumutat ;
– CP – partea din valoarea investiției finanțată pe baza capitalului propriu ;
– V – valoarea proiectului de investiție ;

9 – Î – partea din valoarea investiției finanțată pe bază de împrumut ;
Rata de rentabilitate solicitată unui proiect de investiție reprezintă, în același timp,
un cost de oportunitate al capitalului.
Rata de rentabilitate solicitată de către investitori se compune din:
– rata de rentabilitate af erent unui plasament fără risc ;
– prima de risc ;
Identificarea ratei de rentabilitate permite separarea investi țiilor rentabile de cele
neatractive, respectiv realizarea unei selecții imediate în ceea ce privesc proiectele de
investiții.

10 CAPITOLUL II
CRITERII DE EVALUARE A LE PROIECTELOR DE INVESTIȚII
2.1 Valoarea actualizată netă (VAN)
Valoarea Actualizată Netă (Net Present Value) reprezintă rezultatul diferenței
dintre suma valorilor actualizate ale fluxurilor de trezorerie estimate a fi obținute de -a
lungul duratei de viață a proiectului, inclusiv lichiditățile rezultate din lichidarea activului
și costul proiectului, cash -flow-ul inițial.
Rata de actualizare folosită pentru a ca lcula Valoarea Actualizată N etă, este costul
mediu ponderat al capitalului destinat finanțării proiectului respectiv.

Formulă de calcul: VAN = – I + 𝐂𝐅𝐭
(𝟏+𝐫)𝐭𝐧
𝐭=𝟏 + 𝐕𝐫𝐞𝐳
(𝟏+𝐫)𝐧 , unde:
– VAN – valoarea actualizată netă;
– I – investiția inițială;
– n – durata de exploatare a investiției;
– t – anul pentru care se calculează valoarea exploatării investiției;
– CF – fluxul de trezorerie;
– Vrez – valoarea reziduală;
– r – rata de actualizare (costul mediu ponderat al capitalului );
Ca regulă de, decizie privind finanțarea unui proiect de investiții o reprezintă
rezultatul obținut în urma calculării Valo rii Actualizate Nete, astfel dacă:
 VAN ≥ 0, proiectul se acceptă , întrucăt o valoare egală cu 0 va p ermite rambursarea
și remunerarea capitalului investit, creșterea valorii societății fiind determinată de o
valoare a VAN -ului peste valoarea nulă ;
 VAN < 0, proiectul se respinge , întrucât nu este rentabil ;
Rata de actualizare utilizată are o influență semnificativă asupra rezultatului obținut
în urma calculării VAN, astfel că, cu cât această rată este mai mare valoarea VAN -ului va
scădea. Alegerea ratei de actualizare (r) se face pe baza fluxurilor pozitive de trezorerie,
care trebuie sa fie cât mai apr opiate în timp pentru a reduce sensibilitatea VAN -ului.
În luarea deciziei de acceptare a proiectului de investiție , semnificația VAN -ului
pentru investitor este următoarea:
 VAN > 0 – rată de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r) mai mică decât
rata de rentabilitate estimată (RIR) ;
 VAN = 0 – rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r) este egală cu
rata de rentabilitate estimată (RIR);
 VAN < 0 – rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r) mai mare decât
rata de rentabilitate estimată (RIR);
Inconvenientele acestui criteriu de evaluare sunt:
 Alegerea ratei de actualizare, care trebuie să fie egală cu, costul mediu ponderat al
capitalului societății ;
 Nu ia î n considerare incertitudinea după realizarea investiției ;

11  Nu ia î n considerare eventualele beneficii nemateriale generate de proiectul de
investiție ;

2.2 Rata Internă de Rentabilitate (RIR)
Rata internă de rentabilitate (Internal Rate of Return) – reprezintă rata de
rentabilitate estimată a proiectului de investiție și se calculează pe baza fluxurilor de
numerar previzionate ale acestuia.
Formulă de calcul: I = 𝑪𝑭𝒕
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝒕𝒏
𝒕=𝟏 + 𝑽𝒓𝒆𝒛
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝒏 , unde:
– RIR – rata internă de rentabilitate estimată estimată a fi obținută în urma
implementării proiectului;
– I – investiția inițială;
– n – durata de exploatare a investiției;
– t – anul pentru care se calculează valoarea exploatării investiției;
– CF – fluxul de trezorerie;
– Vrez – valoarea reziduală;
Luarea deciziei de acceptare – respingere a proiectului de investiție se face pe baza
următoarelor reguli:
 Dacă RIR (rata de rentabilitate estimată) ≥ r (rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil) – proiectul se acceptă ;
 Dacă RIR (rata de rentabilitate estimată) < r (rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil) – proiectul se respinge ;
În cazul proiectelor concurente, decizia de acceptare a proiectului se va face pe
baza valorii obținute a RIR – ului, alegăndu -se proiectul la care s -a obținut rezultatul cel
mai mar e în u rma calculului acestuia .
O analiză comparativă între criteriul RIR și criteriul VAN a avut ca rezultat
identificarea inferiorității criteriului RIR față de criteriul VAN, pe baza următoarelor
aspecte:
 posibilitatea existenței proiectelor de investiț ie cu mai multe RIR – în acest caz,
regula conform căreia , se va alege acel proiect a carui RIR este superioară , nu se
mai poate aplica ;
 nu pentru toate proiectele de investiție se poate calcula RIR , în acest caz selecția se
face pe baza criteriului VAN ;
 în determinarea celor două criterii la nivelul proiectelor de investiții se pot obține
rezultate diferite de la un criteriu la altul , rezolva rea contradicției se realizează pe
baza altor criterii, sau alegerea uneia di n cele două ;
 RIR nu are semnificație f inanciară reală , astfel ca nu este considerat a fi un criteriu
bun în cazul deciziei de acceptare – respingere a unui proiect de investiție;
Între criteriile de evaluare ale proiectelor de investiții RIR, VAN, și IP au loc
următoarele relații:
 Dacă r = R IR atunci , VAN = 0, IP = 1 ;
 Dacă r < RIR atunci , VAN > 0, IP > 1 ;
 Dacă r > RIR atunci , VAN < 0, IP < 1 ;

12 2.3 Indicele de Profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN și reprezintă raportul
între valoarea totală actualizată a fluxurilor nete de trezorerie estimate a fi obținute de -a
lungul duratei de viață a proiectului și cash -flow-ul inițial al proiectului.
Indicele de profitabilitate reprezintă numărul de unități monetare obținute pe o
unitate monetară investită.
Formulă de calcul: IP = 𝐂𝐅𝐭
(𝟏+𝐫)𝐭 + 𝐕𝐫𝐞𝐳
(𝟏+𝐫)𝐧𝐧
𝐭=𝟏
𝐈 , unde:
– IP – indicele de profitabilitate;
– I – investiția inițială;
– n – durata de exploatare a investiției;
– t – anul pentru care se calculează valoarea exploatării investiției;
– CF – fluxul de trezorerie;
– Vrez – valoarea reziduală;
– r – rata de actualizare (costul mediu ponderat al capitalului) ;
Deciziile de acceptare – respingere a proiectelor de investi ții pe baza acestui criteriu
sunt următoarele :
 IP ≥ 1, proiectul se acceptă ;
 IP < 1, proiectul se respinge;
Criteriul de selecție în cazul proiectelor de investiții concurente, se bazează pe
acceptarea proiectului cu IP maxim ceea ce exprimă eficiența proiectului.
În viziunea investitorilor IP are următoarele semnificații:
 IP > 1, rata de rentabilitate estimată (RIR) > rata de rentabilitate dorită ca nivel
minim acceptabil (r);
 IP = 1, de rentabilitate estimată (RIR) = rata de rentabilitate dorită ca nivel minim
acceptabil (r);
 IP < 1 , de rentabilitate estimată (RIR) < rata de rentabilitate dorită ca nivel minim
acceptabil (r);
Dezavantaje le acestui criteriu sunt reprezentate de:
 dificultatea alegerii ratei de actualizare ;
 favorizarea selecției proiectelor de investiție a căror cash -flow-uri inițiale sunt mici,
astfel că nu trebuie uitilizat ca și un criteriu final de departajare a proiectelor de
investiții ;

2.4 Durata de recuperare a capitalului investit (Dr )
Durata de recuperare a captalului investit reprezintă perioada de tim p necesară
(luni, ani) pentru recuperarea investiției inițiale pornind de la fluxurile de lichidități
actualizate estimate a fi degajate de proiect.
Atunci când c ash-flow-urile anuale sunt con stante, durata de recuperare a investiției
se poate calcula după formula:

13 Formulă de calcul 1: Dr = 𝐈
𝐂𝐅𝐚 , unde:
– Dr – durata de recuperare a capitalului investit ;
– I – valoarea investiției ;
– CFa – cash-flow-urile anuale ;
Dacă cash -flow-urile anuale sunt diferite de la un an la altul, determinarea duratei
de recuperare a capitalului investit se face astfel:
­ se compară la finalul fiecărui an investiția rămasă de recuperat cu cash -flow-ul
anului următor;
­ atunci când investiția de recuperat după anul n este mai mică decât cash -flow-ul
anului următor se determină durata de recuperare astfel:

Formulă de calcul 2: Dr = n + 𝐈𝐑𝐧
𝐂𝐅𝐧+𝟏 , unde:

– Dr – durata de recuperare a capitalului investit;
– n – numărul de ani ;
– IRn– investiția rămasă de recuperat după anul n ;
– CFn+1 – cash-flow-ul din anul următor;
Decizia de aprobare – respingere a proiectului pe baza acest ui criteriu prevede
alege rea proiectul ui cu termenul de recuperare cel mai mic cu, condiția resp ectării duratei
de recuperare prestabilit e.
Dintre cele patru criterii abordate, criteriul VAN este cel mai performant, deține
proprie tatea de aditivitate și este bine fundamentat din punct de vedere economic fiind
astfel criteriul de bază în luarea deciziei de acceptare a unui proiect de investiție.
Criteriile de evaluare a proiectelor de investiții au o deosebită importanță în ceea ce
privește analiza riscului proiectelor investiți onale întrucât acestea sunt riscante, rezultatele
lor depinzând de un viitor incert.
Riscul proiectelor investiționale se măsoară pe baza analizei de sensibilitate care
are ca rol, stabilirea viabilității în condiții de incertitudine, de variație a factorilor și a
condițiilor exogene luate inițial în considerare.
Evoluția tehnologică și progresul tehnic permit firmelor dezvoltarea continuă, fiind
astfel principalul suport al riscului.
Specialiștii în luar ea deciziei de investire vor recurge la măsuri raționale pentru
atingerea scopului urmărit de către investitor în condiții de incertitudine totală privind
viabilitatea proiectului de investiție.
Analiza de sensibilitate este o procedură care se întinde pe o perioadă îndelungată
de timp, prin intermediul ei analizându -se posibilele modificări ale factorilor exogeni și
impactul acestora asupra indicatorilor de eficiență economică și financiară.
Analiza de sensibilitate presupune parcurgerea a două etape :
 Prima etapă se referă la construirea șcenariilor, care la rândul lor se împart în 3
categorii: scenarii optimiste, scenarii probabile și scenarii pesimiste ;

14  A doua etapă presupune calculul indicatorilor (VAN, IP, RIR) în vederea analiziei
evoluției acestor a pentru fiecare scenariu în parte;
Cu cât variația indicatorilor calculați este mai mare la modificările parametrilor
luați în considerare, cu atât riscul de a investi este mai mare.
Analiza de sensibilitate a riscului proiectelor de investiții oferă in formații necesare
atât pentru investitor cât și pentru instituția financiară care acordă creditele pentru
investiție.

15 CAPITOLUL III
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA PROIECTULUI DE INVESTIȚIE LA
“S.C. CLANK SHOES S.R.L ”
3.1.Prezentarea firmei și a proiectului de investiție
S.C. CLANK SHOES S.R.L . este o societate comercială cu răspundere limitată
înființată în 04.11. 2011, cu sediul social în localitatea Seini, str. Nicolae Bălcescu, nr. 37
C, județul Maramureș , fiind înregistrată la Registrul Comerțului din județul Maramureș sub
numărul J24/964/2011, codul unic de î nregistrare RO29306203, înregistrare facută î n baza
actului constitutiv , obiectul principal de activitate al societății fiind fabricarea de
încălțăm inte, Cod CAEN 1520.
Capitalul social al societății este de 200 de lei, și este divizat în 20 de parti sociale a
10 lei fiecare , vărsat î n numer ar, repartizat î ntre cei doi asociaț i a-i societății astfel: fiecare
are câ te 10 părți sociale reprezentând 100 de lei, adică 50% din capitalul social.
Societatea S.C. CLANK SHOES S.R.L este alcatuită d in 5 departamente:
departament administrativ, departament de calitate, departament financiar -contabil,
departament resurse umane și departament de producție.

Figura nr.1 . Organigrama S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.

La nivelul departamentului de producție se execută următoarele faze specifice
procesului tehnologic de confecționare a încălțămintei :
 Pregătirea materiei prime și auxiliare pentru croire și ștanțare , presupune alegerea
și sortarea materialului pentru fețe, talpă, părți intermediare, în funcție de felul
încălțămintei.
 Croirea și prelucrarea detaliilor părții de sus a încălțămintei se realizează din
materiale elastice, rezistente, cu aspect exterior plăcut și fără def ecte.
 Coaserea se execută cu ajutorul mașinilor de cusut . Administrator
Responsabil financiarResponsabil resurse
umane
Muncitor calificat
Muncitor necalificatResponsabil calitate

16  Ștanțare a și prelucrare a detaliilor părții de jos a încălțămintei se realizează cu
material e care să asigure durabilitate, izolare termică și rigiditate .
 Asamblarea părților încălțămintei se face prin lipire, coasere, vulcanizare, injecție.
 Finisare a se execută atât la nivelul feței încălțămint ei cât și a tălpii , pentru
obținerea unor produse de calitat e, cu aspect plă cut, apreciat de consumator .
După obținerea produsului finit, l a nivelul departamentului de verificare a calit ății,
personalul răspunzător verifică calitatea încălțămintei înainte ca aceasta să fie supus ă
procesului de ambalare.
Încalțămintea se ambalează manual , în cutii de carton, pe perechi, model , număr și
culoare .
La nivel de întreprindere se realize ază în medie o producție de 14.4 00 perechi de
încălțăminte/an , pentru un client german, vânzarea lor realizându -se de către acesta prin
intermediul propriului magazin online http://www.stroeber.de/ și a magazinului propriu de
desfacere Alex Ströber GmbH .
Producția de încălțăminte se realizează conform spe cificațiilor clientului,
respectând întocmai principalele etape ale procesului de producție (pregătire, croire,
coasere, ștanțare, asamblare și finisare) .
La nivelul întreprinderii se realizează urmă toarele tipuri de încălțăminte: s andale,
ghete, papuci de casă, pantofi, șlapi, botine, cizme din blană naturală, adidași, încălțăminte
optopedică, principala materie primă utilizată fiind pielea de bovine .
Realizarea acestei investiții a avut la bază următoarele oportunități:
 Prețul de vânzare ridicat a încălțămintelor de pe piața autohtonă;
 Forță de muncă costisitoare pe piața externă;
Alte avantaje care au stat la baza finanțării proiectuui de investiție au fost
următoarele:
 Cunoașterea procesului tehnologic de obținere a încălțămintei;
 Clientul este și principalul furnizor de materie primă ;
 Experiență în managementul p roducției de încălțăminte ;
Valoarea totală a proiectu lui de investiție a fost de 408.072 euro .
Implementarea proiectului de investiție a necesitat următoarele operațiuni:
 Achiziț ionarea utilajelor și a uneltelor necesare desfăsurării activității de producție ;
 Achizitionarea halei de producție ;
 Achiziționarea unui soft de proiectare a încălțămintei ;
Furnizorii de la care se face aprovizionarea cu obiecte de natura
imobilizărilor corporale sunt furnizori specializați, din Germania și din țară,
întreprinderea reușind sa creeze un parteneriat cu aceștia care contribuie la obținerea
unor condiții de aprovizionare favorabile în ceea ce privește calitatea, termenul de
livrare și prețurile.
Achizițiile efectuate sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

17 Tabelul nr.1 . Lista achizițiilor efectuate
Obiectul investiției Bucăți Cost achiziție
(euro)
Ștanță eloctrohidraulică 4 14.800
Set cuțite pentru tăiat pielea, căptușeala, bureții,
întăriturile, etc. 200 92.000
Tipare de semnat fețe de piele 200 44.000
Mașină de subțiat 2 4.600
Mașină de egalizat 1 3.750
Mașini pentru marcarea pielii exterioare și a
captușelii 1 1.400
Mașini de aplicare a bombeurilor și a întăriturilor 1 1.900
Mașini de montare a pieselor componente a
încălțămintei 2 4.500
Mașini de cusut piele și căptușeală 20 15.000
Presă pneumatică de aplicat ștaif 1 950
Mașini de perforare a găurilor pentru șiret 2 380
Mașini de capsat a găurilor pentru șiret 1 325
Mașină de umezit 1 225
Mașină de prindere și fixare pe calapoade 1 4.850
Mașini de debavurare 1 280
Presă lipire încălțăminte 1 550
Cuptoare 1 5.800
Mașini pentru aplicarea tălpilor 1 4.350
Mașini de v opsit și lăcuit 1 290
Mașini de lustruit și spatulat 2 540
Soft de proiectare a încălțămintei 1 6.150
Hală de producție 1 140.000
Autoturism 1 25.300
Laptopuri 3 2.157
COST TOTAL 374.097
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
După cu m se observă din Tabelul nr.1. costul total al achizițiilo r efectuate s e ridică
la 374.097 euro.
Cheltuielile implicate de realizarea proiectului sunt evidențiate în Tabelul nr.2.
Tabelul nr.2. Costurile totale ale proiectului (euro)
Valoare cheltuieli
Capital și rezerve
Capital subscris vărsat 45
Subtotal 1 45
Imobilizări corporale

18 Construcții 140.000
Echipamente tehnologice 200.490
Mijloace de transport 25.300
Aparatură birotică 2.157
Subtotal 2 367.947
Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire 210
Soft de proiectare a încălțămintei 6.150
Subtotal 3 6.360
Investiții în activitatea de exploatare
Necesarul siplimentar de fond de rulment 11.250
Subtotal 4 11.250
Alte cheltuieli imiplicate
Cheltuieli cu, calificarea personalului 750
Utilități 425
Salarii personal 2.000
Materiale consumabile și alte achiziții 18.000
Cheltuieli de transport 420
Alte cheltuieli 830
Subotal 5 22.425
Costuri totale implicate de realizarea proiectului 408.072
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Data declanșării proiectului de investiție a fost : 01.12 .2011
Data finisării proiectului și de începere a exploatării lui a fost : 01.03.2012 .
Durata estimată de realizare a investiției a fost de 3 luni.
Eșalonarea pe luni a activităților aferente implementării proiectului es te evidențiată
în Tabelul nr.3.
Tabelul nr.3 . Eșalonarea activităților necesare implementării proiectului
Activitate prevăzută Modul de eșalonare a lucrărilor investiționale
Decembrie Ianuarie Februarie
Contractare utilaje X
Achiziționare spațiu de producție X
Instalarea noilor utilaje X
Achiziționare mijloc de transport X
Achiziționarea aparaturii de
birotică X
Angajare personal X X
Pregătire personal X X
Aprovizionare cu materii prime și
materiale X

19 Pregătire producție X
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Întreprinderea funcționează pe baza principiului “calitate superioară la un preț
accesibi”, întreaga încălțăminte este realizată din piele sau blană naturală și este destinată
exclusiv exportului.
Materia primă de bază și accesoriile din care se fabrică în călțămintea (piele, blană
naturală) provin tocmai de la clientul german care este totodată și furnizorul de bază al
materiei prime și accesoriilor necesare obținerii încălțămintei.
Întreprinderea se aprovizionează și din țară de la furnizori specializați din orașele
Orade a și Timișoara.
Pe lăngă încălțămintea tradițională (pantofi, botine, cizme, adidași, ghete, sandale,
papuci de casă și șlapi ), care se adresează atât persoanelor de sex feminin cât și persoanelor
de sex masculin , la nivelul întreprinderii se produce și încălțăminte ortopedică de piele.
Încălțămintea ortopedică reprezintă combinația perfectă între funcționalitate
(purtarea lor aduce beneficii asupra sănătății și ameliorează diverse probleme de sănătate)
și esteti că.
Din punct de vedere geografic, încălțămintea este destinată unui singur client de
origine germană, vănzarea l or de către acesta realizăndu -se prin intermediul magazinului
online http://www.stroeber.de/ și a magaz inului propriu de desfacere Alex Ströber GmbH .
În urma studiului concurenței au fost selectate următoarele societăți mai
importante:
Tabelul nr.4 . Societăți concurente
Denumire întreprindere concurentă Localitate
SIFA INTERNATIONAL SRL Baia Mare
MUVICO INCOM SRL Seini
ORMATECH SRL Baia Mare
MARTELINO SHOES SRL Baia Mare
TOMAIFICIO BRIO SRL Baia Mare
Etc.
Sursa : prelucrare proprie
Având în vedere clasamentul în topul firmelor de fabricare a încălțămintei din
județul Maramureș, S.C. CLANK SHOES S.R.L. se situează pe locul 6.
În raport cu produsele oferite de societățile concurente, încălțămintea produsă de
S.C. CLANK SHOES S.R.L. prezintă o serie de avantaje după cum urmează:
 Un raport calitate -preț mai bun ;
 Diversitate mare a produselor din punct de vedere al modelelor și culorilor ;
 Respectarea termenelor de livrare a comenzilor ;

20 Vânzarea produselor pe toată durata de activitate al proiectului de investiție se va
realiza în proporție de 100% către unicul client de origine germană cu, care fi rma a
încheiat un contract pe o perioadă determinată de 5 ani cu posibilitate de prelungire.
În condițiile date la nivelul întreprinderii nu a fost necesară realizarea activității de
publicitate.
Principalele materii prime utilizate în vederea realizării încălțămintei sunt: pielea
naturală, blana naturală și căptușeala . Procurarea acestora și a celorlalte accesorii se face
de la client care este și furnizor de materie primă, și de alți doi furnizori specializați de pe,
piața românească. Aprovizionarea cu materii prime se realizează lunar.
Principalii furnizori și ponderile deținute de aceștia în totalul de aprovizionări sunt
prezentate în Tabelul nr.5.
Tabelul nr.5 . Materii prime utilizate și furnizori

Materii prime
Furnizori Pondere (valorică) în total
aprovizionări cu materie primă
(%)
Piele Alex Ströber GmbH 31,14%
Blană naturală Alex Ströber GmbH 3,57%
Căptușeală Alex Ströber GmbH 3,03%
Material textil S.C. ETG SOLLINI SRL 0,88%
Etichete Alex Ströber GmbH 1,46%
Șireturi S.C. Despa România SRL 3,92%
Fermoare S.C. Despa România SRL 1,62%
Benzi elastice S.C. Despa România SRL 0,09%
Branț uri S.C. ETG SOLLINI SRL 8,33%
Ață cerată S.C. ETG SOLLINI SRL 0,33%
Adezivi S.C. Despa România SRL 8,77%
Solvenți S.C. Despa România SRL 22,62%
Vopsele Alex Ströber GmbH 0,70%
Ceară pentru lustruit S.C. ETG SOLLINI SRL 0,32%
Ață de cusut S.C. Despa România SRL 8,85%
Bombeuri S.C. ETG SOLLINI SRL 0,19%
Tălpi Alex Ströber GmbH 1,21%
Catarame S.C. ETG SOLLINI SRL 2,3%
Accesorii 1 S.C. Despa România SRL 0,5%
Accesorii 2 S.C. ETG SOLLINI SRL 0,17%
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
* cantitățile de materie primă utilizate variază în funcție de tipul de încălțăminte .
Procesul tehnologic privind realizarea încălțămintei presupune parc urgerea
următoarelor 6 operații : croire, coasere, ștanțare, asamblare, finisare și ambalare.

21 Prin implementarea proiectului s -au creat 9 locuri de mu ncă în primul an de viață.
În prezent s -a ajuns la exi stența a 24 de muncitori în cadrul întreprinderii , aceasta fiind în
continuă dezvoltare, întrucât cererea de încălțăminte este în continuă creștere ceea ce
determină concomitent și creșterea necesarului de personal .
Noii angajați beneficiază de toate condițiile oferite de societate personalului curent
și anume:
 Contract de munc ă pe durată nedeterminată;
 Cursuri de pregătire plătite de întreprindere;
 Salar iu motivant;
Structura pe calif icări a personalului este prezentat în Tabelul nr. 6.
Tabelul nr.6 . Structura pe calificări a personalului
Categorii de personal Număr Pondere (%)
Responsabil financiar 1 11,11 %
Responsabil resurse umane 1 11,11 %
Responsabil calitate 1 11,11 %
Șofer 1 11,11 %
Muncitori calificați 2 22,22 %
Muncitori necalificați 3 33,34 %
TOTAL 9 100 %
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Orizontul de previziune considerat în vederea estimărilor a fost de 5 ani.
Veniturile din exploatare aferente proiectului de investiție analizat au fost estimate
pe baza următoarelor variabile:
 dimensiunea cererii pentru încălțămintele oferite de S.C. CLANK SHOES S.R.L. ;
 prețu l mediu de vânzare a unei perechi de încălțăminte ;
Estimarea cererii pentru produsele rezulta te în urma implementării proiect ului s-a
realizat ținându -se cont de următoarele aspecte:
Nevoia de încălțăminte apare, de obicei în următoarele situații :
 Uzura fizică a încălțămintei, care se produce, aproximativ la 1 -2 ani de la
achiziție;
 Schimbarea sezonului (rece, cald) ;
 Modificarea dimensiunii piciorului (creștere);
 Noile tendințe în materie de încălțăminte;
Estimarea cererii pe ntru produsele rezultate în urma implementării noului proiect s –
a realizat ținându -se cont de următoarele aspecte:
 Numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 10 -18 ani din Sudul Germaniei ;
 Numărul de perechi de pantofi exportați lunar din Maramureș în Sudul Germaniei ;

22  Numărul de persone cu problem e de sănătate (dureri la nivelul membrelor
inferioare, dureri la nivelul coloanei) din Sudul Germaniei ;
Studiile au evidențiat că circa 90% din populația sudică a Germaniei achiziționează
anual o pereche nouă de încălțăminte.
Din prelucrarea informațiilor obținute a rezultat o piață potențială de circa 500.000
perechi de încălțăminte/lună.
Managementul S.C. CLANK SHOES S.R.L. a reușit să acapareze circa 0,24% ceea
ce înseamnă o cerere de 1.200 perechi de încălțăminte/lună (14.400 perechi de
încălțăminte/an).
Cantitatea de încălțăminte fabricată este prezentată în Tabelul nr.7.
Tabelul nr.7 . Cantitatea de încălțăminte fabricat ă

Încălțăminte Cantitatea fabricată (perechi )
Femei Bărbați
Pantofi 130 170
Botine 100 –
Cizme blană 50 –
Încălțăminte ortopedică 30 20
Încălțăminte sport 150 150
Ghete 70 80
Sandale 100 50
Papuci de casă 30 20
Șlapi 25 25
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Prețurile unei perechi de încălțăminte sunt prezentat e în Tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8. Prețul de vânzare a unei perechi de încălțăminte

Încălțăminte Preț de vânzare / pereche (euro)
Femei Bărbați
Pantofi 37,57 38,67
Botine 35,36 –
Cizme blană 44,20 –
Încălțăminte ortopedică 40,23 44,04
Încălțăminte sport 39,32 42,91
Ghete 42,87 43,76
Sandale 28,98 29,94
Papuci de casă 14,60 15,28
Șlapi 17,75 17,97
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Din datele prezentate rezultă o valoare a veniturilor lunare de circa 44.159,5 euro
pe lună, ceea ce înseamnă o valoare 529.914 euro pe an (în primul an).

23 Veniturile anuale obținute în următorii 5 ani de la declanșarea proiectului sunt
prezentate în Tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9. Veniturile anuale estimate
Anii 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri estimate
(euro) 529.914 1.165.810 1.377.775 2.225.637 2.543.585
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Estimarea costurilor cu materia primă s -a realizat pe baza necesarului de materii
prime și materiale aferente unei perechi de încălțăminte și a costului estimat pentru aceste
elemente.
Calculul costului cu materia primă aferentă unei perechi de încălțăminte este
prezentat în T abelele nr.10. 1 – 10.8.
Tabelul nr.10 .1. Calculul costului cu materie primă / pereche ( Pantof i)

Material PANTOFI
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,42 8,31 mp 19,8 0,45 8,91
Căptușeală mp 2,47 0,29 0,72 mp 2,47 0.32 0,79
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Șireturi buc 0,63 2 1,26 buc 0,65 2 1,3
Branț uri buc 1,05 2 2,1 buc 1,10 2 2,2
Ață cerată m 0,037 1,8 0,07 m 0,037 2,1 0,08
Adezivi ml 0,08 27,5 2,2 ml 0,08 28 2,24
Solvenți ml 0,0033 14,5 0,05 ml 0,0033 15 0,05
Vopsele ml 0,014 24 0,34 ml 0,014 27 0,38
Ceară de
lustruit gr 0,15 4,8 0,72 gr 0,15 5 0,75
Ață de
cusut m 0,03 2,3 0,07 m 0,03 2,6 0,08
Bombeuri buc 1,07 2 2,14 buc 1,08 2 2,16
Tălpi buc 2,35 2 4,7 buc 2,40 2 4,8
TOTAL 22,98 24,04
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .2. Calculul costului cu materie primă / pereche (Botine, Cizme)

Material Femei
Botine Cizme din blană naturală
U.M Preț/ Consum/ Cost/ U.M Preț/ Consum/ Cost/

24 um
(euro) pereche pereche
(euro) um
(euro) pereche Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,40 7,92 – – – –
Blană
naturală – – – – mp 23,45 0,75 17,59
Căptușeală mp 2,47 0,28 0,69 mp 2,47 0,60 1,48
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Fermoare buc 1,25 2 2,5 buc 1,50 2 3
Branț uri buc 1,05 2 2,10 buc 1,05 2 2,10
Ață cerată m 0,037 1,6 0,059 m 0,037 4,4 0,16
Adezivi ml 0,08 19 1,52 ml 0,08 29 2,32
Solvenți ml 0,0033 13 0,043 – – – –
Vopsele ml 0,014 22 0,31 – – – –
Ceară de
lustruit gr 0,15 3,5 0,53 – – – –
Ață de
cusut m 0,03 1,1 0,033 m 0,03 2,7 0,081
Bombeuri buc 1,07 2 2,14 buc 1,07 2 2,14
Tălpi buc 2,35 2 4,7 buc 2,35 2 4,7
Accesorii 1 buc 0,20 2 0,4 – – – –
Accesorii 2 – – – – buc 0,25 2 0,5
TOTAL 23,245 34,371
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .3. Calculul costului cu materie primă / pereche (Încălțăminte
ortopedică)

Material Încălțăminte ortopedică
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,40 7,92 mp 19,8 0,42 8,32
Căptușeală mp 2,47 0,32 0,79 mp 2,47 0,34 0,84
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Benzi
elastice buc 0,20 2 0,4 buc 0,22 2 0,44
Branț uri buc 1,05 2 2,10 buc 1,10 2 2,2
Ață cerată m 0,037 1,7 0,062 m 0,037 1,9 0,07
Adezivi ml 0,08 25 2 ml 0,08 26 2,08
Solvenți ml 0,0033 12 0,04 ml 0,0033 13 0,043
Vopsele ml 0,014 21 0,29 ml 0,014 23 0,32
Ceară de
lustruit gr 0,15 3,4 0,51 gr 0,15 3,6 0,54
Ață de
cusut m 0,03 2,1 0,063 m 0,03 2,4 0,07
Bombeuri buc 1,07 2 2,14 buc 1,08 2 2,16

25 Tălpi buc 2,72 2 5,44 buc 2,75 2 5,5
TOTAL 22,055 22,883
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .4. Calculul costului cu materie primă / pereche (Încălțăminte
sport)

Material Încălțăminte sport
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,21 4,16 mp 19,8 0,24 4,75
Căptușeală mp 2,47 0,29 0.72 mp 2,47 0,31 0,77
Material
textil mp 3,54 0,19 0,67 mp 3,54 0,22 0,78
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Șireturi buc 0,63 2 1,26 buc 0,65 2 1,3
Branț uri buc 1,05 2 2,1 buc 1,1 2 2,2
Ață cerată m 0,037 1,7 0,063 m 0,037 1,9 0,07
Adezivi ml 0,08 24 1,92 ml 0,08 27 2,16
Solvenți ml 0,0033 14 0,046 ml 0,0033 15 0,05
Vopsele ml 0,014 12 0,17 ml 0,014 13,5 0,19
Ceară de
lustruit gr 0,15 1,8 0,27 gr 0,15 1,9 0,29
Ață de
cusut m 0,03 2,6 0,08 m 0,03 2,8 0,08
Bombeuri buc 1,07 2 2,14 buc 1,08 2 2,16
Tălpi buc 2,35 2 4,7 buc 2,40 2 4,8
TOTAL 18,599 19,9
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .5. Calculul costului cu materie primă / pereche (Ghete)

Material Ghete
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,44 8,71 mp 19,8 0,49 9,70
Căptușeală mp 2,47 0,28 0,69 mp 2,47 0,33 0,82
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Șireturi buc 0,65 2 1,3 buc 0,67 2 1,34
Branț uri buc 1,12 2 2,24 buc 1,15 2 2,3
Ață cerată m 0,037 1,8 0,07 m 0,037 2,1 0,078
Adezivi ml 0,08 27 2,16 ml 0,08 29 2,32
Solvenți ml 0,0033 14,3 0,047 ml 0,0033 14,5 0,048

26 Vopsele ml 0,014 26 0,36 ml 0,014 28 0,39
Ceară de
lustruit gr 0,15 4,9 0,74 gr 0,15 5,1 0,77
Ață de
cusut m 0,03 2,8 0,084 m 0,03 3,3 0,1
Bombeuri buc 1,17 2 2,34 buc 1,20 2 2,40
Tălpi buc 2,78 2 5,56 buc 2,87 2 5,74
TOTAL 24,601 26,306
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .6. Calculul costului cu materie primă / pereche ( Sandale )

Material Sandale
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,22 4,36 mp 19,8 0,24 4,75
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Ață cerată m 0,037 0,8 0,03 m 0,037 1,1 0,04
Adezivi ml 0,08 10,5 0,84 ml 0,08 12 0,96
Solvenți ml 0,0033 6,3 0,02 ml 0,003 3 6,6 0,02
Vopsele ml 0,014 9,5 0,13 ml 0,014 11 0,15
Ceară de
lustruit gr 0,15 2 0,3 gr 0,15 2 0.3
Ață de
cusut m 0,03 1,3 0,04 m 0,03 1,6 0,05
Tălpi buc 1,83 2 3,7 buc 1,89 2 3,78
Catarame buc 0,56 2 1,12 buc 0,61 2 1,22
Accesorii 1 buc 0,20 2 0,4 buc 0,23 2 0,46
TOTAL 11,24 11,73
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .7. Calculul costului cu materie primă / pereche ( Papuci de casă )

Material Papuci de casă
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,23 4,56 mp 19,8 0,25 4,95
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Ață cerată m 0,037 0,9 0,033 m 0,037 1,1 0,04
Adezivi ml 0,08 8 0,64 ml 0,08 9 0,72
Solvenți ml 0,0033 4,8 0,02 ml 0,0033 4,9 0,02
Vopsele ml 0,014 9 0,13 ml 0,014 9,5 0,13
Ceară de gr 0,15 1,7 0,26 gr 0,15 1,7 0,26

27 lustruit
Ață de
cusut m 0,03 1,1 0,033 m 0,03 1,3 0,04
Bombeuri buc 0,43 2 0,86 buc 0,46 2 0,92
Tălpi buc 1,56 2 3,12 buc 1,61 2 3,22
Accesorii 2 buc 0,15 2 0,3 buc 0,16 2 0,32
TOTAL 10,256 12.03
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.10 .8. Calculul costului cu materie primă / pereche ( Șlapi)

Material Șlapi
Femei Bărbați
U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
pereche
(euro) U.M Preț/
um
(euro) Consum/
pereche Cost/
Pereche
(euro)
Piele mp 19,8 0,25 4,77 mp 19,8 0,29 5,74
Etichete buc 0,15 2 0,3 buc 0,15 2 0,3
Ață cerată m 0,037 0,9 0,033 m 0,037 1,1 0,041
Adezivi ml 0,08 8 0,64 ml 0,08 9 0,72
Solvenți ml 0,0033 5,1 0,02 ml 0,0033 5,4 0,02
Vopsele ml 0,014 9 0,13 ml 0,014 9,5 0,13
Ceară de
lustruit gr 0,15 1,75 0,26 gr 0,15 1,80 0,27
Ață de
cusut m 0,03 1,2 0,04 m 0,03 1,4 0,04
Bombeuri buc 0,45 2 0,9 buc 0,47 2 0,94
Tălpi buc 1,83 2 3,67 buc 1,89 2 3,78
Accesorii 1 buc 0,20 2 0,40 buc 0,23 2 0,46
TOTAL 11,163 12,441
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Costuril e lunare cu materia primă pentru 1 .200 de perechi de încălțăminte sunt
prezentate în Tabelul 11.
Tabelul nr.11 . Costurile lunare cu materia primă/1200 perechi încălțăminte
ÎNCĂLȚĂMINTE FEMEI BĂRBAȚI
Pantofi 2.897,4 4.086,8
Botine 2.324,5 –
Cizme blană 1,718,55 –
Încălțăminte ortopedică 661,65 457,66
Încălțăminte sport 2.798,85 2.985
Ghete 1.722,07 2.104,48
Sandale 1.124 601,5
Papuci de casă 307,68 218,4
Șlapi 279,075 311,025

28 TOTAL 13.914,775 10.764,87
24.679,64
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Costurile totale anuale cu materia primă se ridică în consecință, la 296.455,68 euro
(24.679,64 euro/lună × 12 luni = 296.455,68 euro/an) .
Estimarea costurilor cu amortizarea s -a realizat pe baza valorilor de intrare ale
mijloacelor fixe și a duratelor normate de amortizare a le acestora. Regimul de amortizare
practicat este cel liniar.
Calculul amortizării este prezentat în Tabelul nr.12.
Tabelul nr. 12. Calculu l costului cu amortizarea (euro)
Imobilizări Valoare
de intrare
(euro) Durată normată
de amortizare
(ani) Amortizarea
anuală
(euro)
Ștanță eloctrohidraulică 14.800 8 1.850
Set cuțite pentru tăiat pielea,
căptușeala, bureții, întăriturile, etc. 92.000 8 11.500
Tipare de semnat fețe de piele 44.000 8 5.500
Mașină de subțiat 4.600 8 575
Mașină de egalizat 3.750 8 468,75
Mașini pentru marcarea pielii
exterioare și a captușelii 1.400 8 175
Mașini de aplicare a bombeurilor și
a întăriturilor 1.900 8 237,5
Mașini de montare a pieselor
componente a încălțămintei 4.500 8 562,5
Mașini de cusut piele și căptușeală 15.000 8 1.875
Presă pneumatică de aplicat ștaif 950 8 118,75
Mașini de perforare a găurilor
pentru șiret 380 8 47,5
Mașini de capsat a găurilor pentru
șiret 325 8 40.625
Mașină de umezit 225 8 28,125
Mașină de prindere și fixare pe
calapoade 4.850 8 606,25
Mașini de debavurare 280 8 35
Presă lipire încălțăminte 550 8 68,75
Cuptoare 5.800 8 725
Mașini pentru aplicarea tălpilor 4.350 8 543,75
Mașini de v opsit și lăcuit 290 8 36,25
Mașini de lustruit și spatulat 540 8 67,5
Soft de proiectare a încălțămintei 6.150 3 2.050
Hală de producție 140.000 16 8.750

29 Autoturism 25.300 5 5.060
Laptopuri 2.157 5 431,4
TOTAL AMORTIZARE
ANUALĂ
– Primii 3 ani
– Primii 5 ani
– Primii 8 ani
– Următorii 8 ani

81.937,025
79.887,025
74.395,625
8.750
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Estimarea costurilor salariale s -a realizat pe baza necesarului de personal estimat
pentru proiect si a salariilor aferente acestora.
Tabelul nr.13. Cheltuieli salariale (euro)
Total salarii lunare 1.951,5
Total salarii anuale 23.418
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.14. Alte cheltuieli (euro)
Elemente de cheltuieli Cheltuieli lunare Cheltuieli anuale
Cheltuieli cu utilitățile 1.691,5 20.298
Cheltuieli de transport 777,37 9.328,44
Alte cheltuieli de exploatare 1.125 13.500
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Tabelul nr.15. Estimarea cheltuielilor totale de exploatare (euro)
Categorii de
cheltuieli 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu
materii prime 296.455,68
652.202,49 770.784,76 1.245.113,84 1.422.987,25
Cheltuieli cu
utilitățile 20.298 44.655,6 52.774,8 85.251,6 97.430,4
Cheltuieli cu
amortizarea 81.937 ,025 81.937 ,025 81.937 ,025 79.887 ,025 79.887 ,025
Salarii și taxe
asimilate 23.418 33.750 49.659,6 84.855,6 108.584,4
Cheltuieli de
transport 9.328,44 9.194,17 9.006,53 14.993,32 14.595,93
Alte cheltuieli
de exploatare 13.500 29.700 35.100 56.700 64.800
Total
cheltuieli de
exploatare 444.937,1 5 851.439,2 9 999.262, 72 1.566.801,3 9 1.788.285,01

30 Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Din costul total al proiectului care a fost de 408.072 EURO , întreprinderea a
asigurat finanțarea unui procent de 34,3%. Diferența de 65,7% a fost acoperită prin
accesarea de fonduri nerambursabile.
Proiectul de investiție numit “ Înființare întreprindere de fabricare a încălțămintei” a
fost finanțat din Fondul Social European (FSE) , Programul Operațional Regional 2007 –
2013, Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afacer i regional și local,
Obiectiv specific 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.
Se cunoaște, de asemenea că rata de rentabilitate solicitată, ca nivel minim
acceptabil, de investitorii de capital propriu este de 20%.
3.2.Calculul indicatorilor de rentabilitate a proiectului de investiție ( cmpc, VAN,
IP, Dr , RIR )
Cash -flow inițial – 408.072 euro.
𝐂𝐅𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭 = 𝐏𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐭 + 𝐀𝐭 + 𝐃𝐭 ± Δ NFR
Tabelul nr.16. Cash – flow
ELEMENTE 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri din
exploatare 529.914 1.165.810 1.377.775 2.225.637 2.543.585
Cheltuieli din
exploatare 444.937,15 851.439,29 999.262,72 1.566.801,39 1.788.285,01
Profit din
exploatare 84.976,85 314.370,71 378.512,28 658.835,61 755.299,99
Cheltuieli cu
dobânzi 0 0 0 0 0
Profitul brut 84.976,85 314.370,71 378.512,28 658.835,61 755.299,99
Impozitul pe
profit 13.596,296 50.299,314 60.561,965 105.413,698 120.847,998
Profitul net 71.380,55 264.071,40 317.950,32 553.421,91 634.451,99
Amortizarea 81.937,03 81.937,03 81.937,03 79.887,03 79.887,03
Dobânda 0 0 0 0 0
Cash – flow 153.317,58 346.008,43 399.887,35 633.308,94 714.339,02
Sursa : prelucrare proprie
1. Rata de actualizare a costului mediu ponderat al capitalului (cmpc)

Formulă de calcul: cmpc = 𝐊𝐂𝐏 × (CP/I) + 𝐊𝐂Î × (CÎ/I)
cmpc = 20% × 34,3% + 0 × 65,7%
* rata de actualizare (𝒓𝒂) = 6,86 %

2. Valoarea actualizată netă (VAN)
Formulă de calcul: VAN= 𝐂𝐅𝐢
𝟏+𝐫𝐚 𝐢−𝐈𝐧
𝐢=𝟏

31 VAN = 153 .317 ,58
1,0686+ 346 .008 ,43
1,06862+ 399 .887 ,35
1,06863+633 .308 ,94
1,06864+ 714 .399 ,02
1,06865− 408.072
VAN = 143.475,182 + 303 .009,567 + 327.711,858 + 485.685,278 + 512.701,987 –
408.072 = 1.772.583,872 – 408.072 = 1.364.511,872
VAN = 1.364.511,872
În urma calculului valorii actualizate nete (VAN) , s-a obținut o valoare mai mare
decât 0  proiectul de investiții este rentabil, deci se va lua decizia de aprobare a acestuia.
3. Indicele de profitabilitate (IP)
Formulă de calcul: IP = 𝑪𝑭𝒊
(𝟏+𝒓𝒂)𝒊
𝑰𝒏
𝒊=𝟏
IP = 153 .317 ,58
1,0686+ 346 .008 ,43
1,06862+ 399 .887 ,35
1,06863+633 .308 ,94
1,06864+ 714 .399 ,02
1,06865
408 .072
IP = 1.772 .583 ,872
408 .072 = 4,344
IP = 4,344
4. Durata de recuperare a investiției (Dr)

Formulă de calcul: Dr = n + 𝑰𝒓𝒏 ×𝟏𝟐
𝑪𝑭𝒏+𝟏
Tabelul nr.17. Calculul investiției rămase de recuperat (𝐈𝐑𝐧)
Anul 𝐈𝐫𝐧 𝐂𝐅𝐧+𝟏
1 408.072 – 153.317,58 = 254 .754,42 346.008,43
254.754,42 < 346.008,43
Sursa : prelucrare proprie
Dr = 1 + 254 .754 ,42 ×12
346 .008 ,43 = 1 an și 8,84 luni
Dr = 1 an și 8,84 luni
5. Rata internă de rentabilitate (RIR )

Formulă de calcul: I = 𝑪𝑭𝒕
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝒕𝒏
𝒕=𝟏 + 𝑽𝒓𝒆𝒛
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝒏

408.072 = 𝟏𝟓𝟑.𝟑𝟏𝟕,𝟓𝟖
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝟏𝟓
𝒕=𝟏 + 𝟑𝟒𝟔.𝟎𝟎𝟖,𝟒𝟑
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝟐 +𝟑𝟗𝟗.𝟖𝟖𝟕,𝟑𝟓
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝟑 + 𝟔𝟑𝟑.𝟑𝟎𝟖,𝟗𝟒
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝟒 + 𝟕𝟏𝟒.𝟑𝟗𝟗,𝟎𝟐
(𝟏+𝑹𝑰𝑹)𝟓 = 0,0714

RIR = 7,14 % (*calculul acestui indicator s -a realizat în Excel )
În urma calculelor principalilor indicatori de eficiență s -au obținut valori
supraunitare în toate cazurile respectiv, valoarea actualizată netă (VAN) de 1.364.511,872,

32 indicele de profitabilitate (IP) de 4,344, durata de recuperare a investiției (Dr) de 1 an și
8,84 luni, iar rata internă de rentabilitate de 7,14% ceea ce semnifică rentabilitatea
proiectului de investiție.

3.3.Analiza de sensibilitate a proiectului de investiție
Analiza de sensibili tate a proiectului de investiție, s-a realizat pe baza a două
scenarii pesimiste, respectiv:
 Scenariul I – Reducerea prețului de vânz are cu 7,5 % la toate tipurile de
încălțăminte în condițiile în care c elelalte date rămân neschimbate;
 Scenariul II – Creșterea prețului materiei prime de bază (piele a) cu 5% în condițiile
în care celelalte date rămân neschimbate ;
Scenariul I
Tabelul nr.18 . Veniturile anuale estimate ca urmare a reduc erii prețului de vânzare
Anii 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri estimate
(euro) 490.170 1.078.374 1.274.442 2.058.714 2.352.816
Sursa : prelucrare proprie
Cash -flow inițial – 408.072 euro.
𝐂𝐅𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭 = 𝐏𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐭 + 𝐀𝐭 + 𝐃𝐭 ± Δ NFR
Tabelul nr.19 . Cash – flow
ELEMENTE 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri din
exploatare 490.170 1.078.374 1.274.442 2.058.714 2.352.816
Cheltuieli din
exploatare 444.937,15 851.439,29 999.262,72 1.566.801,39 1.788.285,01
Profit din
exploatare 45.232,85 226.934,71 275.179,28 491.912,61 564.530,99
Cheltuieli cu
dobânzi 0 0 0 0 0
Profitul brut 45.232,85 226.934,71 275.179,28 491.912,61 564.530,99
Impozitul pe
profit 7.237,27 36.309,55 44.028,68 78.706,02 90.324,96
Profitul net 37.995,59 190.625,16 231.150,60 413.206,59 474.206,03
Amortizarea 81.937,03 81.937,03 81.937,03 79.887,03 79.887,03
Dobânda 0 0 0 0 0
Cash – flow 119.932,62 272.562,19 313.087,63 493.093,62 554.093,06
Sursa : prelucrare proprie

33 1. Valoarea actualizată netă (VAN)
Formulă de calcul: VAN= 𝐂𝐅𝐢
𝟏+𝐫𝐚 𝐢−𝐈𝐧
𝐢=𝟏
* rata de actualizare (𝒓𝒂) = 6,86 %
VAN = 119 .932 ,62
1,0686+ 272 .562 ,19
1,06862+ 313 .087 ,63
1,06863+493 .093 ,62
1,06864+ 554 .093 ,06
1,06865− 408.072
VAN = 112.233,41 + 238.690,57 + 256.578,58 + 378.154 + 397.655,38 –
408.072 =1.383.311,94 – 408.072 = 1.383.311,94 – 408.072
VAN = 975.239,94
2. Indicele de profitabilitate (IP)
Formulă de calcul: IP = 𝑪𝑭𝒊
(𝟏+𝒓𝒂)𝒊
𝑰𝒏
𝒊=𝟏
IP = 119 .932 ,62
1,0686+ 272 .562 ,19
1,06862+ 313 .087 ,63
1,06863+493 .093 ,62
1,06864+ 554 .093 ,06
1,06865
408 .072
IP = 1.383 .311 ,94
408 .072 = 3,39
IP = 3,39
3. Durata de recuperare a investiției (Dr)

Formulă de calcul: Dr = n + 𝑰𝒓𝒏 ×𝟏𝟐
𝑪𝑭𝒏+𝟏
Tabelul n r.20. Calculul investiției rămase de recuperat (𝐈𝐑𝐧)
Anul 𝐈𝐫𝐧 𝐂𝐅𝐧+𝟏
1 408.072 – 119.932,62 = 288.139,38 272.562,19
288.139,38 > 272.562,19
2 288.139,38 – 272.562,19 = 15.577,19 313.087,63
15.577,19 < 313.087,63
Sursa : prelucrare proprie
Dr = 2 + 15.577 ,19 ×12
313 .087 ,63 = 2 ani și 0,6 luni
Dr = 2 ani și 0,6 luni
Ca urmare a reducerii prețului de vânzare cu 7,5 % valoarea indicatorilor s -a
menținut supraunitară, înregistrându -se o descreștere a valorii actualizate nete și a indicelui
de profitabilitate și o creștere a duratei de recuperare a investiției.

34 Scenariul II

Tabelul nr.21 . Costurile lunare cu materia primă/1200 perechi încălțăminte ca urmare
a creșterii prețului pielii cu 5%
ÎNCĂLȚĂMINTE FEMEI BĂRBAȚI
Pantofi 3.042 4.163,3
Botine 2.364 –
Cizme blană 1.718,5 –
Încălțăminte ortopedică 673,5 465,8
Încălțăminte sport 2.820 3.021
Ghete 1.752,8 2.143,2
Sandale 1.145 613,5
Papuci de casă 314,4 223,4
Șlapi 289,75 318,25
TOTAL 14.119,95 10.948,45
25.068,40
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Costurile totale anuale cu materia primă se rid ică în consecință, la 300.820,8 euro
(25.068,40 euro/lună × 12 luni = 300.820,8 euro/an).
Tabelul nr.22 . Estimarea cheltuielilor totale de exploatare (euro)
Categorii de
cheltuieli 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu
materii prime 300.820,8 661.805,76 780.930,80 1.265.107,90 1.442.223
Cheltuieli cu
utilitățile 20.298 44.655,6 52.774,8 85.251,6 97.430,4
Cheltuieli cu
amortizarea 81.937,025 81.937,025 81.937,025 79.887,025 79.887,025
Salarii și taxe
asimilate 23.418 33.750 49.659,6 84.855,6 108.584,4
Cheltuieli de
transport 9.328,44 9.194,17 9.006,53 14.993,32 14.595,93
Alte cheltuieli
de exploatare 13.500 29.700 35.100 56.700 64.800
Total
cheltuieli de
exploatare 449.302,27 861.042,56 1.009.408,76 1.586.795,45 1.807.520,76
Sursa : S.C. CLANK SHOES S.R.L.
Cash -flow inițial – 408.072 euro.
𝐂𝐅𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭 = 𝐏𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐭 + 𝐀𝐭 + 𝐃𝐭 ± Δ NFR

35 Tabelul nr. 23. Cash – flow
ELEMENTE 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri din
exploatare 529.914 1.165.810 1.377.775 2.225.637 2.543.585
Cheltuieli din
exploatare 449.302,27 861.042,56 1.009.408,76 1.586.795,45 1.807.520,76
Profit din
exploatare 80.611,73 304.767,44 368.366,24 638.841,55 736.064,24
Cheltuieli cu
dobânzi 0 0 0 0 0
Profitul brut 80.611,73 304.767,44 368.366,24 638.841,55 736.064,24
Impozitul pe
profit 12.897,88 48.762,79 58.938,6 102.214,65 117.770.28
Profitul net 67.713,85 256.004,65 309.427,64 536.626,90 618.293,96
Amortizarea 81.937,03 81.937,03 81.937,03 79.887,03 79.887,03
Dobânda 0 0 0 0 0
Cash – flow 149.650,88 337.941,68 391.364,67 616.513,93 698.180,99
Sursa : prelucrare proprie
Formulă de calcul: VAN= 𝐂𝐅𝐢
𝟏+𝐫𝐚 𝐢−𝐈𝐧
𝐢=𝟏
* rata de actualizare (𝒓𝒂) = 6,86 %

1. Valoarea actualizată netă (VAN)
Formulă de calcul: VAN= 𝐂𝐅𝐢
𝟏+𝐫𝐚 𝐢−𝐈𝐧
𝐢=𝟏
VAN = 149 .650 ,88
1,0686+ 337 .941 ,68
1,06862+ 391 .364 ,67
1,06863+616 .513 ,93
1,06864+ 698 .180 ,99
1,06865− 408.072
VAN = 140.043,87 + 295.945,28 + 320.727,43 + 472.805,17 + 501 .062,81 –
408.072 = 1.730584,56 – 408.072 = 1.322.512,56
VAN = 1.322.512,56
2. Indicele de profitabilitate (IP)
Formulă de calcul: IP = 𝑪𝑭𝒊
(𝟏+𝒓𝒂)𝒊
𝑰𝒏
𝒊=𝟏
IP = 149 .650 ,88
1,0686+ 337 .941 ,68
1,06862+ 391 .364 ,67
1,06863+616 .513 ,93
1,06864+ 698 .180 ,99
1,06865
408 .072
IP = 1.322 .512 ,56
408 .072 = 3,24
IP = 3,24

36 3. Durata de recuperare a investiției (Dr)
Formulă de calcul: Dr = n + 𝑰𝒓𝒏 ×𝟏𝟐
𝑪𝑭𝒏+𝟏
Tabelul nr.24 . Calculul investiției rămase de recuperat (𝐈𝐑𝐧)
Anul 𝐈𝐫𝐧 𝐂𝐅𝐧+𝟏
1 408.072 – 149.650,88 = 258.421,12 337.941,68
258.421 < 337.941,68
Sursa : prelucrare proprie
Dr = 1 + 258 .421 ,12 ×12
337 .941 ,68 = 1 an și 9,2 luni
Dr = 1 an și 9,2 luni
S-a constatat că investiția este mai puțin sensibilă la creșterea prețului de
achiziționare a materiei prime decât la reducerea prețului de vânzare a încălțămintei.

37 CONCLUZII
Decizia de investire contribuie la creșterea și dezvoltarea societății comerciale
având ca urmare creșterea bogăției proprietarilor ei.
Activitatea de investiție reprezintă atât un subiect pasiv (investitorul) cât și un
subiect activ (antrepre norul) la mijlocul lor situându -se piața financiară în cadrul
procesului de investiție.
Noțiunea de investiție are la bază două sensuri, sensul valoric – investiția reprezintă
o resursă financiară, consumată în prezent, cu scopul obținerii efectelor viito are și sensul
fizic – învestiția dobândește caracterul unei acțiuni în care sunt antrenate mijloace
materiale, tehnice și resurse umane;
Elementele care definesc noțiunea de investiție sunt: durata (viața proprie a
proiectului de investiție), rentabilitat ea (încasările viitoare > cheltuielile inițiale) și riscul
(efectele așteptate).
Finanțarea investițiilor are un conținut unitar, dar complex, scoțând în evidență
modul în care resursele sunt utilizate în concordanță cu tehnica de constituire și mobilizare
a lor. În luarea deciziilor de finanțare, este necesară asigurarea certă a resurselor realizării
obiectivelor și respectarea echilibrului financiar al societății între resursele de finanțare pe
termen scurt și cele de finanțare pe termen mediu ș i lung.
Elementele financiare ale unui proiect conțin o sinteză a infomațiilor privind
proiectul de investiție, având în componență : cash-flow-urile proiectului de investiție ,
durata de viață estimată a proiectului și rata de rentabilitate dorită ca nivel minim
acceptabil .
Principalele criterii de evaluare a le proiectelor de investiții sunt: Valoarea
actualizată netă, Rata internă de rentabilitate, Indicele de profitabilitate și Durata de
recuperare a investiției.
Dintre cele patru criterii abordate, criteriul VAN este cel mai performant, deține
proprietatea de aditivitate și este bine fundamentat din punct de vedere economic fiind
astfel criteriul de bază în luarea deciziei de acceptare a unui proiect de investiție.
Riscul proiectelor investițional e se măsoară pe baza analizei de sensibilitate care
are ca rol, stabilirea viabilității în condiții de incertitudine, de variație a factorilor și a
condițiilor exoge ne luate inițial în considerare, oferă informații necesare atât pentru
investitor cât și pe ntru instituția financiară care acordă creditele pentru investiție.
Ca urmare a calculului indicatorilor de rentabilitate a -i proiectului de investiție la
S.C. CLANK SHOES S.R.L. s-a obținut o rată de actualizare de 6,86%, o valoare
actualizată netă de 1.322.512,56 , valoarea indicelui de p rofitabilitate egal cu 3,344 durata
de recuperare a investiției de 1 an și 8,84 luni, iar rata internă de rentabilitate de 7,14%
ceea ce semnifică faptul că proiectul este rentabil, se poate aproba și implementa.
Pe ba za analizei de sensibilitate pe baza a două scenarii pesimiste s -a constatat că
proiectul este mai sensibil la reducerea prețului de vânzare a incălțămintei decât la
creșterea prețului materiei prime. Astfel s -au obținut următoarele valori:

38  În urma reducerii pretului de vânzare a încălțămintei valoarea VAN -ului s -a redus
semnificativ cu 389.271,93, IP -ul cu 0,954 , iar Dr -ul a crescut cu 3,22 luni.
 În urma creșterii prețului materiei prime valoarea VAN -ului a avut o ușoară scădere
cu 41.999,312, IP -ul cu 1,104 , iar Dr -ul a crescut cu 0,36 luni.
În urma calculului RIR -ului s -a obținut valoarea de 7,14% > 𝑟𝑎 = 6,86 % rezultă că
proiectul este rentabil, se acceptă.
Chiar dacă proiectul de investiție are o sensibilitate ridicată la reducerea
prețului de vânzare a încălțămintei, valoarea indicatorilor de eficiență este
supraunitară, în concluzie proiectul este rentabil și poate fi implem entat întrucât
îndeplinește simultan condițiile: ( r < RIR , VAN >0 _i IP >1 );

39 BIBLIOGRAFIE
1. Bișa C. (2005). Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri, Editura
BMT Publishing House, București.
2. Pop Sitar C. et al . – Suport de curs și aplicații Școala Antreprenorială
3. Prelipcean G. (2008). Strate gii investiționale în afaceri (C urs).
4. Românu I. (1975). Econometrie: cu aplicații la eficiența investițiilor, Editura
Științifică și Enciclopedică, București.
5. Todea A. (2006). Investiții, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
6. Vasilescu I., Românu I. (2001). Structura și clasificarea investițiilor, disponibil la
https://lucraridelicentalacomanda.wordpress.com/2011/06/15/structura -si-
clasificarea -investitiilor/ , accesat la 0 1.05.2017.
7. Vasilescu I., Românu I. (1997). Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar,
București.
8. Conceptul de cost mediu ponderat al capitalului, disponibil la
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Conceptul -de-cost-mediu –
ponder684.php , accesat la 06.05.2017.
9. Concepții de bază privind investițiile, disponibil la http://conspecte.com/Bazele –
activitatii -investitionale/conceptii -de-baza-privind -investitiile.html , accesat la
04.05.2017.
10. Leasingul – Sursă de finanțare a investițiilor, disponibil la
http://www.scritub.com/economie/finante/LEASINGUL -SURSA -DE-
FINANTARE -A8317211122.php , accesat la 06.05.2017.
11. Structura și clasificarea investițiilor, disponib il la
https://lucraridelicentalacomanda.wordpress.com/2011/06/15/sursele -de-finantare –
a-investitiilo r-si-politica -financiara -a-agentilor -economici/ , accesat la 06.05.2017.
12. Sursele de finantare a investitiilor, disponibil la
http://www.stiucu m.com/management/managementul -investitiilor/Sursele -de-
finantare -a-investi85791.php , accesat la 01.05.2017.
13. Sursele de finanțare ale investițiilor, disponibil la http://conspecte.com/Bazele –
activitatii -investitionale/surse -si-metode -de-finantare -a-investitiilor.html , accesat la
02.05.2017.