În anul 1923 s -a adoptat noua Constituție a României, prin care se acordau drepturi [604170]

În anul 1923 s -a adoptat noua Constituție a României, prin care se acordau drepturi
și liberăți cetățenilor și se reglementa mecanismul de conducere a statului. Deși s –
au luat măsuri în vederea consolidării statului național român și a evoluției acestuia
pe calea democrației, Europa era caracterizată de conciliatorism și militarism, iar
aceste aspecte au pus în dificultate asigurarea securității României. Perioada
interbelică la nivel european a fost caracterizată de corpție,violență și arivism, ceea
ce s-a extins inclusiv la nivelul României. În cele din urmă, în 1938 s -a instaurat
dicatatura regală, iar “politica de echilibru, urmărită de guvernele dictaturii regale,
s-a transformat în vara anului 1940 într -una de cedări teritoriale fără luptă, ceea ce
a dus la prăbușirea granițelor României Mari.”1
Războiul a lăsat mulți tineri dezorientați care încarcau să se adapteze noilor
situații din țară, ceea ce a și generat apriția primelor mișcări extremiste, respectiv,
extrema de stânga cu Partidul Social Democrat, care va deveni treptat Partidul
Comunist R omân în anul 1921, cu o atitudine pozitivă față de influențele sovietice
ale Rusiei și va fi interzis în anul 1924, și extrema de dreapta reprezentată de
mișcarea legionară cu un caracter antisemit, caracteristic perioadei interbelice.
Această mișcare a fo st interzisă în anul 1933, dar nu înainte de a produce daune
prin violență, asasinate și execuții în viața politică din perioada interbelică
românească. Nici una din cele două extreme nu viza interesul național și calea
democrației, reușind mai degrabă să destabilizeze echilibrul politic și social și să
producă o confuzie în rândul cetățenilor României.
Cultura de securitate în această perioadă caracterizată de o serie de
modificări drastice a avut de suferit, neexisând un ideal național care să unească
cetățenii în atingerea același scop. Astfel, existau adepți ai fiecărui partid politic,
cu viziuni complet diferite asupra securității și viitorului României. În acest sens,
este important de precizat care erau riscurile acelei perioade asupra securității
statului și a indivizilor, dar și implicațiile pe care lipsa unei culturi de securitate
puternice și coerente, care să unească cetățenii creând o conștiință națională, le
poate avea asupra securității statului.
Printre factorii de risc externi se află rev izionismul și militarismul, fenomene
posibile în această perioadă datorită modificărilor politice care s -au produs în
spațiul european. Evenimentele externe reprezintă o creștere a influențelor și
manifestărilor ale regimurilor totalitariste, ceea ce repre zenta un pericol pentru
țările democratice, precum România. Astfel, România, care trebuia să aibă în
vedere integrarea provinciilor unite cu țara, avea un climat de securitate vulnerabil

1 Ibidem, p. 109.

din cauza revizionismului sovietic, ungar și bulgar. Un obiectiv al a celei perioade
era acela de a combate revizionismul și de a menține integritatea teritorială a țării.2
Revizionismul sovietic și spionajul au reprezentat principalele amenințări
externe la adresa mediului de securitate intern al României, conducând la pie rderi
teritoriale afectând independența statală în anul 1940. Încă din 1920, agenții
sovietici au acționat prin misiuni de propagandă, influență și diversiunea pe spațiu
românesc, ceea ce a avut un impact puternic asupra credințelor, atitudinilor și
convin gerilor oamenilor. Pentru români, „Uniunea Sovietică era inamicul ereditar,
totdeauna prezent, totdeauna reprezentând o amenințare pentru existența țării”.3
Revizionismul ucrainean a reprezentat un factor generator de intimitare și
presiune pentru statul român, iar cetățenii români și autoritățile percepeau
revizionismul ucrainean ca fiind parte din pericolul slav din acea perioadă.
Un alt aspect este militarismul german și revizionismul maghiar, factori care
au avut consecințe negative asupra suveranită ții, integrității și securității statului
român. Încălcarea prevederilor Tratatului de la Versailles, promovarea
revizionismului, acțiunile propagandiste prin rețele de organizații paramilitare și
spionaj, toate aceste au reprezentat factori de risc în pe rioada interbleică la adresa
cetățenilor României. Ungaria s -a folosit de ziariști, preoți și oameni de cultură în
vederea susținerii acțiunilor revizioniste pe teritoriul României.
Revizionismul bulgar submina autoritățile românești din Dobrogea,
contes tând legitimitatea acestora. Revizionismul bulgar s -a soldat cu acțiuni
teroriste pe teritoriul României, atacuri menite să inducă teamă și incertitudine
cetățenilor români. În acest sens, s -au luat măsuri drastice înființându -se “caraule
de noapte și gard a cetățenească”, implicând astfel active cetățenii în asigurarea
securității individuale, dar și naționale.
Toate aceste riscuri și amenințări externe au destabilizat dreptat capacitatea
statului de a -și păstra granițele, menține integritatea și suverani tatea teritorială și au
indus panică și agitație în rândul populației.
În ceea ce privește riscurile și amenințările interne ale societății românești,
acestea au dominat perioada interbelică, generând vulnerabilități, stări de conflict
și insecuritate. Î n acest sens, cercetătorii perioadei interbelice, precum Troncotă, au
evidențiat o mare parte dintre acestea : “organiza rea politică pe criterii etnice a
minorităților, antisemitismul, extremism ul politic, carențele regimului democratic,
contrastele social -economic e, conflictul dintre generații, existența structurilor

2 B., A., Teodor,. Servicii secrete și interes național în România interbelică în “Impactul
transformărilor socio -economice și tehnologice la nivel national, european si mondial” , 2015,
nr.1, p. 3.
3 C. Troncotă, op. cit., p. 115.

informative paralele cu cele oficiale ale statului, și nu în ultimul rând,
compromiterea monarhiei în fața opiniei publice ”.4

4 Ibidem, p. 121.