ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ -FILIALA CĂLĂRAȘI – LUCRARE DE DIPLOMĂ Coordonator științific : Absolvent , Șef.Lucr.Dr DORU IOAN TĂRACILĂ… [621591]

-2017 –

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMICĂ
ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
-FILIALA CĂLĂRAȘI –

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator științific : Absolvent: [anonimizat].Lucr.Dr DORU IOAN TĂRACILĂ VICTORIA MARIA

2

TEMA:
„SAT C ĂLĂRĂȘEAN -SAT EUROPEAN ”
STUDIU DE CAZ :
COMUNA UNIREA ,JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

3

CUPRINS

Introducere

Capitolul I Prezentarea pe scurt a elementelor t eoretice legate de tema abordată ………………… 5
Capitolul II Prezentarea metodologiei în privința temei abordate ………………………….. …………… 8
Capitolul III STUDIU DE CA Z:COMUNA UNIREA,JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
1.Poziția localității și cadrul geografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
2.Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 10
3.Particularități privind struct urarea populației pe vârstă,sexe,activități ………………………….. ……….. 10
4.Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 12
5.Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
6.Rețeaua hidrografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
7.Flora și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
8.Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
SECȚ IUNEA a -II-a Structura administrativă a localității ………………………….. ……………………. 15
1.Echiparea tehnico -edilitară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.Infrastructura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
3.Gospodăr ire comunală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
4.Alimentare cu energie electrică ,telefonie ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
5.Gospodărire a apelor și a deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
6.Dotări social -culturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
SECȚIUNEA a -III-a Starea economică a comunei ………………………….. ………………………….. …. 21
1.Potențialul agricol și utilizarea terenurilor ………………………….. ………………………….. …………………. 21
2.Creșterea animalel or,pescuitul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
3.Activități industriale și comerciale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
4.Calitatea mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
5.Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
SECȚIUNEA a -IV-a Dezvoltarea localității ………………………….. ………………………….. ……………… 33
1.Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Unirea ………………………….. ………………………….. …….. 33
2.Proiecte de dezvoltare realizate la nivelul comunității locale:
Proiecte realizate la nivelul comunității locale cu surse de finanțare locală,
bugetul de stat sau surse europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 37
Proiecte în curs de realizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 38
Proiecte derulate de agenții economici locali ………………………….. ………………………….. ……………….. 43
Concluzii
Anexe
Bibliografie

4
Introdu cere

Prezenta lucrare reprezintă o cercetare rurală a comunei Unirea din județ ul Călărași, cu
caracter complex , evidențiind atât atuurile acesteia cât și problemele cu care locuitorii comunei se
confruntă. Prin intermediul acestui studiu au f ost tratate o serie de elemente , accentul fiind pus pe
identificarea nevoilor locuitorilor , pe problemele survenite de -a lungul timpului și implicit pe
găsirea unor soluții pentru remedierea acestora în timp util.
Această comună a beneficiat și benefi ciază încă de nume roși factori favorabili dezvoltării
economice și creșterii calității vieții populației , datorită situării aproape de municipiul Călărași:grad
de accesibilitate rutieră ridicat (DN3 B Călărași -Fetești) , grad ridicat de prgătire profesională a
populației, profil economic ridicat, diverse servicii sociale și culturale.
La identificarea și punerea în valoare a spațiului rural, potrivit elementelor sale specifice, se
au în vedere o serie d e caracteristici. Sunt multiple și nu foarte simplu de ordonat după valo are,
toate însușirile spațiului rural, ca spațiu fizic și social. Orice încercare de a evidenția totalitatea
caracte risticilor rurale, care să poată sintetiza și pune în valoare întreg tabloul rural, complex,
universal, valabil și complet, nu va fi suficie ntă. Spațiul rural are o seamă de caracteristici care îi
dau individualitate, specificitate și autenticitate comparativ cu spațiul urban.
Se observă că în spațiul rural predomină relațiile de intercunoaștere, de prietenie marcate de
obiceiuri și ritualuri specifice. Relațiile sociale sunt extrem de stabile și se poate vorbi despre
percepția unei identități comunitare în spațiu l rural. De fapt putem afirma că are loc o înrădăcinare
în spațiu marcată prin absența mobilității, caracter care se transmite asupr a sistemului cultural,
sistemului social și sistemului de personalitate al locuitorilor.
Unul din princi palele motive pentru care am ales comu na Unirea din județul Călărași ca
temă de dezbătut în acest studiu a fost faptul că spațiul rural din Câmpia Româ nă este unul în care
județul Călăra și își face resimțită influența, modificându -se continuu trăsăturile așezărilor rurale ca
efect direct și în economia locală, regională și uneori națională.
Lucrarea intitulată „Sat călărășean -sat european –Studiu de caz: Comuna Unirea,județul
Călărași” este structurat ă în trei capitole și cuprinde 45 de pagini .
Obiec tivul central al lucrării este identificarea principalelor modificări survenite în
comunitățile locale sub toate aspectele sale . Datorită faptului că această c omună este așezată într -o
zonă cu soluri fertile, bogate în su bstanțe nutritive, aproape 60% dintre locuitori se ocupă cu
agricultura.

5
CAPITOLUL I
PREZENTAREA PE SCURT A ELEMENTELOR TEORETICE LEGATE DE TEMA
ABORDATĂ

În capitolul I am realizat o scurt ă prezentare a aspectelor teoretice legate de m ediul rural ,
așeză rile rurale , relațiile ce se stabilesc între locuitorii spațiului rural dar și evoluția dezvoltării
acestora.
Am început prin a defini principalele noțiuni utilizate în acest studiu ( spațiu l rural, sat, așezare
rurală, evoluția acestuia de -a lungul timpului ) .
Spațiul rural este un concept complex, a cărui definiție a fost în continuă schimbare în ultimele
decenii. Necesitatea identificării de noi forme de definire și delimitare a zo nelor rurale a apărut în
mod special pe fondul modificărilor aduse măsurilor de politică agricolă din ultimele decenii. Astfel
au apărut noi viziuni centrate pe ideea că spațiul rural „ nu mai este doar un spațiu consacrat pentru
esențialele activități agri cole,el nu mai este spațiul locuit de comunități închise independente de
circuitele moderne, el nu mai este spațiul caracterizat de anumite peisaje , chiar dacă
discontinuitatea a arătat -o în acest fel” 1 .
Satul reprezintă un proces constant de umani zare a teritoriului, proiecția în spațiu a modului în
care populația a reușit să se adapteze modului de utilizare a resurselor solului și subsolului, în baza
unor relații economice și social -istorice determinante. Cu timpul, satul românesc a suferit
numero ase transformări, dintr -o localitate preponderent agricolă, de importanță locală, într -o
așezare cu caracter multifuncțional, integrată în teritoriu.
Satul românesc a constituit și constituie încă elementul de bază al peisajului geografic și al
spațiului rural, care se impune prin:
• număr și densitate considerabile;
• modul relativ uniform de distribuție în teritoriu; începe cu sectoarele cele mai joase ale Deltei
Dunării și până în zona montană;
• morfostructura deosebit de variată, corelată c u gradul de fragmentare a reliefului, tipul de resurse;

1 Kayser B.,1990, La renaissance rurale:sociologie des campagnes du monde occidental. Armand Colin,Par is

6
• presiunea crescândă asupra componentelor fizico -geografice ale spațiului geografic
Odată cu schimbările percepției politice asupra modului de delimitare a ruralității și a
necesității unor instrum ente de dezvoltare rurală care să răspundă unui spațiu clar delimitat, au
apărut noi modificări în delimitarea conceptuală a spațiului rural. În acest context , s-a considerat că
spațiul rural îș i poate îndeplini funcțiile de producție, relaxare și consum doar în condițiile păstrării
specificului rural, a dezvoltării infrastructurii și asigurării tuturor condițiilor dezvol tării agriculturii
și acti vităților neagricole, toate acestea fără afectarea peisajului rural2 .
Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea poate fi privită sub două
aspecte: primul se referă la teren – topografie, subsol, sol și microclimat; al doilea aspect se referă
la demografie – densitate, polarizare de la mici așezăminte la mari aglomerări urbane.
O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor
criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural și funcțional
(tip de activități și de relații).
Din punct de vedere al structurii econo mice, în spațiul rural activitățile agricole dețin
ponderea cea mai mare din teritoriul rural. Aceasta nu exclude existența și a altor activități,
dimpotrivă, silvicultura și industria au un rol esențial în economia spațiului rural , la care se adaugă
turismul și agroturismul de agrement și serviciile pentru populație.
În ceea ce privește demografia , conform datelor statistice analizate reiese faptul că populația
stabilă se ridică la 2.895 de locuitori, densit atea fiind de 17 locuitori/km2 . Cu toate acestea,
economia spațiului ru ral rămâne preponderent agrară.
Agricultura este principala ram ură economică a comunei Unirea , deoarece este poziționată
într-o zonă cu soluri fertile iar principalele locuri de muncă ocupate de localnici sunt c oncentrate în
unități agricole și într -un procent mai mic în unitățile de mică producție industrială și de depozitare.
Desigur, acest subiect devine discutabil , având în vedere tendința de atragere în spațiul rural a
elementelor specifice spațiului urban cum ar fi industria de procesare a produselor agricole,
dezvoltarea infrastructurii de bază, dezvoltarea activităților culturale și ramurii serviciilor pentru
populație.Toate acestea duc la scăderea ponderii agriculturii din punct de vedere al locului ce -l
deține în totalul popu lației ocupate și în produsul intern brut.
Fiind situată înt -o zonă prep onderent agrară , comuna Unirea beneficiază de soluri de înaltă
calitate bogate în substanțe hrănitoare și care asigură un bun drenaj al apei, clima temperat –

3 Popescu A.,2002,Dezvoltare rurală,Ed.Univers,București.

7
continentală , toate aces tea pot contribui la crearea, dezvoltarea unei afaceri profitabile în mediu
rural. Cele mai semnificative deosebiri între spațiul rural sunt influențate de dimensiunile relativ
reduse ale suprafețelor localităților și ale numărului de locuitori al acestora . Relațiile dintre
locuitorii spațiului rural sunt caracterizate de existența unor raporturi specific e între membrii
comunităților, de cunoaștere reciprocă și ierarhizare socială.
Orice așezare rurală trebuie privită ca rezultantă a următorilor factori:
1. Factori naturali: relief, altitudine, climat, ape, sol.
2. Factori geo -economici: imprimă o anumită formă și structură satelor.
3.Factori istorici: intervin adeseori direct sau indirect asupra genezei permanentizării și concentr ării
populației în mediu l rural ; pot contribui la dispariția sau la schimbări în vatra satelor.
4.Factori administrativi si politici : configurația și poziț ia așeză rilor rurale au fost influențate de
legislație sau de măsuri administrativ -teritoriale.
Așadar,dinamica așezărilor r urale este definită prin cele trei componente ale sale:dinamica spațială,
dinamica demografică și dinamica economică.
În acest studiu, accentul a fost pus pe analiza st rategiilor de dezvoltare rurală , evidențiind
pentru fiecare în parte condițiile de aplic are, domeniile de a cțiune , valoarea finanțării precum și
rezultatele realizate.

8
CAPITOLUL II
PREZENTAREA METODOLOGIEI ÎN PRIVINȚA TEMEI ABORDATE

În acest capitol , am prezentat sursele de culegere a informațiilor dar și metodele de cercetare
utilizate pentru elaborarea acestei lucrări.
Principalele etape: culegerea, sintetizarea și prelucrarea datelor , atât cele din arhivă cât și
cele statistice. De asemenea, un alt pas realizat a fost colectarea de materiale necesa re în elaborarea
acestui studiu , printre care enumăr: Macheta de dezvoltare e comunei Unirea , Județul Călărași
studiu monografic , cursuri universitare, Planul Anual Urbanistic, cărți și site -uri de specialitate.
 Surse de culegere a informațiilor :
-Primăria Unirea , Județul Călărași;
-Școala Gimnazială nr.1 Unirea,județul Călărași;
-Căminul C ultural Unirea .
Pentru elaborarea acestui studiu am utilizat o serie de metode specifice cercetării geografice
,istorice și sociologice. Dintre acestea amintesc:
 Observația directă – cercetarea p e teren- prin intermediul acestei metode am analizat modul
în care locuitorii acestei comune păstrea ză și contribuie la dezvoltarea patrimoniului local.
Am analizat o gamă largă de fenomene economice ,sociale, naturale, demografice.
În depla sările p e teren efec tuate am analizat atât principalele probleme cu care locuitorii comune i se
confruntă zi de zi cât și măsura în care aceștia participă la conservarea patrimoniul local ,tradițional.
 Analiza logică , spațială – este metoda utilizată în etapa incipientă, prin p arcurgerea
materialului bibliografic care face referire la zona analizată;
 Analiza statistică – a fost metoda aplicată pentru determinarea unor parametri statistici.
 Metoda interviului – prin aceasta metodă am realizat schimburi de opinii atât cu locuitorii
comunei cât și cu proprietarii societăților comerciale de pe raza comunei analizate.
Toate metodele specificate anterior au fost utilizate în vederea colectării de in formații concomitent
cu analiza ulterioară a acestora.

9
Capitolul III
STUDIU DE CAZ: COM UNA UNIREA ,JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

1. Poziția localității și cadrul geografic
Comuna Unirea este situată în partea de sud -est a județului Călărași, într-o zonă tipică de
câmpie, Câmpia Bărăganului.Din punct de vedere a încadrării în rețeaua de localități a
județului,comuna Unirea se află situată la limita cu teritoriul administrativ al comunei Dichiseni în
vest, cu teritoriul administrativ al comunei Jegălia situat în partea de est, iar la nord cu teritoriul
administrativ al comunei Perișoru și la sud cu Brațu l Borcea și Balta Mică a Ialomiței .
Legătura dintre vatra comunei și sectorul aflat în Balta Ialomiței este asigurată de un bac la
Pietroiu, cu activitate permanentă și un bac în satul Unirea. Deloc neglijabilă este legătura comunei
cu Balta, cu bărcile i ndividuale ale cetățenilor comunei.
 Vecinătăți:
NORD: C omuna Perișoru, județul Călărași;
EST: C omuna Jegălia, județul Călărași;
SUD: C omuna Oltina, județul Constanța;
VEST: C omuna Dichiseni, județul Călărași. Vetrele satelor Unirea și Oltina

Foto nr.1-Harta județului Călăraș i

10
2.Scurt istoric
La sfârșitul secolului al XIX -lea, comuna purta numele de Șocariciu, făcea parte din plasa Borcea
a județului Ialomița și era formată din satele Șocariciu și Oltina, cu 2054 de locuitori.
Istoricul comunei, ca de altfel și fosta denumire “Șocariciu” se pierde în moianul vremurilor
trecute. Informațiile culese de la bătrâni, transmise din generație în generație, arată că numele i-ar
venii de la cuptoarele ruseș ti de uscat pâine, construite pe ace ste meleaguri în timpul războaielor
ruse-turce din sec. al XVII lea, al XVIII lea. Aceste cuptoare purtau numele de “șocare”, iar de aici
prin evoluția limbii, s -a ajuns la numele Șocariciu. Prin anul 1831 satul Șocariciu avea în apropierea
sa satul Oltina , care se mai numea și sat Gura -Balta, după numele unui prival ce poartă și azi
numele de Gura -Balii.
În 1964, numele comunei și al satului ei de reședință a fost schimbat în Unirea.
3.Particularități privind structurarea populației pe vârstă , sexe, activități
Populația reprezintă elemental activ, dinamic de care depinde în primul rând valorificarea
superioară potențialului economic al unui teritoriu.
În general, așezările situate de -a lungul Borcei au înregistrat o creștere numerică accentuată
în a doua jumatate a sec. XIX. Acesta se dezvolta prin dese împroprietăriri făcute, începand cu anul
1864.
Populația de astă zi a comunei este deci rezultatul evoluției demografice ce a avut loc în
decursul istoriei pe acest teritoriu.
Conform recensământ ului efectuat în 2011, populația co munei Unirea se ridică la 2.636 de
locuitori, în scădere față de recensămâ ntul anterior din 2002, c ând se înregistraseră 2.993 de
locuitori. Ma joritatea locuitorilor sunt româ ni (9 4,84%). Pentru 5,05% din populație, apart enența
etnică nu este cunoscută . Din punct de vedere confesional, majoritatea locu itorilor sunt ortodocș i
(93,44%). Pentru 5,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională .
Comuna Unirea se încadrează în zona cu o densitate a populației de s ub 50 loc./km2, în fapt
are o densitate de 24,9 loc./km2, mult mai mică decât densitatea populației pe județ (42,17 loc/km2)
și mult mai mică decât densitatea pe țară (92 loc/km2).

11
Tabel 1 – Structura populație
Grupe de vârstă Total co mună Masculin Feminin
0-4 ani 164 81 83
5-9 ani 167 93 74
0-14 ani 179 95 84
15-19 ani 187 92 95
20-24 ani 153 75 78
25-29 ani 216 108 108
30-34 ani 258 146 112
35-39 ani 198 116 82
40-44 ani 115 68 47
45-49 ani 167 89 78
50-54 ani 149 72 77
55-59 ani 162 62 100
60-64 ani 195 87 108
65-69 ani 186 86 100
70-74 ani 161 75 86
75-79 ani 147 64 83
80-84 ani 68 29 39
85 și peste 23 9 14
TOTAL 2895 1447 1448
Din care Unirea
Oltina 2470
425
Sursa: Anuarul Statistic al României

Analizată la nivelul celor trei mari grupe de vârsta (0 – 14 ani, 15 – 59 ani, 60 ani și peste), evoluția
structurii pe grupe de vârsta a populației comunei relevă existența unui proces de îmbătrânire
demografică, consecință a mai m ultor cauze: – creșterea duratei de viață – micșorarea sporului
natural, ca urmare a scăderii natalității – migrarea unor familii, în special, tinere.

12

Dinamica populației comunei Unirea ,în perioada 2000 -2016
Profilul econom ic al comunei fiind cel agricol face ca în acest domeniu de activitate sa fie ocupată
cea mai mare parte a populației active (peste 60 %). Acest procent este determinat, pe de o parte, de
tradiția agricolă existentă, iar pe de altă parte de lipsa unor alt ernative (obiective industriale,
capabile să absoarbă un important volum de forță de muncă).

Tabel 2. Structura populației pe ocupații

4.Relief
În comparație cu alte regiuni a le țării, teritoriul ocupat de C omuna Unirea prezintă un relief
monoton, c e se reduce climatic în trei trepte:
Lunca Dunării – la aproximativ 10 m altitudine absolută și având o lățime de 5 -8 km, cu grinduri,
grădisti, jepși, privaluri etc.
Terasa Dunării -de 6-8 m altitudine relative față de lunca Dunării) având lățimea de 1,2 km la
Unirea și lățindu -se spre Oltina până la aproximativ 3,2 km.
050010001500200025003000
Total comună
Masculin
Feminin
Nr.crt DOMENIU DE ACTIVITATE NUMĂR DE SALARIAȚI
1 AGRICULTURĂ 26
2 ÎNVĂȚĂMÂNT 32
3 INDUSTRIE 50
4 TRANSPORTURI 10
5 SĂNĂTATE 12
6 CULTE 3
7 ADMINISTRAȚIE 35
8 CONSTRUCȚII 55
TOTAL 263

13
Podul de Câmpie al Bărăganului Sudic cu o altitudine absolută în jur de 35 m.
Teritoriul comunei Unirea ce înseamna 90 km pătrati, prezintă o forma alungită, dispusă altitudinal,
cu o exten siune maximă de 20 km.
Privind de la nord spre sud, relieful cade în trepte, până la Dunărea veche, totuși unghiul de pantă
prezină valori foarte mici, cu înclinare N -NV și S -SE, situând cea mai mare parte a teritoriului
comunei Unirea (Podul de Câmpie) în cea mai întinsa regiune semiendoreica din țară, Bărăganul
Sudic.
5.Clima
 Caracterizarea climaterica a zonei:
 Clima este continental temperată, cu o temperatură medie anuală de 11șC, luna cea mai rece
este ianuarie, cu o temperature medie de -15.0ș, iar ce a mai caldă lună este iulie, a vând o
temperatură medie +33,0ș.
 Vânturile predominante pe teritoriul comunei sunt cele care bat din sectorul de nord și nord –
est, precum și cele din vest și sud -vest, mai cunoscute fiind Crivățul și austral din prima
categori e și Băltărețul din a doua categorie.
 Precipitatiile medii anuale sunt de 500 mm, din care 72% cad în timpul perioadei de
vegetatie – lunile mai -iunie. În anotimpul de vară cad numai 35% din totatul precipitatiilor
anuale , având caracter torenț ial. Frecve nța anilor secetoși este foarte mare, de peste 40%.
Perioadele de secetă mai frecvente sunt de 10 -14 zile în lunile mai -iulie și în jur de 30 z ile
la începutul primăverii și mai ales la începutul toamnei. În general iernile sunt bogate în
zapadă, care ad esea este viscolită.
6.Rețeaua hidrografică
Teritoriul comunei Unirea se întinde pe malul stâng al Brațului Borcea, rețeaua hidrografică fiind
tributară fluviului Dunărea. zona de luncă, unde depozitele au o permeabilitate mare, întâlnim ape
freatice b ogate, având o legatură activă cu apă din râu. Acest lucru se poate observa foarte ușor în
verile secetoase, când nivelul fluviului scade foarte mult. Aici, adâncimea stratului acvifer freatic
este mică, fiind cuprinsă între 2 -5 metri. După îndiguirea Bălții Ialomiței, aceste două condiții nu s –
au modificat, însă regimul hidric al zonei centrale a suferit modificări, în sensul că solurile nu mai
primesc apa în exces, decât dirijat. În vatra comunei, pânza freatică se află în depozite sedimentare
grosiere la o adâncime ce variază între 14 -15 metri. ( a se vedea anexa 1)

14
7.Flora și faună
Analizând harta geo -botanică, se constată că formațiunile vegetale caracteristice stepei
Bărăganului și Bălții Ialomiței au suferit profunde transformări, ca urmare a int ervenției omului.
Metodele agrotehnice folosite în agricultură, chimizarea, în special ierbicidarea, au dus la
eliminarea multor sp ecii din flora spontană, fiind înl ocuite prin plante de cultură.
Vegetația ierboasă caracteristică stepei este reprezentată prin specii de graminee ca: colilia
(Stipa Joannis), negara (Stipa Capillata), paiușuri (Festuca Vallesiaca, F. Sulcata), pir (Agropyrum
Cristatum), etc. Dintre compozite, cel mai răspandit este pelinul (Artemisia Austriaca) și maturica
(Centaurea). Acesto ra li se adaugă lucerna (Medicago), măzărichea (Vicia), ceapa ciorii (Muscari),
volbura (Concululus Canthabricus), etc. În ceea ce privește arbuștii, ei se găsesc mult mai rar și apar
sub forma unor tufișuri sau mărăcinișuri. Predominante sunt esențele de plop canadian, dar se
intercalează și tufe de cătină roșie (Tamarise Ramissima) și măr pădureț (Malus Silvestris). Destul
de des, se întâlnește și frasin (Frasimus Excelsior) în arborete asociate cu plop.
Aceste păduri se află în administrarea Ocolului Sil vic Călărași și prezintă o importanță
economică nu numai națională, dar și locală, constituind principala sursă de lemn de construcție și
combustibil pentru locuitorii comunei.
Fauna de stepă prezintă un caracter mai restrâns datorită contrastelor cl imatice dintre iarnă și
vară, a aridității accentuate și a vegetației mai puțin bogate. Ca zonă cerealieră, câmpul ofera
condiții favorabile, în special razătoarelor reprezentate prin: popândău (Citellus citella), hârciog
(Cricetus cricetus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agrarius),
orbetele (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Hepus europacus) și bizamul (Ondatra zibethica).
Dintre carnivore, se remarcă vulpea (Vulpes vulpes) și dihorul. Păsările sunt și ele prezente pri n:
dropie, prepeliță, pitpalac, graur, ciocârlie, prigorie, etc. De asemenea, insectele sunt destul de
numeroase mai ales in zonele de pajiște, întâlnind lăcuste, cosași, greieri, furnici, etc.
8.Solurile
Analizând harta solurilor, constatăm că solurile întâlnite sunt caracteristice stepei și luncii.
Solurile caracteristice stepei sunt cernoziomurile. Ele ocupă mari suprafețe în România, dar cea mai
mare răs pând ire o au în partea de S – SE, în zona în care se află și comuna Unirea.
Acestea au enclave de cernozi omuri carbonice, sus pe podul de câmpie, dar și în bordura
sudică a terasei și o enclavă de cernoziom de fâneață, în zona centrală a terasei. Aici sunt terenuri
agricole care necesită irigații bogate. Formate din loess, cernoziomurile dispun de sub stanțe
nutritive și prezintă cea mai ridicată fertilitate naturală pentru cultura plantelor, în țara noastră.

15
În anii cu repartiție nefavorabilă a ploilor, aceste soluri dau recolte mai slabe, caz în care
este necesară intensificarea lucrărilor hidroameli orative. Solurile de luncă, nivelate, sunt în general
fertile. Dispun de substanțe nutritive bogate și de o alimentație freatică bună. Aceste soluri se
pretează la culturi agricole intensive.
Terenurile agricole ale comunei Unirea au fost, în regimul trecut, acoperite de sistemul de
irigație Pietroiu -Jegălia, așa încât problema apei era rezolvată. În prezent, sistemul de irigații este
complet dezafectat și ar fi necesare investiții importante pentru refacerea sa.

16
Secțiunea a II -a: Structura adm inistrativă a localități
În accepțiunea comună, termenul de “infrastructură” acoperă o varietate de elemente ale
bazei tehnico -materiale a localității, baza materială care asigură bunul mers al societății moderne;
aceste elemente se p ot clasifica, fără pretenții de exhaustivitate, astfel: infrastructura de transport
(terestru, rutier, feroviar), de utilitate publică (alimentare cu apă, canalizare, energie termică),
energetică (energie electrică, alimentare cu gaz), de comunicații, soci ală, educațională, de protecția
mediului.
În conformitate cu planurile de sistematizare a localității, aceasta dispune de un intravilan de
271,10 ha, structurat funcțional astfel:
1. Zona de locuințe și funcțiuni complementare însumează 203,80 ha și proce ntual reprezintă
75,17%
2. Zona industria lă și de depozitare însumează 5 ha, reprezentând 1,84 %
3. Zona unităților agrozootehnice – 11,24 ha
4. Zona instituțiilor și serviciilor de interes public – 4,04 ha
5. Zona afectată comerțului, alimentației publ ice și prestărilor de servicii – 0,23 ha
6. Zona afectată circulației rutiere – 37,51 ha
7. Spațiile verzi, cele afectate activităților sportive, de agrement și protecție – 3,32 ha
8. Construcțiile tehnico -edilitare – 1,03 ha
9. Gospodăriile comunale ș i cimitirele – 5,17 ha
10. Spațiile cu destinație specială
11. Terenurile libere (agricole)
12. Terenurile neproductive – 2,09 ha
Zona industrială și de depozitare
În extravilan, la est față de zona de locuințe, se află:
a. CURTEA VĂCUȚELOR SRL – agricultură/zootehnie
b. PLUGUL UNIREA SRL – agricultură/comercializare produse agricole

17
c. ROD BOGAT UNIREA SRL – asociație agricolă
d. MERY CLAU SRL – agricultură/comercializare produse agricole
e. AGROVET SRL – agricultură
f. VICTORIA UNIREA COOPERATIV A AGRICOLĂ – creștere animale
Zona instituțiilor și serviciilor de interes public se compune din:
– unități ale administrației publice locale – Primăria comunei Unirea
– unități de învățământ – grădiniță, 2 școli generale, centru de zi
– unități de sănă tate: dispensar uman și dispensar veterinar
– unități cu caracter social – cămin de bătrâni
– unități de cultură – căminul cultural
– unități ale cultelor – 2 biserici ortodoxe și 2 case parohiale
– unități financiar -bancare: CEC, COOP BANK
Zona afecta tă comerțului, alimentației publice și prestărilor de servicii
– 5 unități comerciale – 2 unități de alimentație publică – 8 alte societăți comerciale;
Zona afectată circulației rutiere
Rețeaua este compusă din artera principală DN 3B Călărași – Feteș ti ce preia traficul auto,
mărfuri și transport în comun, artera cu două benzi de circulație, cu carosabil asfaltat și care străbate
localitatea de la est la vest, precum și rețele stradale în intravilan (30,987 km), în general cu
carosabil pietruit sau as faltat, dar și cu carosabil din pământ. DN 3B este intersectat, în mai multe
puncte, la distanțe inegale, de străzi ce preiau traficul local. Zona spațiilor verzi, activităților
sportive și de agrement este reprezentată de grădina publică, în suprafață de 2,22 ha, situată în
centrul localității, precum și de terenul de sport situat în vestul localității. (a se vedea anexa 2).
Infrastructura de transport
Rețeaua stradală a comunei Unirea are un traseu regulat, ocupă o suprafață de 585.042 mp –
drumuri vecinale și 35.000 mp străzi și are o lungime totală de 30,987 km. Străzile au lățimea de 14
m, sunt în mare parte asfaltate și prevăzute cu dotări pentru scurgerea apelor pluviale, iar restul
nepavate. (a se vedea anexa 3 ) .

18
Localitatea nu dispune de infrast ructură feroviară de transport, cea mai apropiată stație CFR fiind în
municipiul Călărași.
Mobilitatea cetățenilor din comuna Unirea este garantată prin accesul acestora la mijloacele de
transport în comun care circulă pe traseul Călărași – Fetești. Exis tă un operator privat de transport
care furnizează acest gen de servicii, cu microbuze și autobuze, practicând un tarif de aproximativ 7
lei/cursă/persoană
Construcțiile tehnico -edilitare
Principala construcție tehnico -edilitară deservește infrastructura de alimentare cu apă a comunei și
este situată în partea de est și vest a intravilanului.
Infrastructura de telecomunicații
Din punctul de vedere al infrastructurii și ofertei de servicii corespondente domeniului
telecomunicațiilor, comuna Unirea are o situație favorabilă. Astfel, pe teritoriul comunei există atât
furnizori de telefonie fixă (TELECOM, RDS -RCS), cât și mobilă (ORANGE, VODAFONE,
COSMOTE). Distribuția în comună se realizează cu linii aeriene de telecomunicații montate în cea
mai mare parte în comun cu stâlpii de electrificare.
Infrastructura de mediu
Comuna Unirea nu respectă, în prezent, standardele europene impuse în domeniul gestionării
deșeurilor. Astfel, deșeurile menajere au fost depozitate pe vechiul amplasament al platformei de
dejecții a fostului CAP, situat în extravilanul localității Unirea, în acest moment acolo se
depozitează doar gunoiul de grajd.
Managementul deșeurilor
La această dată, colectarea și transportul deșeurilor este asigurată printr -un serviciu propriu a l
primăriei. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor, au fost montate doar câteva containere din plasă
pentru deșeurile tip PET și doar în instituțiile publice (primărie, școală, grădiniță, dispensar)
deșeurile sunt colectate selectiv, existând în fiecar e dintre acestea câte 3 recipiente pentru 3
categorii de deșeur i: – plastic, hârtie și sticlă , dar acest lucru nu este suficient , având în vedere
normele europene impuse.

19
Rețeaua de apă potabilă
Sistemul centralizat de alimentare cu apă existent în p rezent este compus dintr -un front de captare
de apă subterană prin cele 7 puțuri forate la medie și mare adâncime, un castel de apă cu rezervorul
situat la înălțimea de 20 metri, cu o capacitate de 50 mc și o rețea de distribuție de 39 km, cu
diametre de 1 00 – 200 mm, dotată cu hidranți de incendiu, realizată din țeavă de oțel / polipropilenă
de medie presiune. Rețeaua de distribuție are o lungime totală de 39 km și deservește 99% din
gospodării, precum și toate instituțiile publice de la nivelul comunei.
Rețeaua de canalizare
Localitatea Unirea nu dispune de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate, însă există un
proiect pentru realizarea rețelei de canalizare. Pentru creșterea nivelului de confort pentru populație,
este necesar și oportun să se realizeze un sistem centralizat de colectare și epurare biologică a apelor
uzate menajere, gospodărești: gătit, igienă personală și orală, spălatul rufelor, îmbăiat, curățenie,
spălatul WC -urilor.
Rețeaua de încălzire centralizată
Alimentarea cu gaze natu rale nu există.
Alimentarea cu energie termică
Comuna Unirea nu beneficiază de un sistem funcțional de livrare a energiei termice în sistem
centralizat, încălzirea locuințelor și a clădirilor de utilitate publică făcându -se individual. În prezent,
încăl zirea se face local cu sobe cu combustibil solid (lemne sau cărbuni).
Iluminatul public
Iluminatul public este asigurat de către S.C. Electrica S.A. în proporție de 100%. Infrastructura
pentru iluminatul public este formată din: Rețea = 22 km; Stâ lpi = 700; Corpuri iluminat = 350.
Unele părți ale rețelei ar avea nevoie de lucrări de modernizare.
Infrastructura socială
În comună funcționează astăzi o școală generală, în 2 localuri, cu 7 săli de clasă, unde își
desfășoară activitatea 192 elevi și 18 cadre didactice – învățători și profesori, cei mai mulți stabiliți
în comună 100 % calificați. Școala din satul Oltina se află în conservare, în urma deciziei
Ministerului Educației. Învățământul preșcolar este realizat printr -o unitate școlară – grădin ița cu
program normal, în clădire special construită și amenajată . (a se vedea anexa 4)

20
Centrul de zi pentru copii Unirea
Centrul de zi pentru copii Unirea este o instituție publică de asistență socială de interes local,
aflată în subordonarea Consil iului Local al comunei Unirea.
Cultură
Din punct de vedere etno -cultural, județul Călărași se află printre județele din țară unde se
păstreză tradițiile. În comuna Unirea există un cămin cultural, construit în anul 1962 și reabilitat și
modernizat în 2012, cu o capacitate de 144 locuri pe scaune. În prezent, există o viață cultural –
artistică proprie, mai multe formații artistice activând în cadrul căminului cultural. În cadrul
căminului cultural funcționează, de asemenea, un club al tineretului dotat c u mese de tenis, șah, ș.a.,
de care beneficiază tineri i și adulți i în orele libere. Biblioteca comunală, aflată în clădirea căminului
cultural, dispune de un fond de carte de aproximativ 1000 volume și are un număr de circa 600
cititori, anual. (a se vedea anexa 5).
Monumentul istoric
Impunătorul monument a fost ridicat de săteni în cinstea eroilor jertfiți în 1916. (a se vedea anexa 6)
Sport
Comuna Unirea se mândrește cu posesia unei echipe de fotbal intitulată „Șoimii Unirea „
,echipă sprijinită moral și material de către primăria acesteia.Implicarea primăriei reiese din
lucrările de modernizare a terenului de fotbal și efectuarea lucrărilor de între ținere a gazonului si
nu numai.

Sănătate
Din informațiile culese de pe teren rezultă faptul că pe raza comunei Unirea ,există un cabinet
medical care furnizează serviciile medicale de bază populației ,cabinet stomatologic ,mai multe
farmacii ,dar și un cabinet veterinar .
Credința
În comuna Unirea , există două biserici intitulate:Sfântul Nicolae (Unir ea ) și Sfântul Haralambie
care se află în Oltin a, sat component comunei Unirea. ( a se vedea anexa 7).

21
Secțiunea a III -a: Starea economică a comunei Unirea

 Agricultura -principalul sector de activitate
Conceptul de „securitate alimetară ‟ este vital . Scopul esențial de a oferi hrană oamenilor a fost
princip ala prioritate a celor care au reglementat acest concept încă de la î nceputuri.
Astfel, agricultura este considerată a fi baza stabilității politice ș i soci ale a unei națiuni, iar
factorii de producție existenți în zona pe care am ales să o cercetez, favorizează dez voltarea
acesteia. De asemenea, această zonă prezintă un potențial agricol semnificativ , întrucât solurile sunt
de cea mai bună c alitate.
Comuna Unirea se însc rie prin profilul pr eponderent agricol,ca o localitate de importanță
locală în cadrul rețelei de localități din județul Călărași. În ceea ce privește terenurile aferente
folosinței agricole la nivelul comunei Unirea , 6568 ha sunt destinate agriculturii. Din date le
analizate , reiese faptul c ă mai mult de 6 0 % din lucrările efectuate sunt mecanizate ,atingând un
nivel destul de ridicat al performanței.
Legumicultura se axează în principal pe sectorul producătorilor particulari în suprafață de 19 ha
cuprinzând următoarea structur ă:
Tabel 3 – Legume
Nr.crt Categorii Suprafață
1 Ceapă 5
2 Tomate 3
3 Varză 2
4 Ardei 1
5 Vinete 1
6 Pepeni 7
TOTAL 19
Sursa: www.insse.ro
Culturile practicate în acest areal sunt: grâu, orz, rapiță, porum b, floarea soarelui și mai puțin
leguminoase (ce se cultivă este strict pentru autoconsum) .
TOTAL AGRICOL – 6568 ha , respectiv:
– arabil – 5820 ha
– pășuni – 597 ha
– vii – 147 h

22
– livezi – 4 h
TOTAL NEAGRICOL – 2736 ha , respectiv:
– păduri – 1395 ha
– ape – 848 ha
– drumuri –214 ha
– curți construcții – 260 ha
– neproductiv – 19 ha
Total suprafață comună 9304 ha.
Principalele locuri de muncă ocupate de localnicii comunei sunt concentrate în unități agricole și
într-un procent nesemnificativ în unitățile de mică producție industrială și de depozitare.
 Domenii de activitate:
– agricultura -cultivarea pământului și creșter ea animalelor;
-pescuitul, albinăritul și grădinăritul.
ZONE FUNCȚIONALE
Localitatea ZONE FUNCTIONALE
– Zonă obiective cu valoare de patrimoniu în comuna UNIREA: Pu țul E roilor, Movila cu coadă –
situate în câmp, Case de patrimoniu în localitățile Oltina ,Monumentul E roilor din satul Unirea.
– Zonă rețele tehnico edilitare – Unități industriale și depozite – Instituții publice și serv icii – Zonă
gospodărie comunal ă.

23
 Efectivele de animale din comuna Unirea
Tabel 7-Efective de animale

Sursa: Prim ăria comunei Unirea, Județul Călărași

Pescuitul
În comuna Unirea există 10 pescari autorizați care practică pescuitul destinat atât consumului
personal cât și valorificării în vederea obținerii de venituri suplimentare.

Activități industriale și come rciale
Activitățile industriale sunt prezente în următoarele domenii: activități agricole – mecanizare
,prelucrare lemn, alimentație publică, depozitare, pescuit , depozit materiale de construcții Intravilan
existent.
Pe raza comunei Unirea întalni m mai multe unități agr icole (a se vedea tabel 5 ).

Nr.crt Categorii de animale Efective
1 Bovine 618
2 Porcine 1108
3 Ovine 3440
4 Caprine 161
5 Cabaline 414
6 Păsări 16250
7 Albine 510
TOTAL 22501

24
Tabel 5 –Unități agricole
Nr.crt
Denumirea
societății Suprafața Obiectivul
Activității Nume și prenume
Manager
1 S.A MARA 243 Agricultura Baciovaru Vasile
2 S.A CONSIVA 267,03 Agricult ura Milea Daniel
3 S.A AEI UNIREA 132 Agricultura Belu Gheorghe
4 S.C ALGAP S.R.L 1322,8 Agricultura Olteanu Anghel
5 S.C BLISS S.R.L 556,22 Agricultura Nica Daniel
6 S.A UNICERES 76,17 Agricultura Druncea Mihai
7 P.F MARIN DOBRE 117,16 Agricultura Marin Dobre
8 P.F DUDA VASILE 138,4 Agricultura Duda Vasile
9 P.F NICA GEORGE 139,32 Agricultura Nica George
10
S.C AGRICULTURA&
ALICE 165,69
Agricultura
Serban Sorina

11 S.C AGROMEC JEGĂLIA 138,26 Agricultura Deacu Marin
12 S.C MARY CLAU 114,61 Agricultura Belu Florian
13 S.C AGROFARM
HOLDING 527,12 Agricultura Poenaru Ștefan
TOTAL 3937,78

25

Tabel 6 – Agenți economici în comuna Unirea
Nr.crt Denumirea societății Nr.salariați Obiectivul
activității Nume și prenume manager

1 SA MAR A 2 Agricultura Baciovaru Vasile
2 SA CONSIVA 2 Agricultura Milea Daniel
3 SA AEI UNIREA – Agricultura Belu Gheorghe
4 SC ALGAP SRL 6 Agricultura Olteanu Anghel
5 SC BLISS SRL – Agricultura Nica Daniel
6 SC AVIS SRL – Comerț Nica Silvia
7 PF MARIN DO BRE 1 Agricultura Marin Dobre
8 PF DUDA VASILE 1 Agricultura Duda Vasile
9 SC TUGAY SRL – Comerț Sundere Cristina
10 SC ESPERANSA INTER
AGRO – Agricultura Catana Teodor Hari
11 SC GEOMOD SRL 2 Comerț Dănuleasa Ghe
12 SC CRISTANINA COM SRL – Comerț Negoiță Cristian
13 SC ANDRA 2003 SRL 2 Comerț Manea Viorica
14 SC CRIS ELA SRL 1 Comerț Moraru Valeriu
15 SC CĂRĂBUȘ SRL 2 Comerț Irofte Maria
16 AF BELU D -TRU 2 Comerț Belu George
17 SC VICOCHIM SRL – Comerț Chiriță George
18 SC RUBINCON SRL – Comerț Andrei Anton
19 SC VERGINIA SRL – Comerț Piperea Tudorel
20 SC GABDRAG SRL 1 Comerț Trifu Gabriela
21 SC ALVAL SRL 2 Comerț Botea Dumitrache
22 PF ELIADIS NICOLAE 1 Comerț Eliadis Nicolae
23 SC MAIVA SRL 1 Comerț Ivanciu Marin
24 SC LUCY ȘI MIRY SRL 2 Comerț Florea Gheorghe
25 SC PROSPERO G SRL 1 Comerț Ceama Maria
26 PF POPA MARIAN 1 Comerț Popa Marian
27 PF IANOS VICTOR 1 Comerț Ianos Victor
28 PF TOMA ELENA 1 Comerț Toma Elena
29 PF COJOCARU IONEL 1 Comerț Cojocaru Ionel
30 AF CULEA MARCEL
FILIBERT 2 Comerț Culea Marcel
31 PF IANCU VASILE 1 Comerț Iancu Vasile

26
Calitatea mediului
În comuna Unirea nu există surse majore de poluare a mediului din industrii nocive. Din
punct de vedere al poluării mediului, noxele nu sunt în cantităț i semnificative, deci nu crează
probleme. Societățile comerciale ce funcționează pe teritoriul localității nu sunt poluante. Gunoiul
menajer rezultat din gospodăriile populației se depozitează în pubele și este ridicat săptămânal de
serviciul public organi zat la nivel de primărie. Pentru celelalte tipuri de deșeuri – sticlă, plastic,
hârtie – s-au stabilit de către Primărie puncte de colectare selectivă în containere in institutii
publice – școli, cămin bătrâni, primărie. Acestea sunt preluate periodic. Guno iul rezultat din
creșterea animalelor se compostează în gospodăriile individuale și este folosit, după fermentare, ca
îngrășământ natural de fiecare gospodar . Pentru deșeuri inerte, există contract încheiat cu firma
specializată.
Este foarte important d e menționat faptul că în instituțiile de învățământ se desfășoară
activități de politizare a copii lor cu privire la reciclarea deșeurilor , în vederea protejării mediului
înconjurător și îmbunătățirii calității vieții. Acest fapt este reliefat de camapania „Let‟s do it
Romania” desfășurată atât la nivel național cât și la nivel comunal .
Turismul
Turismul a devenit o activitate aproape la fel de importantă ca cea desfășurată în sectoare le-
cheie ale economiei mondiale , cum sunt agricultura, industria , comerț. Județul Călărași se bucură de
o localizare favorabilă, din punct de vedere al dezvoltării turismului, fiind situat în Lunca Dunării.
Potențialul natural al județului, pe lângă avantaje, prezintă și factori care limitează activitatea
turistică, datori tă incidenței relativ ridicate a riscurilor climatice și mai ales a celor geomorfologice.

27
Analiza SWOT

Calitatea cadrului natural

Puncte tari Puncte slabe
 Desfășurarea unor acțiuni de
conștientizare a populației cu privire la
importanța colectării corespunzătoare a
deșeuril or ;
 Resurse hidroenergetice –Brațul
Borcea;
 Existența unei stații de epurare a apei;
 Diverse acțiuni de ecologizare a
terenurilor agricole.
 Racordarea unui număr redus de
locuințe la sistemul centralizat de
canalizare;
 Depozitarea deșeurilor în spații
neamenajate corespunzător;
 Polurea solului si a pânzei freatice cu
anumite substanțe chimice utilizate în
tratarea culturilor agricole.

Oportunități Amenințări
 Existența fondurilor europene ce ar
putea fi utilizate în scopul protejării
mediului înconjură tor și protejării
calității vieții;
 Finanțarea din fonduri europene a unor
proiecte destinate utilizării energiei
regenerabile;
 Împădurirea terenurilor degradate cu
scopul realizării unor perdele de
protecție împotiva factorilor climatici
nefavorabili.
 Intervenția calamităților naturale cu
efect direct asupra mediului
înconjurător.

28
Analiza SWOT
Demografie și forță de muncă
Puncte tari Puncte slabe
 Existența unui număr semnific ativ al
populației apte de muncă în comuna
Unirea;
 Forță de muncă receptivă la reconversie
profesională;
 Nivel scăzut al asistaților sociali.
 Număr ridicat de pensionari în comuna
Unirea;
 Nivel redus al oportunităților de angajare a
tinerilor în comună;
 Lipsa unor acțiuni de promovare a
meseriilor tradiționale;
Oportunități Amenințări
 Posibilitatea accesării unor programe
guvernamentale de finanțare;
 Crearea de noi locuri de muncă;
 Atractivitatea zonei poate genera potențial
important de forță de muncă locală și nu
numai.
 Accesarea de fonduri eur opene în scopul
dezvoltării infrastructurii .
 Implicarea autorităților locale în
problemele existente și deschiderea
acestora spre parteneriate.  Sporul natural negativ
 Tendința de îmbătrânire a populației ;
 Gradul de instrucție școlară a populației
tinere e ste din ce în ce mai scăzut;
 Creșterea numărului de locuitori care
practică „munca la negru” cu efect direct
asupra pieței muncii și implicit a economiei
comunei Unirea;
 Criza economică;
 Creșterea șomajului în rândul proaspeților
absolvenți de liceu ți fac ultate.

29
Anliza SWOT

Infrast ructura de bază
Puncte tari Puncte slabe
 Existența drumului național DN 3B;
 Arhitectura tradi țională bine conservată.
 sisteme de distribuție a energiei electrice
acoperind aproape toate locuințele
comunei;  Drumuri comunale nepietruite;
 lipsa unui sistem centralizat apă/ canal,
iar gospodăriile care au stații de epurare,
fose septice sau bazine vitanjabile sunt
foarte puține;
 Lipsa unor zone de agrement ;
 Comuna nu are acces la gaze naturale;
Oportunități Amenințări
 Modern izarea drumurilor comunale;
 Realizarea unei rețele de canalizare pe
întreaga rază a comunei Unirea;
 Accesarea de fonduri europene destinate
dezvoltării infrastructurii rurale;
 Modernizarea sistemului rutier.

 Lipsa informării cu privire la accesarea
fondu rilor europene;
 Mentalitatea de indiferență a locuitorilor
față de protecția mediului;
 Lipsa resurselor materiale pentru
realizarea obiectivelor stabilite .

30
Anliza SWOT

Infrastructura edilitară
Puncte tari Puncte slabe
 Existența instituțiilor de învățământ
( 3 școli)
 Existența unui cămin cultural și o bibliotecă;
 Existența unui cabinet medical, unul
veterinar și 2 farmacii;
 Existența a două biserici(Sfântul Ierarh
Nicolae și Sfântul Haralambie);
 Existența unui factor poștal;
 Existența unui cen tru pentru îngrijirea
bătrânilor;
 Existența unei echipe de fotbal și a unui
ansamblu de muzică populară.  Lipsa unor laboratoare echipate
corespunzător;
 Lipsa unui cabinet stomatologic;
 Calitatea redusă a sistemului de sănătate;
 Inexistența unui liceu în c omuna Unirea;
 Servicii sociale dezvoltate insuficient.
Oportunități Amenințări
 Existența de fonduri structurale pentru
dezvoltărea infrastructurii aferente
serviciilor sociale ( POR ,PNDR);
 Prezența unor programe guvernamentale
pentru încurajarea inițiat ivei locale;
 Investiții directe în târguri,festivaluri ,piețe
și alte manifestări tradiționale;
 Suspendarea unor programe de finanțare din
cauza crizei economico -financiare globale;
 Interes scăzut din partea investitorilor.

31
Anliza SWOT

Economie
Puncte tari Puncte slabe
 Existența agenților economici în comună
care contribuie la dezvoltarea economică a
acesteia;
 Potențial de dezvoltare a agroturismului;
 Obținerea produselor ecologice;
 Activități economice diversificate
generatoare de locuri de muncă;  Resurse materiale locale insuficiente;
 Orientarea spre comerțul din alimentația
publică:magazine alimentare ,baruri ;
 Activitatea de marketing a firmelor este
redusă;

Oportunități Amenințări
 Promovarea produselor tradiționale locale;
 Creșterea capacită ții antreprenoriale;
 Oportunități de finanțare ale UE;
 Dezvoltarea cooperării locale;
 Atragerea de investitori care implicit va
genera și locuri de muncă;  Oferte de creditare greu accesibile;
 Migrația forței de muncă spre zone cu
potențial economic atracti v;
 Legislația în continuă schimbare.

32
Anliza SWOT

Agricultura
Puncte tari Puncte slabe
 Potențial agricol ridicat pentru agricultura
ecologică;
 Suprafață mare de teren arabil și
posibilități de irigare a culturilor;
 preocuparea pentru introducer ea
tehnologiilor noi și pentru activitatea de
cercetare -dezvoltare.  Informarea cu privire la normele europene ;
 Resurse financiare puține,investiții
minime;
 Lipsa culturii antreprenoriale;
 Resurse financiare la nivel
local,insuficiente pentru realizarea de
investiții generatoare de noi locuri de
muncă;
 Piață de desfacere redusă;
 Inexistența sectorului de prelucrare a
producției animaliere;
Oportunități Amenințări
 Accesarea de fonduri europene
nerambursabile pentru dezvoltarea
sectorului agricol;
 Practicare a unei agriculturii ecologice
durabile;
 Crearea de servicii agricole
( consultanță,veterinar).  Creșterea competitivității pe opiața
produselor agricole;
 Agricultura de subzistență;
 Migrația tinerilor în mediul urban sau
străinătate.

33
STRATEGIA DE DEZ VOLTARE DURABILĂ A COMUNEI UNIREA

Prin Strategia de dezvoltare durabilă, comuna Unirea își propune să valorifice potențialul,
oportunitățile și realele disponibilități pentru dezvoltare, să sprijine crearea unui mediu de afaceri
stimulativ și competi tiv, menit a atrage investiții private importante. Viziunea cetățenilor comunei
Unirea este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic și social, prin mai buna
valorificare a resurselor locale, atragerea investițiilor și investitorilor, rev igorarea tradițiilor,
crearea/reabilitarea infrastructurii și punerea în valoare a poziționării geografice, în deplin respect
față de mediul înconjurător. Pentru a avea certitudinea că politicile și programele existente
corespund necesitaților de dezvoltar e a comunei Unirea, în cadrul limitărilor impuse de resursele
locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de
dezvoltare regionala, s -a impus elaborarea Strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2016 –
2020.
 Contextul european – Strategia „Europa 2020”
Obiectivul general al acestei strategii este transformarea UE într -o economie inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, al
productivității și pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială.
Cele trei priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:
1. Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare (cercetarea și
dezvoltarea t ehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creșterea
productivității).
2. Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive poate conduce la furnizarea de „bunuri publice”
societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea și menținerea patrimoniului rural), ce
pot avea efecte, în arealele vizate, în crearea de noi locuri de muncă, prin extensivizarea agriculturii
și apro vizionarea piețelor locale.
3. Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială, prin deblocarea potențialului
economic al zonelor rurale, de zvoltarea piețelor și locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea
de asistență în vederea restructurării agriculturii și sprijinirea veniturilor agricultorilor, în vederea
menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

34
De la data aderăr ii la Uniunea Europeană (UE), România participă ca membru cu drepturi
depline la Politica de Coeziune a UE. România beneficiază astfel, prin intermediul instrumentelor
structurale, de sprijin financiar pentru susținerea dezvoltării economice a țării. Finan țărilor alocate
pentru perioada 2014 – 2020 sunt de 30,7 miliarde Euro – mult mai mari decât cele pe care țara
noastră le -a primit prin programele d e pre -aderare :
 PHARE – Program ul de ajutor destinat țărilor din Europa Centrală și d e Est;
 ISPA – Instrumentul Structural de Preaderare ;
 SAPARD – Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ;
Autoritățile locale pot accesa, astfel, fonduri nerambursabile ca să își poată îndeplini cât mai bine
datoria față de cetățeni, însă trebuie ca autoritățile locale să fie pregătite în acest sens, deoarece
accesarea de fonduri europene nerambursabile presupune / impune respectare a anumitor reguli și
rigori financiare.
 Contextul național
La nivel național, Strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor
Naționale de Reformă (PNR). Țintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: 1.
Ocuparea forței de mu ncă (alocare – 2,2 mld. € ) – o rată de ocupare a forței de muncă de 70 % în
rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani 2. Cercetare, dezvoltare și inovare (alocare
– peste 1 miliard € ) – un nivel al investițiilor publice și private în cer cetare și dezvoltare de 2% din
PIB 3. Schimbări climatice și energie (alocare 3,9 mld. € ) – reducerea cu 19% a emisiilor de gaze
cu efect de seră, față de nivelurile înregistrate în 1990 – creșterea ponderii surselor de energie
regenerabile până la 24% di n consumul energetic – creșterea cu 42,99% a eficienței energetice 4.
Educație (alocare 1,65 mld €) – reducerea ratei abandonului școlar până la 11,3% – creșterea p ână
la 26,7% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30 -34 de ani
5. Sărăcie și excluziune socială (alocare – 3,4 mld €) – reducere cu 580 000 a numărului de persoane
amenințate de sărăcie sau de excluziune socială în compara ție cu anul 2008) .
Contextul regional
Parte integrantă a economiei naționale, Regiunea de Dezvoltare Sud -Muntenia, din care face
parte și județul Călărași își propune, pentru perioada de programare 2014 -2020, o viziune strategică
și un set de priorități care se înscriu atât în obiectivul fundamental stabilit prin Strategia Europa
2020 privind promovarea unei creșteri inteligente, durabile și incluzive, cât și în țintele naționale
definite pentru principalele domenii de activitate. O altă caracteristică a Planului este asigurarea
continuității viziunii strategice privind dezvoltarea r egională pe termen lung, cu accent pe

35
componenta integratoare care include investiții ce pot fi finanțate din mai multe surse (buget local,
buget național, fonduri europene și alte instrumente de finanțare).

 Context local
În acest context, poate mai mult ca niciodată, se impune formularea unei viziuni strategice
care să cuprindă direcțiile de dezvoltare a localității și care să se constituie într -un document
coerent, exprimând o abordare integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea, prezentând
aspirațiile de dezvoltare ale acesteia, bazat pe potențialul local. Existența unei strategii de
dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele și oportunitățile
cu care se con fruntă o comunitate, reprezintă astfel, o co ndiție esențială pentru asigurarea unei
dezvoltări locale armonioase.
Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele cu care se
confruntă com una Unirea din județul Călărași, corelat ă cu obiectivele și planurile strategice
elaborate la nivel regional, național și european. Strategia a fost realizata la solicitarea Primăriei
comunei Unirea, judetul Calarasi și reflectă opinia locuitorilor.
În viziunea reprezentanților autorității publice locale, Comuna Unirea va deveni, pâ nă în
anul 2020, o localitate mai atractivă, prosperă și durabilă, cu o mai mare capacitate a forței de
muncă bazată pe reîntoarcerea în comuna a populației plecate, cu diversificarea economiei locale și
valorificarea avantajelor competitive datorate acces ului la rețelele naționale de transport și a
potențialului agricol si turistic ridicat.
Creșterea economică va avea la bază noi tehnologii în domeniul comunicațiilor și
informaticii, atragerea fondurilor nerambursabile, a investițiilor. Învățământul local va fi orientat
spre menținerea calității actului didactic și a condițiilor de derulare a acestuia, prevenirea și
combaterea abandonului școlar și promovarea conceptului de învățare continua, astfel încât toate
categoriile socio -profesionale și de vârstă s ă participe și să se identifice cu comunitatea.
Transformarea localității se va realiza pe principii de dezvoltare durabilă, garantându -se
protecția factorilor de mediu și utilizarea eficienta a resurselor naturale locale. Creșterea calității
vieții, asigurarea accesului la utilități, dezvoltarea infrastructurii de transport și revigorarea
economiei locale vor deveni prioritare pentru următorii 5 ani.
O atenție deosebi tă va fi acordată dezvoltării economiei locale și sprijinirii inițiativelor
locale pentru creștere economică; se va pune accent pe consilierea și accesul la informație al

36
potențialilor investitori, crearea infrastructurii și cadrului propice pentru dezvoltarea de noi afaceri;
prioritare vor fi îmbunătățirea competitivității sectoru lui agricol, diversificarea structurală în cadrul
sistemelor agricole și non -agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și dezvoltarea
piețelor locale.
Obiectivul general al Strategiei este dezvoltarea economică și socială durabilă a comunei
Unirea, în vederea asigurării creșterii calității vieții locuitorilor comunei și transformării comunei
într-un centru comercial și rezidențial cu impact local.
Obiective strategice (OS):
1.Modernizarea și extinderea infrastructurii
2. Susținerea dezvoltăr ii economice a comunei
3. Dezvoltarea serviciilor publice
4.Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale
5.Asigurarea calității mediului și a condițiilor de locuire
6. Dezvoltarea capacității administrative

37

PROIECTE DE DEZVOLTARE REALI ZATE LA NIVELUL COMUNITĂȚII LOCALE

 Proiec te implementate comuna Unirea, î n perioada 2007 – 2015
1.Modernizare bază sportivă –buget local
2. Reabilitare și modernizare iluminat public – buget local
3. Modernizare puțuri forate, retea apă – buget local
4. Dare în folosință și modernizare și dotare cămin pentru persoane vârstnice ”Sfânta
Maria” – buget local (a se vedea anexa 8)
5. Modernizare drumuri de interes local, reabiliat are reț ea publică de apă, înființare
rețea de canalizare menajeră cu stație de epur are, renovare, modernizare, dotare cămin
cultural și înființare centru de zi pentru copii în comuna Unirea, județul Călărași –
PNDR Mas 3.2.2. ; Valoare proiect – 2.464.119 EURO
6. Modernizare străzi în comuna Unirea, judetul Călăraș i – PNDL
7. Pietruire străzi în satele Unirea și Oltina – bugetul local
8. Lucrări de reparare, întreținere și modernizare drumuri în comuna Unirea, jud.
Călărași – buget local
9. Amenajare trotuare de -a lungul DN3B pe ambele părți în satul Unirea – buget
local
10. Modernizare dispensar uman – bugetul local
11. Înfiintare cabinet stomatologic – buget local
12. Modernizare cabinet medical veterinar – buget local
13. Modernizare sediu primarie – buget local
14. Achiziționare programe informatice : contabilitate, impozite și taxe, registru agricol,
contracte arendă, asistență socială, vâ nzare terenuri. – bugetul local
15. Înființ are ansamblu de dansuri populare și achiz iționare costume – buget local
16. Înființare serviciu propriu de salubritate – mașina specială colectare gunoi, co șuri
stradale – buget local
17. Înființare Cent ru social al Paroh iei Unirea – buget local și donații

38
 Proiecte în curs de realizare

MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA INFRASTRUCTURII
1. Continuarea modernizării drumurilor comunale
Surse de finanțare: Bugetul local, bugetul național, programe finanțate de la bugetul național,
Programul Operațional Regional , fonduri nerambursabile UE, Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală;
2.Continuarea amenajării, modernizării și întreținerii străzilor principale și secundare din comuna
Unirea
Surse de finanțare : Bugetul local, bugetul județean, Programe finanțate de la bugetul național,
fonduri nerambursabile U.E;
3.Amenajarea intrărilor /ieșirilor din localitate
Surse de finanțare: buget local al Primăriei Comunei Unirea ,județul Călărași (a se vedea anexa 9).
MODERNIZAREA SI EXTINDEREA INFRASTRUCTURII TEHNICO -EDILITARE
4.Realizarea rețelei de alimentare cu gaze naturale
Surse de finanțare: buget local, buget județean, Pro grame de finanțare de la bugetul național ,
fonduri nerambursabile U.E
5.Continuarea amen ajării C entrului civic al comunei Unirea
Surse de finanțare:buget local, buget județean, alte surse atrase;
6.Continuarea modernizării infrastructurii pentru activități culturale în comună,cu accent pe
reactivarea tradițiilor locale.
Surse de finanțare:P rogramul Operațional sectorial, buget local, capacitate administrativă.
7.Modernizarea sediului poliției
Surse de finanțare: buget local, programe finanțate de la bugetul național

39
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE SI DE AGREMENT
8.Amenajarea unei baz e sportive pentru desfășurarea unor competiții sportive locale ,județene și
zonale.
Surse de finanțare:buget local , parteneriat public privat, buget județean
9.Construirea infrastructurii necesare demarării serviciilor turistice și crearea facilităților pentru
atragerea investitorilor care vor avea asigurate terenuri cu echiparea edilitară aferentă pentru a
realiza construcții cu funcții turistice.
Surse de finanțare:programe de finanțare nerambursabile (POR,PNDR,POPAM), parteneriat public
privat.
SUSȚINE REA DEZVOLTĂRII ECONOMICE A COMUNEI UNIREA
10. Continuarea constituirii de grupuri de producători.
Surse de finanțare:buget local
11.Îmbunătățirea și eficientizarea producțiilor agricole
Surse de finanțare: FEADR prin Programul Național de Dezvoltare Rural ă, fonduri private.
12.Promovarea produselor agricole locale competitive pe piață
Surse de finanțare: FEADR prin Programul Național de Dezvoltare Rurală,fonduri private.
13.Crearea unui depozit de legume și fructe
Surse de finanțare:buget local, programe f inanțate de la bugetul de stat, F.E.A.D.R prin Programul
Național de Dezvoltare Rurală, fonduri private.
14. Sprijinirea financiară a fermierilor de peste 55 de ani care doresc să se retragă din agricultură și
atragerea tinerilor în activitatea agricolă.
Surse de finanțare: FEADR prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ SI CANALIZARE
15.Asigurarea unei structuri locale funcționale de gestionare a servic iului comunal de gospodărire a
apei.

40
Surse de finanțare: buget local, județean, bugetul viitorului operator.
16.Continuarea reabilitării actualei rețele de alimentare cu apă,astfel încât să fie valorificate noile
resurse de apă.
Surse de finanțare:buget local, județean, Programe finanțate de bugetul de stat, fondul de mediu,
parteneriat public privat.
17.Extinderea rețelei de distribuție a apei potabile , pentru a furniza în condiții egale de
accesibilitate, calitate și tarif, apă potabilă întegii populații.
Surse de finanțare: buget local, județean, Programe fin anțate de bugetul de stat, fondul de mediu,
parteneriat public privat.
CANALIZARE
18.Asigurarea unei structuri locale funcționale de gestionare a serviciului comunitar de gospodărire
a rețelei de canalizare
Surse de finanțare: Surse de finanțare:buget loca l, județean, Programe finanțate de bugetul de stat,
fondul de mediu, parteneriat public privat.
19. E xtinderea rețelei de canalizare , pentru a furniza, în condiții egale de accesibilitate, calitate și
tarif, apă potabilă întegii populații.
Surse de finanța re: buget local, județean, Programe finanțate de bugetul de stat, fondul de mediu,
parteneriat public privat.
20.Realizarea unui sistem eficient stradal pentru colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale
MODERNIZAREA ILUMINATULUI PUBLIC
21.Continu area modernizării iluminatului public existent prin montarea de corpuri de iluminat
economice
Surse de finanțare:bugetul companiei regionale de energie electrică, buget local, județean,programe
finanțate de la bugetul de stat F.E.A.D.R prin P.N.D.R
22.Exti nderea rețelei de iluminat în toate zonele comunei Unirea
Surse de finanțare: bugetul companiei regionale de energie electrică, buget local, județean

41
MODERNIZAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT PUBLIC DE CĂLĂTORI
23.Extinderea traseelor mijloacelor de transport ,în funcție de necesități
Surse de finanțare:fonduri private – buget operatori privați care realizează transportul în comun,
buget local, buget județean
24.Regularizarea programului de transport călători
Surse de finanțare:fonduri private – buget operatori privați care realizează transportul în comun,
buget local, buget județean
CONSTRUIREA UNEI PIEȚE AGROALIMENTARE
25.Realizarea unei piețe agroalimentare în vederea comercializării produselor agricole, lactate,
carne.
ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUI DEȘEURILOR
26.Realizarea unui sistem integr at de gestiune a deșeurilor în C omuna Unirea
Surse de finanțare:buget local, județean , parteneriat public privat, credite
CREȘTEREA SIGURANȚEI POPULAȚIEI
27.Realizarea unui sistem de supraveghere video pentru creșterea sigur anței și pr evenirea
infracționalității în C omuna Unirea
Surse de finanțare:buget local și surse atrase
DEZVOLTAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR SOCIALE
28.Furnizarea de ser vicii sociale pentru vârstnici la domiciliu.
Surse de finanțare:buget local, buget n ațional, fonduri private
29.Sprijin pentru integrarea socială a grupurilor defavorizate sau vulnerabile
Surse de finanțare:buget local, buget județean, programe finanțate din fonduri nerambursabile.
MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
30.Se rvicii medicale de calitate , prompte și suficiente la nivelul C omunei Unirea
Surse de finanțare: POR, PNDR

42
ASIGURAREA CALITĂȚII MEDIULUI Ș I A CONDIȚIILOR DE LOCUIRE
31.Realizarea unei perdele verzi de protecție
32.Racordarea tuturor gospodăriilor din loca litate la sistemul centralizat de canalizare și epurare a
apelor uzate
33.Realizarea unui parc fotovoltaic în Unirea.
34.Montarea de panouri solare și panouri fotovoltaice pe instituțiile publice din comună
ÎMBUNĂTĂȚIREA ASPECTULUI COMUNEI ȘI A SPAȚIILOR V ERZI
35.Înființarea unei infrastructuri de agrement adecvate petrecerii timpului liber
36.Realizarea de amenajări pentru valorificarea potențialului natural
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE
37.Preocupări pentru combaterea analfabetismului
DEZVOLTAREA SERVICIILOR E -GUVERNARE/E -ADMINISTRARE
39.Creșterea performanței administrației publice locale și a interacțiunii acesteia cu cetățeanul prin
implementarea unor soluții de guvernare la nivelul comunei Unirea
CREȘTEREA EFICIENȚEI ACTIVITĂȚII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ȘI
IMPLICAREA COMUNITĂȚII IN ACTUL DECIZIONAL
40.Planificarea amenajării și dezvoltării teritoriului destinat construcției de locuințe, dotări și
servicii.
41.Recuperarea terenurilor neproductive
42.Identificarea și planificarea dezvoltării terenurilor cu destinație zootehnică, agricolă.
43.Dezvoltarea integrată a zonelor de agrement în comună
44.Refacerea sistemului de irigații a terenurilor agricole cultivate.

43
 Proiecte realizate de agenți economici

S.C BLISS S.R.L , Comuna Unire a
-Programul SAPAR D- Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ;
Denumire proiect: Achiziție tractor și combină pentru dotare fermă vegetală
Valoare proiect: 431.011,36 lei.
-F.E.A.D.R -Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală prin Programul Național de
Dezvoltare Rurală
Denumire proiect:Achiziție de echipamente agricole
Valoare proiect :2.011.731 lei
 S.C ALGAP S.R.L , Comuna Unirea
Denumire proiect: Modernizarea fermei vegetale prin achiziții de utilaje agricole și mijloace de
transport specializate la S.C ALGAP S.R.L .
Valoare proiect: 1.731.639 EURO

44

CONCLUZII

Prin lucr area „Sat călărășean -sat european -Studiu de caz :Comuna Unirea, Județul Călărași”
am analizat C omuna Unirea din județul Călărași sub aspect geogr afic, socio -economic și culturală.
Populația comunei este de 2.636 de locuitori . Comuna Unirea se încadrează în zona cu o densitate a
populației de sub 50 loc./km2, în fapt are o densitate de 24,9 loc./km2, mult mai mică decât
densitatea populației pe județ (42,17 loc/km2) și mult mai mică decât densitatea pe țară (92
loc/km2).
Activitatea economică de bază în comună este agricultura. Suprafața agricolă este de 6568
ha împărțită în: teren arabil -5820, pășuni -597 ha, vii-147, livezi -4 ha. Distanța redusă și legătura
directă Unirea -Călărași, oferă posibilitatea locuitorilor comunei să -și valorifice mai ușor și mai
rapid produsele agricole obținute din producția agricolă.
Culturile practicate în acest areal sunt: grâu, orz, rapiță, porumb, floarea soarelui și mai
puțin leguminoase (ce se cultivă este strict pentru autoconsum) .
Așadar, viața în spațiul rural, mai m ult decat în oricare alt mediu social, este așezată pe o
serie de norme emanate din viața multiseculară, din tradițiile, obiceiurile și cultura locală. Modul de
viață rural, tradițiile și obiceiurile, formează laolaltă cultura populară locală sau regională . Viața
socială și culturală, caracteristica ruralului, este un patrimoniu de neegalat al umanității, element
care, alături de economie și ecologie, dă adevarata dimens iune și valoare spațiului rural.

45
ANEXA I

Foto nr. 2- Brațul Borcea

46
ANEXA II

Foto nr. 3 –Șoseaua principală DN3B Că lărași

47
ANEXA III

Foto nr. 4- Infrastructura locală

48

ANEXA IV

Foto nr. 5- Școala Gimnazială nr.1

49

ANEXA V

Foto nr. 6-Căminul Cultural

50

ANEXA VI

Foto nr. 7-Monumentul Eroilor

51
ANEXA VI I

Foto nr. 8- Biserica Sfântul Nicolae

52
ANEXA VIII

Foto nr. 9-Căminul pentru persoane vârstni ce Sfânta Maria

53
ANEXA IX

Foto nr. 10-Primăria comunei Unirea,Județul Călărași