In acest scop implementarea unui sistem de management al mediului (SMM) care sa funcționeze eficient si corect devine o prioritate . [302396]

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Odată cu trecerea timpului tot mai multe organizații au devenit sau devin conștiente de faptul ca trebuie sa acorde o atenție tot mai mare gestiunii impacturilor pe care le are activitatea lor asupra mediului.

In acest scop implementarea unui sistem de management al mediului (SMM) care sa funcționeze eficient si corect devine o prioritate .

Implementarea unui sistem de management al mediului ajută organizația sa reducă căt mai mult impactul asupra mediului. Cea mai buna imbunatațire pe care o aduce un SMM asupra organizației este o abordare controlabilă a problematicii de mediu.

Funcționarea corecta a [anonimizat];

Sporirea credibilitații;

Reducerea costurilor;

Cresterea competivitații;

Gestionarea riscurilor;

Motivarea personalului.

Unul dintre scopurile standardului ISO 14001 este acela de susținere a [anonimizat]. Ca și scop specific standarul ISO 14001 iși propune sa ofere organizațiilor elementele necesare construirii efective a unui SMM care poate fi integrat in managementul global al organizației și care sa permita atingerea scopurilor propuse referitoare la mediu si aspectele economice. [anonimizat], sau de marime. Acest tip de management trece de multe ori de litera strictă a [anonimizat].

[anonimizat].

In cazul in care o [anonimizat]:

1. Stabilirea politicii de mediu;

2. Planificarea activitatilor de mediu;

3. Implementare si functionare;

4. Verificare si actiune corectiva;

5. Analiza efectuata de conducere.

Etapa 1 – [anonimizat]. [anonimizat], doua funcții majore:

–      în interiorul organizației are funcția să determine direcția de dezvoltare în domeniul protecției mediului;

–      în afara organizatiei funcția principal este aceea de a arăta clar parților interesate atenția pe care organizația o acorda aspectelor de protectia a mediului.

Etapa 2 : Planificarea activitaților de mediu

Cea mai importanta etapă în procesul de construire si implementare a unui SMM este planificarea. Pentru aceasta trebuiesc determinate:

–      Aspectele de mediu;

–      Prevederile legale si alte cerințe;

–      Obiectivele generale si obiective specifice;

–      Programele de management de mediu.

Etapa 3 : Implementare si functionare

Recomandat este pentru implementarea efectiva a [anonimizat], a obiectivelor si țintelor sale în acest domeniu.

Pentru implementarea Sistemului de Mangement al Mediului trebuiesc definite:

–      Structura si responsabilitatea;

–      Instruirea, constientizarea si competența;

–      Comunicarea;

–      Documentația sistemului de management de mediu;

–      Controlul documentelor;

–      Controlul operational;

–      Pregatirea pentru situații de urgența si capacitate de raspuns.

Etapa 4 : Verificare si actiune corectiva

Aceasta etapa este un element foarte important al sistemului de management de mediu, care intervine dupa planificarea politicii de mediu si după implementarea sa.

Scopul declarat este acela de a asigura ca organizația controleaza si corecteaza, atunci când este cazul, elementele importante ale sistemului de management de mediu.

Pentru ca acest pas să fie indeplinit se recomandă ca organizația sa monitorizeze si sa evalueze performanța sa de mediu.

Masurarea, monitorizarea si evaluarea sunt activitati de bază ale unui sistem de management de mediu. În lipsa acestora nu este posibilă stabilirea neconformitaților si, prin urmare, nici precizarea acțiunilor corective si/sau preventive necesare. De asemenea, auditul sistemului de management de mediu ar fi lipsit de elemente de baza în stabilirea concluziilor sale.

Aceasta etapă implică:

–      Monitorizarea si masurarea;

–      Neconformitate, acțiune corectivă si acțiune preventivă;

–      Înregistrari;

–      Auditul sistemului de management de mediu.

Etapa 5 : Analiza efectuata de conducere

Organizația trebuie sa analizeze si sa îmbunatațeasca continuu sistemul sau de management de mediu, având ca obiectiv îmbunatatirea performantei globale.

Aceste preocupări se înscriu în contextul dezvoltării unor politici economice și legislative, a unor măsuri destinate să încurajeze protecția mediului, a creșterii preocupării părților interesate față de problemele și dezvoltarea durabilă a mediului.În scopul atingerii unor astfel de scopuri, nu sunt suficiente doar analizele și auditurile de mediu. Pentru ca unele întreprinderi să satisfacă cerințele legale și propriile obiective în domeniul mediului, ele trebuie să realizeze aceste analize în cadrul unui sistem structurat de management de mediu care să fie integrat în ansamblul general al activităților de management.Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor standarde internaționale cuprinse în seria ISO 14000, standarde care sintetizează elementele specifice unui sistem de management al mediului.Prevederile acestui sistem de management pot fi integrate în structura oricăror cerințe de management, cu scopul atingerii obiectivelor de mediu sau a obiectivelor economice fixate. Scopul principal al unui sistem de management al mediului este asigurarea ocrotirii mediului; prevenirea poluării; asigurarea unui echilibru între aceste elemente și necesitățile sociale și economice. Aplicarea sistemului de management al mediului permite organizației să stabilească și evalueze eficiența procedurilor utilizate pentru elaborarea politicii sale de mediu și în același timp să se supuna acestora și să demonstreze această conformitate.

1.1.DOMENIUL DE APLICARE AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Sistemul de management al mediului poate fi aplicat acelor activități și aspecte de mediu pe care organizația le poate controla și influența. Acesta trebuie să îndeplinească o mai multe cerințe în așa masură încât să permită organizației care-l aplică să-și formuleze politica și obiectivele de mediu în contextul respectării prevederilor legislației in vigoare, ținând seama în același timp de impactul activității sale asupra mediului. Sistemul de management al mediului este aplicabil acelor organizații care au următoarele obiective:

–          să transpună în practică, să mențină și să îmbunătățească un sistem de management de mediu (SMM);

–          conformitatea cu politica de mediu adoptată;

–          certificarea/înregistrarea sistemul management de mediu de către un organism exterior;

–          autoevaluarea și declararea conformității cu Standardul Internațional ISO 14001.

1. 2. TERMINOLOGIE SPECIFICA

Termenii utilizați frecvent în acest context pot fi definiți în felul următor:

– Îmbunătățirea continuă, reprezintă procesul de dezvoltare, de extindere a sistemului de management al mediului pentru obținerea îmbunătățirii performanței globale în domeniul mediului, în acord cu politica de mediu a organizației.

– Mediul, este locul în care funcționează o organizație și care include aerul, apa, pământul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile între acestea, respectiv mediul natural și cel artificial.

– Aspectul de mediu, este acel element al activităților, produselor sau serviciilor unei organizații care poate interacționa cu mediul.

– Impactul asupra mediului, îl reprezintă orice modificare a mediului (dăunătoare sau benefică, totală sau parțială), care rezultă din activitățile, produsele sau serviciile unei organizații.

– Sistemul de management de mediu, este componentă a sistemului de management general care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea în practică, realizarea, analizarea și menținerea politicii de mediu.

– Auditul sistemului de management de mediu, este acel proces de verificare sistematică și documentată ce permite obținerea și evaluarea dovezile obiective necesare pentru a evidenția dacă sistemul de management de mediu al unei organizații este în conformitate cu criteriile sistemului de management de mediu de această organizație inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizației.

– Obiectivul de mediu, îl reprezintă țelul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizație își propune să-l atingă și care, de regulă, este cuantificat, acolo unde acest lucru este posibil.

– Performanța de mediu, este dată de rezultatele măsurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizației asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, pe obiectivele și țintele de mediu ale acesteia.

– Politica de mediu, o reprezintă totalitatea intențiilor și principiilor declarate de către organizație cu privire la performanța globală de mediu și care constituie cadrul de acțiune și de stabilire a obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației respective.

– Ținta de mediu, o constituie cerința de performanță cuantificată, aplicabilă ansamblului sau unei părți a organizației, ce rezultă din obiectivele de mediu și care trebuie stabilită și îndeplinită pentru atingerea acestor obiective.

– Partea interesată, o reprezintă individul sau grupul preocupat sau afectat de performanța de mediu a unei organizații.

– Organizație, poate fi o companie, o societate comercială, firmă, întreprindere, autoritate sau instituție, parte sau combinație a acestora (publică sau privată), cu răspundere limitată sau orice alt statut juridic, cu propria sa structură funcțională și administrativă.

Prevenirea poluării, este aceea activitate de utilizare a unor procese, practici, materiale sau produse care împiedică, reduc sau controlează poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficientă a resurselor, înlocuirea materialelor, precum și orice alte măsuri în acest sens.

1.3. CERINȚELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Cerințe generale

Orice organizație interesată în implementarea unui sistem de management al mediului trebuie să îndeplinească o serie de cerințe.

Implementarea unui sistem de management de mediu are ca obiectiv îmbunătățirea performanței de mediu. Se impune ca organizația să analizeze periodic și să evalueze sistemul de management de mediu în scopul identificării oportunităților de îmbunătățiri suplimentare și continue ale performanței de mediu.

O organizație poate să definească limitele de aplicare și să opteze pentru implementarea sistemului în întreaga organizație, în anumite unități operaționale ale sale sau în activități specifice.

Cerințele pentru un sistem de management de mediu bazate pe planificare, implementare, verificare și analiză sunt în principiu, următoarele:

–          stabilirea unei politici de mediu corespunzătoare;

–          identificarea aspectelor de mediu care rezultă din activitățile, produsele sau serviciile (existente, anterioare sau planificate), pentru a determina impactul semnificativ al acestora asupra mediului;

–          identificarea prevederilor relevante de ordin legislativ;

–          identificarea priorităților și fixarea obiectivelor de mediu corespunzătoare;

–          stabilirea structurii și programelor pentru punerea în practică și pentru realizarea obiectivelor și țintelor fixate;

–          facilitarea activităților de planificare, control, monitorizare, audit și analiză, pentru a se asigura că politica de mediu este respectată și sistemul de management de mediu este corespunzător;

–          posibilitatea SMM de a se adapta la orice tip de schimbări.

Politica de mediu

Politica de mediu a unei organizații trebuie să fie definită clar de către conducerea organizației respective, care trebuie să precizeze obiectivele și prioritățile acestuia în domeniul mediului.

Politica de mediu, pentru a fi eficientă, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

–          să corespundă naturii, dimensiunilor și impactului asupra mediului al activităților, produselor sau serviciilor organizației;

–          să includă un angajament de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării;

–          să includă un angajament de conformitate cu legislația și cu reglementările de mediu existente;

–          să ofere cadrul necesar pentru stabilirea și analizarea obiectivelor și țintelor de mediu;

–          se adresează întregului personal;

–          să fie disponibilă pentru public.

Politica de mediu este considerată ca fiind elementul motor al implementării și îmbunătățirii sistemului de management de mediu al unei organizații. Ea trebuie să reflecte angajamentul conducerii organizației de a se conforma legislației în vigoare și de a urmări performanța și îmbunătățirea continuă. Politica de mediu reprezintă baza pe care se sprijină organizația pentru a-și fixa obiectivele și țintele de mediu. De aceea, este necesar ca politica de mediu să fie suficient de clară pentru a fi înțeleasă de părțile interesate (atât în cadrul organizației cât și în exterior), analizată și revizuită periodic pentru a reflecta modificarea condițiilor și a informațiilor. Se recomandă de asemenea, ca domeniul său de aplicare să fie clar identificat.

Conducerea organizației trebuie să definească și să adapteze politica sa de mediu în contextul politicii de mediu al oricărui ansamblu organizațional căruia îi aparține.

În scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar ca organizația să identifice atât aspectele de mediu, dispozițiile legale existente, obiectivele și țintele, cât și responsabilitățile stabilite și termenele de realizare prevăzute.

Pentru evidențierea aspectelor de mediu, organizația trebuie să stabilească și să aplice proceduri care să permită identificarea acestora în legătură cu activitățile și produsele sau serviciile care pot fi controlate și influențate de organizația respectivă.

Prin aplicarea unor astfel de proceduri se urmărește identificarea și actualizarea acelor aspecte de mediu care au un impact semnificativ. Aspectele legate de procesul de identificare a problemelor de mediu semnificative care ar trebui luate în considerare cu prioritate de către sistemul de management de mediu al unei organizații sunt:

–          costul și timpul necesar efectuării analizelor;

–          gradul efectiv de control asupra aspectelor de mediu luate în considerare;

–          determinarea aspectelor de mediu în funcție de intrările și ieșirile asociate cu activitățile, produsele și/sau serviciile lor relevante (actuale și anterioare);

–          o analiză de mediu preliminară, pentru a lua în considerare toate aspectele de mediu ale organizației.

Analiza acestor aspecte trebuie să acopere în principal următoarele domenii:

–          prevederile legislative precum și reglementările;

–          identificarea aspectelor de mediu semnificative;

–          examinarea procedurilor și practicilor de management de mediu existente;

–          analiza și evaluarea acțiunilor întreprinse în urma investigării incidentelor anterioare;

–          condițiile de funcționare din cadrul organizației și situațiile de urgență posibile.

O abordare corespunzătoare pentru această analiză de mediu preliminară poate include liste de verificare, interviuri, măsurători și inspecții directe, rezultate ale auditurilor anterioare sau alte analize care depind de natura activităților organizației.

Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative asociate activităților din unitățile operaționale ale organizației, trebuie să ia în considerare, dacă este necesar, următorii factori: emisii în aer, deversări în apă, gestionarea deșeurilor, contaminarea solului, alte probleme referitoare la comunitate și la mediul local.

Organizațiile pot selecta categorii de activități, produse sau servicii pentru a identifica acele aspecte susceptibile de a avea un impact semnificativ, sau pot evalua fiecare intrare și ieșire de produs.

Așadar, pentru stabilirea și analiza obiectivelor sale, o organizație trebuie să ia în considerare atât prevederile legale cât și aspectele de mediu semnificative, opțiunile tehnologice, cerințele sale financiare, operaționale, comerciale, precum și punctele de vedere ale părților interesate.

Toate obiectivele și țintele de mediu trebuie să fie în concordanță cu politica de mediu.

Programe de management de mediu – aplicabilitate

Pentru stabilirea obiectivelor și țintelor de mediu, orice organizație trebuie să stabilească și să aplice unul sau mai multe programe care trebuie să includă: desemnarea responsabilităților, precum și mijloacele și termenele privind realizarea acestora.

Crearea și utilizarea unuia sau a mai multor programe constituie un element cheie al succesului implementării unui sistem de management de mediu. Se recomandă ca programul să descrie modul în care vor fi atinse obiectivele și țintele fixate de către organizație și să indice în același timp, termenele și personalul responsabil de punere în practică a politicii de mediu a organizației pentru activități noi.

Un astfel de program poate include și considerații asupra etapelor de planificare, proiectare, producție, comercializare și eliminare.

Pentru a asigura eficiența managementului de mediu, atribuțiile, responsabilitățile și autoritatea trebuie să fie definite, să dispună de o documentație corespunzătoare și să fie comunicate celor interesați.

Conducerea organizației trebuie să furnizeze resursele (umane, tehnologice și financiare) necesare pentru implementarea și controlul sistemului de management de mediu.

Pentru succesul implementării unui sistem de management de mediu se impune angajamentul întregului personal al organizației, responsabililor de mediu și altor structuri ale organizației sau altor funcții implicate în probleme de mediu.

Este necesar ca acest angajament să pornească de la nivelul cel mai înalt al conducerii, care trebuie să stabilească politica de mediu a organizației și să asigure implementare sistemului de management de mediu, sens în care se recomandă desemnarea unor reprezentanți cu responsabilități și autorități diferite pentru implementarea sistemului de management de mediu.

De asemenea, conducerea organizației trebuie să asigure alocarea resurselor pentru ca sistemul de management de mediu să își poată începe activitatea să fie menținut, să definească și să comunice responsabilitățile sistemului de management de mediu.

Pentru a asigura transpunerea în practică și funcționarea unui sistem de management de mediu este necesară de asemenea necesităților de instruire corespunzătoare.

În același timp, organizația trebuie să pună la punct o procedură de comunicare internă, de primire, de documentare și de răspuns la informațiile și cererile pertinente ale părților interesate.

În cadrul promovării unui sistem de management al mediului, este necesară elaborarea unor documente, păstrarea și instruirea unui sistem de control al acestora.

Organizația trebuie să instituie, să analizeze, și să revizuiască procedurile de pregătire pentru eventualele situații de urgență.

Orice organizație care promovează un sistem de management al mediului trebuie să stabilească și să mențină proceduri pentru definirea responsabilităților a treptelor de decizie, precum și tratarea și analizarea neconformității, adoptarea de măsuri în vederea reducerii impactului produs, inițierea și finalizarea acțiunilor corective precum și preventive.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

STUDIU DE CAZ

S.C. MIRAS INTERNATIONAL S.R.L

2.1. SCURT ISTORIC

S.C. MIRAS INTERNATIONAL S.R.L. a fost inființata in 1994 ca societate comerciala cu capital integral privat romanesc. Domeniul de activitatea a fost același pe tot parcursul celor 20 ani de activitate, si anume distribuția si producerea produselor metalurgice din oțel. Diversitatea gamei materialelor din stoc a ajutat ca an de an firma sa se regaseasca in topul primilor 5 distribuitori prezenti pe piața romaneasca. Activitatea comerciala consta in aceea de stock-ist in cea mai mare parte dar si ca trader de produse din metal.

Pe tot parcursul celor 20 ani de activitate, managementul a incercat sa raspundă cu promtitudine, seriozitate si profesionalism oricarei solicitari venite din partea clienților. In toți acesti ani s-a incercat ca și pentru cele mai complicate cereri si nevoi ale clientilor sa se gasească solutii tehnice dintre cele mai variate, de aceea constanta atenție indrepatată catre clienți a ajutat sa devină una dintre furnizorii cu cea mai larga gama de produse din oțel comercializate.

Firma și-a mentinut un spectru de clienți larg, tot timpul incercand sa onoreze cu profesionalism atat comenzile foarte mici (niciodata nu s-au pus restricții la valoare/cantitate) cat și proiectele din cele mai multe domenii ale industriei: construcții civile, proiecte edilitare, proiecte de infrastructură pana la industria grea a construcției de mașini si utilaje.

Viziunea managementului a fost, este si va fi aceea de a veni in intampinarea tuturor consumatorilor de metal cu o gama larga de materiale, cu onorarea comenzilor in maxim 48 ore de la primirea acestora pentru materialele care sunt pe stoc, cu servicii de transport, service center care au facut oferta MIRAS sa fie una dintre cele mai complexe de pe piața distribuitorilor de produse metalurgice din Romania.

In tot acest timp calitatea materialelor si serviciilor s-au dorit a fi de 5 stele, si de aceea incepand cu anul 2006 MIRAS INTERNATIONAL deține certificare ISO 9001:2001, ulterior in 2009 s-a recertificat cu ISO 9001:2008 iar din 2011 detine si ISO 14001:2008. Tot procesul de certificare a fost unul care sa ajute in fluidizarea activitații comerciale dar si unul care sa permita constant ca orice eroare din procesul comercial sa poata fi depistata si corectata in timp util.

2.2.OBIECT DE ACTIVITATE

In cadrul Punctului de lucru din localitatea Banesti, județul Prahova, SC MIRAS INTERANTIONAL SRL deține un modern Centru de prelucrare a oțelului care ofera la comanda servicii de fasonare oțel beton, confecții metalice, elemente si subansamble din oțel executate conform cerintelor clientilor.

• Centrul este dotat cu o linie automata de fasonare oțel beton avand o capacitate de 700 tone/luna;

• Oțelul beton fasonat poate avea dimensiuni cuprinse intre Ø 6 si Ø 40 mm;

• Totodata se pot confecționa si elemente sudate;

• Se asigura transport, consultanța, montaj;

• Produsele executate sunt livrate in conformitate cu standardele de calitate in vigoare, fiind insotite de documente de calitate, declarații de conformitate, teste si incercari mecanice.

INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI IN ULTIMII 3 ANI

Pentru inființarea si funcționarea societații a fost nevoie de resurse financiare, care au diferit in functie de sursele de proveniența si de modul de obținere.

Modificarea capitalului social s-a facut respectand prevederile legale si statutare.

A avut loc prin:

–         cresterea capitalului social prin operatiuni contabile; nu ofera surse noi de finanțare, ci asigura încorporarea in capitalul social al firmei a unor resurse deja existente in conturile de rezerve sau in conturile de datorii (atunci cand in pasivul bilanțului figurează imprumuturi prea mari in raport cu posibilitațile de plata);

b) Autofinanțarea întreprinderii consta in resursele financiare de care dispune firma pentru investitii, fara a apela la capitaluri externe. Resursele de autofinantare sunt urmatoarele:

–         amortizările din perioada de referința;

–         profitul nedistribuit;

–         sumele provenite din vanzarea unor active;

–         sumele rezultate din accelerarea rotației stocurilor;

–         cresterile de provizioane de la un exercițiu financiar la altul.

c) Împrumuturile pe termen mediu si lung

Alegerea strategica între modificarea capitalului social (care presupune mișcari ale acționariatului și a modului de împartire a dividendelor) si apelarea la imprumuturi pe termen mediu si lung (care presupun obligația plații unor dobanzi si comisioane) a fost determinata de costul comparativ al resurselor de finanțare, de natura investiției ce urmeaza a fi facută si de gradul de îndatorare al firmei.

d) Creditele pe termen scurt au reprezentat surse de finanțare folosite, de regula, pentru perioade mai mici de un an, fiind destinate sa asigure societații disponibilul de casa, de trezorerie.

EVOLUȚIA IN TIMP

Tabel 2.1

Sursa – www.mfinante.ro

2.3.PREZENTAREA RESURSELOR INTREPRINDERII

RESURSELE UMANE

Inițierea si desfașurarea cu succes a activitatii firmei depind într-o covârsitoare masură de gradul în care este înteles, motivat si coordonat factorul uman. Aceasta importanta se explica prin faptul ca resursele umane au devenit obiectiv de preocupare majora, mai buna utilizare a factorului munca plasându-se printre caile si sursele majore de crestere a eficientei si profitabilitatii firmei.

Resursele umane constituie ansamblul resurselor de munca din cadrul firmei pe care managerul le utilizeaza în procesul de producere a bunurilor si serviciilor într-o perioada de timp data.

Managementul resurselor umane presupune o abordare strategica a posibilitatilor de atragere, formare, dezvoltare, conducere, utilizare si motivare a principalei "resurse cheie" (resursele umane), prin intermediul careia firma îsi poate asigura atingerea cu succes a telurilor propuse.

Principiile esentiale ale managementului resurselor umane rezida în:

Asigurarea unei atmosfere de conlucrare favorabila dezvoltarii relatiilor interpersonale.si interprofesionale

In esenta, se poate afirma ca resursele umane reprezinta factorul creativ, activ si coordonator, al activitatii firmei.

RESURSELE FINANCIARE

Pentru infiintarea si functionarea societatii a fost nevoie de resurse financiare, care au diferit in functie de sursele de provenienta si de modul de obtinere.

Modificarea capitalului social s-a facut respectand prevederile legale si statutare.

A avut loc prin:

–         cresterea capitalului social prin operatiuni contabile; nu ofera surse noi de finantare, ci asigura incorporarea in capitalul social al firmei a unor resurse deja existente in conturile de rezerve sau in conturile de datorii (atunci cand in pasivul bilantului figureaza imprumuturi prea mari in raport cu posibilitatile de plata);

b) Autofinantarea intreprinderii consta in resursele financiare de care dispune firma pentru investitii, fara a apela la capitaluri externe. Resursele de autofinantare sunt urmatoarele:

–         amortizarile din perioada de referinta;

–         profitul nedistribuit;

–         sumele provenite din vanzarea unor active;

–         sumele rezultate din accelerarea rotatiei stocurilor;

–         cresterile de provizioane de la un exercitiu financiar la altul.

c) Imprumuturile pe termen mediu si lung

Alegerea strategica intre modificarea capitalului social (care presupune miscari ale actionariatului si a modului de impartire a dividendelor) si apelarea la imprumuturi pe termen mediu si lung (care presupun obligatia platii unor dobanzi si comisioane) a fost determinata de costul comparativ al resurselor de finantare, de natura investitiei ce urmeaza a fi facuta si de gradul de indatorare al firmei.

d) Creditele pe termen scurt au reprezentat surse de finantare folosite, de regula, pentru perioade mai mici de un an, fiind destinate sa asigure societatii disponibilul de casa, de trezorerie.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ DESPRE S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L.

S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L. este angajată in activități de comerț cu produse metalurgice din oțel, transport auto al acestor produse, consultanța in doemniu si prestări de servicii adiacente.

Strategia declarată a organizației in domeniul mediului este de a presta serviciile contractate la un nivel care să satisfacă cerințele specificate de clienții săi, ținand cont, de asemenea, de cerințele nespecificate de clienți dar necesare pentru utilizarea specificată, de cerințele impuse produsului de catre autoritați de reglementare precum si de cele determinate de organizație pentru produs/servicii și privind protecția mediului. Serviciile prestate de MIRAS INTERNAȚIONAL SRL sunt destinate promovării calitații si protecției mediului, satisfacerii clienților si părților intzeresate, precum și asigurării faptului că, in consecință, clienții vor fi capabili să se conformeze mai ușor cerințelor pieței.

Obiectivele in domeniul mediului, adoptate in cadrul strategiei pentru anul 2017 sunt:

Respectarea cerințelor legale si de reglementare in activitatea desfașuratăș

Menținerea și imbunatațirea permanentă a serviciilor oferite clienților existenți prin reducerea la 0 a sesizărilor la adresa MIRAS;

Extiderea gamei de servicii oferite clientilor prin dezvoltarea și extinderea Centrului de Procesare Oțet din Localitatea Banești, Județul Prahova cat și a Centrului de Prelucrare din Chitila;

Obținerea recertificării ISO 14001 făra neconformitați majoreș

Evitarea introducerii de aspecte de mediu semnificative prin modul de lucru și prin echipament aprovizionatș

Cunoșterea cerințelor specifice pentru problemele de mediu și dezvoltarea capacitații de răspuns la situații de urgențăș

Grija pentru consumul de resurse energetice, de carburant, etc;

Pentru realizarea acestor obiective, MIRAS INTERNAȚIONAL a stabilit programe specifice, incluzand utilizarea eficientă a resurselor umane, imbunatațirea echipamentului de producție și comunicare, audituri interne si externe, analize planificate asuprasitemului de management integrat calitate+mediu și evaluarea stadiului aplicării și eficienței programelor respective.

Programele pentru atingerea preyentelor obiective ale mediului, precum și sistemul de management integrat calitate+mediu, cu cerințele sale organizaționale și procedurale sunt susținute de Direcția MIRAS INTERNAȚIONAL și declarate obligatorii pentru toți angajații si colaboratorii organizației, in conformitate cu nivelul lor de responsabilitate și autoritate.

Modul uniform in care se efectuează identificarea și evaluarea aspectelor de mediu , asociate proceselor și serviciilor/produselor organizației sunt definite intr-o procedura internă care asigură că identificarea și evaluarea aspectelor de mediu sunt actualizate ori de cate ori este nevoie. Procedura se aplică activitaților, serviciilor si produselor, realizate sau achiziționate de organizație, dacă au influență asupra mediului. Identificarea aspectelor de mediu presupune parcurgerea urmatoarelor activitați secvențiale:

Cerințe/date din Cerințe legale și

cadrul sistemului de reglementare

Definiții:

Mediu = spațiul în care funcționează o organizație și care include aerul, apa, pământul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile dintre acestea.

Aspect de mediu = element al activitaților, proceselor sau serviciilor unei organizații care poate interacționa cu mediul;

Impact asupra mediului = orice schimbare pozitivă sau negativă , datorată activitaților, produslor sau serviciilor organizației;

Aspect de mediu semnificativ: aspect de mediu care are sau poate avea un impact importantant asupra mediului ;

Analiza de mediu = identificarea planificată a aspectelor de mediu.

3.1. PLANIFICAREA IDENTIFICĂRII ASPECTELOR DE MEDIU

Analiza de mediu urmarește să identifice aspectele de mediu asociate materialelor-serviciilor achiziționate, proceselor desfașurate si proceselor/serviciilor realizate in organizație. Analiza se face, spre exemplu, în următoarele cazuri:

implementarea sistemului de management integrat calitate-mediu;

dezvoltarea unor produse/servicii noi;

schimbarea/modificarea materialelor, tehnologiilor sau echipamentelor de lucru;

închiderea unor obiective sau diminuarea semnificativă a activității;

extinderea semnificativă a unei activități sau mutarea ei pe alt amplasament;

schimbări ale legilor sau reglementărilor aplicabile. Indiferent de etapele de mai sus, analizele de mediu se pot planifica la repetarea analizelor de management. Directorul gen.adjunct propune o echipă ,responsabilă cu identificarea aspectelor de mediu, și coordonează activitatea echipei desemnate. In faza inițială, a implementării cerințelor sistemului integrat de management calitate-mediu, aspectele de mediu sunt identificate de o echipa multidisciplinara, care include responsabilii de proces ai diferitelor zone.

3.2 ANALIZA INIȚIALA DE MEDIU

Colectarea informațiilor din toate zonele din organizație, stabilite în Planul sus specificat, se va face prin vizite și întâlniri cu personalul de la diferite locuri de munca și completarea Fisei de colectare date. Echipa pentru realizarea analizei inițiale de mediu, coordonată de directorul gen.adj, analizează Fisele de colectare date întocmite în cadrul organizației și identifică aspectele de mediu existente sau posibile. Gradul de semnificație a impactului generat de aspectele de mediu identificate se calculează drept media ponderată a evaluărilor făcute după patru criterii, anume:

respectarea reglementărilor legale și a altor cerințe,

sensibilitatea mediului și a părților interesate,

gradul de risc al impactului,

mijloacele de control al impactului. Detaliile sunt stabilite prin Grila de evaluare a aspectelor de mediu. Datele de ieșire obținute prin analiza de mediu au forma următoarelor Liste ale aspectelor de mediu:

Lista aspectelor de mediu identificate în condiții normale și anormale;

Lista aspectelor de mediu identificate în situații de urgență;

Lista aspectelor de mediu cu impact semnificativ;

Lista aspectelor de mediu la subcontractarea de lucrări către terți.

Listele sunt supuse aprobării directorului general.

3.3 GESTIONAREA LISTELOR ASPECTELOR DE MEDIU

Listele specificate mai sus sunt gestionate de directorul general adjunct, în calitatea sa de reprezentant al direcției pentru calitate și mediu. Ele sunt transmise fiecărui responsabil de proces. Lista aspectelor de mediu cu impact semnificativ stă la baza procesului de definire a obiectivelor, țintelor și programelor de management. Aspectele de mediu identificate în situații de urgență stau la baza întocmirii Planurilor de pregătire pentru situații de urgență și capacitate de răspuns. Aspectele de mediu identificate în volumul lucrărilor de subcontractat către terți, se vor avea în vedere la stabilirea cerințelor în contractele încheiate cu acestia.

3.4 IDENTIFICAREA CONTINUA A ASPECTELOR DE MEDIU

Schimbările și dezvoltarea de noi activități/produse/servicii pot cere actualizarea aspectelor de mediu identificate anterior sau adăugarea de noi aspecte în lista. Exemple de astfel de schimbări sunt prezentate la pct.3.1 de mai sus. De asemenea, pot fi identificate noi aspecte de mediu prin analiza conducerii sau prin audituri interne sau externe. Oricum, responsabilul de obiectiv are atribuția identificarii schimbărilor activităților, produselor / serviciilor, care creează noi aspecte de mediu sau care invalidează aspecte identificate anterior. Pentru comunicarea noilor aspecte de mediu se va folosi o Cerere de modificare a listei aspectelor de mediu. Cererea va preciza: aspectul de mediu, zona în care a fost identificat, impactul pe care-l poate genera asupra mediului precum și evaluarea importanței aspectului. Cererea este înaintată directorului general adjunct. Acesta, urmare analizării cererii, poate propune modificarea Listelor aspectelor de mediu afectate. Aprobarea aparține directorului general.

Responsabilitați

Responsabilitațile pentru activitățile documentate de procedura mai sus prezentată sunt precizate in matricea responsabilitaților :

Matricea responsabilităților:

Tabel 3.1

Urmarirea evolutiei performantei de mediu a organizatiei este stabilită printr-o procedură care stabileste modul de realizare a monitorizarii. Procedura asigură că toate aspectele de conformitate cu referentialul legislativ să fie luate in considerare.

MIRAS INTERNATIONAL SRL si-a propus drept obiective asigurarea respectarii legislatiei de protectia mediului, precum si functionarea efectiva a sistemului de management integrat calitate – mediu. Activitățile de monitorizare și măsurare, efectuate în acest scop, constau în:

elaborarea și implementarea de proceduri specifice pentru monitorizarea permanentă sau periodică a proceselor și produselor, dacă acestea prezintă aspecte semnificative de mediu;

stabilirea indicatorilor specifici pe activități și procese;

evaluarea performanței generale în implementarea sistemului de management integrat calitate – mediu, realizată în cadrul auditului intern, in conformitate cu procedura internă;

evaluarea globală a implementării și funcționării sistemului de management integrat calitate – mediu (aspectele de natură managerială), realizată prin analiza de management, in conformitate cu procedura internă. Prin masurare si monitorizare se urmareste:

protectia aerului;

protectia solului;

gestiunea deseurilor;

gospodarirea substantelor toxice si periculoase;

functionarea sistemului de management integrat calitate – mediu. Activitatile necesare gestionarii corespunzatoare a deseurilor sunt stabilite prin Planul de gestionare a deseurilor si Fisele de evidenta gestiunii deseurilor. Activitatile necesare monitorizarii factorilor de mediu sunt stabilite prin Planul de monitorizare a factorilor de mediu, model, daca este cazul. Planul de prelevare a probelor, daca va fi cazul, tine seama de sursele potentiale de poluare si de riscurile potentiale asociate fiecarui proces. Planul de gestionare a deseurilor si, daca este cazul, Planul de monitorizare a factorilor de mediu sunt emise pe baza Listei aspectelor de mediu semnificative identificate si Autorizatiei de mediu (pe baza limitelor admise prin autorizație pentru concentratia diferitilor poluanti), daca acestea vor exista,. Gestionarea substantelor toxice si periculoase se face de personal autorizat, conform reglementarilor in vigoare. Dispozitivele de masurare & monitorizare utilizate sunt etalonate si intretinute conform procedurilor interne. Daca activitatea de masurare & monitorizare este subcontractata, cerintele de etalonare sunt transferate prin contract.

Pentru evaluarea performantei de mediu, se folosesc următorii indicatori :

numarul de incidente/accidente de mediu;

cantitati de deseuri recuperate;

investitii in protectia mediului;

numarul de neconformitati de mediu inregistrate. Anual, resp.Mediu prezintă Direcției raportul de evaluare a performantei de mediu. Dupa aprobare, raportul este trimis la AM.

Evaluarea conformării

Evaluarea conformitatii cu reglementarile si legislatia de mediu in vigoare se face de directorul gen.adjunct prin audit intern si, daca va fi cazul, prin masuratori conform Planului de monitorizare (față de cerintele din autorizatia de mediu). Pentru desfășurarea auditului intern , se folosește chestionarul specific . Pentru detalierea acestuia, mecanicul șef / șeful procesării propune un check-list specific, bazat pe cerințele legale / de reglementare identificate prin LCL. Daca se constata neconformități de mediu, se actioneaza conform procedurii specifice.

Raportări

Directorul gen.adjunct (RDI) raporteaza anual Direcției si -daca va fi cazul- Agenției pentru protectia mediului, starea factorilor de mediu si gestionarea deseurilor prin Raportul cu privire la protectia mediului pentru anul 2018.

Responsabilități

Responsabilitățile pentru activitățile documentate de prezenta procedură sunt precizate în matricea responsabilităților

Matricea responsabilitaților

Tabel 3.2

O altă parte importantă a implementării sistemului de management al mediului o reprezintă și Pregătirea pentru situații de urgență și Verificarea capacitați de răspuns in cazul producerii unei situații de urgență.

Modul în care se efectuează identificarea riscurilor de poluare a mediului în caz de accident sau situații de urgență, elaborarea & punerea în aplicare & verificarea planurilor pentru aceste situații, precum și modul de acționare în cazul unei poluari accidentale / situații de urgență a fost definit intr-o procedură internă.

Procedura se aplica in toate zonele in care se identifică riscuri privind protecția mediului sau securitate si sanătate in munca. Pregătirea și răspunsul în cazul situațiilor de urgență presupune parcurgerea urmatoarelor activitați secvențiale:

Identificarea posibilelor accidente si situatii de urgenta (riscurilor potentiale)

Evaluarea riscurilor de mediu s-a făcut la analiza initiala de mediu și are o bază continua. Pentru toate aspectelor de mediu identificate, a fost evaluat impactul lor asupra mediului. Aceasta a condus la stabilirea Listei aspectelor de mediu in conditii de lucru normale și anormale (pornire-oprire, declansare protectii) cat si in situații de urgență inclusiv accidente. Daca au fost identificate riscuri potențiale, ele sunt documentate prin Lista punctelor critice in situatii de urgenta, și Fișa poluantului potential.Pe baza Listei punctelor critice in situatii de urgenta, se elaborează, daca este cazul, Programul de pregătire și intervenție în situații de urgenta. Planul conține responsabilitatile, sarcinile și dotarile necesare pentru prevenirea unei poluari accidentale si inlaturarea efectelor ei, daca s-a produs. Membrii echipelor de interventie în fiecare punct critic trebuie sa poată fi anuntati in timp util, iar prestația lor sa fie corespunzatoare si eficienta. Dacă este cazul, pentru intervenția în anumite puncte critice se realizează un check-list sugestiv.

Implementare, menținere

Implementarea programului include asigurarea dotărilor prevăzute și instruirea personalului caruia îi revine sarcina ducerii la indeplinire a prevederilor planurilor (scenariilor) stabilite pentru diferitele ipoteze. Verificarea menținerii aranjamentelor se face periodic. În acest sens, programul va contine simulari/exerciții (jucarea rolurilor) pentru verificarea păstrării modului de interventie și a dotărilor.

Modul de actionare in cazul producerii unei poluari accidentale

Persoana care observa fenomenul, anunta imediat conducatorul zonei si a unitatii . Conducatorul zonei / unitatii dispune imediata, spre exemplu:

oprirea functionarii unor instalatii si anuntarea persoanelor cu atributii prestabilite in acest sens;

anuntarea Agenției de protectia mediului și informarea periodica asupra operatiilor de sistare a poluarii Persoanele cu atributii in combaterea poluarii actioneaza conform planului de intervenție, spre exemplu pentru:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea; reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

colectarea si depozitarea intermediara in vederea recuperarii, neutralizarii sau distrugerii substantelor poluante. La solicitarea Agenției de protectia mediului, conducerea dispune colaborarea cu agenția in vederea stabilirii cauzelor fenomenului produs.

Acțiune corectivă.

Actualizarea Programului dupa producerea unui eveniment, cauzator de poluare, conducerea analizeaza in detaliu cauzele poluarii accidentale și stabilește masuri tehnico-organizatorice pentru prevenirea altor accidente nedorite. Ținând cont de experienta din cursul evenimentului consumat, pot apărea modificari / completari ale instalatiilor, dotarilor etc. Programul de pregătire pentru situații de urgenta va fi actualizat in functie de aparitia unor noi puncte critice si dupa fiecare eveniment cauzator de poluare (daca este cazul).

Responsabilități

Responsabilitățile pentru activitățile documentate de prezenta procedură sunt precizate în matricea responsabilităților.

Matricea responsabilităților

Tabel 3.3

Instruirea personalului propriu in domeniul situațiilor de urgență se face in baza Planurilor tematice de instruire anuale intocmite de către serviciul extern de prevenire și protecție și aprobate de către conducerea organizației, cu respectarea legislației in domeniu și in conformitate cu deciziile interne emise de către conducere.

In cadrul S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L. instruirea salariaților in domeniul situațiilor de urgența este componenta a pregătirii profesionale si are ca scop insușirea cunoștintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea prevederii si reducerii efectelor negative ale situațiilor de urgența sau ale dezastrelor. Instruirea salariatilor in domeniul situațiilor de urgentă se realizează prin instructaje si prin participarea la cursuri, aplicatii, exerciții practice si antrenamente, in funcție de tipurile de risc specifice.

Instruirea salariaților in domeniul situațiilor de urgentă este obligatorie.

Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se face la angajare si periodic si se realizeaza prin urmatoarele categorii de instructaje:

INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL:

Instructajul introductiv general are ca scop dobandirea de cunostințe cu privire la:

continutul actelor normative care reglementeaza managementul situatiilor de urgenta si activitatea de aparare impotriva incendiilor, precum si actele normative specifice profilului operatorului economic sau institutiei;

managementul situatiilor de urgenta si modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la nivelul operatorului economic sau al institutiei;

mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu care sunt echipate constructiile, instalatiile, amenajarile si modul de utilizare a acestora, precum si mijloacele tehnice existente si planificerea resurselor pentru realizarea masurilor de protectie civila;

formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;

modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta si in cazul observarii si anuntarii unui incendiu;

actiunile ce trebuie intreprinse pentru limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta;

La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:

nou-angajatii in munca, indiferent de durata sau de forma contractului de munca;

salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respective;

lucratorii sezonieri, temporar sau zilieri;

studentii si elevii din scoli si licee aflati in practica de specialitate.

Instuctajul introductiv general se desfasoara pe grupe compuse din cel mult douazeci de persoane.

Durata instructajului introductiv general: 8 ore;

La terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate. Persoanele care nu si-au insusit nivelulu minim de cunostinte stabilit pentru instructajul intraductiv general nu vor fi admise la locurile de munca.

INSTRUCTAJUL SPECIFIC LOCULUI DE MUNCA:

Instructajul specific locului de munca se executa individual, dupa instructajul introductiv general, de catre seful de munca respectiv.

Instructajul specific locului de munca se efectueaza in urmatoarele cazuri:

cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendarisitce de la locul de munca;

cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduce noi tehnologi;

la reluarea activitatii dupa producerea de incendiu, explozii sau alte situatii de urgenta.

La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure participantilor cunostinte referitoare la:

caracteristicile fizico-chimice ale substantelor, materialelor si produselor utilizate la locul de munca;

conditiile care determina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor tehnologice si cauze potentiale de incendiu si/sau de explozie specifice la locul de muna, masurile de prevenire a acestora;

descrierea, functionarea, monitorizarea si modul de interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locul de munca, inclusive cele de prevenire a avariilor tehnologice;

descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de prevenire impotriva incendiilor;

conceptia de interventie in cazul producerii uneimsituatii de urgenta si continutul documentelor operative de raspuns;

sarcini specifice pentru prevenirea situatiilor de urgenta, cauzelor potentiale de incendiu si realizarea masurilor specifice de protectie civila.

Durata instructajului specific locului de munca: 8 ore.

Admiterea definitive la lucru a persoanelor instruite se face numai dupa verificarea acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor necesare.

INSTRUCTAJUL PERIODIC:

Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati pe o durata de doua ore si are ca scop improspatarea, completarea si detaliera cunostintelor dobandite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.

Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire.

Anual se exectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip chestionar asupra nivelului de insusire si cunoastere a problematicii care a facut obiectul instructajului periodic, rezultatele se consemneaza in fisa individuala de instructaj:

pentru personalul de executie, de catre conducatorul locului de muna respective;

pentru personalul incadrat pe functii tehnice si administrative din sectoarele de productie si din compartimentele de cercetare, proiectare, intretinere, reparatii, controlul calitatii, aprovizionare tehnica-materialasi desfacere, de catre sefii compartimentelor respective;

pentru sefii de sectii, sectoare, comparimente functionale si sefii de departamente, de catre conducatorul tehnic.

INSTRUCTAJUL PE SCHIMB:

Instructajul pe schimb se executa la intrarea in schimbul de lucru, cu salariatii care desfasoara activitati in urmatoarele locuri de munca:

Secția producție;

Durata acestui instructaj: 10 – 15 minute.

Scopul instructajului pe schimb este de a atentiona salariatii din tura de serviciu asupra principalelor reguli si masuri de prevenire a situatiilor de urgenta, pe baza identificarii tipurilor de risc existente si tinand cont de constatarile anterioare, precum si de operatiunile sau lucrarile care se executa pe timpul schimbului respective.

Instructajul pe schimb se efectueaza de conducatorul locului de munca, executia consemnandu-se sub semnatura in registrul de predare-primire a schimbului de lucru.

INSTRUCATJUL SPECIAL PENTRU LUCRARI PERICULOASE:

Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa inainte de inceperea urmatoarelor lucrari (in timpul carora pot aparea situatii generatoare de incendiu din cauza manifestarii unor surse specifice de aprindere sau a crearii unor atmosfere potential explozive ori se poate favoriza producerea unor situatii de urgenta):

executare unor operatiuni de manevra ori de comanda a unor instalatii sau utilaje tehnologice de importanta ori interventia asupra acestora, a caror operare gresita poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamitati naturale ori a altor situatii de urgenta;

lucrari sau reparatii de intretinere, distrugerea unor deseuri sau reziduuri periculoase pentru viata oamenilor sau mediu;

prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase;

lucrari de sudare;

lucrari de taiere sau lipire cu flacara;

lucrari care pot provoca scantei mecanice;

lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurtcircuite;

lucrari de topire a bitumului sau asfaltului;

lucrari de curatare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;

lucrari la care se utilizeaza foc deschis (dezghetari, decongelari, aprinderea cuptoarelor tehnologige, cazanelor etc.);

punerea ori repunerea in functiune a insatalatiilor si utilajelor tehnologice care prezinta risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;

aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta vapori si gaze inflamabile si/sau explosive;

curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare in care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc.;

depozitarea, manpularea si transportul de substante/materiale periculoase;

spectacole cu foc deschis/focuri de artificii.

Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza astfel:

privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;

privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca;

Persoanelor care urmeaza sa execute lucrarile prevazute anterior li se elibereaza autorizatie de lucru, al cari continut este prevazut in normele specifice emise de autoritatile administratiei publice centrale de specialitate.

Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa caz, in autorizatia de executie a lucraii, registrul de ture sau in fisele individuale.

INSTRUCTAJUL PENTRU PERSONALUL DIN AFARA SOCIETATII:

Instructajul pentru personalul din afara S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L. se desfasoara cu persoanele care executa temporar activitati in urmatoarele locuri din incinta societatii:

Spațiu administrativ;

Secția producție;

Acest instructaj se executa de:

personalul societatilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;

personalul societatilor comerciale de reparatii, revizii, intretinere si de service;

personalul care efectueaza transport de materiale periculoase;

personalul de paza apartinand altor societati comerciale sau firme specializate;

vizitatorii in grup de minimum cinci persoane.

Instructajul pentru personalul din afara societatii , se efectueaza de:

cadrul tehnic cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;

personalulu de specialitate in domeniul protectiei civile;

seful locului de munca respective.

Problematica instructajului consta in:

prezentarea procedurilor specifice instructajului introductive general pentru categoriile de persoane de la a) si b);

prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munca pentru categoriile de persoane de la c) si d);

prezentarea unei proceduri special intocmite pentru persoanele prevazute la litera e), prin care acestea sunt instruite sumar (in maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie sa le respecte si sunt atentionate asupra pericolelor existente in anumite locuri de pe traseul parcurs in incinta operatorului economic sau a institutiei.

Procedura este intocmita de cadrul tehnic.

Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara societatii se face intr-un proces verbal intocmit in acest scop, care contine problematica prezentata si tabele cu numele, prenumele si semnatura persoanelor instruite.

ASPECTE ORGANIZATORICE:

Toate persoanele angajate vor avea fise personale de instructaj.

Dupa efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fiselor individuale de instructaj, inscrisul efectuandu-se cu pix sau stilou.

Dupa completare, fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta se semneaza de persoana instruita si de catre persoanele care au efectuat si/sau verificat instructajul.

Prin semnatura persoana instruita demonstreaza participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirma, pe baza examinarii persoanei instruite ca acesta si-a insusit cunostintele.

Conducatorii locului de munca raspund de pastrarea fiselor individuale de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta pentru personalul din subordine.

Instructajele in domeniul situatiilor de urgenta se fac pe baza materialelor scrise (proceduri) intocmite de persoanele desemnate ca responsabile de executarea categoriilor de instructaje.

Baza materiala si documentara necesara in vederea desfasurarii si verificarii instructajelor cuprinde:

legislatia specifica in vigoare;

manuale si cursuri de specialitate;

standarde;

carti, brosuri, cataloage, pliante, reviste;

filme, diapozitive;

afise, panouri grafice, fotomontaje;

machete;

teste de verificare.

TRATAREA SERVICIULUI/PRODUSULUI NECONFORM

La nivelul S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L. a fost intocmită o procedură care definește modul în care se tratează eventualele lucrări / materiale neconforme .

Procedura se aplică următoarelor categorii de eventuale abateri: neconformități de depozitare, sesizate asupra produselor câtă vreme nu au fost încă livrate clientului, neconformități constatate asupra produselor aprovizionate, precum și pentru modul de soluționare a acestor cazuri nedorite. Procedura, indiferent căreia din cele doua cazuri de mai sus se aplică, presupune parcurgerea urmatoarelor secvențe:

Constatări interne asupra Sesizări sau reclamații de la

produs/materiale/colaborări clienți/terțe părți

Procedura se aplica produselor / serviciilor depistate neconforme în timpul depozitării, la livrare si produselor aprovizionate si descrie modalitatile de identificare, documentare, evaluare, izolare si tratare a produsului neconform, precum si intercorelarile acestui proces cu celelalte procese ale sistemului de management al calitatii. Datele de intrare provin de la procesele de monitorizare si masurare a produselor / serviciilor, coordonarea depozitării și livrării, primirea produselor aprovizionate, definirea politicii, obiectivelor si strategiilor. Datele de iesire se aplica coordonării depozitării și livrării (tratarea neconformitatii, actiuni corective&preventive) sau reprezinta date de intrare pentru analiza sistemului de management al calitatii.

Definiții, abrevieri

Neconformitate = nesatisfacerea unei exigente specificate

Defect = nesatisfacere a unei conditii sau a unei asteptari rezonabile referitoare la o utilizare prevazuta, inclusiv la securitate

Tratarea neconformitatii = actiune care urmeaza a fi intreprinsa in legatura cu o entitate neconforma existenta, in scopul rezolvarii neconformitatii .

Nota : Actiunea se poate concretiza, de exemplu, printr-o corectie cum ar fi repararea sau reprelucrarea, fie printr-o reclasare, printr-o rebutare, printr-o concesie sau printr-o derogare asupra conditiilor.

Corecție = acțiunea de a elimina o neconformitate Nota: o corecție (reprelucrare, reparare) poate să fie în legătură cu o acțiune corectivă. Reparare = actiune intreprinsa asupra unui produs neconform, pentru ca acesta sa satisfaca conditiile de utilizare prevazute, chiar daca s-ar putea sa nu fie conform cu conditiile specificate initial.

Note:

1. Repararea este o corecție a unui produs neconform .

2. Repararea cuprinde actiunile de corectare intreprinse pentru refacerea, in scopul utilizarii, a unui produs in prezent neconform, dar care inainte era conform, de exemplu, o parte a mentenantei.

Reprelucrare = actiune intreprinsa asupra unui produs neconform pentru ca acesta sa satisfaca conditiile specificate

Nota: Reprelucrarea este o corecție a unui produs neconform.

Actiune corectiva = actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unei neconformitati, defecte sau a altor situatii nedorite, existente, in scopul prevenirii repetarii acestora.

Actiune preventiva = actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unei neconformitati, defecte sau a altor situatii nedorite, posibile, in scopul prevenirii aparitiei acestora. Reclasare = alterarea categoriei unui produs neconform pentru a-l face conform unor cerințe diferite de cele inițiale.

Nota: Reclasarea este un mod de tratare a unui produs neconform.

Derogare (inainte de aprovizionare) = autorizatie de abatere de la conditiile specificate initial pentru un produs, inainte de achiziționarea acestuia

Nota: O derogare( inainte de aprovizionare) este acordata pentru o cantitate sau pentru o durata limitata si pentru o utilizare specificata.

Concesie (dupa aprovizionare) = autorizare de livrare a unui produs care nu este conform cu conditiile specificate.

Nota: O derogare dupa achiziționare este limitata la livrarea unui produs care prezinta anumite caracteristici neconforme, cuprinse intre limite precise, acordata pentru o durata sau o cantitata limitata. RNC = raport de neconformitate pentru produs / material.

Tratarea produsului neconform datorită depozitării

Identificarea produsului neconform în timpul depozitării. Directorul comercial respectiv directorul coordonator Bănești coordonează întreaga activitatea de recepționare, depozitare și livrare a mărfii prin sefii echipelor. Validarea din punct de vedere calitativ este făcută, însă, de responsabilul CTC. În cazul în care RCTC depistează abateri la o anumită marfă deja recepționată sau la serviciile prestate asupra ei, el ia măsuri imediate de segregare, oprește activitățile respective și-l informează pe directorul comercial despre această situație. Dacă un astfel de caz a fost depistat în cursul pregătirii unei livrări sau al încărcării mărfii, RCTC oprește efectuarea în continuare a pregătirii / încărcării și-l informează, de asemenea, pe directorul comercial respectiv despre această situație. RCTC deschide un raport de neconformitate RNC pe formular F24, îl înregistrează în Registrul neconformităților F22 și-l transmite directorului comercial respectiv directorului coordonator Bănești. Directorul comercial va dispune imediat marcarea produselor neconforme cu numărul RNC-ului respectiv. Dacă este posibil, produsele neconforme trebuie amplasate distinct, excluzându-se amestecarea cu alte produse

Analiza și decizia de tratare a neconformității.

Directorul comercial va analiza cauzele producerii neconformității împreună cu persoanele implicate și va decide modul de tratare a produsului neconform respectiv. Cauza estimată a neconformității va fi înscrisă de către directorul comercial în raportul respectiv de neconformitate primit de la RCTC. Există posibile moduri de tratare a neconformităților produse în timpul procesului de depozitare din cadrul organizației noastre, anume:

reprelucrare (ex.: refacerea marcajului, a legării, stivuirii), dacă neconformitatea poate fi corectată economic,

s-ar putea cere permisiunea clientului (concesie) pentru livrarea ca atare, dar ca o politică de firmă, cererile de concesie sunt evitate.

reclasare, când produsele așa cum sunt pot avea o altă utilizare, dar la prețuri scăzute;

rebutare, în cazul în care produsele neconforme nu pot fi reprelucrate sau reclasate. Directorul comercial are autoritatea necesară pentru a lua decizia de reprelucare. Dacă din analiză rezultă că ar fi cazul de concesie, reclasare sau rebutare, problema trebuie discutată cu clientul. Dacă din estimarea cauzei abaterii rezultă că aceasta se poate repeta (abatere sistematică) sau dacă abaterea are efect important, atunci, odată cu tratarea lucrării neconforme, directorul comercial va decide / propune măsuri de îmbunătățire a activității respective, pentru a preveni repetarea incidentului. Îmbunătățirea poate conține modificări ale instrucțiunilor de lucru, ale utilajelor, re-instruirea personalului, schimbarea furnizorului; doar o parte dintre acestea pot fi de autoritatea directorului comercial / directorului coordonator Bănești. Directorul gen.adjunct este în drept pentru a stabili acțiunea corectivă / preventivă oportună. Detaliile sunt reglementate prin procedura specifică PS 11. Atât decizia de tratare a produsului neconform cât și propunerea de îmbunătățire aferentă cauzei estimate sunt înscrise la rubricile respective din raportul de neconformitate și sunt semnate directorul comercial / director coordonator Bănești, așa cum este precizat mai sus. RCTC urmărește primirea acestui răspuns într-un termen rezonabil, ex. max. o săptămână în majoritatea cazurilor. Verificarea rezolvării Punerea în aplicare a deciziilor privind tratarea produselor neconforme revine pozițiilor implicate, numite prin decizia de tratare a acelei neconformități sau de acțiune corectivă, așa cum este specificat mai sus. RCTC îi revine sarcina urmăririi rezolvării situației conform deciziei respective și informării directorului respectiv despre aceasta. Directorul va aprecia dacă modul de rezolvare este satisfăcător sau trebuie întreprinse acțiuni în continuare. Modul de rezolvare va fi specificat în Registrul neconformităților, ținut de RCTC. Aceasta permite analiza tuturor cazurilor de lucrări sau produse neconforme, în vederea evaluării oportunității de acțiunea corectivă / preventivă conform PS 11.

Tratarea produsului aprovizionat neconform.

Identificarea produsului aprovizionat neconform În cazul în care la recepția calitativă a mărfurilor aprovizionate constată abateri față de propriile instrucțiuni de recepție, RCTC ia măsuri imediate de segregare, deschide un raport de neconformitate și-l informează imediat pe directorul comercial respectiv pe directorul coordonator Bănești despre această situație, conform rutinei descrise mai sus. Directorul comercial va dispune imediat marcarea produselor neconforme cu numărul RNC-ului respectiv. Dacă este posibil, produsele neconforme trebuie amplasate distinct, excluzându-se amestecarea cu alte produse.

Analiză și decizia de tratare a neconformității.

Directorul comercial / coordonator va analiza cauzele producerii neconformității împreună cu persoanele implicate și va decide modul de tratare a produsului neconform respectiv. Cauza estimată a neconformității va fi înscrisă de către DC/DCB în raportul respectiv de neconformitate primit de la RCTC. Există 3 posibile moduri de tratare a neconformităților constatate la produsele sau serviciile aprovizionate de organizația S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L., ambele cu notificarea furnizorului, anume:

carantină, când documentele însoțitoare (ex., cert. 3.1, buletin analiză) nu sunt complete / corespunzătoare,

reclasare, când produsele așa cum sunt pot avea o altă utilizare, dar se negociază plata lor

returnare la furnizor, în cazul în care produsele neconforme nu pot fi acceptate și se refuză plata lor. Decizia de tratare a produsului neconform, înscrisă la rubrica „Corecția dispusă” din raportul de neconformitate, va fi semnată de aprobare de DC / DCB si inregistrata in registrul de evidenta neconformitatilor de RCTC. Dacă din analiză rezultă că un anumit producător / furnizor de servicii de încorporat în produs are abateri sistematice față de specificații sau dacă costurile sau întârzierile sunt foarte mari, atunci, odată cu tratarea cazului respectiv, DC / DCB va propune îmbunătățirea activității respective pentru a preveni repetarea incidentului. Decizia respectivă va aparține directorului gen.adjunct. Decizia poate conține o notificare fermă a furnizorului sau chiar excluderea sa din Lista furnizorilor acceptați. Mai multe detalii sunt prezentate în procedura specifică PS 11. Atât decizia de tratare a produsului neconform cât și propunerea de îmbunătățire aferentă cauzei estimate sunt înscrise la rubricile respective din raportul de neconformitate și sunt semnate directorul comercial / director coordonator Bănești, așa cum este precizat mai sus. RCTC urmărește primirea acestui răspuns într-un termen rezonabil, ex. max. o săptămână în majoritatea cazurilor.

Verificarea rezolvării.

Punerea în aplicare a deciziilor privind tratarea materialelor/serviciilor neconforme revine pozițiilor implicate, numite de către directorul comercial prin decizia de tratare a acelei neconformități. RCTC îi revine sarcina urmăririi rezolvării situației conform deciziei respective și informării directorului respectiv despre aceasta. Directorul va aprecia dacă modul de rezolvare este satisfăcător sau trebuie întreprinse acțiuni în continuare. Modul de rezolvare va fi specificat în Registrul neconformităților, ținut de RCTC. Aceasta permite analiza tuturor cazurilor de lucrări sau produse neconforme, în vederea evaluării oportunității de acțiunea corectivă / preventivă conform PS 11.

Responsabilități

Responsabilitățile pentru activitățile documentate de prezenta procedură sunt precizate în matricea responsabilităților.

Matricea responsabilităților

Tabel 3.4

Tratarea produsului / serviciului reclamat

Modul în care se tratează eventualele sesizări / reclamații ale clientului este definit in următoarea procedură:

Procedura se aplică oricărui fel de sesizare/reclamație a clientului sau a unei terțe părți după livrarea mărfii. precum și pentru modul de soluționare a acestor cazuri nedorite.

Procedura se aplica produselor / serviciilor, reclamate de client si descrie modalitatile de identificare, documentare, evaluare, izolare si tratare a produsului neconform, precum si intercorelarile acestui proces cu celelalte procese ale sistemului de management al calitatii. Datele de intrare provin de la reclamatiile clientilor. Datele de iesire se aplica coordonării depozitării și livrării (tratarea sesizarii/reclamatiei, actiuni corective&preventive) sau reprezinta date de intrare pentru analiza sistemului de management al calitatii.

Primirea sesizării / reclamatiilor

Întregul personal al MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L., care află despre orice fel de obiecții ale clientului sau ale altor părți asupra produselor livrate de organizație, are obligația să accepte informația fără comentarii. Dacă informațiile sunt prezentate verbal, personalul organizației are obligația să le înregistreze într-un memo. Orice fel de obiecții ale clientului sunt transmise asistentului directorului general adjunct, fără nici o întârziere. Unde este practicabil, vor fi prezentate dovezi referitoare la obiecțiile respective. Pentru fiecare astfel de caz, directorul gen.adjunct dispune un mod de rezolvare si termenul de rezolvare. Pe această bază, asistentul înregistrează un nou rând RRC în Registrul de evidența reclamațiilor, formular F23, și procedează în continuare conform deciziei DGA. Toată corespondența va face referire la numărul RRC

Analiză și decizia de rezolvare

Directorul gen.adjunct va desemna o persoană să verifice dacă informația primită este oficială și dacă a fost sau nu făcută o reclamație pe acea temă. In caz că nu este vorba de o reclamație (nu sunt cerute despăgubiri), informația disponibilă va fi analizată. Dacă problemele ridicate sunt corelate doar cu un caz izolat (abatere izolată), chestiunea respectivă va fi tranșată de directorul gen.adjunct după consultarea personalul implicat, ex.: director comercial, șef depozit, CTC. Decizia de tratare a produsului neconform, semnată de aprobare de directorul gen.adj., este înscrisă pe corespondența purtată și recapitulată de asistentul DGA în Registrul reclamațiilor F23. Dacă din analiză rezultă că o anumită activitate conține surse potențiale de abatere (abatere sistematică), atunci, după tranșarea incidentului, directorul gen.adjunct va decide îmbunătățirea activității pentru a preveni repetarea incidentului. Decizia respectivă va fi specificată la rubrica pe corespondență și în registrul reclamațiilor F23. Derularea acțiunii corective sau preventive respective va fi recapitulată în Registrul calității F15, ținut de asistentul DGA. Mai multe detalii sunt prezentate în procedura specifică PS 11. In caz că este vorba de o reclamație (sunt cerute despăgubiri), suplimentar celor de mai sus directorul gen.adj. va iniția imediat negocieri cu clientul. Pentru eventualitatea că reclamația este îndreptățită, organizația noastră va căuta a stinge diferendul, spre exemplu prin înlocuirea mărfii reclamate sau prin acordarea de regresii față de prețul contractat. Decizia de rezolvare va fi specificată pe corespondență și în registrul reclamațiilor F23.

Informarea clientului

În toate cazurile când informația este oficială, atât în cazul unei sesizări cât și în cazul unei reclamații, clientul este informat imediat despre decizia luată de direcție pentru tratarea abaterii sesizate/reclamate. Eventualul punct de vedere divergent al clientului față de această decizie va fi luat în considerare. Clientul va fi informat în mod corespunzător.

Verificarea rezolvării

Punerea în aplicare a deciziilor privind tratarea sesizărilor / reclamațiilor revine pozițiilor implicate, numite de către DGA (directorul gen.adjunct) prin decizia de tratare a acelei reclamatii. Asistentului DGA îi revine sarcina urmăririi rezolvării situației conform deciziei respective și informării DGA despre aceasta. Directorul gen.adjunct va aprecia dacă modul de rezolvare este satisfăcător sau trebuie întreprinse acțiuni în continuare. Modul de rezolvare este specificat în Registrul reclamațiilor, ținut de RCTC/asistentul DGA.

Responsabilități

Responsabilitățile pentru activitățile documentate de prezenta procedură sunt precizate în matricea responsabilităților

3.5 TRATAREA NECONFORMITAȚII DE MEDIU

Modul in care se tratează eventualele neconformități de mediu sunt definite intr-o procedură internă cu scopul identificării oportunității de măsuri pentru prevenirea repetării/apariției neconformităților. Procedura se aplică pentru toate neconformitățile de mediu identificate. Datele de intrare provin de la procesele de monitorizare si masurare, control operațional, definirea strategiilor/obiectivelor si de la sesizări/reclamatii de la părți interesate. Datele de iesire se aplica controlului operațional (corectia neconformitatii, actiuni corective/ preventive), reidentificării aspectelor de mediu. Ele reprezinta date de intrare pentru analiza de management.

Identificarea neconformității de mediu

Neconformitățile de mediu sunt identificate, de regulă, în urma inspecțiilor efectuate de responsabilul mediu al locației sau GNM (dacă va fi cazul) sau la audituri. Neconformitățile mai pot fi identificate în timpul desfășurarii activităților, spre exemplu de către gestionar, sef depozit, mecanic sef, sef procesare, orice salariat. Orice fel de informație privind o neconformitate de mediu va fi transmisă directorului general (directorului gen.adjunct în lipsa celui dintâi) fără nici o întârziere. Unde este practicabil, vor fi prezentate dovezi referitoare la neconformitate. Asistentul directorului gen.adjunct va deschide un nou număr RNM în Registrul neconformităților de mediu. Înregistrarea va permite identificarea neconformității. O decizie imediată este comunicată persoanei care a facut sesizarea. Dacă sunt echipamente, materiale sau lucrări, afectate de neconformitatea de mediu, ele vor fi tratate conform PS 15.

Analiză și decizia de rezolvare

Dacă problemele ridicate sunt corelate doar cu un caz izolat (abatere izolată), chestiunea respectivă va fi tranșată de directorul general după consultarea cu directorul gen.adjunct. Dacă din analiză rezultă că o anumită activitate conține surse potențiale de abatere (abatere sistematică), atunci, după tranșarea incidentului de directorul general, informația va fi trecută mecanicului sef, căruia i se va cere să formuleze propuneri de îmbunătățire a activității respective pentru a preveni repetarea incidentului. Decizia de rezolvare va fi specificată în Registrul neconformităților de mediu.

Informarea APM (daca va fi cazul)

Daca vor fi cazuri când impactul asupra mediului este semnificativ, APM va fi informat imediat despre decizia luată de Direcție pentru tratarea abaterii constatate/sesizate, conform procedurii specifice PS 20. Eventualul punct de vedere divergent al APM față de această decizie va fi luat în considerare.

Verificarea rezolvării

Punerea în aplicare a deciziilor privind tratarea neconformitatilor de mediu revine pozițiilor implicate, numite de către Direcție prin decizia de tratare a acelei neconformități. Directorului gen.adjunct îi revine sarcina verificării rezolvării situației conform deciziei respective si informarii dir.general. Modul de rezolvare va fi specificat în Registrul neconformităților de mediu. Direcția are astfel sinteza tuturor cazurilor de neconformități de mediu, a modului de tratare a lor și eventualelor acțiunil corective / preventive stabilite

Prevenirea repetării neconformității

Dacă abaterea este semnificativa prin efecte sau daca din analiza, efectuată conform punctului de mai sus, rezultă că se poate repeta usor, atunci se procedeaza la stabilirea de actiuni corective / preventive, conform procedurii PS 11. De asemenea, informațiile din Registrul neconformităților de mediu sunt date de intrare în analizele calității, efectuate periodic conform PS 11. Analizele urmaresc a identifica problemele referitoare la mediu, care sunt sistematice având o origine comuna sau care au un impact major. Dacă se consideră necesar, la aceste analize pot fi convocați și alți specialiști din cadrul organizației.

Responsabilități

Responsabilitățile pentru activitățile documentate de prezenta procedură sunt precizate în matricea responsabilităților.

CONCLUZII

Conform ultimului proces verbal din luna februarie 2018 al ședinței de analiză efectuată de Direcție, cu urmatoarea componență:

Director General Ing. Titu MIRCEA

Director General Adjunct Ing. Florin ZEMELEAGĂ

Director Adjunct Ing. Aurelia MIRCEA

s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

– Raportul de stadiu reconfirmă respectarea și îndeplinirea obiectivelor angajate.

– Rezultatul analizei performanței de mediu este bun.

– S-a transmis raportarea anuală către Agenția de Protecție a Mediului, a stării factorilor de mediu și gestionarea deșeurilor prin raportul cu privire la protecția mediului pentru anul trecut.

– Pentru anul 2018 se aprobă următoarele:

Obiectivele în domeniul calității si mediului pentru anul 2018;

Programul de management integrat pentru anul 2018;

Programul de instruire pentru anul 2018;

Lista furnizorilor acceptati pentru 2018;

Verificarea si dupa caz, actualizarea identificarii aspectelor de mediu;

Actualizarea planului de gestionare si colectare a deseurilor pentru fiecare punct de lucru;

Programul de pregatire pentru situații de urgență pentru fiecare punct de lucru;

Programul de mentenanta pentru fiecare punct de lucru;

Planul de monitorizare a factorilor de mediu pentru fiecare punct de lucru;

Programul auditurilor interne;

Prezentele concluzii și modificări efectuate nu au afectat integritatea sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu

Ca o concluzie generală se poate afirma că una dintre cele mai importante schimbări care pot apărea în cadrul unei organizații prin implementarea unui Sistem de Management al Mediului este revizuirea strategiei generale a organizației. Una dintre părțile interesate cu o influență semnificativă asupra unei organizațiilor din industria metalurgică este reprezentat de clienți. Preocupările acestora pot determină schimbări uriașe în modul în care entitatea își construiește, revizuiește sau consolidează strategia.

Un aspect extrem de important remarcat în urma studiului întreprins, este faptul că S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L. nu are în structura un compartiment-birou specilizat pe probleme de mediu sau un manager de mediu.

O altă schimbare importantă pe care o aduce asupra stilului managerial implementarea unui SMM constă în consultarea angajaților în procesul de luare a deciziilor sau în stabilirea anumitor obiective ale organizației. Consultarea angajaților face parte din cerințele ISO 14001 atunci când vine vorba de stabilirea activităților cu impact asupra mediului. De asemenea, observăm în stilul managerial al multor directori că întâmpină dificultați în a înțelege însemnătatea protecției mediului sau în a determina efectele acțiunilor proprii asupra altor grupuri, în afară de acționari.

În același timp, unul dintre principalele efecte benefice pe care implementarea Sistemului de Management al Mediului le produce asupra angajaților din organizația MIRAS INTERNAȚIONAL este creșterea capacității colectivului de a lucra în echipă.

Implementarea unui SMM poate contribui în mare măsură la dezvoltarea tuturor categoriilor de salariați din cadrul organizației pe direcții cum ar fi:

* creșterea gradului de responsabilitate;

* perfecționarea comunicării interne și externe;

* creșterea loialitații față de organizație;

* dezvoltarea de noi abilități .

Foarte important de subliniat este faptul că gradul de cunoastere al modului de implementare al ISO 14001 se asociază cu implementarea mai multor sisteme de management din clasa ISO. De altfel in cadrul S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L. există un Sistem de Management Integrat Mediu/Calitate.

In acest moment în Romania literatura de specialitate este destul de limitată în ceea ce privește aspectele de mediu și ne confruntăm cu o lipsă de disponibilitate a organismelor de certificare de a publica anumite studii privind impactul managerial al implementării asupra organizației. Acest fapt face ca multe organizații sa renunțe la implementarea un SMM.

Un impact important asupra funcționării unui sistem de management de mediu îl are etapa de proiectare a sistemului, alături de acțiunile luate pe timpul procesului de planificare a ISO 14001. Cele mai importante aspecte pentru a genera o eficacitate pe termen lung a sistemului implementat sunt: conștientizarea de către management și părțile interesate a nevoii de implementare, obținerea angajamentului personalului, formularea viziunii și politicii de mediu a organizației sau analiza de mediu și identificarea aspectelor semnificative de mediu.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Jelea, Managementul mediului înconjurător, Ed. S.C. Internațional Gheorgheni, pag.24-65.

Cicerone Ionescu, Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001, Ed. Economică, București, 2000

Standardul ISO 14001:2005;

Documente interne S.C. MIRAS INTERNAȚIONAL S.R.L.

Pagina web: https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-xiii-sistemul-de-management-al-mediului/

Pagina web: http://www.srac.ro/ro/mediu-iso-14001

Pagina web: http://www.rasfoiesc.com/business/management/Sisteme-de-management-al-mediu22.php

Pagina web: www.m-finante.ro ;

Ordin nr. 712/2005 din 23/06/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 599 din 12/07/2005 pentru aprobarea Dispoziiților generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență.