Împrumuturi lexicale de origine engleză în limba română [627902]

37
Împrumuturi lexicale de origine engleză în limba română

L. Plămădeală

Studiul de față tratează problema împrumuturilor lexicale de origine
engleză în limba română, e ste studiată de o serie de cercetători care au
apreciat că numărul acestora este destul de mare și în continuă creștere.

În ultimele decenii lexicul românesc s -a confruntat cu „o
avalanșă de anglicisme care au invadat limba și care continuă să
crească în tr-un ritm accelerat”. Revistele adresate cititorilor si in
special tinerilor sunt saturate de articole presărate cu anglicisme,
iar adolescenții, din dorința de a impresiona, împrumută acest
limbaj. Student: [anonimizat], elevii isi petrec din ce in ce mai mult timp țn fața
calculatorului, ale cărui programe și materiale sunt aproape numai
în engleză.
Definim anglicismele ca „împrumuturi recente din engleza
britanică și americană, incomplet sau deloc adaptate (ca atare, ele
se scriu și se rostesc în română într -un mo d foarte apropiat sau
identic cu cel din limba de origine)” [1].
În general utilizarea exagerată a anglicismelor nu se
recomandă, deoarece ea poate conduce în timp la "degradarea"
limbii. Astfel, în cazul existenței unui termen român corespunzător
se poate renunța complet la anglicism. Atunci însă când nu există
(încă) nici o corespondență/traducere încetățenită a unui cuvânt
englez în limba română se mai poate încerca inventarea unui nou
cuvânt românesc; accepția largă a noului cuvânt este însă un
proces c omplex și de lungă durată.
Este foarte bine știut faptul că limba este în continuă
schimbare, schimbare aparută în primul rănd datorită dezvoltării
tehnologice și economice. Fiecare epocă a avut neologismele sale:
slavonisme (cuvinte intrate în limbă în special prin traducerile de
cărti bisericești), grecisme, turcisme (în perioada fanariotă),

38
frantuzisme (mai ales în epoca modernă), anglicisme și
americanisme mai recent [2].
Luând drept exemplu influența limbii engleze, primul fapt
demn de menționat este că vorbim de un fenomen internațional (nu
numai european, ci și mondial). Împrumutul masiv de termeni
anglo -americani s -a manifestat după al doilea război mondial în
majoritatea limbilor europene și nu numai. Vorbim de un fenomen
expli cabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii.
Trebuie subliniat faptul că aceste împrumuturi și influente sunt
necesare, chiar pozitive, atâta timp cât nu devin exagerate.
Împrumutul de termeni anglo -americani reprezintă un fenomen
desfășura t în limba noastră mai ales în ultimele decenii. E o
pătrundere masivă, care continuă să crească într -un ritm accelerat,
dar care își găsește motivația în necesitatea de a desemna anumite
realități extralingvistice. Aceste realități au uneori nevoie de
termeni neechivoci (în special termeni tehnici ce necesită precizie)
pentru a fi desemnate.
Un rol foarte important în difuzarea inovațiilor lexicale îl are
presa, care, pe langă faptul că este considerată „a patra putere in
stat”, este și un importan t factor cultural -educativ. Prin larga sa
audiență, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisa și audio –
vizuală ia parte la „educarea lingvistică” a publicului, dar și la
diversificarea și difuzarea inovațiilor lexicale. Aspectele influenței
engleze î n limba română poate fi abordată din perspectiva
normativă: pe de o parte norma socio -culturală, iar pe de altă parte
norma lingvistică. Norma socio -culturală reglementează motivația
și funcția împrumutului în raport cu specificul unui anumit stil sau
registru al limbii [3].
Conform studiului sunt două categorii de împrumuturi:
„necesare” sau „de lux” stabilite de Sextil Pușcariu,
anglicanismele care apar în presa actuală. Sunt termini preluați

39
apoi de alți lingviști ca Glogor Gruță, Theodor Hris tea, Adreana
Stoichitoiu -Ichim ș.a., pe care îi aplică la problema anglicizmelor.
Anglicismele “necesare” sunt acele cuvinte, sintagme sau
unități frazeologice care nu au un corespondent în limba română
sau care prezintă unele avantaje în raport cu termenul autohton. In
acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al
brevilocvenței și nu in ultimul rând al circulației internaționale. Ele
sunt motivate de noutatea referentului. În același timp, luăm în
calcul și o motivare denotativă și, chiar una conotativă (stilistică),
în anumite situații, chiar dacă mai puține la număr.
Anglicismele denotative nu au, în general, echivalente în
limba română, întrucât denumesc realități apărute recent în diferite
domenii ale culturii materiale și spi rituale.
Vom face o scurtă trecere în revistă a domeniilor în care
apar aceste anglicisme, cu exemplificări și unele explicații, acolo
unde este necesar [4].
Termeni din domeniul învățământului și cercetării
Curriculum – (programă școlară pentru o anumită disciplină),
curriculum vitae – autobiografie profesională, grant – (sumă de
bani nerambursabilă acordată unui cercetător individual sau unei
echipe de cercetare, într -o perioadă de timp determinată, în
sprijinul unei activități de cercetare ști ințifică), master – (studii
aprofundate).
Terminologia informaticii
Lap-top – (calculator portabil), walkman – (casetofon portabil cu
casti, la care pot fi ascultate din mers inregistrari muzicale), chat –
(conversatie pe Internet), software – (sistem de p rograme), browser
– (programă, soft pentru navigare în Internet), click – (zgomot
scurt), hardware – (structură fizică a sistemului), site – (spațiu,
pagină de Internet.)

40
Terminologia economico -financiară
Rating – (evaluare, clasare), card – (fișă, cartel ă), broker și dealer –
(intermediar), leasing – (arendare), (depozite de tip) – cash and
carry ; cash – (numerar), non-profit – (care nu caută să obțină
profit), bridge bank – (bancă punte, transmitere a activelor la altă
bancă), duty-free – (mărfuri cumpă rate pe aeroporturi, nave sau în
avion, la prețuri mici, fiind scutite de taxe), voucher – (document
care poate fi folosit, în loc de bani, pentru a plăti ceva).
Termeni care desemnează sporturi
skateboard – (sportul practicat cu ajutorul planșei pe role ), scate –
(patinaj pe role), windsurfing – (surfing) , snooker – un fel de
biliard, canyoning – sport extrem constant în coborarea pe văile
unor torenți din munți.
Domeniul vieții mondene
Body – (obiect de lenjerie feminine), bodypainting –( pictură pe
corp, fan club – (un grup organizat, ai carui membri admiră
aceeași persoană), stripper – (persoană care caștigță ani făcând
striptease), high-life – elită, party – petrecere.
Mijloacele de transport
drive test, rent a car, snowmobil – (vehicol special p entru zone
înzăpezite), un VW Passat full options, GPS – (sistem de
navigație/ghidare pe drum și în timpul cel mai scurt), un SUV –
(sports and utility vehicle), off-road – (abilități pentru deplasare pe
teren accidentat).
Anglicismele ,,de lux” sunt impru muturi inutile, care țin de
tendința de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se
individualiza lingvistic în acest mod. Asemenea termeni nu fac
decât să dubleze cuvinte românești, fără a aduce informații
suplimentare.

41
Domeniul gastronomiei
fast f ood – (restaurant cu deservire rapidă), chips – (cartofi pai,
cartofi prăjiți), hamburger – (sandvici cu chiftea/cărnaț), hotdog –
(paîniță despicată cu un cărnaț sau crenvurșt cald în mijloc), home
delivery food – (mâncare livrată la domiciliu), snaks – gustări,
steak – carne pentru friptură, catering – aprovizionare.
Terminologia internațională a turismului
All inclusive – (pachete de servicii ), low budget – (oferte la preț
redus), road show și de tip work show – (acțiuni de promovare de
tip), beach – (baruri).
Domeniul artistic
Cover – (preluare a unui cântec într -o nouă interpretare), evergreen
– (șlagăr nemuritor), blockbuster (film de succes), soap opera ,
docudrama – (genuri de filme), stand up comedy -(spectacol
improvizat sub formă de dialog între d oi actori și public), reality
show – (genuri de spectacole), band – (orchestră, formație
muzicală), performance – (spectacol), teleplay – (piesă de teatru la
TV), play back – (interpretare numită a unei înregistrări), live – (în
direct), hit – (de mare suc cess).
Terminologia modei
T-shirt (vestă), look – (aspect), body painting – (pictură direct pe
corp), roll-on – (recipient de uz cosmetic/medical cu bilă ), fashion
– modă, make -up – farduri, modeling – (meseria de manechin),
casting – selectare a actorilo r pentru anumite roluri, cool –
(grozav).
Termeni din domeniul economic -financiar, commercial si
didactic.
Advertisig – (publicitate), agreement – (acord financiar, economic),
showroom – (magazin de expoziție), boss – (șef), bussinesman –
(om de afaceri), job – (serviciu, slujbă), marketing –
(comercializare), shopping – (cumpărături).

42
Termeni din domeniul comunicațiilor
Briefing – (conferiță de presă), key – speaker – (vorbitor
principal).
Domeniul învățămăntului
Training – (pregatire, instruire), item – (întrebare, punct dintr -un
test), visiting professor – (profesor oaspete).[5].
In concluzie considerăm că în ceea ce privește această
avalanșă a termenilor din limba engleză în totalitate influențăți de
mass – media preluând fără a cerceta term eni străini inutili.
“Anglizarea” pe care o suferă acum limba română nu este nici
măcar o fracțiune (o zecime să spunem) din cele două influente
citate anterior, deci nu constituie pănă acum nici un pericol. Și nici
nu va constitui, fiindcă nici măcar unul din aceste “cuvinte noi” nu
a atins nucleul limbii noastre: fondul lexical principal și
morfologia. Și chiar dacă ar fi altfel, încă tot nu ar fi un “pericol”,
ci doar o altă etapă istorică a limbii române. Evident,
împrumuturile vor continua să între în limba română, însă suntem
datori să ne informăm în ceea ce privește utilitatea lor și să ne
limităm la cele ce facilitează relațiile dintre oameni pentru un
schimb mai bun cultural, să facem uz , nu abuz și să NU le
utilizăm doar pentru că sunt la modă.

Bibliografie:

1. Ciobanu G., Anglicisme în limba română , Timișoara, 1996.
2. Gruță G., Tendițte în evoluția limbii române , Cluj -Napoca,
2003.
3. Avram M., Anglicisme în limba română actuală , București,
1997.
4. Pușcariu S., Limba română. Privire generală , București, 1976.
5. Stoichitoiu -Ichim A., Vocabularul limbii române actuale –
Dinamica, influențe, creativitate, București, 2001.