Impozitul pe Veniturile Salariale

Economie

Impozitul pe Veniturile Salariale

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere

În cadrul economiei naționale, statul se finanțează prin multiple prelevări sub formă de impozite, taxe și contribuții. Finanțarea statului se face în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia, precum și în scopul satisfacerii nevoilor publice sau colective. Prin mecanismul fiscalității se urmărește corectarea unor dezechilibre din economie, asigurarea unui nivel de trai acceptabil pentru toți cetățenii și, nu în ultimul rând, influențarea comportamentului economico-social al contribuabililor.

Problema impozitului pe salariu și a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajat și de către angajator prezintă o importanță deosebită, întrucât în urma constituirii diverselor fonduri aferente contribuțiilor datorate de angajați și angajatori, se asigură protecția socială a salariaților. Protecția socială îmbracă diverse forme: indemnizația de șomaj, indemnizație pentru incapacitate temporară de lucru, imdemnizație pentru creșterea copilului, constituirea fondului pe pensii, ajutoare în caz de deces etc.

Importanța parcurgerii contribuțiilor sociale obligatorii decurge din faptul că angajații trebuie să își cunoască drepturile și să le ceară la nevoie deoarece au plătit pentru ele, atât salariații cât și angajatorii.

Din păcate, în România legile se modifică frecvent, cotele de contribuții pot fi modificate prin legile anuale ale bugetului de stat, așadar angajatorii trebuie să își actualizeze permanent cunoștințele despre impozitul pe veniturile salariale și despre contribuțiile sociale datorate bugetului de stat, întrucât angajatorului îi revine obligația de a calcula impozitul pe salariu și a contribuțiile aferente, de a le reține prin stopaj la sursă din salariile angajaților și de a le vira bugetului de stat și diverselor bugete de asigurări sociale.

De asemenea, se modifică permanent nivelul salariului brut minim pe economie garantat în plată pe țară, cu o traiectorie ascendentă din fericire, însă puterea de cumpărare rămâne la fel de mică în România, iar nivelul de trai este unul scăzut.

În această lucrare este ilustrat modul de calcul și înregistrare în contabilitate a impozitului pe veniturile salariale și a contribuțiilor sociale datorate de angajați și angajatori, ca urmare a încheierii între aceștia a unui contract individual de muncă. În partea teoretică, precum și în partea practică apar modificările cotelor de contribuții sociale pe o perioadă de cinci ani în intervalul de timp 2010-2014 și modificarea venitului salarial minim brut pe economie garantat în plată la nivel național.

Lucrarea este structurată în două părți. Prima parte, cea teoretică, este împărțită în două capitole. Primul capitol ilustrează definirea, modul de calcul și înregistrarea în contabilitate a impozitului pe veniturile salariale datorat de angajați, iar al doilea capitol enumerează contribuțiile sociale datorate de salariați și de către angajatori și prezintă definirea lor, utilitatea, modul de calcul, cotele aferente, precum și modificările acestora în intervalul de timp 2010-2014 și înregistrarea acestora în contabilitate. Tot în al doilea capitol se vorbește și despre presiune fiscală asupra angajatorului în ceea ce privește salariile. Partea practică este constituită dintr-un studiu de caz asupra calculului impozitului pe salariu și a contribuțiilor sociale aferente pe parcursul a cinci ani luând în calcul câte o lună din fiecare an la firma Hofer HI S.R.L. În al treilea capitol apare calculul impozitului pe salariu, contribuțiilor și restului de plată pe un eșantion de zece angajați, modificările veniturilor acestora în intervalul de timp 2010-2014 și modificarea salariului minim brut pe economie în aceeași perioadă. În ultimul capitol se prezintă contribuțiile datorate de firma Hofer HI S.R.L. pe câte o lună din cei cinci ani luați în calcul în cadrul studiului și înregistrarea acestora în contabilitate.

IMPOZITUL PE VENITURILE SALARIALE

Noțiunea de impozit

Statul român are de îndeplinit o serie de sarcini importante față de cetățenii săi cum ar fi asigurarea apărării naționale, menținerea ordinei interne, protecție socială, etc. În îndeplinirea acestor sarcini, statul are nevoie de resurse financiare pe care le procură de la contribuabilii săi, persoane fizice sau juridice sub forma de impozite, taxe sau contribuții, iar dacă aceste surse interne sunt insuficiente se apelează la împrumuturi.

În literatura de specialitate apar diverse definiții ale impozitului, având aceeași esență în principal, diferența constând în poziția față de teoriile despre stat.

„Termenul de impozit semnifică faptul că statul, în calitatea sa de autoritate publică, impune supușilor săi obligația de a contribui la acoperirea cheltuielilor sale, plătindu-i anumite sume de bani, denumite impozite.” (Cucoșel, 2004)

„Impozitele sunt obligații pecuniare, pretinse în temeiul legii de către autoritatea publică, de la persoane fizice sau juridice, în raport cu capacitatea contributivă a acestora preluate la bugetul statului în mod silit și fără contraprestație imediată și folosite de către acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice și ca instrumente de influențare a comportamentului plătitorilor, astfel încât interesele acestora să fie armonizate cu interesul public.” (Tulai, 2003)

„Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice, prelevare ce se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără a presupune o contraprestație directă și imediată din partea statului în favoarea contribuabililor.” (Cucoșel, 2004)

În vederea introducerii impozitelor, statul trebuie să precizeze cu exactitate în acte normative persoanele supuse la plata impozitelor (subiectul), materia supusă impunerii (obiectul impunerii), modul de calcul și termenele de plată, sancțiunile aplicabile contribuabililor care nu își respectă obligațiile fiscale ce la revin, din ce anume se plătește impozitul (sursa), unitatea de măsură folosită pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil, cota de impunere, modul de așezare a impozitului (asieta), toate acestea constituind elementele impozitelor.

Politica fiscală diferă de la o țară la alta în funcție de obiectivele social-economice și politice urmărite, dar în același timp trebuie să țină seama de echitate fiscală, iar impozitele stabilite să nu fie prea apăsătoare pentru contribuabili.

„Echitatea fiscală presupune o impunere diferențiată a veniturilor și a averilor, în funcție de puterea contributivă a fiecărui subiect impozabil, stabilirea unui minim neimpozabil, pentru a asigura scutirea de plata impozitului a persoanelor cu venituri mici, impunerea să fie generală, respectiv să cuprindă toate persoanele care realizează venituri și care posedă un anumit gen de avere, iar sarcina fiscală a unei persoane să fie stabilită în comparație cu sarcina altei persoane din aceeași categorie socială.” (Cucoșel, 2004)

Dimensionarea impozitelor se face prin impunerea în sume fixe, unde nu se ține seama de mărimea venitului obținut sau a averii deținute, sau impunerea în cote procentuale, unde putem avea cote proporționale sau cote progresive de impunere a impozitelor.

Din punct de vedere juridic, impozitele se împart în două categorii: impozite directe și impozite indirecte, aceasta fiind cea mai generală clasificare a impozitelor. Impozitele directe sunt așezate asupra unor elemente ale bogăției (veniturile, averea), iar impozitele indirecte se percep cu ocazia producerii unor operațiuni de vânzare a unor mărfuri sau servicii, de import, fiind incluse în prețul acestora și suportate de consumatorii finali ai bunurilor și serviciilor care au făcut obiectul vânzării, importului sau apropierii (exemplu: taxa pe valoare adăugată, accize).

Impozitul pe venit

Odată cu diferențierea veniturilor realizate de diferitele categorii sociale a fost posibilă și introducerea impozitului pe venit, întrucât au apărut venituri din salarii, venituri sub formă de profit sau rentă.

„Acest impozit apare ca unul din cele mai complexe impozite datorită, pe de o parte, voinței legiuitorului de a respecta principiile de echitate fiscală, îmbinând personalizarea impozitului cu discriminarea fiscală care ține seama de originea și felul veniturilor, iar pe de altă parte, intervenționismul fiscal manifestat prin multitudinea dispozițiilor speciale care îngreunează mecanismul așezării și stabilirii impozitului.” (Cucoșel, 2004)

„Impozitul pe venit este un impozit direct care se stabilește asupra veniturilor realizate de persoanele fizice în calitatea lor de contribuabili la veniturile bugetului de stat, potrivit legii. Impozitul pe venit este o sursă de alimentare curentă a bugetului de stat cu sume stabilite lunar făcând parte din categoria veniturilor curente fiscale.” (Jitaru, 2007)

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt: venituri din activități independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții, venituri din pensii, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din premii și jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăților imobiliare și venituri din alte surse.

Cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activități independente, salarii, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii sau alte surse.

Sunt de asemenea, o serie de venituri neimpozabile precum:

a) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav, etc;

b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi;

c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces;

d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război;

e) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

f) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal;

g) drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și persoanele civile, precum și cele ale gradaților și soldaților concentrați sau mobilizați;

h) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat;

i) sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație;

j) veniturile din agricultură și silvicultură;

k) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială;

l) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate;

m) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială;

n) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale;

o) veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri dinituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

p) sumele reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru creditele primite;

q) subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile sunt acordate;

r) veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii și văduvele de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice;

s) premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice;

t) premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România;

u) prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ;

v) alte venituri care nu sunt impozabile, așa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

1.3. Venituri din salarii

Conform Codului fiscal al României, veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Veniturile de natură salarială sunt venituri din activități dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii: părțile care intră în relația de muncă, angajatorul și angajatul, stabilesc de la început: felul activității, timpul de lucru și locul desfășurării activității, partea care utilizează forța de muncă pune la dispoziția celeilalte părți mijloacele de muncă, cum ar fi: spații cu înzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă și altele asemenea, persoana care activează contribuie numai cu prestația fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu și cu capitalul propriu, plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, și alte cheltuieli de această natură, precum și indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator, persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane și este obligată să respecte condițiile impuse de aceasta, conform legii.

În cadrul veniturilor salariale se regăsesc: salariile de bază (încadrare), sporurile, adaosurile la salariul de bază, recompensele (stimulentele și premiile), indemnizația pentru concediile de odihnă, indemnizațiile aferente concediilor pentru formare profesională, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite, participarea salariaților la profit, alte drepturi de personal (tichete de masă, ajutoare sociale, cadouri de sărbători, contravaloarea folosinței locuinței de serviciu, contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului de protecție, a medicamentelor și a materialelor igienico-salariale și altele).

Salariile de bază se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între patronat și salariați sau reprezentanți ai acestora. De la 1 ianuarie 2014 salariul de bază minim brut pe țară este de 850 lei pentru un program complet de lucru de 168 de ore.

Sporurile acordate salariaților pot fi sporuri de vechime, sporuri pentru condiții deosebite de muncă, sporuri pentru orele suplimentare și pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale, sporuri pentru lucrul în timpul nopții, pentru exercitarea unei funcții suplimentare sau pentru folosirea unei limbi străine care nu este cuprinsă în obligațiile postului.

În ceea ce privește indemnizația pentru concediile de odihnă, aceasta nu poate fi mai mică decât salariul de bază. Durata minimă a concediului de odihnă este de 21 de zile lucrătoare și se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. De asemenea, se acordă zile libere plătite salariaților în cazul unor evenimente familiale deosebite cum ar fi căsătoria salariatului sau a unui copil al acestuia, nașterea unui copil, decesul soțului, copilului, părinților, socrilor, bunicilor, fraților. Numărul de zile libere plătite în aceste situații sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depășește 150 lei.

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților;

c) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică;

d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei;

g) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;

h) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, în care își au locul de muncă;

j) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;

k) veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației și al ministrului finanțelor publice;

l) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situația în care România are drept de impunere;

m) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;

n) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

o) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării acestora;

p) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.

q) avantajele primite în bani și în natură și imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

1.4. Impozitul pe salarii

,,Impozitul pe salarii reprezintă un impozit direct datorat de persoanele fizice care realizează venituri de natură salarială, și reținut de către plătitorii de astfel de venituri, prin stopaj la sursă.” (Mateș, 2009)

Impozitul pe salariu, la locul unde se află funcția de bază, se determină astfel prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele: deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizația sindicală plătită în luna respectivă, contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro.

Venit brut – Contribuții obligatorii (CAS, CASS, Fond șomaj) = Venit net

Venit net– Deduceri = Venit impozabil

Venit impozabil x 16% = Impozit pe salariu

Pentru veniturile obținute în afara funcției de bază, impozitul pe salariu se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Venit brut – Contribuții obligatorii = Venit impozabil

Venit impozabil x 16% = Impozit pe salariu

În cazul veniturilor din salarii sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Angajații pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozit, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private. Obligația calculării, reținerii și virării acestei sume revine organului fiscal competent.

Plătitorii de salarii au obligația de a calcula și de a reține impozitul pe veniturilor salariale a fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitului au obligația să completeze și să depună declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.

Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat și reținut.

Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul își desfășoară activitatea este obligată să ofere informații organului fiscal competent referitoare la data începerii desfășurării activității de către contribuabil și, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepția situației în care îndeplinește obligația privind calculul, reținerea și virarea impozitului pe veniturile din salarii.

1.5. Deducerea personală

Persoanele fizice angajate au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 450 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 550 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice. Pentru persoanele care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.

Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului sunt considerați întreținuți. Deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.

În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane.

1.6. Contabilitatea impozitului pe salarii

Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe venituri salariale presupune următoarele operațiuni:

1. Înregistrarea impozitului pe salariu datorat de angajați, precum și a impozitului pe tichetele de masă.

2. Plata impozitului pe salarii din contul bancar.

2. CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII

2.1. Definirea contribuțiilor

În cadrul economiei naționale impozitele, taxele și contribuțiile au drept scop asigurarea finanțării diverselor bugete ale statului prin multiple prelevări, prin cadrul cărora se asigură satisfacerea nevoilor publice sau colective.

„Contribuțiile sunt reprezentate prin valorile (sumele) prelevate din veniturile persoanelor fizice sau juridice la diverse bugete în vederea acoperirii unor riscuri susceptibile a reduce capacitatea de câștig în viitor.” (Mateș, 2009)

„Contribuțiile reprezintă sume încasate de anumite instituții de drept public, de la persoanele fizice sau juridice, pentru anumite avantaje, reale sau presupuse de care acestea beneficiază.” (Cucoșel 2004)

Asigurările sociale reprezintă unul din mijloacele de realizare a drepturilor constituționale ale cetățenilor, ele constituind numai o parte din măsurile luate pentru realizarea unei vieți decente și civilizație a unui popor.

Nivelul procentelor contribuțiilor pentru alimentarea fondurilor asigurărilor sociale de stat este determinat de factori precum: importanța ramurii economice sau a domeniului de activitate, condițiile de muncă, caracterul și felul muncii, gradul de periculozitate și toxicitate în care se prestează munca, mărimea salariilor și altele.

Mărimea valorii de plată a contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat depinde de cotele procentuale de contribuții și fondul de salarii, inclusiv impozitul aferent acestuia.

„Suma anuală a contribuțiilor pentru asigurările sociale se determină prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii, pe an, inclusiv impozitul acestuia, folosindu-se formula:

Sc = Fs ∙ Cp/100, din care

Sc = suma contribuțiilor pentru asigurările sociale;

Fs = fondul total de salarii;

Cp = cota procentuală a contribuțiilor pentru asigurările sociale.” (Jitaru, 2007)

În România, angajatorul este obligat la plata următoarelor contribuții sociale: contribuția de asigurările sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate, contribuție la fondul de șomaj, contribuție pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuție pentru concedii și indemnizații și contribuție la fondul de garantare a platei creanțelor salariale.

În același timp, angajatul este obligat la plata impozitului pe salariu, a contribuției la asigurările sociale, a contribuției la asigurarile sociale de sănătate și a contribuției la fondul de șomaj.

2.2. Contribuția la asigurările sociale

Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuția la asigurările sociale o constituie fondul total de salarii lunare brute, realizat de angajații cu contract individual de muncă sau persoanele asimilate acestora.

În cazul angajaților, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale este reprezentată de salariile individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă și/sau veniturile angajaților sau venitul lunar asigurat prevăzut în declarația sau contractul de asigurare care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Contribuțiile la asigurările sociale datorate de personal se rețin de angajator prin stopaj la sursă și împreună cu contribuțiile datorate de acesta se virează în contul unic al Bugetului Asigurărilor Sociale până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. Excepție de la această regulă o fac microîntreprinderile, pentru care termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului, precum și la asociații, fundații, organizații nonguvernamentale și altele, pentru care termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare încheierii semestrului.

Neplata contribuției la asigurările sociale la termenele prevăzute generează plata unor majorări calculate pe fiecare zi de întârziere. Majorările de întârziere sunt cheltuieli nedeductibile fiscal ceea ce determină un impozit pe profit mai mare.

Contribuția individuală de asigurări sociale se reține integral din veniturile ce constituie bază de calcul, precum și atunci când este cazul din indemnizația de asigurări sociale de sănătate. Contribuția individuală de asigurări sociale, precum și contribuția angajatorului la asigurările sociale se datorează și pentru perioada în care asigurații se află în concediu medical, calculându-se prin aplicarea cotelor aferente la un salariu minim brut pe țară garantat în plată, proporțional cu numărul de zile lucrătoare de concediu medical , astfel:

Stabilirea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale:

Baza de calcul = Venit pentru munca prestată + (Salariul minim brut/zile lucrătoare x zile lucrătoare de concediu medical)

Stabilirea contribuției de asigurări sociale datorată de salariat:

Baza de calcul x cota aferentă contribuției individuale de asigurări sociale

Stabilirea contribuției de asigurări sociale datorată de angajator:

Baza de calcul x cota aferentă contribuției de asigurări sociale datorată de angajator

Cotele aferente contribuției asigurărilor sociale sunt prezentate în continuare în tabelul 2.1. Nivelul acestor cote a rămas același în perioada 2010 – 2014.

Tabel 2.1.

Cotele aferente contribuției asigurărilor sociale

Contribuția la fondul de pensii privat este parte din contribuția socială individuală, datorată la sistemul public de pensii și se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă baza de calcul, fiind constituită și virată împreună și în aceleași condiții cu contribuția individuală.

Nivelul cotelor aferente contribuției la fondul de pensii privat în intervalul de timp 2010 – 2014 este reprezentat în tabelul 2.2.

Tabel 2.2.

Cotele aferente contribuției la fondul de pensii privat

2.2.1. Înregistrarea în contabilitate a contribuției la asigurările sociale

Reflectarea în contabilitate a contribuției la asigurările sociale presupune următoarele operațiuni:

Înregistrarea contribuției angajatorului la asigurările sociale.

Înregistrarea contribuției angajaților la asigurările sociale.

3. Înregistrarea contribuției angajaților la asigurările sociale dacă s-au aflat în concediu medical.

4. Plata contribuției la asigurările sociale.

5. Înregistrarea în contabilitate a majorărilor pentru neplata în termen a contribuției la asigurările sociale.

6. Plata majorărilor de întârziere prin bancă (dacă se plătește în numerar se folosește contul 5311„Casa în lei”).

2.3. Contribuția la fondul de șomaj

Datorează contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, atât angajatorul, precum și angajatul, conform legii. Angajatorul calculează contribuția la fondul de șomaj prin aplicarea cotei de 0,5% asupra fondului brut de salarii realizat lunar ce cuprinde salarii de bază, sporuri, indemnizații, stimulente, premii, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă etc. De asemenea angajatorii, trebuie să rețină prin stopaj la sursă de la angajați, contribuția de 0,5% aplicată venitului brut realizat lunar.

Dacă un angajat ocupă mai multe locuri de muncă, acesta datorează contribuție de șomaj la toate locurile de muncă, cu excepția cumulului pensiei cu salariul. De asemenea, se datorează contribuția de 0,5% la fondul de șomaj în cazul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă. Excepție de la plata acestei contribuții este concediul fără salariu, care nu reprezintă stagiu de cotizare.

Termenul de plată a contribuției la fondul de șomaj este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. Neachitarea la termen a contribuției atrage după sine majorări de întârziere care sunt cheltuieli nedeductibile fiscal.

Contabilitatea contribuției la fondul de șomaj

Contribuția la fondul de șomaj se înregistrează în contabilitate astfel:

Înregistrarea contribuției la fondul de șomaj datorată de entitate.

Reținerea contribuției la fondul de șomaj din venitul angajaților.

3. Plata prin cont a contribuției la fondul de șomaj.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Asigurările sociale de sănătate constituie principalul sistem de finanțare a protecției sănătății populație, prin care se asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. Pentru funcționarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate s-a înființat Fondul național unic pentru asigurări sociale de sănătate și care este finanțat din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate ale asiguraților și ale angajatorilor, subvenții de la bugetul de stat și altele.

Angajatorii au obligația de a calcula și vira contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, lunar, în cotă de 5,5% care se reține din salariul brut al fiecărui angajat, precum și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorată de angajator, în cotă de 5,2% aplicată asupra fondului brut de salarii. Nivelul cotelor aferente contribuției pentru asigurările sociale de sănătate a rămas aceleși pe perioada 2010 – 2014.

Neplata la termen a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate atrage după sine majorări de întârziere nedeductibile fiscal.

Contabilitatea contribuției la asigurările sociale de sănătate

Contabilitatea contribuției la asigurările sociale de sănătate presupune următoarele înregistrări contabile:

Înregistrarea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator.

Înregistrarea contribuției salariatului la asigurările sociale de sănătate.

Achitarea prin cont bancar a contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Contribuția pentru concedii și indemnizații

Contribuția pentru concedii și indemnizații este constituită în vederea finanțării drepturilor angajaților ce decurg din:

1. concedii medicale acordate pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;

2. concedii medicale acordate pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, cu excepția situațiilor rezultate ca urmare a unor accidente de muncă și boli profesionale;

3. concedii medicale acordate pentru maternitate;

4. concedii medicale acordate pentru îngrijirea copilului bolnav;

5. concedii medicale acordate pentru risc maternal.

Pentru a beneficia de concedii și indemnizații, angajații trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să îndeplinească stagiul minim de cotizare, să prezinte adeverința de la angajator din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni cu excepția urgențelor medico-chirurgicale și a bolilor infectocontagioase din grupa A și să fie prezente la domiciliu sau la adresa indicată, în vederea exercitării verificării de către reprezentanții plătitorilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea indemnizațiilor este de o lună, realizat în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediu medical. Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator sau de catre asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru somaj. De asemenea, se asimilează stagiului de cotizare perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile și indemnizațiile prevăzute de lege, precum și cazurile în care angajatul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora sau a beneficiat de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.

Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, în cazul urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor și SIDA.

Baza de calcul a indemnizațiilor se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția pentru concedii și indemnizații.

În situația în care la stabilirea celor 6 luni din care, se constituie baza de calcul al indemnizațiilor se utilizează perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute mai sus, veniturile care se iau in considerare sunt: indemnizațiile de asigurari sociale de care au beneficiat asigurații, salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective sau indemnizația lunară pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv indemnizația pentru creșterea copilului cu handicap cu vârstă cuprinsă între 3 și 7 ani.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizațiilor o constituie venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuția. Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.

Asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant.

Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații datorată de angajator este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii. Nivelul acestei cote nu a suferit modificări în intervalul 2010 – 2014.

Contabilitatea contribuției pentru concedii și indemnizații

Reflectarea în contabilitate a contribuției pentru concedii și indemnizații presupune următoarele operațiuni:

Înregistrarea obligației angajatorului la plata contribuției pentru concedii și indemnizații.

Plata prin cont a contribuției pentru concedii și indemnizații.

3. Suportarea indemnizației din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în limita sumei datorate de către angajator ca și contribuție pentru concedii și indemnizații.

4. Suportarea indemnizației din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru partea care excede contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații.

5. Restituirea din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a indemnizației suportate din acesta și achitată de angajator.

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale

Prin intermediul asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale se urmărește protecția socială a salariaților împotriva diminuării, pierderii capacității de muncă sau decesului în urma unor posibile accidente de muncă sau boli profesionale.

Prin prisma asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale, angajații au dreptul la următoarele servicii:

reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă;

reabilitare și reconversie profesională;

indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă;

indemnizații pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizații pentru reducerea timpului de muncă;

compensații pentru atingerea integrității;

despăgubiri în caz de deces;

rambursări de cheltuieli.

Baza de calcul pentru indemnizațiile care decurg din asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, se calculează ca medie a veniturilor brute realizate lunar de către angajat în ultimele șase luni anterioare producerii riscului. Dacă stagiul de cotizare este mai mic de șase luni, baza de calcul o reprezintă media veniturilor brute realizate lunar, iar dacă stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul o constituie salariul brut din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuția.

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale este suportată de angajator. Cota aferentă contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale se calculează pentru fiecare angajator în funcție de domeniul de activitate conform Clasificării Activităților din Economia Națională (cod CAEN). Această contribuție se stabilește în funcție de tarife și clase de risc.

,,Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcție de riscul de accidentare și de îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv, iar în cadrul tarifelor de risc diferențierea pe categorii de activități se realizează prin intermediul claselor de risc.” (Mateș, 2009)

,,Cotele de contribuție datorate de angajatori în funcție de clasa de risc se stabilesc prin legile anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat și se aplică asupra bazei lunare de calcul constituită din fondul de salarii realizat lunar.” (Mateș, 2009)

Contabilitatea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale

Contabilizarea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale se face după cum urmează:

1. Constituirea obligației de plată a angajatorului a contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale.

2. Înregistrarea plății prin bancă a contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Fondul de garantare este constituie în scopul asigurării plății creanțelor salariale ale angajaților în cazul în care împotriva angajatorului au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii de insolvență și față de care s-a dispus măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare.

Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este suportată de angajator, iar cota aferentă este de 0,25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariați. Angajatorii au obligația de a declara și plăti până la data de 25 a lunii următoare, contribuția la fondul de garantare la organul fiscal competent prin formularul 102 ,,Declarație privind obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale.”Neplata la termen a acestei contribuții atrage după sine majorări de întârziere nedeductibile fiscal.

Din Fondul de garantare se suportă următoarele categorii de creanțe salariale:

salariile restante;

compensațiile bănești restante datorate de angajatori pentru concedii de odihnă neefectuate de salariați, dar numai pentru ultimul an de muncă;

plățile compensatorii restante, în sumă stabilită în contractul individual sau colectiv de muncă în cazul încetării raporturilor de muncă;

compensațiile restante ale angajatorilor cu obligația de a plăti contribuția pentru accidente de muncă sau boli profesionale (din fondul de garantare nu se suportă contribuțiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvență);

indemnizațiile restante pe care angajatorii au obligația, potrivit legii, a o plătii pe durata întreruperii temporare a activității.

Stabilirea sumei creanțelor salariale îndreptățite angajaților și efectuarea plății acestora se realiează de agențiile teritoriale la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență.

,,Plata creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare se face direct salariaților angajatorului în stare de insolvență sau persoanelor împuternicite de aceștia, prin procură specială, autentificată potrivit legii.” (Mateș, 2009)

Contabilitatea contribuției la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

Reflectarea în contabilitate a contribuției la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale presupune următoarele operațiuni:

1. Înregistrarea obligației angajatorului la plata contribuției la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

2. Înregistrarea plății prin bancă a contribuției la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

2.8. Presiunea fiscală asupra angajatorului în ceea ce privește salariile

,,Presiunea fiscală exagerată este una din principalele cauze ale evaziunii fiscale și, în special, a fraudei fiscale. Ea generează din partea contribuabililor o atitudine de respingere și o tendință de ocolire, ignorare și desconsiderare a legislației fiscale, determinându-i să găsească cele mai accesibile căi și mijloace de evaziune fiscală”. (Beju și Cucoșel, 2010)

,,În România, chiar dacă presiunea fiscală (rata fiscalității) nu este mai mare decât cea din alte țări europene, ea este încă exagerat de mare comparativ cu veniturile majorității persoanelor fizice și juridice și, drept urmare, incită la evaziune fiscală”. (Beju și Cucușel, 2010)

Evaziunea fiscală are diverse cauze de ordin moral, legislativ, administrativ, politic, tehnic, dar în cea mai mare parte de ordin economic întrucât se dorește acumularea de averi cât mai repede și cât mai mari, iar presiunea fiscală este un impediment în acest sens.

În același timp, presiunea fiscală împiedică persoanele fizice și juridice în procesul de economisire întrucât veniturile acestora sunt mici, și drept urmare aceștia nu mai pot investi, iar apoi se compromite consumul viitor.

În ceea ce privește creanțele salariale datorate angajaților, în urmă analizei legislației în vigoare se poate afirma că pe lângă plata salariilor brute, angajatorul mai datorează bugetelor asigurărilor sociale încă aproximativ 30% din fondul de salarii brute. Foarte mulți angajatori încearcă să diminueze până la a nu plăti deloc aceste contribuții prin evaziune fiscală din dorința de a crește profitul și de foarte multe ori din cauză că profiturile sunt mici.

Această fraudă fiscală se poate manifesta prin faptul că angajatorul beneficiază de muncă unor persoane fără a le întocmi contract de muncă (munca la negru) sau declară doar o parte din suma totală a salariilor, adică întocmește angajaților contract de muncă pe un salariu minim pe economie și în realitate le oferă un venit mai mare pentru munca prestată. De exemplu, angajatorul dorește să ofere salariatului un venit brut de 1500 lei, ceea ce l-ar costa încă aproximativ 420 lei contribuții sociale obligatorii, și ceea ce ar putea însemna jumătate dintr-un salariu minim al altui angajat. Așa că angajatorul preferă să ofere angajatului salariul minim pe economie în contractul de muncă în sumă de 850 lei, după care are de plată contribuții sociale în sumă de circa 240 lei și să îi ofere angajatului ,,la negru” diferența până la 1500 lei. Astfel angajatorul își diminuează semnificativ cheltuielile cu contribuțiile sociale obligatorii.

,,Munca la negru, prin nedeclararea veniturilor și, în consecință neimpozitarea acestora este tot o formă de fraudă fiscală. Munca clandestină și frauda fiscală sunt formele cele mai importante și cele mai cunoscute ale economiei subterane.” (Craiu, 2004)

Un alt caz de evitare a platei contribuțiilor sociale este acordarea fictivă de tichete de masă, adică angajatorul întocmește statele de plată cum că oferă angajaților tichete de masă, iar în realitate oferă bani. Așadar evită plata contribuțiilor sociale, precum și cheltuielile suplimentare cu achiziționarea tichetelor de masă.

,,Practicarea muncii nedeclarate permite angajatorului să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale și sociale aferente și să dispună de o mână de lucru ieftină, neprotejată de legislația muncii. În schimb cel ce prestează munca beneficiază de un salariu mic (la nivelul celui minim pe economie) și este lipsit de protecție socială prin asigurările sociale, cele de sănătate și șomaj, precum și de alte beneficii sociale în caz de accident, bătrânețe și deces. În plus este expus diverselor sancțiuni fiscale ori penale și a unor atitudini ostile din partea celor care lucrează în mod legal, cărora le face concurență neloială.” (Beju și Cucoșel, 2010)

Din păcate, angajații sunt conștienți de cele mai multe ori de această evaziune fiscală în detrimentul lor, dar acceptă situația din cauza lipsei de educația și dificultății obținerii unui loc stabil de muncă.

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND

CALCULUL IMPOZITULUI PE VENITURILE SALARIALE ȘI A CONTRIBUȚIILOR OBLIGATORII LA FIRMA HOFER HI S.R.L.

3.1. Prezentarea generală a firmei

3.1.1. Scurt istoric

Firma a luat ființă în anul 1991 când au fost puse bazele activității de panificație– patiserie. Începând cu anul 1994 societatea și-a diversificat activitatea și cumpară spații comerciale în orasul Baia Mare, ajungând în 2005 să dețină cea mai importantă rețea de magazine alimentare "17 magazine".

Începînd cu anul 2006 două dintre cele mai importante supermarketuri sunt vândute către Rewe Group, marcând momentul în care societatea începe activitatea de dezvoltare imobiliară. În perioada 2007 – 2013 continuă să vîndă magazinele, rămânând cu opt. În anul 2013, managerul general Hofer Ioan constată că ar putea obține mai mult profit din închirierea anumitor spații comerciale, decât din desfășurarea activității de vânzare a produselor alimentare, așadar închiriază o parte din ele, iar în prezent mai desfășoară comerțul cu amănuntul doar cu trei magazine.

Firma Hofer și-a reorientat o parte din capacitate către activitatea de dezvoltare imobiliară, înca din anul 2003 când a început construcția primului Supermarket de 1200mp. În anul 2006 se finalizeaza al doilea supermarket de 1700 mp. Valorificarea investițiilor a fost făcută în anul 2007 când s-a finalizat vânzarea către Rewe Group. În anul 2007 achiziționează pachetul majoritar al SC Avicola Pui Carne SA Baia Mare, unde în urma investitiilor facute a inaugurat ProLogistic Parc. În anul 2008 se finalizează renovarea fostului Cinema Sasar, actual restaurant Gran Gala Il Padrino care este restaurat și amenajat ca restaurant și sală de nunți.

3.1.2 Domeniu de activitate

În anul 2013, firma renunță la activitatea de panificație-patiserie deoarece i se ivește un contract de închiriere a halei în care se desfășura activitatea de panificație-patiserie din care urma să se câștige mai mult decât din activitatea desfășurată. În prezent, prinipalul obiect de activitate al firmei a rămas comerțul cu amănuntul în propria rețea de 3 magazine din Baia Mare specializate în vânzarea produselor alimentare.

3.1.3. Categorie de mărime

Hofer HI S.R.L. se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, având 32 de angajați. Capitalul social este de 8 500 lei. Societatea este condusă de către adunarea generală a asociaților. Administratorul societății este Hofer Ioan.

3.1.4. Valori

În ce privește calitatea, pune un accent deosebit pe un sistem de lucru bine organizat, bine structurat și procedurat în toate domeniile sale de activitate. Compania are implementat sistemul de management al calității ISO 9001.

Obiectivul de bază al societății este acela de a asigura servicii de înaltă calitate în conformitate cu cerințele clientului, cu cerințele legale și reglementările aplicabile, precum și de a crește satisfacția clientului. Firma poate prospera și evolua doar prin îndeplinirea dorințelor clientului. Tocmai de aceea utilizează toate resursele de care dispun pentru ca, la final, să prezinte un serviciu de cea mai bună calitate.

3.2. Prezentarea metodologiei de calcul a obligațiilor salariale

Metodologia de calcul a obligațiilor salariale de plată se prezintă pe un eșantion de zece angajați pe diferite posturi ai firmei Hofer HI S.R.L. pe o perioadă de cinci ani, luându-se în considerare veniturile salariale din luna ianuarie a fiecărui an, începând cu anul 2010 până în anul 2014. Acest studiu se face pe baza statelor de plată întocmite de firmă pe ultimii cinci ani. Pe fiecare an în parte se prezintă cotele aferente contribuțiilor asigurărilor sociale, contribuțiilor asigurărilor sociale de sănătate, fondului de șomaj si a impozitului pe venit, precum și modificarile lor.

Scopul acestui studiu este prezentarea presiunii fiscale asupra angajaților, precum și asupra angajatorului, modificarea salariului minim pe economie în ultimii cinci ani, discrepanțele salariale ale angajaților care ocupă posturi diferite în cadrul firmei și modificarea legislației în ceea ce privește veniturile salariale și obligațiile de plată aferente acestora.

Cotele aferente contribuției asigurărilor sociale, contribuției asigurărilor sociale de sănătate și fondului de șomaj pe anii 2010-2014 nu au suferit modificări.

Anul 2010

A) Achim Vasile Gheorghe, angajat pe postul de conducător auto, cu un salariu de bază de 720 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 720 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 720 lei

2. Contribuții obligatorii 120 lei

– CAS 10,5% * 720 lei = 76 lei

– CASS 5,5% * 720 lei = 40 lei

– Șomaj 0,5% * 720 lei = 4 lei

3. Venit net (1 – 2) 600 lei

(720 lei – 120 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 350 lei

(600 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 56 lei

350 lei * 16% = 56 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 544 lei

(720 lei – 120 lei – 56 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 736 lei

B) Bîrlea Gheorghe, controlor poartă, cu un salariu de bază de 720 lei a realizat în luna ianuarie 2010 venit brut în sumă de 720 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 720 lei

2. Contribuții obligatorii 120 lei

– CAS 10,5% * 720 lei = 76 lei

– CASS 5,5% * 720 lei = 40 lei

– Șomaj 0,5% * 720 lei = 4 lei

3. Venit net (1 – 2) 600 lei

(720 lei – 120 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 350 lei

(600 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 56 lei

350 lei * 16% = 56 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 544 lei

(720 lei – 120 lei – 56 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 736 lei

C) Bîrlea Ioan, angajat pe postul de lucrător comercial, cu un salariu de bază de 600 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 600 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 600 lei

2. Contribuții obligatorii 99 lei

– CAS 10,5% * 600 lei = 63 lei

– CASS 5,5% * 600 lei = 33 lei

– Șomaj 0,5% * 600 lei = 3 lei

3. Venit net (1 – 2) 501 lei

(300 lei – 49 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 251 lei

(501 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 40 lei

251 lei * 16% = 40 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 461 lei

(600 lei – 99 lei – 40 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 653 lei

D) Feidi Violin Elvin, angajat pe postul de gestionar magazin, cu un salariu de bază de 1000 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1000 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1000 lei

2. Contribuții obligatorii 165 lei

– CAS 10,5% * 1000 lei = 105 lei

– CASS 5,5% * 1000 lei = 55 lei

– Șomaj 0,5% * 1000 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 835 lei

(1000 lei – 165 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 585 lei

(835 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 94 lei

585 lei * 16% = 94 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 741 lei

(1000 lei – 165 lei – 94 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 933 lei

E) Godja Florina, angajată pe postul de șef-aprovizionare cu un salariu de bază de 1300 lei a realizat în luna ianuarie 2010 venit brut în sumă de 1300 lei și 192 lei tichete de masă. Are două persoane în întreținere.

1. Venit brut 1300 lei

2. Contribuții obligatorii 213 lei

– CAS 10,5% * 1300 lei = 136 lei

– CASS 5,5% * 1300 lei = 71 lei

– Șomaj 0,5% * 1300 lei = 6 lei

3. Venit net (1 – 2) 1087 lei

(1300 lei – 213 lei)

4. Deducerea personală 390 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 697 lei

(1087 lei – 390 lei)

6. Impozit pe venit 111 lei

697 lei * 16% = 111 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 976 lei

(1300 lei – 213 lei – 111 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 +8) 1168 lei

F) Iuga Ovidiu Ioan, angajat pe postul de contabil șef cu un salariu de bază de 1500 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1500 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1500 lei

2. Contribuții obligatorii 246 lei

– CAS 10,5% * 1500 lei = 157 lei

– CASS 5,5% * 1500 lei = 82 lei

– Șomaj 0,5% * 1500 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1254 lei

(1500 lei – 246 lei)

4. Deducerea personală 190 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1064 lei

(1254 lei – 190 lei)

6. Impozit pe venit 170 lei

1064 lei * 16% = 170 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1084 lei

(1500 lei – 246 lei – 170 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 +8) 1276 lei

G) Lăpușan Ioana, angajată pe postul de casier, cu un salariu de bază de 720 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 589 lei și 157 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 589 lei

2. Contribuții obligatorii 97 lei

– CAS 10,5% * 589 lei = 62 lei

– CASS 5,5% * 589 lei = 32 lei

– Șomaj 0,5% * 589 lei = 3 lei

3. Venit net (1 – 2) 492 lei

(589 lei – 97 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 242 lei

(492 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 39 lei

242 lei * 16% = 39 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 453 lei

(589 lei – 87 lei – 39 lei)

8. Tichete de masă 157 lei

9. Total de plată (7 + 8) 610 lei

H) Mărieș Nicolae, angajat pe postul de tehnician echipamente calcul, cu un salariu de bază de 720 lei a realizat în luna ianuarie 2010 venit brut în sumă de 720 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 720 lei

2. Contribuții obligatorii 120 lei

– CAS 10,5% * 720 lei = 76 lei

– CASS 5,5% * 720 lei = 40 lei

– Șomaj 0,5% * 720 lei = 4 lei

3. Venit net (1 – 2) 600 lei

(720 lei – 120 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 350 lei

(600 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 56 lei

350 lei * 16% = 56 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 544 lei

(720 lei – 120 lei – 56 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 736 lei

I) Onijan Georgeta, angajată pe postul de casier șef, cu un salariu de bază de 780 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 780 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 780 lei

2. Contribuții obligatorii 129 lei

– CAS 10,5% * 780 lei = 82 lei

– CASS 5,5% * 780 lei = 43 lei

– Șomaj 0,5% * 780 lei = 4 lei

3. Venit net (1 – 2) 651 lei

(780 lei – 129 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 401 lei

(651 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 64 lei

401 lei * 16% = 64 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 587 lei

(780 lei – 129 lei – 64 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 779 lei

J) Pop Julieta, angajată pe postul de director comercial cu un salariu de bază de 780 lei a realizat în luna ianuarie 2010 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 780 lei și 192 lei tichete de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 780 lei

2. Contribuții obligatorii 129 lei

– CAS 10,5% * 780 lei = 82 lei

– CASS 5,5% * 780 lei = 43 lei

– Șomaj 0,5% * 780 lei = 4 lei

3. Venit net (1 – 2) 651 lei

(780 lei – 129 lei)

4. Deducerea personală 250 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 401 lei

(651 lei – 250 lei)

6. Impozit pe venit 64 lei

401 lei * 16% = 64 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 587 lei

(780 lei – 129 lei – 64 lei)

8. Tichete de masă 192 lei

9. Total de plată (7 + 8) 779 lei

Anul 2011

Începând cu anul 2011 valoarea tichetelor de masă se impozitează cu cota unică de 16%. Valoarea acestor tichete nu intră în bază de calcul a contribuțiilor obligatorii.

A) Achim Vasile Gheorghe, angajat pe postul de conducător auto, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1705 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1705 lei

Bază calcul contribuții 1507 lei

(1705 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 249 lei

– CAS 10,5% * 1507 lei = 158 lei

– CASS 5,5% * 1507 lei = 83 lei

– Șomaj 0,5% * 1507 lei = 8 lei

3. Venit net (1 – 2) 1456 lei

(1705 lei – 249 lei)

4. Deducerea personală 170 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1286 lei

(1456 lei – 170 lei)

6. Impozit pe venit 206 lei

1286 lei * 16% = 206 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1250 lei

(1705 lei – 249 lei – 206 lei)

B) Bîrlea Gheorghe, angajat pe postul de controlor poartă, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1778 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1778 lei

Bază calcul contribuții 1580 lei

(1778 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 261 lei

– CAS 10,5% * 1580 lei = 166 lei

– CASS 5,5% * 1580 lei = 87 lei

– Șomaj 0,5% * 1580 lei = 8 lei

3. Venit net (1 – 2) 1517 lei

(1778 lei – 261 lei)

4. Deducerea personală 160 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1357 lei

(1517 lei – 160 lei)

6. Impozit pe venit 217 lei

1357 lei * 16% = 217 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1300 lei

(1778 lei – 261 lei – 217 lei)

C) Bîrlea Ioan, angajat pe postul de lucrător comercial, cu un salariu de bază de 1100 lei a realizat în luna ianuarie 2011 venit brut în sumă de 1332 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1332 lei

Bază calcul contribuții 1134 lei

(1332 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 187 lei

– CAS 10,5% * 1134 lei = 119 lei

– CASS 5,5% * 1134 lei = 62 lei

– Șomaj 0,5% * 1134 lei = 6 lei

3. Venit net (1 – 2) 1145 lei

(1332 lei – 187 lei)

4. Deducerea personală 210 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 935 lei

(1145 lei – 210 lei)

6. Impozit pe venit 150 lei

935 lei * 16% = 150 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 995 lei

(1332 lei – 187 lei – 150 lei)

D) Feidi Violin Elvin, angajat pe postul de gestionar magazin, cu un salariu de bază de 1450 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1852 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1852 lei

Bază calcul contribuții 1654 lei

(1852 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 273 lei

– CAS 10,5% * 1654 lei = 174 lei

– CASS 5,5% * 1654 lei = 91 lei

– Șomaj 0,5% * 1654 lei = 8 lei

3. Venit net (1 – 2) 1579 lei

(1852 lei – 273 lei)

4. Deducerea personală 150 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1429 lei

(1579 lei – 150 lei)

6. Impozit pe venit 229 lei

1429 lei * 16% = 229 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1350 lei

(1852 lei – 273 lei – 229 lei)

E) Godja Florina, șef-aprovizionare, cu un salariu de bază de 1100 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1429 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Are trei persoane în întreținere.

1. Venit brut 1429 lei

Bază calcul contribuții 1231 lei

(1429 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 203 lei

– CAS 10,5% * 1231 lei = 129 lei

– CASS 5,5% * 1231 lei = 68 lei

– Șomaj 0,5% * 1231 lei = 6 lei

3. Venit net (1 – 2) 1226 lei

(1429 lei – 203 lei)

4. Deducerea personală 440 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 786 lei

(1226 lei – 440 lei)

6. Impozit pe venit 126 lei

786 lei * 16% = 126 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1100 lei

(1429 lei – 203 lei – 126 lei)

F) Iuga Ovidiu Ioan, angajat pe postul de contabil șef cu un salariu de bază de 2450 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2657 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2657 lei

Bază calcul contribuții 2459 lei

(2657 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 405 lei

– CAS 10,5% * 2459 lei = 258 lei

– CASS 5,5% * 2459 lei = 135 lei

– Șomaj 0,5% * 2459 lei = 12 lei

3. Venit net (1 – 2) 2252 lei

(2657 lei – 405 lei)

4. Deducerea personală 50 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 2202 lei

(2252 lei – 50 lei)

6. Impozit pe venit 352 lei

2202 lei * 16% = 352 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1900 lei

(2657 lei – 405 lei – 352 lei)

G) Lăpușan Ioana, casier, cu un salariu de bază de 1000 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1100 lei din care 99 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1100 lei

Bază calcul contribuții 1001 lei

(1100 lei – 99 lei)

2. Contribuții obligatorii 165 lei

– CAS 10,5% * 1001 lei = 105 lei

– CASS 5,5% * 1001 lei = 55 lei

– Șomaj 0,5% * 1001 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 935 lei

(1100 lei – 165 lei)

4. Deducerea personală 240 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 695 lei

(935 lei – 240 lei)

6. Impozit pe venit 111 lei

695 lei * 16% = 111 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 824 lei

(1100 lei – 165 lei – 111 lei)

H) Mărieș Nicolae, angajat pe postul de tehnician echipamente calcul, cu un salariu de bază de 1300 lei a realizat în luna ianuarie 2011 venit brut în sumă de 1630 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1630 lei

Bază calcul contribuții 1432 lei

(1630 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 236 lei

– CAS 10,5% * 1432 lei = 150 lei

– CASS 5,5% * 1432 lei = 79 lei

– Șomaj 0,5% * 1432 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1394 lei

(1630 lei – 236 lei)

4. Deducerea personală 180 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1214 lei

(1394 lei – 180 lei)

6. Impozit pe venit 194 lei

1214 lei * 16% = 194 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1200 lei

(1630 lei – 236 lei – 194 lei)

I) Onijan Georgeta, angajată pe postul de casier șef, cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

J) Pop Julieta, director comercial cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2011 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

Anul 2012

A) Achim Vasile Gheorghe, angajat pe postul de conducător auto, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1600 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1600 lei

Bază calcul contribuții 1402 lei

(1600 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 231 lei

– CAS 10,5% * 1402 lei = 147 lei

– CASS 5,5% * 1402 lei = 77 lei

– Șomaj 0,5% * 1402 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1369 lei

(1600 lei – 231 lei)

4. Deducerea personală 180 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1189 lei

(1369 lei – 180 lei)

6. Impozit pe venit 190 lei

1189 lei * 16% = 190 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1179 lei

(1600 lei – 231 lei – 190 lei)

B) Bîrlea Gheorghe, angajat pe postul de controlor poartă, cu un salariu de bază de 1200 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1398 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1398 lei

Bază calcul contribuții 1200 lei

(1398 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 198 lei

– CAS 10,5% * 1200 lei = 126 lei

– CASS 5,5% * 1200 lei = 66 lei

– Șomaj 0,5% * 1200 lei = 6 lei

3. Venit net (1 – 2) 1200 lei

(1398 lei – 198 lei)

4. Deducerea personală 210 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 990 lei

(1200 lei – 210 lei)

6. Impozit pe venit 158 lei

990 lei * 16% = 158 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1042 lei

(1398 lei – 198 lei – 158 lei)

C) Bîrlea Ioan, angajat pe postul de lucrător comercial, cu un salariu de bază de 900 lei a realizat în luna ianuarie 2012 venit brut în sumă de 1100 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1100 lei

Bază calcul contribuții 902 lei

(1100 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 149 lei

– CAS 10,5% * 902 lei = 95 lei

– CASS 5,5% * 902 lei = 50 lei

– Șomaj 0,5% * 902 lei = 4 lei

3. Venit net (1 – 2) 951 lei

(1100 lei – 149 lei)

4. Deducerea personală 240 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 711 lei

(951 lei – 240 lei)

6. Impozit pe venit 114 lei

711 lei * 16% = 114 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 837 lei

(1100 lei – 149 lei – 114 lei)

D) Feidi Violin Elvin, angajat pe postul de gestionar magazin, cu un salariu de bază de 1450 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1648 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1648 lei

Bază calcul contribuții 1450 lei

(1648 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 239 lei

– CAS 10,5% * 1450 lei = 152 lei

– CASS 5,5% * 1450 lei = 80 lei

– Șomaj 0,5% * 1450 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1409 lei

(1648 lei – 239 lei)

4. Deducerea personală 170 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1239 lei

(1409 lei – 170 lei)

6. Impozit pe venit 198 lei

1239 lei * 16% = 198 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1211 lei

(1648 lei – 239 lei – 198 lei)

E) Godja Florina, șef-aprovizionare, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1429 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Are trei persoane în întreținere.

1. Venit brut 1429 lei

Bază calcul contribuții 1231 lei

(1429 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 203 lei

– CAS 10,5% * 1231 lei = 129 lei

– CASS 5,5% * 1231 lei = 68 lei

– Șomaj 0,5% * 1231 lei = 6 lei

3. Venit net (1 – 2) 1226 lei

(1429 lei – 203 lei)

4. Deducerea personală 440 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 786 lei

(1226 lei – 440 lei)

6. Impozit pe venit 126 lei

786 lei * 16% = 126 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1100 lei

(1429 lei – 203 lei – 126 lei)

F) Iuga Ovidiu Ioan, angajat pe postul de contabil șef cu un salariu de bază de 2450 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2648 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2648 lei

Bază calcul contribuții 2450 lei

(2648 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 404 lei

– CAS 10,5% * 2450 lei = 257 lei

– CASS 5,5% * 2450 lei = 135 lei

– Șomaj 0,5% * 2450 lei = 12 lei

3. Venit net (1 – 2) 2244 lei

(2648 lei – 404 lei)

4. Deducerea personală 50 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 2194 lei

(2244 lei – 50 lei)

6. Impozit pe venit 351 lei

2194 lei * 16% = 351 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1893 lei

(2648 lei – 404 lei – 351 lei)

G) Lăpușan Ioana, casier, cu un salariu de bază de 1000 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1198 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1198 lei

Bază calcul contribuții 1000 lei

(1198 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 165 lei

– CAS 10,5% * 1000 lei = 105 lei

– CASS 5,5% * 1000 lei = 55 lei

– Șomaj 0,5% * 1000 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 1033 lei

(1198 lei – 165 lei)

4. Deducerea personală 230 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 803 lei

(1033 lei – 230 lei)

6. Impozit pe venit 128 lei

803 lei * 16% = 128lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 905 lei

(1198 lei – 165 lei – 128 lei)

H) Mărieș Nicolae, angajat pe postul de tehnician echipamente calcul, cu un salariu de bază de 1300 lei a realizat în luna ianuarie 2012 venit brut în sumă de 1498 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1498 lei

Bază calcul contribuții 1300 lei

(1498 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 213 lei

– CAS 10,5% * 1300 lei = 136 lei

– CASS 5,5% * 1300 lei = 71 lei

– Șomaj 0,5% * 1300 lei = 6 lei

3. Venit net (1 – 2) 1285 lei

(1498 lei – 213 lei)

4. Deducerea personală 190 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1095 lei

(1285 lei – 190 lei)

6. Impozit pe venit 175 lei

1095 lei * 16% = 175 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1110 lei

(1498 lei – 213 lei – 175 lei)

I) Onijan Georgeta, angajată pe postul de casier șef, cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

J) Pop Julieta, director comercial cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2012 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

Anul 2013

A) Achim Vasile Gheorghe, angajat pe postul de conducător auto, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1650 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Are o persoană în întreținere.

1. Venit brut 1650 lei

Bază calcul contribuții 1452 lei

(1650 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 239 lei

– CAS 10,5% * 1452 lei = 152 lei

– CASS 5,5% * 1452 lei = 80 lei

– Șomaj 0,5% * 1452 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1411 lei

(1650 lei – 239 lei)

4. Deducerea personală 240 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1171 lei

(1411 lei – 240 lei)

6. Impozit pe venit 187 lei

1171 lei * 16% = 187 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1224 lei

(1650 lei – 239 lei – 187 lei)

B) Bîrlea Gheorghe, angajat pe postul de controlor poartă, cu un salariu de bază de 1200 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1520 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1520 lei

Bază calcul contribuții 1322 lei

(1520 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 219 lei

– CAS 10,5% * 1322 lei = 139 lei

– CASS 5,5% * 1322 lei = 73 lei

– Șomaj 0,5% * 1322 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1301 lei

(1520 lei – 219 lei)

4. Deducerea personală 190 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1111 lei

(1301 lei – 190 lei)

6. Impozit pe venit 178 lei

1111 lei * 16% = 178 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1123 lei

(1520 lei – 219 lei – 178 lei)

C) Bîrlea Ioan, angajat pe postul de lucrător comercial, cu un salariu de bază de 900 lei a realizat în luna ianuarie 2013 venit brut în sumă de 1200 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1200 lei

Bază calcul contribuții 1002 lei

(1200 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 165 lei

– CAS 10,5% * 1002 lei = 105 lei

– CASS 5,5% * 1002 lei = 55 lei

– Șomaj 0,5% * 1002 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 1035 lei

(1200 lei – 165 lei)

4. Deducerea personală 230 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 805 lei

(1035 lei – 230 lei)

6. Impozit pe venit 129 lei

805 lei * 16% = 129 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 906 lei

(1200 lei – 165 lei – 129 lei)

D) Feidi Violin Elvin, angajat pe postul de gestionar magazin, cu un salariu de bază de 1450 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1705 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1705 lei

Bază calcul contribuții 1507 lei

(1705 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 248 lei

– CAS 10,5% * 1507 lei = 158 lei

– CASS 5,5% * 1507 lei = 83 lei

– Șomaj 0,5% * 1507 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1457 lei

(1705 lei – 248 lei)

4. Deducerea personală 170 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1287 lei

(1457 lei – 170 lei)

6. Impozit pe venit 206 lei

1287 lei * 16% = 206 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1251 lei

(1705 lei – 248 lei – 206 lei)

E) Godja Florina, șef-aprovizionare, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1630 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Are trei persoane în întreținere.

1. Venit brut 1630 lei

Bază calcul contribuții 1432 lei

(1630 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 236 lei

– CAS 10,5% * 1432 lei = 150 lei

– CASS 5,5% * 1432 lei = 79 lei

– Șomaj 0,5% * 1432 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1394 lei

(1630 lei – 236 lei)

4. Deducerea personală 380 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1014 lei

(1394 lei – 380 lei)

6. Impozit pe venit 162 lei

1014 lei * 16% = 162 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1232 lei

(1630 lei – 236 lei – 162 lei)

F) Iuga Ovidiu Ioan, angajat pe postul de contabil șef cu un salariu de bază de 2450 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2735 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2735 lei

Bază calcul contribuții 2537 lei

(2735 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 419 lei

– CAS 10,5% * 2537 lei = 266 lei

– CASS 5,5% * 2537 lei = 140 lei

– Șomaj 0,5% * 2537 lei = 13 lei

3. Venit net (1 – 2) 2316 lei

(2735 lei – 419 lei)

4. Deducerea personală 40 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 2276 lei

(2316 lei – 40 lei)

6. Impozit pe venit 364 lei

2276 lei * 16% = 364 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1957 lei

(2735 lei – 414 lei – 364 lei)

G) Lăpușan Ioana, casier, cu un salariu de bază de 1000 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1190 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1190 lei

Bază calcul contribuții 992 lei

(1190 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 163 lei

– CAS 10,5% * 992 lei = 104 lei

– CASS 5,5% * 992 lei = 54 lei

– Șomaj 0,5% * 992 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 1027 lei

(1190 lei – 163 lei)

4. Deducerea personală 230 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 797 lei

(1027 lei – 230 lei)

6. Impozit pe venit 127 lei

797 lei * 16% = 127 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 900 lei

(1190 lei – 163 lei – 127 lei)

H) Mărieș Nicolae, angajat pe postul de tehnician echipamente calcul, cu un salariu de bază de 1300 lei a realizat în luna ianuarie 2013 venit brut în sumă de 1520 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1520 lei

Bază calcul contribuții 1322 lei

(1520 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 219 lei

– CAS 10,5% * 1322 lei = 139 lei

– CASS 5,5% * 1322 lei = 73 lei

– Șomaj 0,5% * 1322 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1301 lei

(1520 lei – 219 lei)

4. Deducerea personală 190 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1111 lei

(1301 lei – 190 lei)

6. Impozit pe venit 178lei

1111 lei * 16% = 178 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1123 lei

(1520 lei – 219 lei – 178 lei)

I) Onijan Georgeta, angajată pe postul de casier șef, cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

J) Pop Julieta, director comercial cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2013 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

Anul 2014

A) Achim Vasile Gheorghe, angajat pe postul de conducător auto, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1765 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Are o persoană în întreținere.

1. Venit brut 1765 lei

Bază calcul contribuții 1567 lei

(1765 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 259 lei

– CAS 10,5% * 1567 lei = 165 lei

– CASS 5,5% * 1567 lei = 86 lei

– Șomaj 0,5% * 1567 lei = 8 lei

3. Venit net (1 – 2) 1506 lei

(1765 lei – 259 lei)

4. Deducerea personală 220 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1286 lei

(1506 lei – 220 lei)

6. Impozit pe venit 206 lei

1286 lei * 16% = 206 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1300 lei

(1765 lei – 259 lei – 206 lei)

B) Bîrlea Gheorghe, angajat pe postul de controlor poartă, cu un salariu de bază de 1200 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1778 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1778 lei

Bază calcul contribuții 1580 lei

(1778 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 261 lei

– CAS 10,5% * 1580 lei = 166 lei

– CASS 5,5% * 1580 lei = 87 lei

– Șomaj 0,5% * 1580 lei = 8 lei

3. Venit net (1 – 2) 1517 lei

(1778 lei – 261 lei)

4. Deducerea personală 160 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1357 lei

(1517 lei – 160 lei)

6. Impozit pe venit 217 lei

1357 lei * 16% = 217 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1300 lei

(1778 lei – 261 lei – 217 lei)

C) Bîrlea Ioan, angajat pe postul de lucrător comercial, cu un salariu de bază de 900 lei a realizat în luna ianuarie 2014 venit brut în sumă de 1190 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1190 lei

Bază calcul contribuții 992 lei

(1190 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 163 lei

– CAS 10,5% * 992 lei = 104 lei

– CASS 5,5% * 992 lei = 54 lei

– Șomaj 0,5% * 992 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 1027 lei

(1190 lei – 163 lei)

4. Deducerea personală 230 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 797 lei

(1027 lei – 230 lei)

6. Impozit pe venit 127 lei

797 lei * 16% = 127 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 900 lei

(1190 lei – 163 lei – 127 lei)

D) Feidi Violin Elvin, angajat pe postul de gestionar magazin, cu un salariu de bază de 1450 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1705 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1778 lei

Bază calcul contribuții 1580 lei

(1778 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 261 lei

– CAS 10,5% * 1580 lei = 166 lei

– CASS 5,5% * 1580 lei = 87 lei

– Șomaj 0,5% * 1580 lei = 8 lei

3. Venit net (1 – 2) 1517 lei

(1778 lei – 261 lei)

4. Deducerea personală 160 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1357 lei

(1517 lei – 160 lei)

6. Impozit pe venit 217 lei

1357 lei * 16% = 217 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1300 lei

(1778 lei – 261 lei – 217 lei)

E) Godja Florina, șef-aprovizionare, cu un salariu de bază de 1400 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2037 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Are trei persoane în întreținere.

1. Venit brut 2037 lei

Bază calcul contribuții 1839 lei

(2037 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 303 lei

– CAS 10,5% * 1432 lei = 193 lei

– CASS 5,5% * 1432 lei = 101 lei

– Șomaj 0,5% * 1432 lei = 9 lei

3. Venit net (1 – 2) 1734 lei

(2037 lei – 303 lei)

4. Deducerea personală 270 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1464 lei

(1734 lei – 270 lei)

6. Impozit pe venit 234 lei

1464 lei * 16% = 234 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1500 lei

(2037 lei – 303 lei – 234 lei)

F) Iuga Ovidiu Ioan, angajat pe postul de contabil șef cu un salariu de bază de 2450 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2735 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2657 lei

Bază calcul contribuții 2459 lei

(2657 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 405 lei

– CAS 10,5% * 2459 lei = 258 lei

– CASS 5,5% * 2459 lei = 135 lei

– Șomaj 0,5% * 2459 lei = 12 lei

3. Venit net (1 – 2) 2252 lei

(2657 lei – 405 lei)

4. Deducerea personală 50 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 2202 lei

(2252 lei – 50 lei)

6. Impozit pe venit 352 lei

2202 lei * 16% = 352 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1900 lei

(2657 lei – 405 lei – 352 lei)

G) Lăpușan Ioana, casier, cu un salariu de bază de 1000 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 1190 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1190 lei

Bază calcul contribuții 992 lei

(1190 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 163 lei

– CAS 10,5% * 992 lei = 104 lei

– CASS 5,5% * 992 lei = 54 lei

– Șomaj 0,5% * 992 lei = 5 lei

3. Venit net (1 – 2) 1027 lei

(1190 lei – 163 lei)

4. Deducerea personală 230 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 797 lei

(1027 lei – 230 lei)

6. Impozit pe venit 127 lei

797 lei * 16% = 127 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 900 lei

(1190 lei – 163 lei – 127 lei)

H) Mărieș Nicolae, angajat pe postul de tehnician echipamente calcul, cu un salariu de bază de 1300 lei a realizat în luna ianuarie 2014 venit brut în sumă de 1520 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 1630 lei

Bază calcul contribuții 1432 lei

(1630 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 236 lei

– CAS 10,5% * 1432 lei = 150 lei

– CASS 5,5% * 1432 lei = 79 lei

– Șomaj 0,5% * 1432 lei = 7 lei

3. Venit net (1 – 2) 1394 lei

(1630 lei – 236 lei)

4. Deducerea personală 180 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1214 lei

(1394 lei – 180 lei)

6. Impozit pe venit 194 lei

1214 lei * 16% = 194 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1200 lei

(1630 lei – 236 lei – 194 lei)

I) Onijan Georgeta, angajată pe postul de casier șef, cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

J) Pop Julieta, director comercial cu un salariu de bază de 2000 lei a realizat în luna ianuarie 2014 la locul permanent de muncă venit brut în sumă de 2219 lei din care 198 lei reprezintă valoarea tichetelor de masă. Nu are persoane în întreținere.

1. Venit brut 2219 lei

Bază calcul contribuții 2021 lei

(2219 lei – 198 lei)

2. Contribuții obligatorii 333 lei

– CAS 10,5% * 2021 lei = 212 lei

– CASS 5,5% * 2021 lei = 111 lei

– Șomaj 0,5% * 2021 lei = 10 lei

3. Venit net (1 – 2) 1886 lei

(2219 lei – 333 lei)

4. Deducerea personală 100 lei

5. Venit impozabil (3 – 4) 1786 lei

(1886 lei – 100 lei)

6. Impozit pe venit 286 lei

1786 lei * 16% = 286 lei

7. Rest plată (1 – 2 – 6) 1600 lei

(2219 lei – 333 lei – 286 lei)

3.3. Analiza modificării venitului brut al celor zece angajați

De-a lungul anilor, venitul brut minim pe economie a tot crescut de la an la an, însă a rămas la un nivel foarte mic în România față de țările europene occidentale. Firma Hofer HI S.R.L. a acordat angajaților săi în ultimii cinci ani salarii peste minimul pe economie, cu toate că nu este o firmă cu profituri foarte mari, din dorința de a satisface angajații pentru ca aceștia, la rândul lor să presteze servicii de calitate și să nu părăsească firma. Salariile mai apropiate de minimul pe economie sunt cele ale lucrătorilor comerciali, dar totuși fiind mai mari decât venitul minim brut, ceea ce este de apreciat.

Din analiza veniturilor salariale și a contribuțiilor aferente acestora a celor zece angajați aleși în cadrul eșantionului rezultă diferențe ale veniturilor de la an la an, precum și diferențe între veniturile salariaților angajați pe posturi diferite.

Diferențele de la an la an între veniturile brute ale angajaților sunt semnificative, iar evoluția lor se prezintă în ceea ce urmează.

Evoluția veniturilor, obligațiilor salariale, precum și a restului de plată a fiecărui angajat al firmei Hofer HI S.R.L. din eșantionul ales va fi ilustrată în tabelele care urmează (Tabel 3.1. -3.10) .

Tabel 3.1.