Impozitul pe Veniturile Persoanelor Juridice
Lucrare de licență
Impozitul pe veniturile
persoanelor juridice
(impozitul pe profit)
CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE
CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE
2.1. DEFINITIA ȘI CUPRINDEREA IMPOZITULUI
2.2 ELEMENTELE IMPOZITULUI
2.3 PRINCIPIILE IMPUNERII
2.4. TEHINCA IMPUNERII
2.4.1.Asieta
2.4.2.Lichidarea impozitului
2.4.2.Determinarea cuantumului impozabil
2.4.3 Perceperea impozitelor
2.4.3 Perceperea impozitelor
2.5 CLASIFICAREA IMPOZITELOR
CAPITOLUL III IMPOZITUL PE PROFIT
3.1. DEFINIREA SI REGLEMENTAREA IMPOZITULUI PE PROFIT
3.2 IMPOZITUL PE PROFIT – EVOLUTIE SI CARACTERISTICI
3.3 IMPOZITAREA PROFITULUI ȊN ROMANIA ȘI CELELALTE STATE MEMBRE ALE UE 22
3.4. IMPOZITAREA ACTUALĂ A PROFITULUI ȊN ROMÂNIA
3.4.1. Contribuabilii impozitului pe profit și sfera impozabilă conform Codului Fiscal
3.4.2. Scutiri de la plata impozitului pe profit conform Codului Fiscal
3.4.3. Perioada impozabila
3.4.4. Cotele de impunere ale impozitului pe profit
3.4.5. Determinarea și calculul impozitului pe profit conform Codului Fiscal
3.4.6 Venituri neimpozabile
3.4.7. Criterii de deductibile a cheltuielilor
3.4.8. Cheltuieli nedeductibile
3.5. CREDITUL FISCAL
3.6. IPOZITUL PE DIVIDENDE
3.7. OBLIGATIILE PLATITORILOR
3.7.1. Declararea și plata impozitului pe profit
3.7.2. Depunerea declaratiei de impozit pe profit
CAPITOLUL IV STUDIU DE CA
4.1. PREZENTARE SOCIETATE
4.1.1. Scurt istoric
4.1. 2. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii
4.1.3. Conducerea si personalul firmei
4.1.4. Principalii clienț
4.1.5. Principalii furnizori
4.2. SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI 39
4.2.1.Consideratii generale
4.2.2. Analiza structurii bilantului contabil
4.2.3. Analiza ratelor de structură ale activului
4.2.4. Analiza ratelor de structura ale pasivului
4.2.5. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE
4.3. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT ANUAL LA S.C. CET GOVORA S.A. IN PERIOADA 2009-2011
4.3.1. CALCUL IMPOZIT PENTRU ANUL 2009
4.3.2. CALCUL IMPOZIT PE PROFIT AFERENT ANULUI 2010
4.3.3. CALCUL IMPOZIT PENTRU ANUL 2011
CAPITOLUL V CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I INTRODUCERE
1.1 Subiectul abordat al prezentei lucrări îl reprezintă tema profitului și a impozitului pe profit al întreprinderii S.C. Cet Govora S.A. pentru interpretarea si evoluția rezultatelor pe parcursul a 3 ani (2009-2010-2011) .
Lucrarea contine V capitole generalizare astfel:
In primul capitol am prezentat câteva informații generale despre tema lucrării, asupra căreia am efectuat cercetarea profitului și a impozitului pe profit.
Capitol II cuprinde un studiu a doua concepte fundamentale:
– caracteristicile generale ale impozitului : definiția impozitului, conținutul si rolul impozitelor, elemetele impozitelor, clasificarea impozitelor, principiile și tehnica impunerii.
– caracteristicile impozitului pe profit: definirea si reglementarea impozitului pe profit; evolutia si caracteristicile impozitului conform Codului Fiscal ”L571/2003 cu completarile si modificarile ulterioare”.
Impozitului pe profit, încercând să explic rolul impozitului, cine sunt plătitorii de impozit pe profit în România, cota de impunere a impozitului pe profit, modul de calcul al impozitului pe profit, cheltuielile nedeductibile, veniturile neimpozabile. Impozitul pe profit reprezintă izvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat și constituie o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putând fi stimulate investițiile și înviorarea conjucturii economice. Impozitul poate însă frâna activitatea economică a contribuabililor, de aceea legiuitorii trebuie să stabilească impozite cât mai just repartizate, în funcție de veniturile agenților economici.
Capitolul III cuprine o evolutie a impozitului pe profit in Romania și în celelalte state ale UE.
Capitolul IV tratează o analiza financiară a societatii „SC CET GOVORA SA” în cecea ce privește :
indicatorii principali ai structurii pasivului și activului, cu exemplificarea acestuia in studiul de caz referitor la rentabilitatea societății S.C. Cet Govora S.A, precum si informatii din contul de profit și pierdere în perioada 2009-2011.
Capitolul V cuprinde concluzii si propuneri aferente lucrării.
Profitul este noțiunea cea mai întâlnită în economie, deoarece orice întreprinzător își începe activitatea în speranța obținerii unui beneficiu în urma eforturilor depuse, beneficiu numit profit.
Profitul sau venitul obținut în urma desfășurării activității de către investitorul de capital, este format din surplusul rezultat din activitatea economică interprinsă, adică, din ceea ce depășește suma pe care el a cheltuit-o. Aceasta reprezintă o compensație pentru riscul și osteneala utilizării capitalului, fără de care motivația utilizării capitalului în acest fel ar dispărea. Este interesul întreprinzătorului să-și maximizeze profitul. În același timp este și în interesul statului ca întreprinzătorii de pe teritoriul său să obțină profituri/venituri cât mai mari, întrucât impozitul pe profit este o funcție crescătoare a veniturilor statului : la o anumită cotă fiscală de impunere, veniturile la bugetul statului cresc atunci când profitul întreprinzătorului crește.
La elaborarea lucrării am avut în vedere toate actualizările legislative și terminologice.
CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE
2.1. DEFINITIA ȘI CUPRINDEREA IMPOZITULUI
Termenul de impozit („impositum”) provine din latinescul imponere (a stabili cu forța), care semnifică că statul, impune supușilor săi obligația de a contribui la acoperirea cheltuielilor sale prin plata unei anumite sume de bani, denumite impozite. Primile elemente de finanțe au fost impozitele în bani, dar ele au fost folosite alături de alte dări și prestații obligatorii în muncă o vreme îndelungată fiind datorate atât regelui, cât și stăpânului feudal sau clerului.
Impozitele în bani au fost primele elemente de fiananțe, dar pentru o perioadă lungă de timp ele au fost folosite alături de dările în naturăși prestațiile obligatorii în muncă.
In precapitalism, cu termenul de impozit erau definite tot felul de obligații către stat, biserică, nobilime, în muncă, în natură și uneori sub formă bănească.
In capitalism s-a pus în evidența că impozitele îmbracă forma bănească și sunt numai acele dări făcute în bani, pentru acoperirea unor nevoi ale statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice.
In lucrarea „Finante Publice” (Iulian Vacarel) definesțe impozitele, ca o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) și fără contraprestație directă din partea statului.
Profesorul (Constantin Tulai) , defineste impozitul ca fiind „o obligatie pecuniară definitivă și silită nerambursabilă și fără contraprestație datorată statului”.
Impozitele sunt taxe, având caracter obligatoriu, plăți care se fac câtre stat cu titlu definitiv și nerambursabil și care revine tuturor persoanelor fizice și/sau juridice pentru veniturile realizate dintr-o anumită sursă și în raport cu capacitea contributivă a acestora, preluate la bugetul statului în mod silit și fără contraprestație imediată și folosite de către acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice și ca instrumente de influențare a comportamentului plătitorilor, astfel încât interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public. Privite din ansamblu, volumul impozitelor ar trebui sa fie stabilit indiferent de volumul cheltuielilor publice, ținându-se seama de posibilitățile de procurare a acestora.
Prima trăsatură importantă a impozitului este caracterul obligatoriu al acestuia.Impozitele sunt plăți care se fac către stat cu titlu definitiv și nerambursabil, plătitorii impozitului nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală, apropiată sau mai mică, ei accepta impozitul ca pe un rau necesar , sperând ca vor beneficia și ei de acțiunile pe care statul le va finanța din impozitele încasate.Sarcina fiscală se repartizează în raport cu capacitatea contributivă a fiecărui plătitor.
Dreptul de a introduce impozite îl are doar statul și el se exercită de cele mai multe ori, prin intermediul puterii legislative (Parlamentul), iar uneori prin organele de stat locale. In România, conform Constituției, consiliile locale sau județene stabilesc impozitele și taxele locale, în limitele și în condițiile legii.
Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice și juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă prevazută de lege. Aceasta sursă este, pentru muncitori și funcționari – salariul, pentru agenții economici – profitul, pentru propietarii funciari –renta, pentru detinatorii de hârtii de valoare (acțiuni, obligațiuni, etc) – venitul produs de acestea (dividente, dobânzi ș.a), venitul obtinut de proprietari, uzufructuari si alți deținatori legali din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, etc.
ROLUL IMPOZITELOR
Rolul impozitelor de stat, se manifestă pe plan finaciar, economic și social. Rolul cel mai important se manisfestă pe plan financiar, deoarece acestea constitue mijlocul principal de procurare a resurselor finaniare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.Astfel, în țările dezvoltate, impozitele, taxele si contribuțiile preocupă opt, nouă zecimi din totalul resurselor financiare publice, pe când, în țările aflate în dezvoltare, ponderea impozitelor și taxelor in totalul resurselor financiare, înregistrează importante diferențieri, variind între cinci și nouă zecimi.
In primul rând, impozitele sunt principalul mijloc de atragere a resurselor statului
In al doilea rând , potrivit economistului francez (Pierre Lalumiere) înca din 1990, impozitele pot fi folosite pentru a încuraja (sub forma exonerării) sau descuraja (calea suprataxării) anumite activități economice(rolul de pârghii economice).
In al treilea rând, rolul impozitului se manifestă pe plan social, prin intermediul acestuia statul redistribuie o parte din veniturile sale în societate, precum și sacrificii pe care plătitorii lor trebuie să le suporte pentru o bună funcționare a statului. Perceperea impozitului este să contribuie la susținerea activității statului în raport cu posibilitatile sale de plată.
Pe plan social, prin intermediul impozitelor, statul procedează la redistribuierea unei părți importante din impozitul brut între grupuri sociale și indivizi, între persoanle fizice și juridice.
2.2 ELEMENTELE IMPOZITULUI
Atunci când se institue un impozit acesta trebuie să fie foarte bine definit prin elementele sale, pentru a putea fi deosebit de alte impozite.
Aceste elementele tehnice sunt:
Obiectul impozitului sau materia impozabilă
Unele impozite au drept obiect venitul, altele averea, altele bunurile și serviciile consumate.Când este vorba despre impozitul pe venit se impune profitul, salariile, rentele dobânzile, dividendele, chiriile încasate.
Impozitul pe avere se asează asupra averii imobiliare și/sau mobiliare.
Subiectul impunerii – este persoana fizică sau juridică care prin lege este platitor de impozite. In cazul impozitului pe salarii: subiectul este salariatul, în cazul impozitului pe profit subiectul este firma.
Nu întotdeauna cel care plătește rămâne și suportatorul impozitului. De aceea se vorbește de contribuabili suportatori, care sunt cei care în ultimă instanță suportă din veniturile lor impozitul. Această situție este caracteristică impozitului asupra consumului. Suportatorul (destinatarul) impozitului –
Suportatorul impozitului – persoana cere suportă efectiv impozitul. Ȋn cazul impozitelo cinci și nouă zecimi.
In primul rând, impozitele sunt principalul mijloc de atragere a resurselor statului
In al doilea rând , potrivit economistului francez (Pierre Lalumiere) înca din 1990, impozitele pot fi folosite pentru a încuraja (sub forma exonerării) sau descuraja (calea suprataxării) anumite activități economice(rolul de pârghii economice).
In al treilea rând, rolul impozitului se manifestă pe plan social, prin intermediul acestuia statul redistribuie o parte din veniturile sale în societate, precum și sacrificii pe care plătitorii lor trebuie să le suporte pentru o bună funcționare a statului. Perceperea impozitului este să contribuie la susținerea activității statului în raport cu posibilitatile sale de plată.
Pe plan social, prin intermediul impozitelor, statul procedează la redistribuierea unei părți importante din impozitul brut între grupuri sociale și indivizi, între persoanle fizice și juridice.
2.2 ELEMENTELE IMPOZITULUI
Atunci când se institue un impozit acesta trebuie să fie foarte bine definit prin elementele sale, pentru a putea fi deosebit de alte impozite.
Aceste elementele tehnice sunt:
Obiectul impozitului sau materia impozabilă
Unele impozite au drept obiect venitul, altele averea, altele bunurile și serviciile consumate.Când este vorba despre impozitul pe venit se impune profitul, salariile, rentele dobânzile, dividendele, chiriile încasate.
Impozitul pe avere se asează asupra averii imobiliare și/sau mobiliare.
Subiectul impunerii – este persoana fizică sau juridică care prin lege este platitor de impozite. In cazul impozitului pe salarii: subiectul este salariatul, în cazul impozitului pe profit subiectul este firma.
Nu întotdeauna cel care plătește rămâne și suportatorul impozitului. De aceea se vorbește de contribuabili suportatori, care sunt cei care în ultimă instanță suportă din veniturile lor impozitul. Această situție este caracteristică impozitului asupra consumului. Suportatorul (destinatarul) impozitului –
Suportatorul impozitului – persoana cere suportă efectiv impozitul. Ȋn cazul impozitelor indirecte suportatorul se desprinde de subiectul impozitului.
Sursa impozitului – este izvorul impozitului și ne arată din ce plătește impozitul.
Unitatea de impunere – ne arată în ce se exprimă obiectul impunerii; poate fi unitatea monetară, unitatea de suprafață, greutate sau alte unități monetare;
Cota impozitului – impozitul aferent unei unități de impunere. In practică se cunosc două categorii de cote de impunere.
Avantajele si constrangerile fiscale
Prin legea fiscala pe de o parte, unii contribuabili beneficiaza de asa zise deduceri fiscale care imbraca diferite forme cum sunt veniturile neimpozabile, deduceri personale sub forma contributiilor si cotizatii sociale, amanari la plata impozitelor, precum si alte avantaje.Pe de alta parte legea fiscala cuprinesi unele contrangeri cum ar fi amenzile, penalizari pentru neplata la termen si altele.
Termenul de plata si perioada impozitelor – este data pana la care impozitul trebuie achitat statului fiind asezat pe o perioada anume, pe un an, o luna. Neachitarea impozitului pana la termenul declaratiei si de plata a sarcinii fiscale atrage dupa sine obligatia contribuabilului de a plati dobanzi ori penalitati de intarziere. Prin lege sunt stabilite si alte sanctiuni care se aplica contribuabililor rau platnici, cum sunt: propriri(ex.pe salarii), sechestrarea unor bunuri de valoare identica cu suma impozitului neachitat la termen.
2.3 PRINCIPIILE IMPUNERII
In decursul timpului economistii au fost preocupati de obtinerea celei mai bune repartiții a poverii fiscale între contribuabili, spre a finanța sectorul public. Principiile impunerii au fost formulate în literatura de specialitate de Adam Smith, un important economist, om politic și filozof scoțian și sunt prezentate în trei grupe după cum urmează:
Randamentul impunerii – care presupune ca rentabilitatea unui impozit trebuie sa aduca statului maxim de venituri cu minimum de cheltuieli.
Impozitul trebuie sa îndeplinească, să raspundă și să aibă aceleași caracteristici pentru a fi rentabil adică:
să aibă productibitate;
să fie stabil;
să fie elastic
La productivitatea impozitului contribuie următorii factori:
impozitul trebuie să fie universal, adică să fie platit de toți cei care realizeză materie impozabilă, in scopul de a veita evaziunea fiscală;
statul trebuie saă efecteueze maxim de venituri cu minim de cheltuieli;
Stabilitatea unui impozit se realizeză atunci când cuantumul său nu urmează oscilațiile ciclului productiv. Stabilitatea impozitului este dată și de vechimea legii fiscale , fapt ce reflectă fiabilitatea acestuia prin resistența sa în timp.
Un alt mod de realizare a stabilității se reflectă în modul de încasare a impoztelor, în special a cotelor impozabile. Cu alte cuvinte, cota impozitului ar trebui sa crească, precum și încasările pe seama acestui impozit pentru a fi stabil și invers.
Elasticitatea este dată prin posibilitatea de intervenție a statului asupra așezarii impozitelor, în scopul promovării obiectivelor de politică fiscală
Echitatea impunerii reprezintă principiul de impunere prin care toți cei care realizează masă impozabilă să plătească același impozit statului (egal), lucru care în practică nu poate fi realizat, deoarece masa impozabilă este diferită. Pentru a elimina aceste inegalități s-au introdus o serie de măsuri care să țină seama atât de marimea venitului, cât și de situația contribuabilului:
venit minim impozabil;
progresivitatea în materie de impozit;
alte facilități fiscale.
Un rol foarte important în echitatea fiscală îl are cota de impunere, diversificată prin introducerea cotelor fixe și a cotelor procentuale.
Cote fixe – sunt sume fixe pe unitatea de impunere;
Cote procentuale – sunt exprimate în cifre relative și sunt de trei feluri:
b.1) proporționale – sunt aplicate indiferent de maraimea cotelor asupra unei mase
impozabile;
b.2) progresive sunt de două feluri:
– progresive simple sunt așezate pe intervale la masa impozabilă apartinând unui contribuabil reprezentate în ( tab.1.1)
Tab. 1.1 Impunerea pe baza cotelor progresive simple (globale)
Sursa:Finante Pblice /Iulian Vacarel, Florian Bercea – Ed. Didactica si Pedagogica Buc.2007
progresive multiple (pe transe sau compuse) sunt așezate pe tranșe de bază impozabilă
reprezentate în (tab.2.2)
Tab 1.2. Impunerea pe baza cotelor progresive compuse
Sursa:Finante Pblice /Iulian Vacarel, Florian Bercea – Ed. Didactica si Pedagogica Buc.2007
In acest exemplu, venitul a fost împărțit în zece tranșe din care prima tranșă reprezintă venitul minim neimpozabil, ceea ce inseamna ca la toți plătitorii peimele 5.000 u.m. sunt scutite de impozit, la tranșele următoare cotele variaza între 2% si 38%.
b.3) regresive – pe masura ce masa impozabila creste cotele impozitului si este caracteristica impozitelor indirecte.
– Principii de politică economico-socială si politice
Pentru o realizare mai facilă a politicii economico-sociale, statul poate acorda facilități fiscale firmelor care-și dezvoltă activitatea într-un anumit domeniu prin instituirea unui impozit și poate influența consumul, producția, prin restrângerea consumului la anumite produse care sunt considerate dăunătoare societății cum ar fi: tutunul, alcoolul etc.
Francezul (Mourice allais) laureat al premiului Nobel apreciază ca principii generale ale fiscalității următoarele:individualitatea, nedediscriminare, impersonalitatea, neutralitatea, legimitatea și lipsa arbitrajului.
2.4. TEHINCA IMPUNERII
Presupune efectuarea mai multor operații prin care are loc constatarea, evaluarea materiei impozabile, determinarea cuantumului impozitului datorat și perceperea impozitului, adică trecerea acestuia de la contribuabili la stat.
Tehnica impunerii cunoaște 3 etape:
2.4.1.Asieta
Tehnica presupune operațiile prin care se constată și se evaluează materia impozabilă, care se poate realiza prin 2 categorii de metode :
metoda indirectă ;
metoda directă.
Metoda indirectă cuprinde 3 procedee:
pe baza semnelor exterioare (metoda indiciară);
evaluarea administrativă;
evaluarea forfetară.
Metoda indiciară se realizează în general prin procedee bazate pe indici, iar evaluarea materiei impozabile se face pe bază de prezumție(presupunere).
Evaluarea administartivă, este socotită cel mai radical procedeu al metodei indiciaredeorece în cazul acesta fara nici un criteriu declarat statul stabilește un anumit impozi fară sa fie dator să argumenteze ce a stat la baza acestei aprecieri.Dacă contribuabilul se simte nedreptățit el trebuie să demonstreze nerealitatea în fața organului fiscal.
Evaluarea forfetră, este socotită cea mai bună în cadrul metodei indirecte, deoarece deși este aproximativă ea se face de câtre organele fiscale de comun acord cu contribuabilul.
Metoda directă se bazează pe probe și cuprinde două procedee:
evaluarea pe baza declarației controlate a contribuabilului;
evaluarea pe baza declarației unei terțe persoane.
Evaluarea pe baza declarației controlate este metoda insoțită de un control permanent al organelor fiscale asupra celor declarate.
Evaluarea pe baza declarației pe baza unei terțe persoane, persoană care este implicată în realizarea materiei impozabile.
2.4.2.Lichidarea impozitului
Reprezintă metoda prin care se procedează la determinarea cuantumului impozabil după ce se cunoaște materia impozabilă.
impunere prin cotație – cuantumul impozitului se află prin aplicarea cotelor de impozite asupra materiei impozabile;
impunerea prin repartiție – se stabilește mai întâi suma totală a impozitului și apoi se repartizează din treaptă în treaptă administrativă, pe obiecte de impunere ce le dețin subiecții impozabili, fiind folosită mai mult în statele mai puțin dezvoltate.
2.4.3 Perceperea impozitelor
Acesta constituie operațiunea finală a asietei, și cuprinde ansamblul de operații prin care are loc trecerea impozitului de la contribuabili la caseriile statului.
Încasarea impozitelor de către aparatul fiscal al statului cunoaște trei modalități de realizare:
prin încasarea direct de la contribuabili;
prin aplicarea de timbre fiscale;
prin stopaj la sursă;
Perceperea directă – se face prin deplasarea directă a contribuabilului la organele fiscale, caz în care impozitul este portabil, fie invers prin deplasarea organelor fiscale la contribuabil caz în care impozitul se numește cherabil.
Plata obligațiilor prin stopaj la sursă constă în faptul că impozitul este reținut de cel care eliberează venitul contribuabilului – Ex. Impozitul pe dreptul de autor, pe salarii, etc.
Perceperea obligațiilor fiscale prin aplicarea de timbre fiscale se practică pentru acte și acțiuni notariale, judecătorești, consultare.
Impozitele si taxele mai pot fi platite si prin apelarea de către contribuabili la serviciile oferite de bănci și oficii poștale, prin virarea sumelor in contul bugetului de stat sau a bugetelor locale, dupa incasarea acestora.
Gradul de incasare a impozitelor poate fi determinat cu ajutorul relatiei:
= x 100, in care:
Siî – suma impozitelor incasate;
Sipb – suma impozitelor prevazute ibn bugetul aprobat( bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, etc.)
Acest indicator poate fi calculat separat pentru fiecare impozit sau pe total impozite inscrise in buget.Cu cât gradul de colectare se apropie mai mult de 100% cu atât poate fi vorba de o activitate de mai buna calitate a aparatului fiscal.
2.5 CLASIFICAREA IMPOZITELOR
Impozitele pe care statul le încaseză sunt de mai multe feluri constituind de fapt un adevărat sistem de impozite. Aceste impozite se pot grupa după anumite criterii.
Dupa materia impozabilă
impozit pe venit;
impozit pe avere;
impozit pe cheltuială.
Impozitul pe venit se asșează asupra resurselor persoanleor fizice sau juridice care se reînnoiesc lunar.
Impozitul pe avere – se așează asupra patrimoniului unei persoane fizice sau juridice pe care acestea l-au obținut fie prin folosirea unei părți a veniturilor, fie prin preluarea cu titlu gratuit sau oneros de la alte persoane.
Impozitul pe cheltuieli- sunt de fapt impozite pe consumul diferitelor bunuri și servicii.
După modul de așezare:
impozite individuale;
impozite globale.
Impozitele indivuduale se așează asupra unui singur element generator de sarcină fiscală.
Impozitele globale se așează asupra situației economice în ansablu a subiectului.
După scopul impozitului:
impozite financiare –instituite cu singurul scop de a aduce venituri statului;
impozite de ordine – statul le folosește pentru realizarea altor scopuri – economice și sociale.
După frecvența încasărilor de câtre stat:
impozite permanente – cele care se mențin în practică;
impozite incidentale – la care aplelează statul numai în anumite situații.
După organul care administrează impozitul:
impozite federale – în cazul statelor federații;
impozite guvernamentale – le încasează guvernul;
impozite locale – încasate de colectivitățile administrativ –teritoriale( comună, municipiu, județ).
După incidență:
Incidența estepunctul asupra căruia apasă sarcina fiscală:
Impozite directe – sarcina apasă asupra platitorului:
reale – impozit funciar; pe clădiri; pe capitalul mobiliar; pe activitatea industrială, comercială, profesii libere;
personale :
pe venituri – persoane fizice și persoane juridice;
pe avere ( activul net) – impozitul imobiliar, pe capital, pe transferul averii.
Impozite indirecte – sarcina apasă asupra unei alte persoane decât plătitorul și care se percep cu ocazia vânzării unor bunuri și servicii(subiectul este diferit de suportator).
După forma pe care o îmbracă impozitele indirecte distingem:
taxe de consumație (accizele);
venituri de la monopoluri fiscale;
taxe vamale;
taxe de timbru și înregistrare.
CAPITOLUL III IMPOZITUL PE PROFIT
3.1. DEFINIREA SI REGLEMENTAREA IMPOZITULUI PE PROFIT
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului din desfășurarea unei activități economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat. Profitul este o formă de venit obținut prin intermediul unei activități economice, ca urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poată fi calificat ca profit, este necesar ca activitatea economică sa fie desfașurată cu scopul obținerii de beneficiu. In cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, această subliniere este importantă, întrucât, în practică există situația în care acest tip de entități desfasoară activitate producătoare drept venit ce nu este calificată ca profit, pentru că nu există intenția obținerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate susținerii unei alte activități proprie entității respective.
Pănă la data de 1 ianuarie 1991, agenții economici persoane juridice erau supuși unui sistem fiscal diferențiat în ce privește impunerea veniturilor.Impozitele datorate de persoanele juridice erau diferențiate atât din punct de vedere al categoriilor de cote de impunere, dar și în ce privește nivelul acestor cote, baza impozabilă, calculul impozitului și alte elemente ale impunerii.In aceste condiții, a apărut necesitatea instituirii unui cadru juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice, ceea ce s-a realizat prin adoptarea Legii nr.12/1991 privind impozitul pe profit.
3.2 IMPOZITUL PE PROFIT – EVOLUȚIE SI CARACTERISTICI
Anul 1991 – la intrarea în vigoare a Legii nr.12/30 ianuarie 1991, impozitul pe profit a fost conceput ca un instrument fiscal nou, înlocuin numeroasele impozite existente în această materie, cu trăsături specifice. Pe parcurs au fost adoptate noi reglementări privind impozitarea persoanleor juridice. Astel, prin art.37 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale, care prevedea acordarea pentru asociați a unei cote-părți din profit sub forma de dividende, a fost instituit impozitul pe dividende.
Prima etapă a anului 1991 s-a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe tranșe de profit, diferențiate în funcție de mărimea profitului unității plătititoare de impozit, tranșa până la 25.000 lei fiind exonerată. Pentru restul tranșelor, cotele au fost cuprinse între 2,5 si 77%. Profitul impozabil se detrmina ca diferență între profitul veniturile încasate și cheltuielile prevăzute in anexa 2 la prezenta Lege 12/30.01.1991.
In etapa a doua pe la sfârșitul anului 1991, se introduce o nouă modaliate de calculul a impozitului pe profit prin aplicarea unor cote proporționale pe două tranșe de profit:
până la 1.000.000 lei 30%
peste 1.000.000 lei 45%
Tot in cadrul sistemului impozitului pe profit în același an 1991 a fost inclus și impozitul pe sumele obținute din vânzarea activelor societăților comerciale cu capital de stat, prin aplicarea unei cote de impunere de 20%, conform Hotărârii de Guvern 782/16 noiembrie 1991, inferioară celei a impozitului pe profit stimulând astfel privatizarea.
Prin Ordonanța Guvernului nr.70/1994 s-a introdus impunerea proportională în cotă generală de 38%, reducându-se pe bună dreptate de la o cotă de 45%, datotită faptului că, cei mai mulți contribuabili suportau această cotă apasătoare de 45%. Contribuabilii avizați de Ministerul Finanțelor care obțin venituri din jocuri de noroc, activitatea barurilor și a cluburilor de noapte platesc o cotă adițională de impozit de 22 % asupra ponderii din veniturile înregistrate din aceste activități in volumul total al veniturilor. In cazul contribuabililor care realizează anual cel puțin 80% din venituri în agricultură, cota de impozit pe profit este de 25%. In cazul persoanelor juridice care realizează venit printr-un sediu permanent în România, se impozitează cu o cotă de 6,2% din profitul acesteia.
Totodată, în cazul Băncii Naționale a României cota de impozit pe profit este de 80% si se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă, potrivit legii.
Reduceri de impozit conform Ord. 70/29 august 1994:
50% în cazul contribuabililor care incasează venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitate proprie, din prestări de servicii internaționale, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor;
50% pentru profitul folosit in anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricație sau la extinderea activității în scopul obținerii de profituri suplimentare și investiții concretizate in active corpoarle si necorporale amortizabile, după consumarea celorlalte surse de finanțare, cum sunt creditele, imprumuturile nerambursabile sau civile.
Pentru stimularea intriprinzătorilor privați pentru inființarea și dezvoltarea intreprinderilor mici si mjlocii cota-parte din profitul brut reinvestit de câtre acestea nu se impoziteaza incepând cu anul 1999 până în anul 2002. Profitul brut reinvestit reprezintă sumele utilizate pentru efectuarea de investiții în active corpoarale și necorporale reglementate prin Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale.
Intreprinderile mici si mijlocii beneficiază de o reducere a impozitului pe profit în proportie de 20% pentru creerea de noi locuri de muncă in baza unui contract de muncă, dacă se asigură creșterea angajaților cu cel puțin 10% față de anul financiar precedent, în condițiile rămânerii în intreprindere a forței de muncă nou-angajate și fără a se face disponibilizări. Deoarece cota de 38% se considera a fi prea mare, au existat solicitări pentru reducerea acesteia, astfel în anul 2000 cota a fost redusă de la 38% la 25 %, iar în cazul profitului realizat la export cota redusă a fost stabilită la 5%. Ȋncepând cu anul 2002 cota a crescut cu 6% urmând să crească treptat, ajungând la 25% în anul 2004.
Contribuabilii care obțin venituri în zonă liberă în baza unei licențe, plătesc o cotă la impozit de 5% pentru profitul impozabil care corespund acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.
Pentru veniturile obținute din activitatea barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor și a cazinourilor, impozitul pe profit datorat aferent acestor activități nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activități. In caz contrar contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra veniturilor realizate. Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din România în valută din exportul bunurilor și/sau prestari servicii, realizate din activitate proprie direct sau prin contract de comision plătesc o cotă de impozit pe profit de 6% pentru parte care corespunde ponderii acestor venituri in totalul volumului de venituri.
In anul 2003 pentru profitul impozabil din ponderea veniturilor încasate din export în totalul volumului veniturilor începând cu 01 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% .Cota impozitului pe profit rămâne în procent de 25%.
Tot în anul 2003 s-a introdus și impozitul pe profitul microintreprinderilor, calculat prin aplicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obținut din orice sursa, respectiv asupra veniturilor înscrise în contul de profit și pierderi pentru microintreprinderi.
Ȋncepând cu anul 2005, cota de impozit pe profit devine cotă unică atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanle fizice în procent de 16%, cu excepțiile prevăzute de lege.
Reforma fiscală din anul 2005 concretizată prin OUG 138/30 decembrie 2004 pentru modificarea și completarea Legii 571/2003 prinv Codul Fiscal, a fost ca o relaxare fiscală cu scopul de a susține intreprinzătorii privați, stimularea liberei inițiative, privind consolidarea și dezvoltarea economiei de piața în România, una din cerințe impuse pentru aderarea României la Uniunea Europenă.
3.3 IMPOZITAREA PROFITULUI ȊN ROMANIA ȘI CELELALTE STATE MEMBRE ALE UE
Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, în unele tări impunerea veniturilor acestora se face frecvent pe baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este greu de realizat o demarcație precisă între averea fiecareia din persoanele asociate și patrimoniul societății respective. De exemplu, în Belgia societățile de persoane pot opta – cu respectarea unor condiții acest tip de impunere.
In cazul societăților de capital se poate efectua o demarcație precisă între averea personală a acționarilor și patrimoniul societății, iar acționarii răspund pentru actele și faptele societății numai în limitele părții de capital pe care o dețin.
Deoarece profitul obtinut de o societate de capital se repartizează atât acționarilor (sub forma de dividende) cât si la dispoziția societății (pentru constituirea unor fonduri), putem vorbi de:
profitul societătii înainte de repartizare;
profitul repartizat acționarilor sub formă de dividende;
profitul rămas la dispoziția societății.
Această repartizare a profitului permite luarea în considerare a mai multor modalități de impunere a veniturilor realizate de societățile de capital, și anume:
1. Prima modalitate constă în impunerea inițială a profitului total obținut și apoi, separat, profitul repartizat acționarilor sub formă de dividende (acest sistem, considerat clasic, s-a practicat în: SUA, Olanda, Belgia, Luxemburg, Elvetia, Suedia).In prezent sunt puține țări care-l mai practică, printre care figurează Irlanda și Romania.
2. A doua modalitate consta în aceea că se impun numai dividendele, în timp ce partea de profit lăsată la dispoziția societății de capital este scutită de impozit, practică folosită în țări ca :Austria, Belgia, danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia, regatul Unit, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovenia si Cipru ;
3. A treia modalitate presupune numai impunerea părții din profit care rămâne la dispoziția societății de capital, dividendele repartizate acționarilor nefiind impozitate ( se practica in Grecia, Letonia și Slovenia) ;
4. A patra modalitate presupune impunerea separată : mai intâi a dividendelor repartizate acționarilor îi apoi a părții din profit rămase la dispoziția societății de capital.
In ceea ce privește impozitarea propriu-zisă a profitului, în practica fiscală internațională așa cum reiese din datele tabelului nr.4.3., se manifestă o tendință de reducere a nivelului cotelor de impozitare. Acest aspect se regăsește în marea majoritate a țărilor membre din Uniunea Europeană. Reducerea acestor cote de impozitare urmărește promovarea unei politici de încurajare a dezvoltării activității agenților economici, la dispoziția cărora rămâne o mare parte din profit care poate fi investită. Tot din tabel rezltă că, cel mai ridicat nivel al cotelor de impozitare se înregistrează în țări ca Germania, Franța, Italia, Spania și Belgia, iar cotele se situează între 33,99% (în Belgia) si 38,29%(în Germania). Cota medie de impozitare in cele 15 țări membre ale UE a fost în anul 2005 a fost de 30,4%, față de 18,2 cât reprezintă cota medie a celor 10 țări care au devenit membre ale UE la 01 mai 2004.
Tabel nr.1.3.
Cotelele impozitului pe profit (inclusiv taxe locale și suprataxe) -în procente-
Surse :1.European Commission, Economic Papers, nr.250/iunie 2006
2.OCDE, Economics department, Woorking Papers nr.439/28 iulie 2005.
In ceea ce privește impozitarea dividendelor, în unele țări (Letonia și Regatul Unit), dividendele nu se impozitează, în altele (Belgia, Cehia, Italia, Lituania si România) se practică cote moderate (până la 15%), iar in alte țări se practică cote ridicate de peste 20 % (30% î Suedia, 29% în Finlanda, 28% în Danemarca, 26% în Estonia) ( tab.1.4)
Tab. 1.4 Cotele de impozitare a dividendelor în anul 2003 -în procente-
Surse :1.European Commission, Economic Papers, nr.269/ianuarie 2007
3.4. IMPOZITAREA ACTUALĂ A PROFITULUI ȊN ROMÂNIA
Ȋn România, impozitul pe profit este reglementat de Codul Fiscal Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare si nu diferă de cel practicat în alte țări.
3.4.1. Contribuabilii impozitului pe profit și sfera de cuprindere a acestora
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu următoarele persoane denumite în continuare contribuabili:
a) persoane juridice române pentru profitul obținut din orice sursă atât în România, cât și în străinătate;
b) persoanele juridice străine care realizează profit din activitatea desfășurată printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil atribuit acelui sediu. Profitul impozabil se determină pe baza veniturilor, respectiv cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu;
c) persoane juridice străine și persoane fizice nerezidente desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică pentru partea din profitul impozabil atribuibile fiecarei persoane;
d) persoane juridice române care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea, respectiv cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoana juridică română, pentru profitul impozabil acestor venituri ;
e) persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică pentru partea de profit impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente. In acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă la bugetul statului de câtre persoana juridică română ;
f) persoane juridice cu sediul social în România, inființte potrivit legislației europene.
3.4.2. Scutiri de la plata impozitului pe profit conform Codului Fiscal
(1) De la plata impozitului pe profit sunt scutiți următorii contribuabili :
trezoreria statului;
institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitățile realizate si utilizate potrivit Legii nr.500/2002 privind finanțele publice și a Legii 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificarile și completările ulterioare;
b.1) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe venitul microîntreprinderilor
fundațiile române ca urmare a constituirii unui legat;
asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice;
culte religioase pentru:venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult potrivit legii, venituri obținute din chirii, venituri din despăgubiri in formă bănească, etc;
institutiile de invatamant particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate in anul curent, precum și in anii următori, potrivit Legii învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OUG nr.174/2011 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior;
Fondul de Garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
Fondul de Compensare a investitorilor, constituit potrivit legii;
Banca Nationala a Romaniei;
(2) Organizațiile nonprofit, organizații sindicale și organizații patronale sunt scutite pentru următoarele tipuri de venituri:
cotizații și taxe de înscriere a membrilor;
contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor sau simpatizanților;
taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;
donații și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
dividendele și dobânzilor obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite;
veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
resurse obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
venituri realizate din acțiuni ocazionale;
venituri excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
veniturile obținute din reclamă și publicitate;
sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii;
venituri realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele proprii, altele decât cele care sunt folosite într-o activitate economică;
sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanle fizice, potrivit prevederilor legale.
Organizațiile nonprofit, organizații sindicale și organizații patronale sunt scutite și pentru veniturile din activități economice realizate până la echivalentul în lei a 15000 de euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit prevăzută la alin.(2).
3.4.3. Perioada impozabila
Perioada impozabilă corespunde anului fiscal, care reprezinta anul calendaristic. In situața în care un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul anului fiscal, impozitul se datorează pe perioada din anul calendaristic în care contribuabilul a existat.
Prin excepție, contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă e exercițiului financiar.
3.4.4. Cotele de impunere ale impozitului pe profit
Cota de impozit a impozitului pe profit este reglementată potrivit Legii 571/2003 – privind Codul Fiscal. Cota care se practică de la începutul anului 2005, este de 16% când aceasta a suferit o relaxare fiscală prin reducerea acesteia de la o cota de 25 % . Este o cotă unică care se aplică și persoanlelor fizice care realizeză venituri impozabile.Cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil, cu exceptiile prevazute la art. 38 din Legea 571/2003 – privind Codul Fiscal.
Ȋmbunătățirea viabilității agenților economici a început încă din primul an al reducerii cotei , rezultând astfel o creștere a profitului societăților comerciale (tab.1.5.).Introducerea cotei unice a condus la îmbunătățirea a ratelor efective de impozitare.
Tab.1.5. -în procente-
Sursa: Comisia Națională de Prognoză, Cota unică a îmbunatZățit competitivitatea firmelor 6 octombrie 2006
Rata efectivă a fost calculată pe baza datelor din bilanțurile contabile, avându-se în vedere impozitul pe profit datorat.Rata realizată a fost calculată pe baza impozitului colectat de la bugetul general consolidat. Datele arată că, datorită reducerii cotei s-a îmbunătățit decalajul dintre rata legală și rata efectivă ajungând la doar 0,4 puncte procentuale față de 3,8 puncte cât era în anul 2004.De asemenea pentru prima dată în istorie rata de impozitare realizată a depasit rata legală, ceea ce înseamnă că societăile comerciale au dispus de disponibilități financiare pentru plata obligațiilor curente și a celor restante.
Pentru veniturile obținute din activitatea barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor și a cazinourilor, impozitul pe profit datorat aferent acestor activități nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activități. In caz contrar contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra veniturilor înregistrate.
3.4.5. Determinarea și calculul impozitului pe profit conform Codului Fiscal
Profitul impozabil se calculează conform art.19 alin.(1) din Legea 571/2003, ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile .
La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. In scopul determinării profitului impozabil, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile realizabile din orice sursă într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora.
Pentru calculul profitului impozabil sunt acceptate drept cheltuieli deductibile numai acele cheltuieli care sunt strict aferente realizării veniturilor impozabile.
3.4.6 Venituri neimpozabile
Incepând cu 01 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, sunt neimpozabile următoarele venituri:
dividendele primite de o persoană juridică română ori persoană juridică straină plătitoare de impozit pe profit, situată intr-un stat terț, cu care România are închieiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele, pe o perioadă neîntreruptă de un an.
diferențele favorabile a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor la persoane juridice la care dețin titluri de participare, fiind impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice;
veniturile pentru care nu s-a acordat deducere dupa cum urmează:
din acordare a cheltuielilor, venituri din anularea sau reducerea provizioanelor, venituri din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, venituri din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere;
venituri din anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul unei alte persoane juridice.
venituri neimpozabile, prevăzute expres în acorduri sau memorandumuri aprobate prin cate normative;
venituri din vânzarea cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau străină situată intr-un stat, cu care România are închieiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică care deține la data cesionării sau vânzării minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare pe o perioadă neîntreruptă de un an;
veniturile din impozitul pe profitul amânat determinat și înregistrat de contribuabilii care aplică reglementările Standerdelor Internaționale de raportare financiară;
venituri din lichidarea unei alte persoane juridice române sau străine situată intr-un stat, cu care România are închieiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data inceperii perioadei de lichidare persoana juridică deține minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare pe o perioadă neîntreruptă de un an.
3.4.7. Criterii de deductibile a cheltuielilor
Pe lângă cheltuielile deductibile acceptate la calculul impozitului pe profit care sunt integral deductibile, mai sunt și cheltuieli cu deductibliate limitată, dupa cum le clasifică codul fiscal:
cheltuieli de protocol în limita a 2% aplicată supra bazei de calcul, care se stabilește ca diferență între totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor deductibile, altele decât cele de protocol si cele cu impozitul pe profit;
cheltuieli înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii;
cheltuieli sociale în limita a 2% aplicată asupra cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completările ulterioare;
perisabilități, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreuna cu oraganele de specialitae, cu avizul minesterului Finanțelor Publice;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori potrivit legii;
cheltuielile cu provizioane și rezezerve conform art.22 din Codul fiscal
Rezerva legală este deductibilă in limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului impozabil. Provizione pentru garanții de bună execuție acordate clienților. Provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 01.01.2004; 25% începând cu data de 01.01.2005; 30% începând cu data de 01.01.2006, din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de câtre contribuabili, dacă îndeplinesc următoarele condiții:
sunt înregistrate după 01 ianuarie 2004;
sunt neîncasate intr-o perioada ce depașeste 270 de zile de la data scadenței;
nu sunt garantate de o altă persoană;
sunt datorate de o persoană care nu este afiliată cointribuabilului;
au fost impuse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Provizioane in limita a 100% dacă sunt înregistrate după 01 ianuarie 2007, creanța este deținută de o persoană juridică asupra careia este declarat falimentul sunt datorate de o persoană care nu este afiliată cointribuabilului; au fost impuse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
cheltuieli cu dobânda și diferențe de curs valutar
Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile dacăgradul de îndatorare al capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare al capitalului se calculează cu ajutorul formulei:
= , în care:
= capital împrumutat stabilit ca medie a valorilor existente la începutul anului fiscal și sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit( totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de ramburare mai mare de un an)
= capitalul propriu stabilit ca medie a valorilor existente la începutul anului fiscal și sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit
Dacă gradul de îndatorare este mai mare decât trei, atunci cheltuielile cu dobânzile și cu peierderea netă din diferențe de curs valutar aferente împrumuturilor lauate in calcul, sunt nedeductibile și se raportează în perioada următoare, până la dseductibilitatea integrală a acestora (<3).
Referitor la diferențele de curs valutar mentionăm că, dacă cheltuielile ocazionate de acestea sunt mai mari decât veniturile din diferențele de curs valutar (Ch>v)va fi asimilată cu o cheltuială cu dobânda, deductibilitatea acesteia va fi supusă limitei din cazul cheltuielilor cu dobânda.
In cazul împrumuturilor obținute de la alte entități deductibilitatea cu dobânzile este limitată la:
nivelul ratei dobânzii de referință a Bancii Naționale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru pentru împrumuturile în lei;
nivelul ratei dobânzii anuale de 9% a Bancii Naționale a României pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii este aferent profitului impozabil aferent anului 2004. Nivel ratei dobânzii se actualizează prin Hotărâre de Guvern.
cheltuieli cu amortizarea prevăzute la art.24 din codul fiscal;
cheltuieli efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita sumei de 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
cheltuieli cu primele voluntare de asigurare de sănătate în limita a sumei de 250 de euro, într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
cheltuieli cu funcționarea, întreținerea si modificarea locuințelor de serviciu, deductibile în limita suprafețelor construite prevătute de lege, care se majorează cu 10% din punct de vedere fiscal.
La calculul profitului impozabil pentru cheltuielile din cercetare-dezvolatre se acordă stimulente fiscale (50% deducere suplimentară pentru cheltuielile eligibile ale acestor activități si alte stimulente conform art.19 alin.1 din codul fiscal).
3.4.8. Cheltuieli nedeductibile
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat;
cheltuieli cu dobânzi/majorări de întârziere, amenzile, confiscările si penalitățile datorate câtre autoritățile române potrivit prevederilor legale;
cheltuieli privind bunuri de natura stocurilor sau activelor corporale constate lipsă din gestiune ori degradate, dacă pentru acestea nu există încheiat un contract de asigurare;
cheltuieli cu taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor acordate salariatilor ca avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținerea la sursă;
cheltuieli făute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele pentru bunurile livrate sau servicii prestate contribuabilului;
cheltuili aferente veniturilor neimpozabile cu exceptia celor prevăzute la art.20 lit.c din codul fiscal;
cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajtului;
cheltuieli cu servicii de management, consultanță, asistență sau alte prestări servicii pentru care nu sunt încheiate contracte;
cheltuieli de sponsorizare și/sau mecenat, precum și cheltuieli privind bursele private acordate potrivit legii;
Pentru contribuabilii care efectuează sponsorizare și/sau mecenat, precum și care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat limita minimă:
3 la mie din cifra de afaceri; 20% din impozitul pe profit datorat
Sumele care nu sunt scăzute, se raportează în următorii 7 ani consecutivi;
cheltuieli care sunt înregistrate în contabilitate și care nu au la bază un document justificativ.
3.5. CREDITUL FISCAL
Dacă o persoană juridică română obține venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau prin reținerea la sursă și veniturile sunt impozabile atât în România cât și în străinătate, atunci impozitul plătit câtre statul străin fie direct, fie indirect prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit în statul în care cetățeanul este rezident.Deducerea câtre un stat străin nu poate depăși intr-un an fiscal, impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit la profitul impozabil obținut în statul respectiv, determinat conform prevederilor legale.Impozitul pe profit plătit unui stat străin poate fi dedus, dacă persoana juridică prezintă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri între România și statul străin, din care să reiasă faptul că impozitul a fost plătit statului străin.
3.6. IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Este reglementat prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările si completările ulterioare și se plătește de orice persoană juridică română care distribuie sau plătește dividende câtre orice persoană juridică română. Impozitul se stabilete prin aplicarea coteei de 16% aplicată aspra dividendului brut distibuit sau plătit. Prevederile nu se aplică pentru dividendele platite de o persoană juridică română câtre orice persoană juridică română, dacă beneficiarul dividendelor deține la data plații dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice pe o perioadă neîntreruptă de un an implinit până la data plății acestora, inclusiv.
3.7. OBLIGATIILE PLATITORILOR
3.7.1. Declararea și plata impozitului pe profit
In vederea stabilirii impozitului pe profit, toți contribuabilii sunt obligați de a plăti un impozit pe profit anual cu plăți anticipate și să depună o declarație de impunere anuală la organele fiscale . Declararea și plata impozitului se efctuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Ȋncepând cu 01 ianuarie 2013, contribuabilii pot opta și pentru declararea și plata anuală a impozitului pe profit datorat, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Definitivarea și plata impozitului se realizează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit.
Contribuabilii au optat pentru plata anuală a impozitului pe profit datorat, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial, determină sumele anticipate în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflație a prețurilor de consum.
Contribabilii care au pierdere fiscală efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului impozabil pentru care se efectuează plata anticipată.
Persoanle juridice care, în cursul anului se dizolvă cu lichidare au obligația depunerii declaraței de impozit și plata impozitului până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent.
Persoanle juridice care, în anul fiscal se dizolvă fără lichidare au obligația depunerii declaraței de impozit și plata impozitului până la închiderea perioadei impozabile.
3.7.2. Depunerea declaratiei de impozit pe profit
Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie, inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 34 din CF, care depun declarație anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în legea Codului fiscal
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ
LA SOCIETATEA ” S.C. CET GOVORA S.A”
4.1. PREZENTARE SOCIETATE
4.1.1. Scurt istoric
Societatea comercială SC CET GOVORA SA a fost înființată în anul 1959, iar din anul 1997, organizația este înregistrată ca societatate comercială cu capital integral de stat și are ca principal obiect de activitate : producerea și comercializarea energiei electrice și termice. Prin specificul activității de baza și pe baza unor regului de bună practică, prin respectarea cerințelor legale și de reglementare, SC CET GOVORA SA, și-a stabilit poziția de unic producător de abur industrial pe Platforma Industrială Rm.Vâlcea – Sud, de unic furnizor de agent termic pentru încalzirea urbană din Rm.Vâlcea.
4.1. 2. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii
SC CET GOVORA produce energie termică și energie electrică, precum și efectuarea de acte de comerț în legatură cu energia termică și electrică.
Cet Govora este centrală de cogenerare, energie electrică și termică și are urmatoarele capacități:
270Gcal/h putere termică la sursă și 205 Gcal/h capacitate de transport;
485t/h abur industrial la 13 bar;
200 Mw putere instalată energie electrică
Societatea are în patrimoniu centrala electrică de termoficare și detine în administrare sistemul de termoficare industrială al platoformei Govora și sitemul de termoficare urbană al Municipiului Rm.Vâlcea, format din: retele primare de transport, 37 puncte termice concesionate de la Primaria Rm.Vâlcea, precum și rețelele secundare de apă caldă.
4.1.3. Conducerea si personalul firmei
CONDUCEREA
PERSONALUL
ECHIPA DE CONDUCERE
Structura personalului economic
Structura personalului tehnic
Structura personalului de productie
Structura personalului muncitor
4.1.4. Principalii clienți
Cet Govora își desfasoară activitatea doar pe piața internă a energiei termice cât și livrare apă fierbinte la nivel de județ și primează pe aceasta, fiind unicul producător de energie termică și apă fierbinte. O diversificare a clienților pentru energie termică nu este posibilă decât pentru zona de termoficare urbană prin conectarea la sistemul centralizat a unor noi consumatori, influența acestora în veniturile companiei fiind redusă. In ceea ce privește energia electrică, diversificarea clienților de energie electrică este condiționată de dezvoltarea de noi capacități de producție. Concurența influentează în mod direct (datorită prestării aceluiași serviciu).
Principalii clienți actuali interni și / sau externi, pe grupe de produse / servicii.
4.1.5. Principalii furnizori
Furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat).
4.2. SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI
4.2.1.Consideratii generale
Aspectele generale care fac obiectul acestei analize financiare privind rezultatele CET Govora sunt următoarele:
analiza constituirii capitalurilor companiei din diverse surse, costul de constituire și eficiența folosirii lor;
analiza problemelor financiare referitoare la activele fixe ale companiei (finanțarea investițiilor, reparațiilor și introducerea progresului tehnic, amortizarea activelor fixe corporale și necorporale);
analiza problemelor financiare aferente activelor circulante (dimensionarea stocurilor necesare asigurării continuității ciclurilor de exploatare, necesarului de fond de rulment, eficienta utilizării activelor circulante);
analiza problemelor financiare referitoare la dimensionarea rezultatelor financiare;
analiza problemelor financiare necesare planificării și mangementului financiar operativ (analiza capacității de plată, a capacității de autofinanțare și echilibrului financiar al societății comerciale).
Realizarea acestui diagnostic financiar are ca obiectiv aprecierea stării de performanță financiară a CET Govora la 31 decembrie 2011 în comparație cu anii 2010 si 2009.
Sursele care au stat la baza acestui diagnostic au fost:
situatiile financiare anuale (2009 – 2011);
4.2.2. Analiza structurii bilantului contabil
Bilanțul reprezintă o imagine a patrimoniului societății sub dublu aspect: al originii – resursele (pasivele) și al modului de utilizare – utilizările (activele).
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau – rezultatul reportat + sau – rezultatul exercițiului
Situația netă reprezintă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra societății, respectiv valoarea datoriilor companiei fața de asociați. Situația netă pentru perioada 2009 – 20011 se prezintă în (tabelul 1.6):
CET Govora prezintă o situație netă crescătoare în anul 2011 comparativ cu 2010 și 2009, fapt datorat în principal creșterii capitalului subscris vărsat, a rezervelor din reevaluare și a altor rezerve. O situație netă crescatoare înregistrată în exerciții consecutive atestă o apreciere a situației financiare și a performanțelor intreprinderii, o creștere a valorii companiei, ceea ce conduce la evitarea pe termen scurt și mediu a falimentului care apare atunci când situația netă a societății devine negativă.
4.2.3. Analiza ratelor de structură ale activului
Analizat din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare de fonduri bănești în vederea constituirii unei structuri de producție care să ducă la realizarea obiectivului propus de câtre societate.
Calculația ratelor de structură ale activului a fost realizată pe baza datelor prezentate în tabelul următor (tab. 1.7)
Tab.1.7 Structura activelor in perioada 2009-2011
Graficul 1.1 Prezintă ponderea activelor imobilizate și a activelor circulante în total active: 2009-2011
Rata activelor imobilizate (Active imobilizate/Total active) măsoară gradul de investire a capitalului fix.
Nivelul acestei rate este mediu, datorită specificului activității și caracteristicilor tehnice ale companiei (pondere mare a terenurilor, dotarilor tehnice, echipamente, utilaje și instalații). Rata activelor imobilizate scade de la 61,82% în 2009 la 50,54% în 2010 datorită scăderii soldului imobilizărilor corporale ca și în 2011, când rata activelor imobilizate ajunge la 46,19%. Nivelul acestor rate este bineînteles influențat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor anuale cu amortizarea care diminuează valorile rămase ale acestor active.
Rata imobilizarilor financiare a crescut seminificativ ca urmare a majorării acțiunilor deținute la entitățile afiliate și a altor împrumuturi.
Rata activelor circulante (Active circulante/Total active) exprimă ponderea în totalul activului a capitalului circulant.
Scăderea drastică a stocurilor de materiale în 2011 față de 2010 și 2009 se datorează în mare măsură scăderii stocurilor de cărbune și păcură.
In totalul activelor circulante, ponderea mare o reprezintă valoarea creanțelor. Valoarea creanțelor în 2010 a crescut cu suma de 89.565.638 RON față de 2009, în special datorită creșterii creanțelor comerciale dar mai ales a altor creanțe. In anul 2011, valoarea creanțelor totale crește cu 52.952.867 RON datorită creșterii substanțiale a creanțelor comerciale, chiar dacă “alte creanțe” sau redus valoric.
Rata disponibilitatilor banesti (Disponibilități bănești/Total active) este influențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a obligațiilor. Nivelul disponibilităților bănești este redus față de total active.
Valoarea activelor de trezorerie s-a redus semnificativ în 2011 comparativ cu 2010 și 2009, concomitent cu creșterea pasivelor de trezorerie pentru aceeași perioadă, fapt ce este considerat ca nefavorabil din punct de vedere al teoriei echilibrului financiar, deoarece denotă apelul la credite bancare curente pentru finanțarea nevoilor curente de exploatare.
4.2.4. Analiza ratelor de structura ale pasivului
In pasivul bilantului sunt reflectate, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate (tab. 1.8)
Tab. 1.8 Surse de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate
Grafic 1.2 Structura pasivelor în perioada 2009-2011
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a societății prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.
Indicatorii calculați pe baza elementelor de pasiv sunt prezentați în ( tab.1.9) :
Tab. 1.9 Indicatorii structurii de pasiv în perioada 2009-2011
Principalele rate structurale bilanțiere de pasiv ale S.C. CET GOVORA S.A. se prezintă astfel:
Rata stabilității financiare ((Capital propriu + Credite pe termen mediu și lung)/Total pasiv) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil (cel putin un an) și patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizată crește în 2010 față de 2009 datorită îndeosebi creșterii capitalurilor proprii pentru ca în 2011 să se diminueze prin reducerea acestora în total pasive.
Rata autonomiei financiare globale (Capital propriu/Total pasiv) arată gradul de independență financiară a societății. Se consideră că existența unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisă esențială pentru autonomia financiară a societății. In cazul societății CET Govora, rata autonomiei financiare globale se menține aproximativ la același nivel pe toată perioada analizată si reprezintă aproximativ 1/2 din totalul pasivului.
Rata autonomiei financiare la termen (Capital propriu/(Capital propriu + Credite pe termen lung)) arată gradul de independență financiară al unității pe termen lung, S.C. CET GOVORA S.A. menținându-se foarte bine la acest capitol.
Rata de îndatorare globală (Datorii totale/Total pasiv) reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are societatea în pasivul total al acesteia. Nivelul acestei rate rămâne aproximativ constant, fără fluctuații majore pe toată perioada analizată, datorită faptului că, valoarea totală a datoriilor rămâne constantă în raport cu totalul pasivului.
Situația S.C. CET GOVORA S.A. este foarte bună la acest capitol, nivelul maxim recomandat al ratei globale de îndatorare este de 67% (două treimi din pasiv). Cu o rată de 46,06%, respectiv 49,09% în ultimii doi ani (2010-2011), societatea a adoptat cu prudență acest capitol.
Rata de îndatorare la termen (Credite pe termen mediu și lung/Capital propriu) reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung si mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung și a urmăririi modului în care s-a utilizat efectul de levier.
Aceasta rată scade în 2010 față de 2009 datorită scăderii creditelor pe termen lung (se apreciază ca o situație favorabilă, în condițiile în care o companie reușește să devină independentă financiar, iar continuitatea sa nu este amenințată/influențată decisiv de sursele externe de finantare). In cazul CET Govora însă nu este cazul, în 2011 companiei fiindu-i necesare noi fonduri externe pentru menținerea activității.
Rata creditelor de trezorerie (Credite pe termen scurt/Necesar fond de rulment) reprezintă gradul de acoperire a necesităților de finanțare a activității de exploatare cu surse externe de finanțare – credite pe termen scurt. In cazul CET Govora, valoarea acestei rate nu este pozitivă, deoarece în mod normal, o valoare negativă a ratei de trezorerie exprimă incapacitatea societății de a-și plăti datoriile ce vor deveni scadente în cursul exercitiului următor, după cum se observă și în (tabelul 2.0)
Tab.2.0 Rata creditelor de trezorerie în perioada 2009-2011
Pragul cel mai utilizat în normele bancare este următorul: creditele de trezorerie nu trebuie sa fie mai mari decat jumătate din nevoia de fond de rulment (de exploatare).
4.2.5. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE (Tab. 2.1)
Tab.2.1 Contul de Profit și Pierdere în perioada 2009-2011
Analiza contului de profit și pierdere cuprinde analiza următoarelor rezultate:
Analiza rezultatului din exploatare
Cheltuielile – Structura cheltuielilor (2011) se prezintă astfel: un procent de aprox. 39% îl constituie consumul de cărbune, un procent între 5% îl constituie consumul de gaze naturale (suport în arderea cărbunelui), consumul de ape tehnologice 2%, energie electrică (inclusiv energia cumpărată în scopul vânzării) constituie un procent de 2%, salariile și tichetele de masă reprezintă un procent de aprox. 13% din total cheltuielilor, iar amortizarea se situează constant la nivelul de 12%.
Cheltuielile reprezentand consumurile de carbune, pacura, gaze, apa tehnologica, substante chimice (reactivi), CLU si alte utilitati tehnologice din anul 2011 sunt direct proportionale cu cifra de afaceri si reprezinta cheltuielile directe incluse in calculatia de costuri, reprezentand un procent de 92% din total cheltuieli directe. Cheltuielile directe reprezinta 51% din totalul cheltuielilor.
Cheltuielile salariale directe reprezinta un total de 8% din totalul cheltuielilor directe. In anul 2011, dintr-un total de 225.809.204 RON total cheltuieli directe, salariile au fost in suma de 18.410.167 RON (dintr-un total de 53.756.573 RON cheltuieli salariale societate).
Cheltuielile indirecte ale activitatii de baza sunt la 2011 (10% din totalul cheltuielilor). Aceasta suma se compune din urmatoarele costuri: revizii tehnice, reparatii curente, lucrari de intretinere, reparatii accidentale, reparatii capitale si cele executate de terti (inclusiv cheltuielile cu materialele folosite), salarii indirecte activitatea de baza, amortizare, alte cheltuieli de interes general si administrativ-gospodaresti (tichete de masa, studii si cercetari, etc).
Cheltuielile cu activitatea auxiliara (5% din totalul cheltuielilor) cuprind costurile inregistrate de catre urmatoarele departamente: Combustibili, CFU, Sector Reparatii, PRAM si AMC. In exercitiul 2011. Din acestea 68% din total reprezinta cheltuieli salariale, revizii tehnice, reparatii curente, lucrari de intretinere, reparatii accidentale, reparatii capitale si cele executate de terti (inclusiv cheltuielile cu materialele folosite), tichete de masa, amortizare si alte cheltuieli (gospodarie, materiale, reparatii, etc).
Cheltuielile generale de administrare ale unitatii reprezinta 34% din totalul cheltuielilor din care ponderea cea mai mare o reprezinta cheltuielile cu certificatele verzi, serviciile prestate de terti, provizioane, cheltuieli privind marfurile, cheltuieli salariale
Numarul angajatilor implicati in activitati indirecte de productie ale sectiilor de baza si auxiliare (inclusiv TESA din sectiile de baza si auxiliare) este de aprox. 538 dintr-un total mediu de 1.305 angajati, generand cheltuieli mari cu personalul.
Valoarea mare a acestor cheltuieli salariale precum si numarul mare al acestor angajati poate fi sustinut, la acest moment, doar de uzura fizica a utilajelor, instalatiilor si echipamentelor, pe termen lung insa amenintand viabilitatea economica a companiei in cazul in care nu sunt luate masuri de modernizare, recalificare si eficientizare.
Societatea analizează și apreciează necesitatea și oportunitatea acestor costuri precum și eficiența acestor angajati.
Veniturile – Vânzările de energie electrică și termică (2011) în valoare de 329.666.182,38 RON reprezintă aprox. 75% din total venituri exploatare, celelalte 25% fiind formate din vânzări de alte produse (apa demi, dedu, condens), vănzări marfuri, lucrări și servicii, etc.
Analizând rezultatul din exploatare se observă o descreștere a acestuia pe toata perioada analizată. Trebuie însă menționat faptul că această evoluție negativă se datorează diminuării activității de bază ca urmare a reducerii consumului de abur de câtre S.C. OLTCHIM S.A.
Analiza rezultatului financiar
Analizând rezultatul financiar se observă că acesta este negativ în toată perioada analizată, reprezentată în (graficul 1.3 )
Graficul 1.3 Prezintă stuctura de venituri si cheltuieli financiare în perioada 2009-2011
4.3. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT ANUAL LA S.C. CET GOVORA S.A. IN PERIOADA 2009-2011
Profitul impozabil se calculează conform art.19 alin.(1) din Legea 571/2003, ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile .
La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. In scopul determinării profitului impozabil, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile realizabile din orice sursă într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora.
Pentru calculul profitului impozabil sunt acceptate drept cheltuieli deductibile numai acele cheltuieli care sunt strict aferente realizării veniturilor impozabile.
4.3.1. CALCUL IMPOZIT PENTRU ANUL 2009
La SC CET GOVORA SA se prezintă următoarea situație în anul 2009:
Venituri din exploatare 344.528.116
Cheltuieli din exploatare 321.758.739
2.769.762 Total cheltuieli din exploatare 324.528.411
Rezultat din exploatare (1-2) 19.999.705
Venituri financiare 3.615.874
Cheltuieli financiare 11.583.944
Rezultat financiar (4-5) – 7.968.070
Rezultatul din activitatea curenta (3+6) 12.031.635
Elemente similare veniturilor 2.274.717
Diferențe din reevaluare din casări și vânzări dupa 01.01.2004 începând cu 01.05.2009
995.231 + 712.281,55 + 348,14 + 566.856 = 2.247.717 lei
Rezultatul după includerea (7+8) 14.306.352
Cheltuieli nedeductibile și Cheltuieli cu deductibilitate limitată
CT 6022 Combustibil (nedeductibil) 107.115 lei
Potrivit OUG 34/2009 prevede că nu sunt deductibile în perioada „01 mai 2009-31.12.2010” cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane cu o greutate maximă să nu depășească 3500 kg si 9 scaune de pasasgeri”
CT 623.1 Cheltuieli protocol în total 767.208 lei (deductibile limitat)
2 % din baza de clacul (venituri impozabile – cheltuieli impozabile, fără a se lua în calcul cheltuielile de protocol și cele cu impozitul)
– admise ( deductibile total) – 311.370 lei
– nedeductibile 455.838 lei
625 cheltuieli cu diurna în total de 242.588 din care (148.305 lei peste diurna legală se acordă instituțiilor publice pentru aceleași deplasări) ( deductibile limitat)
Cheltuielile cu diurna sunt deductibile în limita a 2,5 x diurna pentru instituții publice = 94.283 x 2,5 = 235.708 lei, deci cheltuielile cu diurna nedeductibile sunt 242588 – 235708 = 6880 lei
628.07 Cheltuieli cu alte servicii la terți în total de 26.000 lei ( deductibile limitat)
( contract cu Asociația Profesională Cogen România – asociația CET- urilor care produc energie în cogenerare) deductibile în valoare de 4000 euro anual.
4000 euro x 4,2 = 16.800 lei nedeductibile 26.000-16.800 = 9.200 lei
635.06 TVA cheltuile de protocol la țigări si bauturi. Cheltuieli în total de 38.342 lei –
TVA nedeductibil 38342 lei x 19% = 7.285 lei
6588.1 Cheltuieli sociale în total de 922.054 lei ( deductibile limitat)
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii fondului de salarii
641 fod salarii 35.050.162 x 2% =701.003 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile 922.054 – 701.003 = 221.050 lei
654 Pierderi din creanțe nedeductibile 758.284 lei
6581.2 Penalităti nedeductibile nedeductibile 3.183.877 lei
6588.2 Majorări de întârziere la bugetul de stat nedeductibile 473 lei
Total 3.184.350 lei
6582 Sponsorizări 1.213.653 lei
6588.3 Alte cheltuieli din exploatare nedeductibile fiscal 512.162 lei
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 2.428.831 lei
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 607.586 lei
6814.1 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
1.819.820 lei
Total cheltuieli cu provizioanele (CT 6812+6813+6814.1) 4.856.237 lei
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 2.769.672 lei
Cheltuieli cu amortizarea
Incepând cu 01.05.2009 diferențele din reevaluare sunt nerecunoscute fiscal conform OUG 34/2009
„Prin exceptie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale (sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate), se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale,( respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.)"
pentru depozitul de zgură si cenușă în funcție de durata de viată
Amortizare fiscală depozit zgură și cenușă
Amortizare fiscală:
Valoare rămasă neamortizată fiscal din anii anteriori 16.616.135 lei
Amortizarea lunară 2.454.235 lei
Modernizare în anul 2009 în sumă de 4.388.609 lei
Amortizare fiscală = 16.616.135 + (2.454.235 x 3 luni) + 4.388.609 = 28.367.449 lei
Amortizarea contabilă :
Total amortizare contabila nedeductibila 37.588.495 lei
Valoare rămasă din anii anteriori 13.447.652 lei
Amortizare contabilă lunară 2.102.183 lei
Modernizare în anul 2009 in suma de 4.388.609 lei
Amortizarea contabilă = 13.447.652 + ( 2.102.183 x 3 luni ) + 4.388.609 = 24.142.810 lei
Diferentă amortizare fiscală luată la calculul impozitului 28.367.449-24.142.810 = 4.224.639 lei
Total cheltuieli nedeductibile
107.115 + 455.838 + 6.880 + 9.200 + 7.285 + 221.050 + 758.284 + 3.183.877 + 1.213.653 + 473 + 512.162 + 2.428.831 + 607.586 + 1.819.820 + 37.588.495 + 2.769.672 = 51.690.221 lei
Deduceri
Total amortizare fiscală deductibilă
37.588.495 + 4.224.639 = 41.813.134 lei
Fond de rezervă se formează prin preluarea a 5 % din profitul societătii
5% x 14.801.307 = 740.065 lei
Total deduceri
740.065 + 41.813.134 = 42.553.199 lei
Venituri neimpozabile
7814.1 Venituri din provizioane 1.805.316 lei
Profit impozabil
Venit impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – deduceri- venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
350.418.707 – 336.112.355– 42.553.199 – 1.805.316 + 51.690.221 = 21.638.058 lei
Total Impozit pe profit
Profit impozabil x 16% = 21.638.058 x 16% = 3.462.090 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea CA
Conform Codului Fiscal, contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente.
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt considerate nedeductibile, dar ele se suportă din impozitul pe profit de plata in limita:
a) a 3‰ din cifra de afaceri;
b) nu depășesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.
3‰ x 292.329.879 = 876.989
20% x 3.462.090 = 692.418 lei admis
Total impozit pe profit anul 2009
3.462.090 – 692.418 = 2.769.672 lei
Impozit declarat pe trimestrele I-III 1.532.790 lei
Impozit minim declarat 17.917 lei
Diferenta de impozit pe profit
2.769.672-1.532.790-17.917 = 1.218.965 lei
Impozit minim declarat pe trimestrul IV 10.750 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat pentru anul 2009
1.218.965 – 10.750 = 1.208.215 lei
In data de 16.07.2010 în urma unui control efectuat de către Curtea de Conturi conform Proces Verbal nr.43/16.07.2010 cheltuielile de exploatare s-au diminuat cu suma de 129.080 lei.
S-a recalculat profitul
Rezerva deductibilă
Fond de rezervă se formează prin preluarea a 5 % din profitul societătii
5% x 14.930.387 = 746.520 lei
Cheltuieli de protocol
14.930.387 + 767.208 – 1.805.316 =13.892.279 x 2% = 277.846
Total cheltuieli de protocol nedeductibile:
767.208 – 277.846 = 489.362 lei
Total cheltuieli nedeductibile
107.115 + 489.362 + 6.880 + 9.200 + 7.285 + 221.050 + 758.284 + 3.183.877 + 1.213.653 + 473 + 512.162 + 2.428.831 + 607.586 + 1.819.820 + 37.588.495 + 2.769.672 = 51.723.745 lei
Total deduceri = 746.520 + 41.813.134 =42.559.654 lei
Profit impozabil
348.143.990 – 335.983.275 + 2.274.717 – 42.559.654 – 1.805.316 + 51.723.745 = 21.794.207 lei
Total Impozit pe profit
Profit impozabil x 16% = 21.794.207 x 16% = 3.487.073 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea CA
20% x 3.487.073 = 697.415 lei admis
Total impozit pe profit anul 2009
3.487.073 – 697.415 = 2.789.658 lei
La depășirea de protocol s-a calculat TVA
489.362 x 19% = 92.980 lei
S-a declarat și calculat 79.324 lei
TVA de plată 13.656 lei
635 = 4427 13656
Impozit declarat pe trimestrele I-III 1.532.790 lei
Impozit minim declarat 17.917 lei
Diferenta de impozit pe profit 2.789.658-1.532.790-17.917 = 1.238.951 lei
Impozit minim declarat pe trimestrul IV 10.750 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 1.238.951 – 10.750 = 1.228.201 lei
Diferență impozit pe profit 2009
1.228.201 – 1.208.215 = 19.986 lei
4.3.2. CALCUL IMPOZIT PE PROFIT AFERENT ANULUI 2010
Prin OUG 87/2010 de modificare și completare a Codului Fiscal privind eliminarea impozitului minim conform articolului 34 alin.16, contribuabilii care, până la data de 30 septembrie 2010 inclusiv, au fost obligați la plata impozitului minim, pentru definitivarea impozitului pe profit datorat pentru anul fiscal 2010, aplică următoarele reguli:
a) pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010
– determinarea impozitului pe profit aferent perioadei respective si efectuarea comparatiei cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru perioada 1 ianuarie—30 septembrie 2010, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective, in vederea stabilirii impozitului pe profit datorat;
b) pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2010
La SC CET GOVORA SA se prezintă următoarea situație în perioda 01.01-30.09.2010:
Venituri din exploatare 280.677.588
Cheltuieli din exploatare 279.148.103
Rezultat din exploatare (1-2) 1.529.485
Venituri financiare 4.177.209
Cheltuieli financiare 8.614.699
Rezultat financiar (4-5) – 4.437.490
Rezultatul din activitatea curenta (3+6) – 2.908.005
Elemente similare veniturilor 10.469.772
Diferențe din reevaluare și casări
CT 105 Amortizare Trimestrul I, II, III 1.477.672 lei
CT 105 Casări 25.193 lei
CT 6583 Vânzare Construcții 8.747.954 lei
Terenuri cedate 218.953 lei
Total: 10.469.772 lei
Rezultatul după includerea (7+8) 7.561.767 lei
Cheltuieli nedeductibile și deductibilitatea limitată:
6022.3 carburant auto – nedeductibil 145.390 lei
623.01 cheltuieli de protocol – nedeductibile 200.064 lei
Baza de calcul 2 % din (venituri impozabile – cheltuieli impozabile, fără a se lua în calcul cheltuielile de protocol și cele cu impozitul)
625 cheltuieli cu diurna în total de 56.943 din care (34.657 lei peste diurna legală se acordă instituțiilor publice pentru aceleași deplasări)
Cheltuielile cu diurna sunt deductibile în limita a 2,5 x diurna pentru instituții publice = 22.286 x 2,5 = 55.717 lei, deci cheltuielile cu diurna nedeductibile sunt 56943 – 55717 = 1226 lei
6588.1 Cheltuieli sociale în total de 269.367 lei
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii fondului de salarii
641 fod salarii 26.409.475 x 2% = 528.189 lei 269.367 < 528.189 deductibile în totalitate.
628.07 Cheltuieli cu alte servicii la terți în total de 26.000 lei
( contract cu Asociația Profesională Cogen România – asociația CET- urilor care produc energie în cogenerare) deductibile în valoare de 4000 euro anual.
4000 euro x 4,0958 = 16.383 lei nedeductibile 26.000-16.383 = 9.617 lei
635.06 TVA cheltuile de protocol la țigări si bauturi- nedeductibile 278.868 lei
6581.2 Penalităti nedeductibile 4.411.561 lei
6582 Sponsorizări nedeductibile 410.310 lei
6588.3 Alte cheltuieli din exploatare nedeductibile fiscal 542.311 lei
6811 Cheltuieli cu amortizarea contabilă 9.459.716 lei
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 1.784.203 lei
Total cheltuieli nedeductibile
145.390 + 200.064 + 1.226 + 9.617 + 278.868 + 4.411.561+410.310 + 542.311 + 9.459.716 + 1.784.203 = 17.243.266 lei
Deduceri
Amortizare fiscală 9.459.716 lei
Venituri neimpozabile
7814.1 Venituri din provizioane neimpozabile 1.282.188 lei
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli 487.858 lei
Total 1.770.046 lei
Rezerva legală este 0
Profit impozabil
284.854.797 – 287.762.802 + 10.469.772 – 9.459.716 – 1.770.046 + 17.243.266 =
= 13.575.271 lei
Impozit pe profit
13.575.271 x 16 % = 2.172.043 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea CA
Cifra de afaceri (704+706+707+741) = 189.932.325+362.106+3.625.761=
= 193.920.192
3‰ x 193.920.192 = 387.840 lei admis
20% x 2.172.043 = 434.409 lei
Impozit total la 30.09.2010
2.172.043- 387.840 = 1.784.203 lei
Impozit întreg la 30.06.2010 = 2.387.954 lei
Diferență de impozit virat în plus
2.387.954 – 1.784.203 = – 603.751
Impozit minim 10.750 lei
Diferență de impozit de recuperat
603.751 +10.750 = 614.501 lei
La SC CET GOVORA SA se prezintă următoarea situație în period 01.10-31.12.2010:
Toate operatiunile sunt realizate prin diferanta dintre: sold cont la 31.12.2010 si sold cont la 30.09.2010
Venituri din exploatare 124.750.034
Cheltuieli din exploatare 117.383.670
Rezultat din exploatare (1-2) 7.366.364
Venituri financiare 336.238
Cheltuieli financiare 1.670.616
Rezultat financiar (4-5) – 1.334.378
Rezultatul din activitatea curenta (3+6) 6.031.986
Elemente similare veniturilor 49.748.302
Ajutoare de stat (carbune)
rulaj cont 1171 43.651.405 lei
Amortizarea aferenta diferentelor
din reevaluare nerecunoscute fiscal 446.993 lei
conf. OUG 34/2009
Rulaj creditor 1171 + 1174/2011 5.649.904 lei
Total: 49.748.302 lei
Rezultatul după includerea (7+8) 55.780.288 lei
Cheltuieli nedeductibile și deductibile limitat:
CT 6022.3 Carburanti auto OUG 34/2009 nedeductibile 52.209 lei
Ct.523.01 Protocol în total de 242.579 lei 0
(16.766.137 + 10.750 +242.579) x 2% = 17.030.216 x 2 % = 340.604 lei
Consumate 242.579 < 340.604 – deductibile in totalitate
CT 654.1 Pierderi din debitori diversi nedeductibile 852.004 lei
CT 635.06 TVA ndeductibil pentru depasirea 16.296 lei
cheltuielilor de protocol din 2009
CT 6588.1 Cheltuieli sociale în total de 118.946 lei 0
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii fondului de salarii
641 fod salarii 9.362.483 x 2% = 187.250 lei 118.946 < 187.250 deductibile în totalitate.
CT 6581.2 Amenzi penalitati nedeductibile 3.250.147 lei
CT 6582 Donatii si subventii acordate nedeductibile 171.500 lei
CT 6588.3 Alte cheltuieli exploatare nedeductibile 750.340 lei
CT 6583 Anulare provizioane investitii nedeductibile 607.586 lei
CT 6813 Depreciere mijloace fixe nedeductibile 2.582.465 lei
CT 6812 Provizioane litigii nedeductibile 3.433.682 lei
CT 6814.1 Clineti incerti(provizioane) nedeductibile 1.968.905 lei
CT 6811 Cheltuieli cu amortizarea contabila 3.758.528 lei
CT 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.744.901 lei
Total cheltuieli nedeductibile 28.143.567 lei
Deduceri
Amortizare fiscale 3.758.528 lei
Rezerva legala deductibila 838.844 lei
5 % x 16.776.887 = 838.844 lei____________________________________________________
Total deduceri 4.957.372 lei
Venituri neimpozabile
CT 7814.1( venituri provizioane neimpozabile) 911.428 lei
CT 7813 ( venituri provizioane pt.riscuri si cheltuieli) 3.930.060 lei
CT 7813 (venituri provizioane pentru deprecierea imob.) 607.586 lei
Total venituri neimpozabile 5.449.074 lei
Profit impozabil
Venituri totale – cheltuieli totale – deduceri – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
174.834.574 – 119.054.286 – 4.597.372 – 5.449.074 + 28.143.567 = 73.877.409 lei
Impozit pe profit
73.877.409 x 16 % = 11.820.385 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea CA
Cifra de afaceri (704+706+707+741) = 3‰ x 79.278.751 = 237.836 lei
Admis 171.500 lei
Total impozit
11.820.385 – 171.500 = 11.648.885 lei
Impozit minim datorat la 31.12.2010 10.750 lei
Diferenta de impozit pe profit inregistrat la data de 31.12.2010
11.648.885 – 10750 = 11.638.135 lei
4.3.3. CALCUL IMPOZIT PE PROFIT PENTRU ANUL 2011
La SC CET GOVORA SA se prezintă următoarea situație în anul 2011:
Venituri din exploatare 438.967.228
Cheltuieli din exploatare 421.663.266
6.296.089
Total cheltuieli din exploatare 427.959.355
Rezultat din exploatare (1-2) 11.007874
Venituri financiare 8.387.804
Cheltuieli financiare 13.530.131
Rezultat financiar (4-5) – 5.142.328
Rezultatul din activitatea curenta (3+6) 5.865.546
Elemente similare veniturilor 2.444.898
Amortizarea diferențelor din reevaluare nerecunoscute
fiscal OUG 34/2009
Rezultatul după includerea (7+8) 8.310.444
Elementelor similare veniturilor
Cheltuieli nedeductibile și deductibile limitat:
CT 6022.3 Carburanti auto OUG 34/2009 nedeductibile 262.360 lei
CT 523.01 Protocol in total de 402.169 lei
2 % din baza de clacul (venituri impozabile – cheltuieli impozabile, fără a se lua în calcul cheltuielile de protocol și cele cu impozitul)
(5.865.546 + 6.296.089 + 402.169 – 3.058.237) x 2% = = 9.505.567 x 2 % = 190.112 lei
Nedeductibile 402.169 – 190.112 = 212.058 lei 212.058 lei
625 cheltuieli cu diurna în total de 206.570 din care (149.381 lei peste diurna legală se acordă instituțiilor publice pentru aceleași deplasări)
Cheltuielile cu diurna sunt deductibile în limita a 2,5 x diurna pentru instituții publice = 57.189 x 2,5 = 142.973 lei, deci cheltuielile cu diurna nedeductibile sunt 206.570 – 142973 = 63.597 lei
628.07 Cheltuieli cu alte servicii la terți în total de 33.400 lei
( contract cu Asociația Profesională Cogen România – asociația CET- urilor care produc energie în cogenerare) deductibile în valoare de 4000 euro anual.
4000 euro x 4,3533 = 17.413 lei
nedeductibile 33.400-17.413 = 15.987 lei 15.987 lei
CT 635.06 TVA nedeductibil pentru depasirea 87.982 lei
cheltuielilor de protocol nedeductibile
CT 6881 Cheltuieli majorari fond de mediu nedeductibile 1.260.723 lei
CT 6588.1 Cheltuieli sociale în sumă totală de 586.210 lei
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii fondului de salarii
641 fod salarii 34.297.788 x 2% = 685.955 lei 586.210 < 685.955 deductibile în totalitate.
CT 6581.2 Amenzi penalitati nedeductibile 2.889.676 lei
CT 6582 Donatii si subventii acordate nedeductibile 516.161 lei
CT 6588.3 Alte cheltuieli exploatare nedeductibile 1.066.976 lei
CT 6812 Provizioane litigii nedeductibile 5.260.578 lei
CT 6814.1 Clineti incerti(provizioane) nedeductibile 20.000.253 lei
CT 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.296.089 lei
Total cheltuieli nedeductibile 37.932.440 lei
Deduceri
Rezerva legala
Profit brut x 5% = 12.161.635 x 5% = 608.082 lei 608.082 lei
Venituri neimpozabile
CT 7814.1( venituri provizioane neimpozabile) 2.491.026 lei
CT 7813 ( venituri provizioane pt.riscuri si cheltuieli) 567.211 lei
Total venituri neimpozabile 3.058.237 lei
Profit impozabil
Venituri totale – cheltuieli totale – deduceri – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
449.799.930 – 441.489.486 – 608.082 – 3.058.237 + 37.932.440 =
= 42.576.565 lei
Impozit pe profit
42.576.565 x 16% = 6.812.250
Cheltuieli cu sponsorizarea CA
Cifra de afaceri (704+706+707+741) x 3‰
338.063.321 x 3‰ = 1.014.190 lei
6.812.250 x 20 % = 1.362.450 lei
Admis 516.161 lei
Profit de plata /2011
6.812.250 – 516.161 = 6.296.089 lei din care:
5.772.585 inregistrat in 2011
523.514 impozit pe profit datorat in trim IV 2011
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Impozitul pe profit apare ca o contribuție firească, obligatorie și nerambursabilă datorată de contribuabili si care se constitue una din sursele importante de alimentare a bugetului cu venituri, fiind un impozit permanent din categoria veniturilor fiscale.
Impozitul pe profit reprezintă indicatorul prin care activitatea economică este taxată pentru rezultatele obținute în cadrul unui exercițiu finaciar.
Calculul bazei de impunere și cotele de impunere s-au modificat treptat de la o perioadă la alta începând cu anul 1991, respectând principiile impunerii valabile pentru toate impozitele. Introducerea cotei unice de impozitare, reprezintă descurajarea evaziunii fiscale, dar și creșterea veniturilor bugetare , favorizează detinătorii de acțiuni, cei care încasează dividende prin impozitarea acestora o singură dată. Aceasta cota duce la creșterea profitului net al societății, care achita sume importante câtre bugetul de stat sub forma de impozite si taxe.
Pentru o copetitivitate și o intrare inerentă pe piață , societățile trebuie să respecte standardele de calitate și exigențele privind mediul inconjurător, impuse de Uniunea Europenă, precum și efectuarea de cheltuieli, utilizarea la maxim a activelor imobilizate și a capitalui, de care dispune societatea în scopul maximizării profitului.
Potrivit datelor prezentate în studiul de caz la societatea “SC CET Govora SA” se observă că veniturile totale ale societății sunt în creștere de la un an la altul, societatea având o piață de desfacere mai mare, aceasta ducând la creșterea ratei rentabilității.
Datorită cheltuielilor totale care cresc de la o perioadă la alta, profitul fluctează de la un an la altul fiind în scădere în anul 2010 față de 2009 și în usoară creștere în anul 2011.
Momentul ocazionării cheltuielilor și crearea veniturilor se regasește în contabilitatea finaciară a intreprinderii, respectând principiul independenței exercițiilor, toate operațiile care determină cheltuieli și venituri sunt înregistrate generării sau angajării lor.
Potrivit programului adoptat de Guvern in anul 2009, privind reducerea cheltuielilor de orice natură, societatea ia măsuri de reducere a cheltuielilor, astfel încât să obtină un profit tot mai mare.
Una din măsurile de reducere a cheltuielilor constă în stoparea creșterii salariale în perioada următoare, pentru menținerea în limită a profitului stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli al societății întocmit la începutul anului.
Propuneri
Pentru a încuraja mediul de afaceri, contribuabilii ar trebui sa beneficieze de o deductibilitate mai simplificată a provizioanelor, oferindu-le acestora posibilitatea de deductibilitate a tuturor provizioanelor fiscale constituite de o companie, atâta vreme cât ele au fost constituite conform Standerdelor Internaționale de Raportare Financiară. Ȋn prezent Codul Fiscal este mai restrictiv în ceea ce privește deductibilitatea categoriilor de provizioane. Statul trebuie să fie mai solidar cu plătitorul nu doar la câștig, ci și la pierdere( oferindu-i șansa de a scoate din baza de impozitare veniturile nerealizate).
De asemenea ar trebui modificate regulile de calcul ale amortizării fiscale. Noul sistem ar trebui sa fie mai flexibil, mai ușor de urmărit și implementat de către contribuabili.
BIBLIOGRAFIE
Ioan Dan Morar și colectivul, Fiscalitate, Editura Universității din Oradea, 2009;
Iulian Vacarel –Finante Publice, Editia a VI-a , Editura didactica si pedagogica , R.A 2007;
Constantin Tulai – Finanțe, Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca;
Ioan Condor – Impozite, Taxele și contribuțiile datorate de persoanele juridice – Editura
Tribuna Economică;
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completarile ulterioare;
Legea nr.31/1990, în MO nr.126-127/17.11.1990;
Legea 111/ 2003, privind impunerea microîntreprinderilor;
Legea nr. 133/1999, cu completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 297/2000;
Legea nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit;
Ordonanța nr.70 din 29 august 1994 *** Republicată privind impozitul pe profit, Textul Ordonanței Guvernului nr. 70/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 12 martie 1997, a fost actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 23 februarie 2002;
Hotărâre nr. 244 din 15 februarie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, Emitent: Guvernul României, publicată în: Monitorul Oficial, nr. 101 din 28 februarie 2001;
Ordonanța de Urgență 87/29.09.2010 pentru modificarea și completarea Legii 571/2003 privind Codului Fiscal;
OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri fiscal;
European Commission, Economic Papers, nr.269/ianuarie 2007 ;
Comisia Națională de Prognoză, Cota unică a îmbunatățit competitivitatea firmelor 6 octombrie 2006;
OCDE, Economics department, Woorking Papers nr.439/28 iulie 2005.
BIBLIOGRAFIE
Ioan Dan Morar și colectivul, Fiscalitate, Editura Universității din Oradea, 2009;
Iulian Vacarel –Finante Publice, Editia a VI-a , Editura didactica si pedagogica , R.A 2007;
Constantin Tulai – Finanțe, Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca;
Ioan Condor – Impozite, Taxele și contribuțiile datorate de persoanele juridice – Editura
Tribuna Economică;
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completarile ulterioare;
Legea nr.31/1990, în MO nr.126-127/17.11.1990;
Legea 111/ 2003, privind impunerea microîntreprinderilor;
Legea nr. 133/1999, cu completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 297/2000;
Legea nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit;
Ordonanța nr.70 din 29 august 1994 *** Republicată privind impozitul pe profit, Textul Ordonanței Guvernului nr. 70/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 12 martie 1997, a fost actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 23 februarie 2002;
Hotărâre nr. 244 din 15 februarie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, Emitent: Guvernul României, publicată în: Monitorul Oficial, nr. 101 din 28 februarie 2001;
Ordonanța de Urgență 87/29.09.2010 pentru modificarea și completarea Legii 571/2003 privind Codului Fiscal;
OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri fiscal;
European Commission, Economic Papers, nr.269/ianuarie 2007 ;
Comisia Națională de Prognoză, Cota unică a îmbunatățit competitivitatea firmelor 6 octombrie 2006;
OCDE, Economics department, Woorking Papers nr.439/28 iulie 2005.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impozitul pe Veniturile Persoanelor Juridice (ID: 141250)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.