Impozitul pe Profit la S.c. Ng Consulting S.r.l

INTRODUCERE

Redefinirea dreptului de proprietate, aparitia agentilor economici cu capital de stat privat si mixt, reconversia proprietatii publice in proprietate privata, a necesitat eliminarea transferuluii subiectiv si automat a beneficiilor catre bugetul de stat.

Odata cu crearea cadrului legal pentru desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative in industrie, comert, servicii, conform Decretului Lege nr 54/1990, impunerea profiturilor obtinute de intreprinderile mici si mijlocii cu scop lucrativ, s-a facut prin aplicarea unor cote progresive (intre 1% si 50%) pe transe de profit, transa pana la 50.000 lei fiind scutita.

Dupa aparitia Legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale si a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, prelevarile pentru societate din valoarea productiei nete si varsamintele din beneficii au fost inlocuite prin introducerea incepand cu anul 1991 a impozitului pe profit.

Scopul fiecărei unități economice cu scop lucrativ este obținerea de profit. Profitul este cel care măsoară performanțele unei întreprinderii, de obținerea lui depinzând în cea mai mare masură continuarea activității. De aceea, pentru fiecare agent economic obținerea de profit este o prioritate. Pentru profitul obținut, agenții economici, datorează în condițiile legii, impozit pe profit. Aplicat în diverse cote procentuale, impozitul pe profit este un indicator al unei economii sănătoase capabile să susțină activitatea civilă.

Impozitul pe profit reprezintă, ca orice impozit, un venit al bugetului statului, utilizat pentru acoperirea cheltuielilor statului și ale cetățenilor unei țări. Pentru o unitate patrimonială el reprezintă o cheltuială,o contribuție la formarea bugetului statului.

Principala reglementare in ceea ce priveste impozitul pe profit, o repezinta Legea nr. 571 din 2003 prinvind Codul Fiscal cu modificarile facute la 01 ianuarie 2015. Aceasta lege regelementeaza si prezinta detaliat cheltuielile si veniturile, contribuabilii care sunt obligati la plata impozitului pe profit, cotele de impozitare si perioadele fiscale, reglementari internationale privind impozitul pe profit precum plata si declararea acestuia.

Profitul impozabil reprezinta diferenta dintre veniturile inregsitrate de o societate si cheltuielile aferente in cursul unui an la care se adauga cheltuielile nedeductibile si se scad veniturile neimpozabile. Odata determinat acest profit, se aplica cota unica de impozit si se determina datoria contribuabililor la bugetul de stat.

Pentru a putea determina profitul impozabil, contribuabilii trebuie sa parcurga diferiti pasi, in functie de veniturile si cheltuielile inregistrate in decursul anului pentru care efectueaza calculul si trebuie sa cunoasca fiecare inregistrare in amanunt pentru a putea aplica reglementarile prevazute de Codul Fiscal in legatura cu veniturile impozabile si cheltuielile deductibile.

Continutul lucrarii isi propune sa prezinte notiunile teoretice legate de impozitul pe profit si aplicarea acestora in practica. Lucrarea este structurata in introducere, doua capitole, concluzii, bibliografie si anexe.

Primul capitol al lucrarii, abordeaza teoria legata de impozitul pe profit si prezinta pe scurt sistemul fiscal din Romania. Notiunile teoretice abordate se refera la contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit, ce semnifica perioada impozabila si care sunt cotele acestui impozit, veniturile dar si cheltuielile care constituie profitul impozabil. Fiecare venit si fiecare cheltuiala sunt explicate si grupate in neimpozabile/nedeductibile, impozabile/deductibile sau cu deductibilitate limilita in cazul cheltuielilor.

Al doilea capitol prezinta cu ajutorul studiului de caz realizat pe societatea SC NG Consulting SRL, calculul detaliat al impozitului pe profit al unui contribuabil. Sunt abordate din punct de vedere practic principalele tipuri de cheltuieli si venituri intalnite in practica si este prezentata influenta acestora asupra impozitului pe profit.

Tema aleasă de mine este Impozitul pe profit. De la teorie la realitatea economica. Am ales această temă pentru a evidenția atat din punct de vedere fiscal și contabil importanța și complexitatea acestui impozit și beneficiile pe care le aduce într-o societate aflată în continuă schimbare economică.

Elaborarea acestei lucrari, m-a ajutat sa cunosc in detaliu tipurile de cheltuieli si de venituri dar mai ales sa inteleg mecanismul de determinare a impozitului.

Studiul de caz realizat pe societatea SC NG Consulting SRL a avut ca scop prezentarea unuei situatii cat mai aproape de realiliatea cu care se confrunta azi agentii economici, sistemul fiscal fiind prin natura sa intr-un proces continuu de perfectionare. Tocmai datorita acestor schimbari dese, impozitarea profitului a fost intotdeauna caracterizata de instabilitate.

Capitolul 1. Impozitul pe profit – Noțiuni Teoretice

Noțiuni generale și rolul Sistemului Fiscal

Totalitatea legislației care reglementează impozitele, taxele, contribuțiile, modalitățile de colectare, așezare și încasare a lor în vederea distribuirii sistematice a bugetului de stat, a bugetelor locale și a fondurilor speciale extrabugerate reprezintă sistemul fiscal.

Fundamentul întregii activități fiscale îl repezintă impozitele și taxele care sunt instituite prin acte normative cu caracter fiscal adică legi, ordonante sau hotărâri de guvern aprobate prin legi și nu pot lipsi deoarece sunt elemente de baza în prezentarea noțiunilor la care se referă domeniul fiscal. Fără existența unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici și intrumente fiscale care odată aplicate să aibă rezultate satisfacătoare și să aibă anumite cerințe care să fie îndeplinite de sistemul fiscal pentru ca acesta să poată fi considerat rațional dar și pentru a se putea armoniza cu politica fiscală din țările Unuinii Europene aplicarea reglementărilor cu caracter fiscal, dimensionarea și perceperea impozitelor și taxelor nu ar fi posibilă.

Literatura de specialitate este împarțită în mai multe opinii cand vine vorba despre structura sistemului fiscal, unii susținând că acesta conține doar totalitatea impozitelor, taxelor si reglementările fiscale iar alte opinii susțin că acesta ar cuprinde pe lângă totalitatea impozitelor și taxelor împreună cu reglementările legale de natură fiscala și metodele și tehnicile de așezare, urmărire și percepere a acestora.

Sistemul fiscal are următoarele caracteristici:

exclusivitatea aplicării care se referă la faptul că fiecare sistem fiscal se aplică într-un teritoriu geografic determinat și este singurul colector al resurselor fiscale pentru sistemul bugetar;

beneficiază de o autonomie tehnică adică cuprinde totalitatea normelor de așezare, încasare și lichidare pentru punerea sa în practică.

Dacă aceste caracteristici sunt întrunite de sistemul fiscal și a fost elaborat de către organele proprii ale teritoriului în care se aplică atunci există o autonomie fiscală completă, adică suveranitate fiscală.

Structura sistemului fiscal se clasifică în trei mari componente:

totalitatea impozitelor, taxelor si alte venituri fiscale pe care statul le percepe de la contribuabili prin organele specializate. Toate aceste reglementări de natură fiscală trebuie să facă parte din sistemul fiscal deoarece, așa cum am precizat ele sunt instituite prin legi sau alte acte normative care determină dreptul de creanță fiscală al statului supra contribuabilului;

mecanismul fiscal. Totalitatea metodelor, tehnicilor si instrumentelor fiscale care odată utilizate ajută la dimensionarea, așezarea și perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor sau a oricăror sume datorate bugetului general consolidat;

aparatul fiscal. Este motorul sistemului fiscal iar celelalte componente ar fi inerte fară existența lui.

Cele mai importante funcții ale sistemului fiscal sunt urmatoarele:

funcția de mobilizare a resurselor bugetare aflate la dispoziția statului pentru a acoperi cheltuieli publice. Impozitele reprezintă o prelevare obligatorie a unei părți din veniturile contribuabililor persoane fizice sau jurdice, nerambursabilă și care nu presupune nicio contraprestație directă din partea statului;

funcția economică de stimulare pentru a dezvolta activitățile economice, a crește veniturile, etc. Atingerea acestor obiective se face prin acordarea unor facilități fiscale cum sunt scutirile, reducerile, amânarea la plată a unor obligații fiscale;

funcția socială. Prin aceasta se doreste oferirea de protecție socială persoanelor fizice cu un venit redus dar care copii sau alte persoane în întreținere dar si stimularea agenților economici de a angaja persoane cu un randament redus în muncă din cauza unor handicapuri;

funcția de control asupra economiei care este exercitată de Ministerul Finanțelor Publice care prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a unităților teritoriale, reușește să administreze impozitele si taxele virate de către contribuabili la bugetul general consolidat;

Trasaturile principale ale sistemului fiscal sunt:

universalitatea care înseamnă că în sfera de cuprindere a impunerii intră toate persoanele care realizează venituri din aceeași sursă sau posedă același gen de avere;

unitatea impunerii implică fixarea după criterii unitare a sarcinilor fiscale pentru toți posesorii aceluiași obiect impozabil;

echitatea fiscală presupune așezarea impozitelor și taxelor potrivit principiului justiției sociale fară orice fel de discriminare. Cotele diferite ale impozitului datorat raspund si funcției sociale a sistemului fiscal.

Obligațiile fiscale ale agenților economici privind impozitele și contribuțiile

Contribuabilii la bugetul de stat au obligații fiscale privind impozitele, taxele și contribuțiile. Deosebirea principala dintre impozite si taxe este faptul că impozitele au caracter obligatoriu și nu presupun o contraprestație directă și imediată din partea statului. Impozitele ca obligații fiscale pot fi: directe și indirecte.

Impozitele indirecte sunt cele pe care le suportă de regulă consumatorul final prin intermediul prețurilor produselor sau tarifelor lucrărilor executate cum ar fi: taxa pe valoarea adaugată, accize, etc.

Impozitele directe sunt cele pe care fiecare contribuabil se platește în cunoștință de cauză cum ar fi: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din salarii sau activitati independente, etc.

Prin introducerea Legii nr. 571/2003 – Codul Fiscal s-a dorit armonizarea legislației din țara noastră cu cea comunitară. Codul Fiscal stabilește cuantumul acestor impozite, modul de calcul, de declarare a obligațiilor si termenele de plată atât pentru impozitele directe cât și pentru cele indirecte.

Datorită schimbării continue a pieței pe care activează contribuabilii și reorganizării acertora în companii naționale, regii autonome, societați comerciale a fost nevoie de o adaptare corespunzătoare a instrumentelor financiare si fiscale prin intermediul cărora se realizează veniturile bugetului de stat și al bugetului local.

Deoarece pană în anul 1990 veniturile bugetare au fost stabilite în mod diferențiat, ajungându-se la situația în care un agent economic să platească un impozit diferit pentru același profit obținut, în anul 1991 pentru a evita această situație s-a instituit impozitul pe profit care are rolul de a asigura o participare echitabilă a agenților economici la formarea veniturilor statului în funcție de mărimea și natura profitului obținut.

Evaluarea impozitului pe profit ca pârghie fiscală

La formarea resurselor publice trebuie să participe toate tipurile de venit, iar profitul prin natura sa trebuie supus impunerii. Impozitul direct pe profit constituie un important venit bugetar deoare în condițiile economiei actuale și a concurenței accentuate existente pe piață, agenții economici sunt stimulați și ambiționați să obțină profituri cît mai mari.

Sistemul fiscal se află prin natura sa, intr-un proces continuu de perfecționare.

Datorită schimbărilor dese în cadrul sistemului fiscal, impozitarea profitului s-a caracterizat prin instabilitate. Modificările, introduse prin reglemntări legale, doreau folosirea impozitului pe profit ca sursă de venit bugetar dar și ca pîrghie fiscală în economie. Acordarea continuă a facilităților fiscale a dorit stimularea dezvoltării sectorului privat dar și atragerea de capital străin.

Liberalizarea treptată a prețurilor factorilor de producție si diminuarea în etape a alocării resurselor financiare către unii agenți din anumite sectoare de activitate prin intermediul subvențiilor și creditului bancar au condus la modificările tehnicii de impunere ale impozitului pe profit.

O anumită unificare, simplificare și stabilire a cadrului legislativ în impozitarea profitului ar reprezenta un factor de stimulare a întreprinzătorilor pentru dezvoltarea activităților aducătoare de profit, facilitând urmărirea și aplicarea reglementărilor legale în domeniu.

În prezent în România se impune mai întâi profitul total obținut de agenții economici și apoi se impozitează distinct și partea din profit care a fost distribuită acționarilor și asociaților sub formă de dividende. Această modalitate de impunere supune unei duble impozitări partea de profit repartizată sub formă de dividende, unii autori exprimându-și părerea că neimpozitarea dividendelor ar însemna încălcarea principiului echității fiscale întrucât ar exonera de la impunere veniturile realizate de acționari și asociați.

Contribuabilii obligați la plata impozitului pe profit

Impozitul pe profit este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 republicată, cu modificările ulterioare.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane, denumite contribuabili:

persoanele juridice române. Acestora li se impoztează orice profit obținut, atât pe teritoriul României, cât și în străinătate;

persoanele juridice străine pentru profitul obținut în cadrul unui sediu permanent pe teritoriul României;

persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente aflate într-o asociere cu sau fară personalitate juridică

persoanele juridice străine care realizează venituri din/ sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea / cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române cu sau fară personalitate juridică. Impozitul rezultat se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

persoanele juridice înființate potrivit legislației europene cu sediul social în România.

„În categoria persoanelor juridice române se includ: companiile naționale, societațile naționale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societațile comerciale, indiferent de forma juridică de origanizare și de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societățile agricole și alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizațiile cooperatiste, instituțiile financiare și instituțiile de credit, fundațiile, asociațiile, organizațiile precum și orice alta entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislației române.” (L. Tatu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate. De la lege la practică, Ed. C.H. Beck, 2013, pag 174)

„Persoanele juridice străine, cum sunt companiile, fundațiile, asociațiile, organizațiile și orice entitați similare, înființate și organizare în conformitate cu legislația unei alte țări, devin subiect al impunerii atunci când își desfășoară activitatea integral sau parțial prin intermediul unui sediu permanent în România de la începutul activității sediului.” (L. Tatu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate. De la lege la practică, Ed. C.H. Beck, 2013, pag 175)

Contribuabilii exceptați de la plata impozitului pe profit conform legislației în vigoare, sunt:

trezoreria statului, pentru operațiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;

instituțiile publice, pentru fondurile publice constituite, chiar dacă este vorba despre veniturile extrabugetare și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii privind finanțele publice, dacă nu există alte prevederi legale;

persoanele juridice române care plătesc sunt impozitate ca și microîntreprinderi;

asociațiile și fundațiile, constituite in urma uni legat;

unitățile aparținând cultelor religioase;

instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate pentru veniturile realizate din activitatea de învățământ, cu condiția utilizării acestora, pentru baza tehnico-materială;

asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociațiile de locatari care sunt recunoscute ca asociații de propietari potrivit Legii 114/1996, pentru veniturile obținute din activități economice care servesc pentru îmbunătățirea confortului, a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății.

fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;

fondul de compensare a investițiilor;

Banca Națională a României;

Veniturile exceptate de la plata impozitului pe profit în cazul organizațiilor non-profit, organizațiilor sindicale și organizațiilor patronale sunt:

cotizații și taxe de înscriere;

donațile în bani sau obiecte ale membrilor și simpatizanților;

taxa de înregistrare;

veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la

competiții și demonstrații sportive;

donațiile în bani sau bunuri primite prin sponsorizare;

dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite;

veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;

veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de

fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social

sau profesional, potrivit statutului acestora;

veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în

proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite

într-o activitate economică;

veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de

utilitate publică

sumele primite ca urmare a nerespectării donației sau sponsorizării;

veniturile realizate din despăgubiri pentru pagubele produse la activele corporale proprii de la societățile de asigurări

sumele primite de la persoanele fizice din impozitul pe venit datorat.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. În cazul în care organizațiile obțin profit chiar ținând cont de aceste scutiri sunt obligate la calculul și plata impozitului aferent profitului impozabil.

Perioada impozabilă și cotele de impozitare

De regulă, perioada impozabilă este egală cu anul fiscal (calendaristic). Diferențele dintre perioada impozabilă și anul fiscal apar atunci când un contribuabil se înființeză sau încetează să mai existe. În acest caz, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic în care contribuabilul a existat. O altă excepție este atunci perioada fiscală se modifică prin opțiunea clară a contribuabililor exprimată cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat. În acest caz, primul an fiscal modificat va trebui să includă și perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat cu condiția ca acestea să reprezinte un singur an fiscal.

Cota de impozitare este de 16% și se aplică asupra profitului impozabil.

„In cazul în care un contribuabil desfășoară activitați de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv în cazul în care o persoană juridică realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, impozitul pe profit datorat statului nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activități.” (L. Tatu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate. De la lege la practică, Ed. C.H. Beck, 2013)

În acest caz impozitul trebuie calculat din urmatoarele puncte de vedere:

Impozit = profitul impozabil *16% în cazul în care impozitul este mai mare de 5% și provine din veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, etc.

Impozit = 5%* veniturile aferente barurilor de noapte, cluburilor de noapte, etc. Dacă profitul impoazabil*16% este mai mic decat 5% din venituri.

Determinarea profitului impozabil, a impozitului pe profit și a profitului net

Regula generala de obținere a impozitului pe profit este ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile sau orice alte elemente similare veniturilor sau cheltuielilor.

Pi = ( ∑VR – ∑ChE ) – VN + CN unde:

Pi = profitul impozabil;

∑V = suma veniturilor realizare;

∑Ch = suma cheltuielilor efectuate;

VN = venituri neimpozabile;

CN = cheltuieli nedeductibile.

Incepand cu anul 2009, pentru activitățile de cercetare dezvoltare care conduc la obținerea de rezultate, valorificabile de catre proprietar, se acordă stimulente în privința deducerii acestor cheltuieli și anume:

deducerea în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile

posibilitatea aplicării metodei de amortizare accelerată pentru aparatura destinată cercetării – dezvoltării.

Cea mai nouă scutire în ceea ce privește impozitul pe profit este legată de scutirea de la plata impozitului a profitului reinvestit. Aceasta a intrat în vigoare la 1 Iulie 2014. Pentru a beneficia de acestă scutire, contribuabilii trebuie să investească profitul în echipamente tehnologice noi care au ca scop desfășurarea și îmbunătațirea activității economice. Aceștia au obligația de a păstra echipamentele în patrimoniul societații cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata din utilitatea economică stabilită conform reglementărilor dar nu mai mult de 5 ani. În cazul în care contribuabilii nu respectă aceste condiții, pentru sumele respective se recalculează impozit pe profit și se percep creanțe fiscale potrivit normelor aplicate la perioada în care acesta a beneficiat de această facilitate.

1.6.1. Venituri luate in calculul profitului impozabil și cheltuieli aferente acestor venituri

La determinarea profitului impozabil în suma veniturilor se includ:

venituri din exploatare în categoria cărora intră veniturile din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate, lucrări executate și din alte activități, din producția stocată, din producția de imobilizări, din subvenții de exploatare, precum și orice alte venituri sau câștiguri din exploatare;

venituri financiare cuprind venituri din participații, titluri de plasament, acțiuni, diferențe de curs valutar, dobânzi, sconturi, creanțe imobilizate, alte venituri financare;

Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor cuprind:

cheltuieli de exploatare, respectiv cheltuielile cu materii prime, materiale și mărfuri, cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare;

cheltuieli financiare care cuprind: cheltuieli pentru titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferențe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanțe legate de participații, alte cheltuieli financiare;

Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt considerate deductibile cu condiția să fie aferente realizării profitului și în limitele prevederilor legale.

Sunt considerate cheltuieli aferente veniturilor și:

cheltuielile cu ambalajele care au o durata de viata stabilita de contribuabil;

cheltuielile efectuate pentru protecția și siguranța locului de muncă și prevenirea accidentelor sau bolilor profesionale;

cheltuielile cu contribuțiile aferente asigurării și primei de asigurare pentru accidente și boli profesionale;

cheltuielile cu reclama și publicitate și orice altă cheltuială aferentă materialelor, produselor sau serviciilor distribuite în cadrul campaniei care au ca scop promovarea și stimularea vânzărilor;

cheltuielile de transport și cazare în țară sau strainătate efectuate de angajații societații sau alte persoane asimilitate stabilite prin norme;

contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

cheltuielile aferente taxelor de înscriere, cotizațiilor și contribuțiilor obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare și contribuțiile aferente fondului destinat negocierii contractului colectiv de muncă. Acestea apar în cazul persoanelor juridice care practică profesii liberale;

cheltuielile pentru specializarea și perfecționarea angajaților;

cheltuielile pentru marketing;

cheltuielile de cercetare și cele de dezvoltare care nu sunt recunoscute ca și imobilizări necorporale;

cheltuielile pentru perfecționarea sistemul intern al societății: management, informatică, managementul calitații, etc.

cheltuielile efectuate de catre contribuabil pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

cheltuielile cu taxele de înscriere și cotizațiile înregistrate de către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și cele patronale;

cheltuielile cu pierderile provenite din scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate dacă procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza unei hotarâri judecătorești sau debitorul a decedat și nu se mai poate recupera creanța de la moștenitori sau debitorul este dizolvat sau lichidat, cazul societăților cu rspundere limitataă sau asociat unic, și pentru care nu există succesor sau debitorul are dificultăți financiare majore care îi afectează patrimoniul;

cheltuielile efectuate pentru evaluarea sau reevaluarea unor active fixe corporale aflate în proprietatea statului sau al unitaților administrativ-teritoriale;

cheltuielile efectuate de contribuabili pentru înregistrarea în cartea funciară sau cărțile de publicitate imobiliară a dreptului de proprietate asupra bunurilor publice primite în administrare sau concesiune sau orice alte cheltuieli efectuate la solicitarea instituției titulare a dreptului de proprietate;

cheltuielile aferente restituirii subvențiilor primite;

cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților sub formă de instrumente de capitaluri cu decontare în numerar.

1.6.2. Venituri neimpozabile și cheltuieli nedeductibile

Deducerile fiscale reprezintă venituri neimpozabile, precum și alte elemente care diminuează rezultatul fiscal.

Principalele deduceri fiscale sunt:

dividendele primite de la o persoană juridică roamână sau de la o persoană juridică straină. Aceasta trebuie să fie plătitoare de impozit pe profit sau un impozit similar, în România sau în statul terț cu care România are încheiată convenție pentru evitarea dublei impuneri doar dacă persoana juridică deține pe o perioadă neîntreruptă de minimum 1 an, 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele;

diferențele favorabile de valoare rezultate din titlurile de participare ca urmare a încorporarii de rezerve, prime de emisiune sau alte beneficii. Impozitarea se face la data cesionării;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din stornarea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile privind recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi sau penalitați pentru care nu s-au acordat deducere, dar și veniturile repzentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

veniturile neimpozabile care sunt stipulate expres în acorduri sau acte normative aprobate de lege;

veniturile din vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare deținute de o persoană juridică romană la o persoană juridică straină care are sediul într-un stat terț cu care România are încheiata convenție de evitare a dublei impuneri. Condiția pentru ca aceste venituri sa fie neimpozabile este ca persoana juridică roamnă să aibă în posesia sa pe o perioadă neintreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care deține titlurile;

veniturile din impozitul pe profit amânat pentru entitățile care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de raportare financiară;

veniturile rezultate din modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/ activelor biologice ca urmare a evaluării ulterioare pentru entitățile care aplică reglementările Standardelor Internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt totuși impozabile în momentul scăderii din gestiune a investițiilor imobiliare/active bilogice;

veniturile rezultate din lichidarea unor persoane juridice, române sau străine care are sediul într-un stat terț cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. Aceste venituri sunt neimpozabile doar dacă la data începerii operațiunii de lichidare, perosana juridică detine pe o perioadă neîntreruptă de minimum 1 an 10% din capitalul social al persoanei juridice care se lichidează.

Pentru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligați să întocmească un Registru de evidență fiscală, care are cel puțin 100 file, ținut în forma scrisă sau electronică. Completarea se face în ordine cronologică, iar informațiile înregistrate trebuie să corespundă cu operațiile fiscale și cu datele prezentate în declarațiile de impunere.

Datorită aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de către un contribuabil persoană juridică română de la persoană juridică straină care este situată într-un stat membru, sunt considerate venituri neimpozabile dacă persoana juridică română întrunește urmatoarele condiții:

este plătitoare de impozit pe profit și nu beneficiază de alte opțiuni sau exceptări;

este posesoarea a minimum 10% din capitalul social al societății care împarte dividendele;

deține participația de mai sus de o perioadă minimă de 1 an, neintreruptă la data distribuirii dividendelor.

În cazul dividendelor distribuite de o persoană juridică română prin intermediul unui sediu permanent într-un stat membru care întrunește condițiile de mai sus, intră în categoria veniturilor neimpozabile.

De asemenea, dividendele primite de la persoane juridice străine care au sedii permanente pe teritoriul României sunt considerate neimpozabile dacă persoana juridică străină întrunește urmatoarele condiții:

societațile sunt înființate conform legislației din fiecare țară a Uniunii Europene;

are sediul fiscal în Uniunea Europeană și este considerată a fi rezident al statului membru respectiv cu care există o conventie de evitare a dublei impuneri;

este platitoare de impozit pe profit sau un impozit asemanator conform legislatiei din statul membru;

detine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice straine pe o perioada neintrerupta de minimum 1 an.

In cazul lichidarii unei filiale dintr-un stat membru, dividendele nu sunt incadrate ca si venituri neimpozabile, acestea fiind supuse tratamentului fiscal obisnuit.

In ceea ce priveste cheltuielile, acestea se impart in doua categorii:

cu deductibilitate limitata

nedeductibile

In cadrul cheltuielilor cu deductibilitate limitata intra urmatoarele:

cheltuielile de protocol. Acestea sunt deductibile in limita a 2% aplicata baze de calcul. Baza de calcul pentru stabilirea limitei maxime de deductibilitate se stabileste astfel: din totalul veniturilor realizate se scad venitturile neimpozabile, din totalul cheltuielilor se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent dar si amanat, totalul cheltuielolor de protocol dar si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. Cheltuielile care depasesc limita prevazuta de lege, sunt tratate ca si cheltuieli nedeductibile.

cheltuielile sociale sunt deductibile in limita a 2% din totalul cheltuielilor cu salatiile personalului; Se refera in primul rand la cheltuielile cu ajutoarele pentru nastere, inmormantare, boli grave precum si la cheltuielile pentru functionarea corecta a unor unitati aflate in administrarea contribuabililor; pentru gradinite, crese, servicii de sanatate, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, etc. Tot aici se incadreaza si tichetele acordate pentru cresa de catre angajator, cadourile in bani sau in natura oferite de catre angajatori pentru copii minori ai salariatiilor sau orice alte cadouri, tichete de vacanta sau ajutoare oferite conforme cu legislatia in vigoare.

perisabilitatile. Limitele de deductiblitate sunt stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale.

cheltuielile cu tichetele de masa acordate potrivit legislatiei in vigoare;

cheltuielile cu provizioane si rezerve. In cadrul acestor cheltuieli intra:

rezerva legala. Aceasta este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit. Din totalul veniturilor se scad totalul cheltuielilor, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si astfel rezulta profitul contabil. Daca rezerva legala se foloseste pentru a acoperi pierderi sau este distribuita sub orice forma, aceasta nu mai este deductibila. O exceptie o reprezinta rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciare care sunt in curs de restructurare, reorganizare sau privatizare. In acest caz rezerva poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, sumele alocate pentru reconstituirea rezervezi fiind deductibile. Daca rezerva legala depaseste limita de 5% din capitalul social ca urmare a unor operatiuni de reoganizare, diminuarea ei la nivelul prevazut de lege nu este obligatorie.

provizioanele pentru garantii. Acestea se constituie trimestrial doar pentru bunucrile livrate, serviciile prestate sau lucrarile executate clientilor in cursul acelui trimestru. Limitele acestor provizioane sunt cele prevazute in contractele incheiate cu clientii. In cazul lucrarilor de constructii pentru care se acorda garantii, acestea trebuie recunoscute trimestrial si concomitent cu inregistrarea la venituri a valorii integrale a lucrarilor executate si confirmate de beneficiar.

provizioanele din valoarea creantelor asupra clientilor inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele specifice societatilor bancare, de asigurari, pentru operatiuni financiare, in urmatoarele limite: 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005 si 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006 daca indeplinesc cumulativ conditiile:

sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

au o perioada mai mare de 270 de zile de la scadenta;

nu exista garantii de la alte persoane;

nu sunt datorate de parti afiliate contribuabilului;

au fost incluse in veniturile neimpozabile ale contribuabilului.

Sumele care au fost inregistrate ca si datorate de clienti interni sau externi pentru produse, semifabricare, materiale, etc. vandute sau lucrari efectuate, pe baza de factura dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate in termen de 270 de zile de data scadentei reprezinta creantele asupra clientilor. Anularea acestora se face prin trecerea pe venituri in casul incasarii sau pe cheltuiala in caz contrar. Pentru creantele in valuta, provizionul este deductibil cu tot cu diferentele de curs, favorabile sau nefavorabile aferente creantei. Deductibilitatea cheltuielilor care apar atunci cand creantele nu sunt incasate este proportionala cu provizionul constituit conform regulilor de mai sus.

provizioanele specifice intocmite de institutiile nebancare;

rezervele tehnice ale socitatilor de asigurare si reasigurare;

provizioanele de risc constituite de contribuabilii care activeaza pe pietele financiare;

provizioanele asupra clientilor care sunt inregistrate in porportie de 100% si care indeplinesc urmatoarele conditii:

sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2007

creanta este detinuta de o persoana juridica aflata in insolventa sau care a declarat faliment conform unei hotarari judecatoresti;

nu exista garantii din partea altor persoane;

nu sunt creante aferente partilor afiliate;

au fost incluse in veniturile neimpozabile declarate de catre contribuabil.

provizioanele constituite de societatile care desfasoare activitati de depozitare a deseurile pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor;

provizioanele constituite pentru intretinerea si repararea aeronavelor constituite de companiile aeriene din Romania;

provioanele pentru deprecierea creantelor preluate de la insitutiile de credit in vederea recuperarii acestora. Acestea trebuie sa fie incadrate intre limita diferentei dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat si trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile:

sa fie cesionate inainte de 1 iulie 2012;

sunt transferate intre parti care nu sunt afliliate;

au fost incluse in veniturile neimpozabile ale cesionarului.

cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar. Acestea sunt deductibile integral daca gradul de indatorare al societatii este mai mic sau egal cu trei. Determinarea gradului de indatorare se face ca raport intre capitalul imprumutat care are termen de rambursare peste un an si capitalul sau propriu. Acestea se determina ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se calculeaza impozitul pe profit. Daca gradul de indatotare depaseste valoarea trei, cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar sunt nedeductibile si se raporteaza pentru perioada urmatoare.

amortizarea. Orice mijloc fix sau imobilizare corporala detinuta si utilizata in vederea productiei, livrarii de bunuri sua presatarii de servicii, care are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin lege la momentul intrarii in patrimoniul contribuabilului si care are o durata normala de utilizare mai mare de un an, se calculeaza si se deduce amortizare. In functie de mijlocul fix, se determina metoda de amotizare, astfel:

pentru constructii se utilizeaza metoda liniara de amortizare;

pentru echipamentele tehnologice, mijloace de transport, unelte, utilaje, contribuabilul poate alege metoda de amortizare care poate fi liniara, degresiva sau accelerata;

pentru orice alt mijloc fix din patrimoniul societatii, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

cheltuielile pentru schemele facultative efectuate in numele angalatilor. Acestea nu pot depasi contravaloarea in lei a 400 euro intr-un an fiscal;

cheltuielile cu primele de asigurare voluntara. Acestea nu pot depasi contravaloarea in lei a 250 euro intr-un an fiscal;

cheltuielile aferente imbunatatirii sau reparatiei sediul social sau sediilor secundare aflate in proprietatea unei persoane fizice si care are si intrebuintare personala, sunt deductibile in limita suprafetei stipulata in contract corespunzatoare sediilor;

cheltuielile de functionare si imunatatire aferente autoturismelor destinate persoanelor cu functii de conducere si administrare ale persoanei juridice.

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

cheltuielile cu impozitul pe profit datorat;

dobanzile sau majorarile de intarziere, amenzile, penalizarile sau confiscarile datorate de catre autoritatile romane sau straine;

cheltuielile cu stocurile sau activele necorporale, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora, care au fost constatate lipsa din gestiune dar nu au fost imputate, pentru care nu s-a incheiat niciun fel de asigutare. Mijloacele fixe sau stocurile amortizabile distruse ca urmare ale unor calamitati naturale sau a altor cauze, nu intra sub incidenta acestui articol;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta avantajalor oferite angajatilor sub forma de bunuri daca acestea nu au fost impozitate prin retinere la sursa;

cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor;

cheltuielile inregistrate care nu au la baza un document justificativ;

cheltuielile facute de catre societatile agricole pentru dreptul de folosinta al terenului adus de membrii societatii care depasesc cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, conform contractului de societate sau asociere;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

cheltuielile cu contributiile platite care depasesc limitele stabilite sau nu sunt reclementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare pentru angajati, platite de angajator dar care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatilor;

alte cheltuieli salariale si/sau asimiliate acestora, pentru care salariatii nu sunt impozitati;

cheltuieli cu servicii de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii pentru ca nu exista contracte sau nu se poate justifica necesitatea in scopul activitatii desfasurate de contibuabil;

cheltuieli cu primele de asigurare care nu sunt pentru activele aflate in patrimoniul societatii, exceptand primele de asigurare care fac obiectul unor garantii bancare;

cheltuielile aferente pierderilor pentru scoaterea din gestiune a creantelor pentru partea neacoperita de provizion;

cheltuielile de sponzorizare sau mercenat sau cele privind bursele private. Contibuabilii care ofera sponzorizari in baza Legii nr. 32/1994 si ale Legii nr. 334/2002 au dreptul sa scada din impozitul pe profit datorat sumele aferente limitei minime dintre urmatoarele:

3‰ din cifra de afaceri;

20% din impozitul pe profit datorat;

Aceste sume se pot raporta pe o perioada de 7 ani daca nu sunt scazute din impozitul pe profit iar deducerea lor se va face in ordinea inregistrarii acestora.

cheltuielile inregistrate pe baza unui document emis de catre un contribuabil inactiv;

cheltuielile cu taxele si cotizatiile aferente oraganizatiilor nonguvernamentale care depasesc echivalentul in lei a 4000 de euro anual chiar daca au legatura cu desfasurarea activitatii contribuabilului;

cheltuielile cu deprecierea mijloacelor fixe daca dupa o reevaluare se constata o descrestere a valorii acestora;

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere neutilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii contribuabilului si care au o masa totala ce nu depaseste 3500 kg si 9 scaune incluzand si scaunul soferului si care se afla inclus in proprietatea societatii. Cheltuielile pot fi integral deductibile daca vehiculele se inscriu intr-una din urmatoarele categorii:

sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, paza si protectie sau curierat;

sunt utilizare de agentii de vanzari si/sau achizitii;

sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plata, aici incluzandu-se si serviciile de taximetrie;

sunt utilizate pentru servicii contra cost inclusiv scolile de soferi sau inchirierea acestora catre terte persoane;

sunt utilizare ca marfuri in scop comercial.

cheltuielile aferente beneficiilor acordate angajatilor sub forma de instrumente de capital cu decontare in actiuni. Daca sunt impozitate in momentul acordarii conform tilului III, acestea se incadreaza la elemente similare cheltuielilor.

cheltuieli inregistrate in evidenta contabila care se dovedesc ulterior a fi legate de fapte de coruptie.

Amortizarea fiscală

Prin deducerea amortazirii se pot recupera din punct de vedere fiscal urmatoarele tipuri de cheltuieli: cele aferente achizitionarii, producerii, constituirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile. Se amortizează mijloacele fixe utilizate pentru desfășurarea activității agenților economici care indeplinesc conditiile mentionate mai sus conform Legii amortizării. De asemenea se mai amortizează:

investițiile de orice fel efectuate la mijloace fixe. Pentru a putea fi amortizate aceste investitii, mijloacele fixe trebuie sa faca obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, asociere in participatiune sau altele asemenea;

mijloacele fixe puse în funcțiune parțial si pentru care contribuabilul nu a intocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporala;

investitiile efectuate pentru descoperta pentru a valorifica substante minerale utile dar si lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei din subteran si de la suprafata;

investițiile efectuate la mijloacele fixe existente care implica cheltuieli din partea contribuabiluluii dar care conduc la imbunatarirea parametrilor tehnici initiali ceea ce inseamna ca se vor obtine beneficii economice viitoare iar cheltuiala va mari valoarea mijlocului fix;

investițiile efectuate din surse proprii care au ca rezultat bunuri noi, care apartin domeniului public sau dezvoltari si modernazari ale bunurilor aflate in proprietatea domeniului public;

amenajările de terenuri;

activele bilogice care sunt inregistrate de catre contribuabilii care functioneaza dupa reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara.

Nu fac parte din categoria activelor amortizabile deci nu beneficiaza de amortizare fiscala, urmatoarele tipuri de active:

terenurile, chiar daca acestea sunt impadurite;

tablourile și operele de artă;

fondul comercial;

lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;

bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;

orice mijloc fix care in timp, datorita folosirii, nu isi pierde valoarea, potrivit normelor;

casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor;

imobilizarile necorporale care nu au o durata de viata determinata si care au fost incadrate astfel potrivit reglementarilor contabile.

Determinarea regimului de amortizare pentru un mijloc fix care indeplineste conditiile necesare pentru a fi amortizat se face conform urmatoarelor reguli:

pentru constructii se utilizeaza metoda liniara de amortizare;

pentru echipamentele tehnologice, mijloace de transport, unelte, utilaje, contribuabilul poate alege metoda de amortizare care poate fi liniara, degresiva sau accelerata;

pentru orice alt mijloc fix din patrimoniul societatii, contribuabilul poate opta fie pentru metoda de amortizare liniara sau pentru cea degresiva.   

În cazul metodei de amortizare liniară, in momentul intrarii in patrimoniu a mijlocului fix amortizabil se stabileste o cota de amortizare liniara care se aplica la valoarea fiscala pe care o are mijlocul fix atunci cand intra in patrimoniu. Aceasta metoda presupune trecerea pe cheltuieli a valorii mijlocului fix intr-un mod unitar pe toata durata de amortizare. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numarul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix care este stabilita conform normelor contabile.

Metoda de amortizare degresiva presupune determinarea unei valori descrescatoare pentru amortizarea mijlocului fix. Aceasta metoda utiilizeaza cotele de amortizare liniara pentru a stabili propriile cote astfel:

cota de amortizare liniara x 1,5 pentru mijloacele fixe cu o durata normala de functionare cuprinsa intre 2 si 5 ani,

cota de amotizare liniara x 2,0 pentru mijloacele fixe cu o durata normala de functionare intre 5 si 10 ani;

Cota de amortizare liniara x 2,5 pentru mijloace fixe a caror durata normala de functionare depaseste 10 ani.

Pentru determinarea amortizarii anuale se va aplica cota de amortizare degresiva asupra valorii ramase de amortizat si se va repeta acest procedeu pana in momentul in care amortizarea calculata prin metoda degresiva va fi mai mica sau egala cu amortizarea calculata prin metodata liniara adica prin impartirea valorii ramase la durata normala de functionare. Din acel moment, societatea este obligata sa aplice metoda de amortizare liniara si sa o mentina pana la amortizarea completa a mijlocului fix.

Metoda de amortizare accelerata implica trecerea pe cheltuiala a cel mult 50% din valoarea mijlocului fix in primul an de functionare iar diferenta ramasa va fi amortizata liniar in urmatorii ani de utilizare conformi cu durata normala de utilizare.

Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe, mărci de comerț și alte valori similare, precum și cheltuielile de dezvoltare care sunt inregistrate in cadrul contabilitatii ca si imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare. Cheltuielile intreprinse de catre contribuabil pentru achiziționarea sau producerea programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor prin metoda de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Brevetele de invenție aflate in patrimoniul contribuabilului pot fi amortizare si degresiv sau accelerat.

Trecerea pe cheltuiala din punct de vedere contabil a valorii mijloacelor fixe poate sa difere de trecerea pe cheltuieli deductibile a aceleiasi valori din punct de fiscal astfel ca amortizarea fiscala nu este intotdeauna egala cu amortizarea contabila.

Amortizarea fiscală se calculează astfel:

începând cu luna următoare din momentul punerii in functiune al mijlocului fix;

pentru cheltuielile cu investițiile efectuate la mijloacele fixe din domeniul public din veniturile proprii ale contribuabilului, pe o durata normală de utilizare sau durata normală de utilizare rămasă, pe perioada contractului de concesionare sau închiriere;

pentru cheltuielile cu investițiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune de cel care a efectuat investiția amortizarea se face fie pe perioada contractului fie pe perioada normala de utilizare;

pentru cheltuielile cu investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, amortizarea se calculeaza liniar pe o durata de 10 ani;

amortizarea clădirilor și a construcțiilor minelor, salinelor cu extracție în soluție prin sonde, cariere, exploatări la zi, pentru substanțe minerale solide și cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor și care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum și a investițiilor pentru descopertă amortizarea se calculează pe unitate de produs, în funcție de rezerva exploatabilă de substanța minerală utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează dupa urmatorul model:

din 5 în 5 ani pentru mine, cariere, extracții petroliere, cheltuielile de investiții pentru descopertă;

din 10 în 10 ani pentru saline;

mijloacele de transport pot fi amortizate și în funcție de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcționare prevăzut în cărțile tehnice dar doar pentru cele achiziționate după data de 1 ianuarie 2004;

pentru locuințele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal doar pana la nivelul aferent suprafeței construite prevăzute de legea locuinței;

in cazul autovehiculelor folosite de persoane cu functii de conducere sau administrative, amortizarea se calculeaza in limita unui autoturism pentru fiecare persoana cu astfel de functie.

Pentru mijloacele de transport persoane, care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cheltuielile cu amortizarea deductibile lunar sunt in limita a 1.500 lei/luna. Nu fac obiectul acestor situatii autvehiculele utilizate exclusiv pentru servizii de urgenta, paza sau curierat, cele utilizate pentru agentii de vanzari, test drive, demonstratii, cele utilizate pentru transportul persoanelor cu plata, inclusiv taximetria si cele utilizare pentru prestarea de servicii cu plata.

Contribuabilii care au inregistrat cheltuieli cu amortizarea aferente mijloacelor fixe amortizabile sau brevetelor de inventie amortizabile in valoare de 20% din valoarea de intrare a bunurilor, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului, pana la data de 30 aprilie 2005, au obligatia legala sa pastreze in patrimoniu acel mijloc fix sau brevet pentru o perioada cel putin egala cu jumatate din durata normala de utilizare. Nerespectarea acestei prevederi duce la recalcularea impozitului pe profit si stabilirea de penalitati si dobanzi de intarziere de la data aplicarii facilitatii.

Investitiile in parcuri industriale realizate pana la data de 31 decembrie 2006 beneficiaza de o deducere suplimentara a profitului impozabil in cota de 20% din valoarea investitiilor.

Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activități pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziționării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporțional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală estimată a resurselor.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, cheltuielile cu amortizarea fiscala se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din funcțiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală.

Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă și bolilor profesionale, precum și înființării și funcționării cabinetelor medicale, pot alege intre deducerea integrala a valorii acestora la calcului impozitului pe profit la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin amortizare.

În cazul unei imobilizări corporale contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin amortizare daca valoarea imobilizarii la data intrarii in patrimoniu nu depaseste limita stabilita prin Hotarare Guvernamentala, aceasta limita fiind in momentul actual de 2.500 lei.

Cheltuielile aferente ambajalor sau containelor care circula intre contribuabil si clienti se recupereaza prin amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de functionare stabilita de contribuabil atat timp cat el se afla in postura de proprietar al acestor bunuri.

Normele privind clasificatia si duratele normale de functionare sunt emise de catre Ministerul Finantelor Publice.

In cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat ca si proprietar al bunui achizitionat din punct de vedere fiscal, iar in cazul leasingului operational, locatorul/financtatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca si proprietar. Amortizarea in cazul leasingului financiar se face de catre utilizator iar in cazul leasingului operational de catre locator, cheltuielile fiind deductibile in ambele cazuri. Utilizatorul deduce dobanda pentru leasingul financiar iar locatorul deduci chiria pentru cel operational.

Pierderi Fiscale

Contribuabilii care inregistraza pierderi anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, au dreptul sa isi recupereze suma aferenta acestor pierderi din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Pierderea fiscala realizata incepand cu anul 2009 se recupereaza din profiturile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea se face in ordinea inregistarii acestora la fiecare termen de plata a impozitului pe profit stabilit conform prevederilor legale in vigoare din anul inregistratii pierderilor.

In cazul fuziunilor sau divizarii in care contribuabilii care au inregistrat pierdere fiscala isi inceteaza exsitenta, pierderea va fi preluata de contribuabilii nou infiintati ori de cei care preiau patrimoniul societatii absorbite sau divizate. Aceasta pierdere se recuperea proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate persoanelor juridice beneficiare. Daca insa contribuabilul nu isi inceteaza existenta ca urmare a unor operatiuni de desprindere sau divizare, pierserea se va recupera atat de contribuabil cat si noii beneficiari tot proportional cu valoarea activelor si pasivelor absorbite.

In cazul persoanelor juridice straine, se iau in calcul doar veniturile si cheltuielile aferente sediului permanent aflat pe teritoriul Romaniei.

Pieredea fiscala inregistrata de un contribuabil in perioada in care s-a aflat sub incidenta reglementarilor impozitului pe profit si care a fost ulterior platitior de impozit pe venit, se recupereaza intre data registratrii pierderii fiscale si limita celor 5 ani, respectiv 7, dupa caz.

Reguli prinvind reorganizarile, lichidarile si alte transferuri de active si titluri de participare

Daca un contribuabil participa la capitalul unei persoane juridice cu active in schimbul unor titluti de paricipare, atunci acesta aplica urmatoarele reguli:

respinctele contributii in cadrul impozitului pe profit nu sunt transferuri impozabile;

valoarea fiscala a activelor este egala, adica valoarea activelor primite este egala cu valoarea activelor care contribuie cu activul;

valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana juridica in schimbul activelor este egala cu valoarea fiscala a activelor depuse de aceasta;

Se trateaza ca transfer impozabil orice distribuire de active pe care o face o persoana juridica romana catre participantii sai, sub forma de dividende sau ca urmare a lichidarii cu urmatoare exceptii:

fuziunea a doua sau mai multe persoane juridice, in cazul in care persoanele care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;

divizirea in doua sau mai multe persoane juridice, atunci cand paricipantii sai initiali beneficiaza de distribuire a titlurilor de participare;

atunci cand o persoana juridica romana achizitioneaza totalitatea activelor si pasivelor care apartin uneia sau mai multor activitati economice in schimbul unor titluri de participare;

achizitia unei cote de 50% dintr-o persoana juridica romana de catre o alta asemenea persoana atunci cand se primesc titluri de valoare dar si o parte de numerar care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a titlurilor primite.

Asocierile fara personalitate juridica

In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, stabilitea veniturilor si cheltuielilor se face proportional cu cota de participare a fiecarui asociat si i se imputa acestuia.

Asocierile dintre persoanele juridice straine, fara personalitate juridica, care deasfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, trebuie sa aiba o persoana desemnata care sa indeplineasca urmatoarele obligatii:

sa inregistreze, anterior inceperii activitatii, asocierea la autoritatile fiscale competente;

sa conduca evidentele contabile ale asocierii;

sa faca plata impozitului in numele asociatilor;

sa depuna trimestrial o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta. Din aceasta declaratie trebuie sa reiasa partea de venituri si cheltuieli atribuibile fiecarui asociat dar si impozitul aferent acestora care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat;

asociatul trebuie sa furnizeze informatii in scris cu privire la partea care i s-a atribuit din venituri si cheltuieli dar si cu privire la impozitul platit aferent acestora.

Aspecte internationale privind impozitul pe profit

Sediile permanente ale persoanelor juridice straine care desfaroara activitate pe teritoriul Romaniei si care obtin profit, au oobligatia de a plati impozitul pe profit aferent profitului impozabil atribuibil acestui sediu. Profitul impozabil aferent unui asfel de sediu se calculeaza conform regulilor stabilite in subcapitolele anterioare pentru persoanele juridice romane dar tine cont si de urmatoarele regului:

veniturile impozabile sunt constituite excluvi din veniturile atribuibile sediului permanent;

doar cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri sunt deductibile.

Determianrea profitului impozabil se face prin utiliazarea regulilor preturilor de transfer la stabilira pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent si prin tratarea sediului permanenc ca o persoana separata.

De la 1 iulie 2013, persoanele juridice straine care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei prin intermediul mai multor sedii permanenete, au obligatia de a-si desemna unul dintre aceste sedii pentru a indeplini obligatiile aferente calcului si platii impozitilui.

Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare sau din tranzactii, vanzare/cesionarea, titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de plati impozit pentru profitul impozabil aferent acestor opretatiuni.

Un caz aparte il reprezinta persoanele juridice romane care obtin venituri din afara tarii prin intermediul unui sediu permanent sau venituri care sunt supuse impozitului cu retinere la sursa atat in Romania cat si in statul strain. Aceastea beneficiaza de credit fiscal. Creditul fiscal implica dovedirea prin documentatie clara ca impozitul a fost platit intr-un stat strain pentru respectiva activitate urmand ca in Romania sa fie dedus din impozitul pe profit datorat. Aceasta deducere nu poate insa depasi valoare impozitului datorat in Romania.

Orice pierdere obtinuta este deductibila din veniturile sediului permanent daca este realizata de un sediu permanent situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, nu se afla pe lista membrilor Unuinii Europene sau ai Asociatei Europene a Liberului Schimb.

Plata si declararea impozitului pe profit

Declararea si plata impozitului pe profit se face diferit in functie de tipul de contribuabil, astfel:

Contribuabilii societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalele din Romaine alea bancilor, persoane juridice straine au obligatia de plati impozit pe profit anual dar si de a efectua plati anticipate trimestrial. Termenul de plata dar si de depunere al declaratiei privind impozitul pe profit anual este 25 martie inclusiv a anului urmator.

Platile anticipate se determina ca fiind o patrime din impozitul pe profit datorat anul precedent, actualizat cu indicele preturilor de consum. Pentru cei nou infiintati sau pentru contribuabilii care inregistreaza pierderi, platile anticipate se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit aduprea profitului contabil al perioadei pentru care se realizeaza plata anticipata.

Oraganizatiile nonprofit au obligatia de a delcara si de a plati impozitul pe profit datorat anual pana la data de 25 februarie incluv a anului urmator;

Contribuabilii ale caror venituri majoritare provin din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura, viticultura trebuie sa depuna declaratia aferenta impozitului pe profit anual si sa efectueze plata pana la 25 februarie inclusiv a anului urmator;

Persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei intr-o asociere cu sau fara perosnalitate juridica, peroanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea ori cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana precum si persoanele fizice rezidendeaflate in asociere cu peroane juridice romane dar care nu au personalitate juridica au obligatia de a declara si a plati impozit pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I – III. Declararea si plata impozitului pe profit anual se efectueaza tot pana la 25 martie inclusiv a anului urmator.

Restul contribuabililor pot opta pentru una din urmatoarele variante:

Declararea si plata impozitului pe profit trimestial, pana pe 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I-III. In acest caz impozitul se determina pe valorile cumulate ale veniturilor si cheltuielilor inregistrate de la inceputul anului, declaratia anuala aferenta impozitului pe profit urmand sa fie depusa pana pe data de 25 martie, inclusiv, a anului urmator;

Posibilitatea de a opta pentru plati anticipate. Aceasta optiune se poate exprima pana la data de 31 ianuarie si este obligatorie cel ptuin 2 ani consecutivi. Determinarea valorii platilor anticipate se face dupa aceasi formula ca si in cazul societatilor comerciale bancare. Delcaratia anuala si plata impozitului pe profit se depune pana pe data de 25 martie inclusiv a anului urmator.

Sistemul de declarare al impozitului pe profit trimestial, pe baza calcului efectiv il aplica urmatorii contribuabili:

nou infiintati;

contribuabilii care inregitreaza pierderi la sfarsitul perioadei de raportare;

contribuabilii care s-au aflat in inactivitate termporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitate la sediul social sau secundar;

contribuabilii care au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Capitolul 2. Studiu de caz al societatii

SC NG Consulting SRL

Prezentarea generala a societatii SC NG CONSULTING SRL

Societatea SC NG Consulting SRL furnizeaza servicii de consultanta si are ca principale domenii de activitate avaluate intreprinderilor, evaluarea proprietatilor imobiliare, evaluarea bunurilor mobile dar si evaluarea activelor financiare.

Rapoartele de evaluare alcatuite de catre societate sunt conforme cu Standardele Internationale de Evaluare dar si cu Codul Deotologic al Profesiei de Evaluator.

Membra a Asociatiei Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) dar si a Royal Institution of Chartered Surveyors, societatea a reusit sa castige increderea clientilor sai si sa obtina contracte importante cu renumite institutii financiar bancare sau nebancare, societati de leasing, companii nationale dar si multinationale, persoane fizice, asociatii sau fundatii.

Societatea este infiintata in baza actului constitutiv in anul 2004 de catre asociatul unic al acesteia, Narcis Gorea. Tot acesta se ocupa si cu administrarea companiei. Compania a avut in trecut un numar de 4 angajati, actualmente avand doar 2.

Sediul societatii se afla in Bucuresti, Bd-ul Gheorghe Sincai, nr. 9.

SC NG CONSULTING SRL este persoana juridică română având forma juridică de societate cu răspundere limitată. Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prevederile din contractul și statutul societății. Funcționarea societății este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerțului.

Capitalul social total este de 200 RON, integral subscris si varsat de asociat.

Din punct de vedere al principalilor indicatori economico-financiari, societatea a evoluat conform tabelului 2.1 Evolutia principalilor indicatori economico-financiari astfel:

Tabel 2.1 Evolutia principalilor indicatori economico-financiari

Evolutia indicatorilor este exemplificata cu ajutorul urmatoarelor grafice:

Grafic 2.1 Evolutia Cifrei de Afaceri

Grafic 2.2 Evolutia Profitului

Grafic 2.3 Evolutia Activelor Imobilizate

Grafic 2.4 Evolutia Datoriilor

Ratele de lichidate arata abilitatea intrepinderii de a-si onora datoriile intrepinse pe termen scurt.

Lichiditatea curenta reprezinta coleratia dintre activele curente si datoriile pe termen scurs si se determina dupa relatia:

Lichiditatea intermediara se calculeaza pentru a se putea defini cate unitati monetare aproape lichide revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt si se calculeaza dupa relatia:

Lichiditatea la vedere este cea care masoara strict lichidatea intreprinderii deoare ia in considerare doar activele lichide la numarator astfel:

Evolutia acestor rate este prezentata in tabelul 2.2 Evolutia ratelor de lichiditate astfel:

Tabelul 2.2 Evolutia ratelor de lichiditate

Rata de lichiditate curenta cu rata intermediara sunt egale deoarece societatea nu opereaza cu stocuri. Din interpretarea ratelor, putem deduce ca societatea are capacitatea de a-si acoperi datoriile pe termen scurt cu ajutorul activelor curente si faptul ca aceata rata prezinta o evolutie favorabila, inseamna ca societatea si-a micsorat datoriile iar activele curente au o pondere mai mare in societate

Prezentarea operațiilor economice

Operațiile economice care fac obiectul înregistrării în contabilitate sunt limitate la nivelul unei luni calendaristice, respectiv luna decembrie a anului anterior in exemplul dat.

O parte din operațiile economice care au loc în luna decembrie sunt următoarele:

Factura emisă de SC Active Safety and Security ,indică o cheltuială cu servicii prestate de terti in suma de 3.314,52 Ron, TVA 24% inclus.

Factura emisă de BGS Divizia de Securitate, indică o cheltuială cu serviciile executate de terți in suma de 1.240 Ron, TVA 24% inclus.

Factura emisă de SC Vodafone Romania SRL, indică o cheltuială de telecomunicații in suma de 343,39 Ron, TVA 24% inclus.

% = 401”Furnizori” 343,39 RON

276,93 RON 626 ”Cheltuieli poștale și taxe

de telecomunicații”

66,46 RON 4426 ”TVA deductibilă”

Bonul fiscal emis de SC OMV Petrom Marketing SRL, indică o cheltuială de alimentare cu combustibil cu TVA inclus. Suma totală este 307,18 RON.

% = 401 “Furnizori” 307,18 RON

123,86 RON 6022.Ded ”Cheltuieli cu

Combustibil deductibil”

29,73 RON 4426”TVA deductibilă”

153,59 RON 6022.Neded ”Cheltuieli cu

Combustibil nedeductibil”

Factura emisă de SC IBS Accoung & Tax SRL, indică o cheltuială cu serviciile executate de terți.Totalul facturii cu TVA inclus este 1.342,99, TVA 24%.

% = 401”Furnizori” 1.342,99 RON

1.083,06 RON 628”Alte cheltuieli cu servicii

executate de terți”

259,93 RON 4426”TVA deductibilă”

Firma a emis facturi de servicii de evaluare în valoare de 20.483,13 RON. TVA inclus 24%.

20.483,13 RON 4111 ”Clienți”= %

704”Venituri din servicii prestate” 16.518,65 RON

4427”TVA colectată” 3,964.48 RON

Factura emisă de SC Leroy Merlin Bricolaj SRL, indică o cheltuială cu intretinrea si reparatiile.Totalul facturii cu TVA inclus este 299,88, TVA 24%.

% = 401”Furnizori” 299,88 RON

241,84 RON 611 ”Cheltuieli cu intretinerea

si reparatiile”

58,04 RON 4426 ”TVA deductibilă”

Factura emisă de SC Billa Romania SRL, indică o cheltuială cu materialele consumabile.Totalul facturii cu TVA 24% inclus este 162,33.

% = 401”Furnizori” 162,33 RON

130,91 RON 6028 ”Cheltuieli cu materialele

consumabile”

31,42 RON 4426 ”TVA deductibilă”

Firma a emis facturi de servicii de evaluare în valoare de 1.927,48 RON. TVA inclus 24%.

1.927,48 RON 4111 ”Clienți”= %

704”Venituri din servicii prestate” 1.554,12 RON

4427”TVA colectată” 373,06 RON

Bonul fiscal emis de SC Mega Image SRL, indică o cheltuială de protocol cu TVA inclus. Suma totală este 28,79 RON.

28,79 RON 623 ”Cheltuieli protocol, = 401 “Furnizori” 28,79 RON

reclama, plublicitate”

In urma inchiderii la sfasitul lunii a conturilor de cheltuieli si venituri, rulajele totale aferente anului 2014 ale conturilor de cheltuieli si venituri se prezinta astfel:

Tabelul 2. 3 Cheltuieli. Venituri. Rezultat

Prezentarea calcului impozitului pe profit la 31.12.2014

Venituri

Pentru determinarea impozitului trebuie analizate veniturile si cheltuielile inregistrate in contabilitate in decursul anului 2014 din punct de vedere fiscal pentru a determina categoria in care acestea se incadreaza: impozabile/deductibile, deductibile liumitat, neimpozabile/nedeductibile.

Conform Anexa 1. Balanta 31.12.2013, totalul veniturilor este de 446.028 lei dupa cum urmeaza in tabelul 2.4. Venituri 31.12.2013.

Tabelul 2.4 Venituri 31.12.2014

Din punct de vedere fiscal, veniturile mentionate anterior sunt impozabile conform Codului Fiscal.

Cheltuieli

Totalul cheltuielor este de 343.245 lei conform Anexa 1. Balanta 31.12.2014. Analiza fiscala a cheltuielilor este realizata pe tipuri de cheltuieli deductibile, deductibile limitat, nedeductibile.

Cheltuilile neductibile inregistrate de societate sunt:

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Alte cheltuieli de exploatare deoare sunt aferente unor amenzi si penalitati platite de catre contribuabil in decursul anului 2014.

Cheltuielile inregistrate de societate cu deductibilitate limitata sunt urmatoarele:

Cheltuieli cu combustibil

Cheltuieli de protocol

Cheltuieli cu deplasarea

Cheltuieli cu diferentele de curs valutar

Cheltuieli cu amortizarea

Analiza cheltuielilor cu combustibilul

Deoarece autovehiculul nu este folosit exclusiv pentru desfasurarea activitatii economice a intreprinderii, cheltuielile cu combustibil sunt impartite conform Anexa 1. Balanta 31.12.2014 in doua categorii dupa cum urmeaza:

Tabelul 2.5 Cheltuieli combustibil

Din tabelul 2.5 Cheltuieli combustibil, rezulta faptul ca societatea imparte inca de la inregistrare combustibilul in deductibil si nedeductibil conform articolului 21. Cheltuieli din Codul Fiscal, care sustine ca autovehiculele neutilizate exclusiv in scopul activitatii economice nu pot deduce integral cheltuielile aferente acestora. Faptul ca cele doua cheltuieli nu sunt egale, provine din obligativitatea bonurilor fiscale de a avea inscrise pe ele datele minime continute de o factura, respectiv codul unic de inregistrare, astfel ca, cele care nu au indeplinit acest criteriu au fost automat inregistrate de catre contabilitate ca si cheltuieli nedeductibile, respectiv in contul 6022.Ned fara a le fi dedusa taxa pe valoarea adaugata.

In cazul in care societatea nu ar fi facut aceasta delimitare inca de la inregistrarea in cotabilitate, cheltuiala deductibila ar fi fost 50% din totalul cheltuielii cu combustibil, spre exemplu:

La sfarsitul lunii iunie, se primeste un decont aferent cheltuielii cu combustibil in valoare de 1.500 lei + TVA 360 lei aferent unui autoturism care nu este folosit doar pentru activitatea economica a societatii. Analiza acestei cheltuieli se face dupa cum urmeaza:

TVA nedeductibil: 360 x 50% = 180

Cheltuiala cu combustibil = 1.500 + 180 = 1.680

Cheltuieli nedeductibile = 1.680 x 50% = 840

Analiza cheltuielilor de protocol

Conform Codului Fiscal, cheltuiala de protocol deductibila este determinata dupa urmatoarea formula:

Cheltuiala de protocol deductibila = 2% x Baza de calcul unde,

Baza de calcul = Rezultat contabil + Cheltuiala Impozit profit + Cheltuieli Protocol – Venituri Neimpozabile + Cheltuieli Neimpozabile

Conform relatiei de calcul, rezulta urmatoarele:

Cheltuiala de protocol deductibila = 2% * 194.890 = 4.157

Baza de calcul = 102.783 + 31.209 + 60.898 = 194.890

Conform calculelor, rezulta urmatoarele date, sintetizate in tabelul 2.6 Cheltuieli de protocol

Tabelul 2.6 Cheltuieli de protocol

In situatia in care societatea ar fi inregistat pierdere in suma de 102.783 si deci, nicio cheltuiala aferenta impozitului pe profit, atunci calculul afferent cheltuielilor de protocol, ar fi fost urmatoarele:

Cheltuiala de protocol deductibila = 2% x Baza de calcul

Baza de calcul = (102.783) + 0 + 60.898 = (41.885)

In acest caz, respectiv baza de calcul negative, intreaga cheltuiala aferenta protocolului, in suma de 60.898 este considerata si tratata ca si o cheltuiala deductibila.

Analiza cheltuielilor de deplasare

Totalul cheltuielilor cu deplasare conform Anexa 1. Balanta 12.2014 este de 17.732 lei.

Relatia de calcul pentru determinarea cheltuielilor de deplasare deductibile este urmatoarea:

Plafon diurna = 2,5 x Nivelul legal x Numarul de zile

Conform politicii firmei, diunele sunt acordate in limita bazei legale de fiecare data cand se inregistreaza o cheltuiala cu deplasarea, astfel ca aceasta cheltuiala este integral deductibila.

Daca aceast calcul nu este realizat la inregistrarea diurnei in conbilitate, atunci va fi realizat atunci cand se va face calculul impozitului pe profit dupa formula de calcul mentionata mai sus iar diferenta dintre suma inregistrata si suma deductibila, va fi tratata ca o cheltuiala nedeductibila.

In cazul in care acest calcul nu ar fi realizat si contribuabilul ar fi primit un ordin de deplasare care contine 5 zile cazare in suma de 750 lei si diurna in suma de 200 lei acordate unuia dintre angajati, calculul aferent sumei de diurna deductibile ar fi aratat astfel:

Plafon diurna = 2,5 x 13 x 5 = 162,5

Diurna deductibila = 162,5

Deci societatea poate deduce doar 162,5 lei aferenti diurnei deductibile aferente deplasarii iar diferenta dintre diurnal acordata si cea deductibila, respectiv 37,5 lei reprezinta o cheltuiala nedeductibila pentru societate.

Un alt caz il reprezinta deplasarea in alta tara pentru care se acorda diurna. Decontul de deplasare indica o cheltuiala cu diurna in valoare de 200 euro la data de 18 octombrie 2014, (curs euro 4,4209) deplasare efectuata in Italia. Diurna legala in aceasta tara este 56 euro pe zi.

Plafon diurna = 2,5 x 56 eur x 4,4209 x 3 = 1.856

Diurna deductibila = 1.856

Diurna acodata: 200 eur x 4,4209 = 884

Cheltuiala cu diurna este in acest caz o cheltuiala integral deductibila din punct de vedere fiscal, plafonul fiind mai mare decat cheltuiala inregistrata.

Analiza cheltuielilor cu diferentele de curs valutar

Cheltuielile cu diferentele de curs valutar sunt integral deductibile deoarece gradul de indatorare al societatii este zero.

Daca societatea ar fi inregistrat dobanzi datorate asociatilor, in suma de 3.000 lei la o rata a dobanzii mai mica decat nivelul stabilit de BNR, dobanda calculata la nivelul BNR fiind in suma de 2.500 lei si societatea ar fi avut un grad de indatorare de 0.5, atunci diferenta dintre cheltuielile cu dobanzile inregistrate si cele aferente BNR ar reprezenta o cheltuiala nedeductibila in suma de 500 lei. Cheltuiala cu dobanzile de 2.500 lei ar fi deductibila integral datorita gradului mic de indatorare. Daca gradul de indatorare ar fi depasit valoarea 3 atunci cheltuielile cu dobanzile ar fi fost integral nedeductibile si s-ar fi raportat pentru perioada cand gradul de indatorare devine mai mic de valoarea 3.

Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu amortizarea contabila si cele cu amortizarea fiscala sunt egale, metoda de amortizare utilizata pentru toate mijloacele fixe aflate in patrimonoiul societatii fiind cea liniara.

Un mijloc fix achizitionat in martie 2014 constand intr-un laptop, in suma de 4.500 lei este amortizat din punct de vedere contabil prin metoda liniara pe o perioada de 3 ani iar fiscal se utilizeaza tot metoda liniara dar pe o perioada de doar 4 ani.

In aceasta situatie, amortizarea contabila anuala ar fi in suma de 1.125 lei, iar amortizarea fiscala ar fi in suma de 844 lei. Deaoare amortizarea fiscala este mai mare decat amortizarea contabila, diferenta dintre cele doua ar fi generat pentru societate la sfarsitul anului 2014 o datorie aferenta impozitului amanat in suma de (1.125 – 844) x 16% = 45 lei care se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 4412 “Impozit pe profit amanat” si contul 692 “Cheltuieli cu impozitul pe profit amant”.

45 RON 692 ”Cheltuieli cu impozitul = 4412 “Impozit pe profit amanat” 45 RON

pe profit amanat”

In situatia in care amortizarea fiscala ar fi fost mai mare ca amortizarea contabila, diferenta dintre cele doua ar fi generat o creanta atasata impozitului pe profit amanat.

Anexa 2. Situatia veniturilor si cheltuielilor prezinta detaliat fiecare valoare inregistrata in conturile de venituri, respectiv de cheltuiala si impartirea acestora din punct de vedere fiscal in impozabile/ deductibile si neimpozabile/nedeductibile.

Determinarea rezultatului impozabil

Formula de calcul pentru determinarea rezultatului impozabil este urmatoarea:

Rezultat impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale + Venituri Neimpozabile – Cheltuieli Nedeductibile

Rezultat Impozabil = 446.028 – 343.245 – 0 + 3.483 + 56.741 + 31.209 + 840

= 195.056 lei

Impozitul pe profit = Rezultat Impozabil x Cota impozit

= 195.056 x 16%

= 31.209 lei

Societatea SC NG Consulting SRL a calculat si a platit impozit trimestrial in suma de 21.285. Diferenta dintre impozitul pe profit datoral la sfarsitul anului si impozitul pe profit deja platit de catre contribuabil, respectiv 9.924 repezinta obligatia curenta de plata a contribuabilului pana la data de 25 martie, inclusi a anului urmator. Aceasta suma este evidentiata in Anexa 3. Declaratia 101 privind impozitul impozitul pe profit.

Alte situatii care ar putea aparea in legatura cu deductibilitatea limitata a unor cheltuieli in cadrul societatii SC NG Consulting SRL sunt cele legate de cheltuielile sociale, cheltuielile cu primele asigurare voluntara de sanatate si cele legate de pensile facultative, cheltuieli cu functionarea si intretinerea autoturismelor, etc.

Cheltuieli sociale

Fondul de salarii aferent societatii NG Consulting SRL este in suma de 21.600 lei. Daca in cursul anului ar fi inregistrat pentru unul dintre salariati un ajutor pentru nastere in suma de 2.000 lei acesta ar fi beneficiat de deductibilitate limitata dupa cum urmeaza:

Cheltuieli sociale deductibile = 2% x Fond salarii

= 2% x 21.600

= 432 lei

Cheltuieli sociale nedeductibile = 2.000 – 432

= 1.568 lei

Cheltuieli la primele de asigurare voluntara de sanatate

Societatea inregistreaza cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate in data de 15 Mai 2014 in valoare de 1.300 lei pentru directorul general al acesteia. Cursul euro la acea data este de 4.4415 lei. Deductibilitatea acestor cheltuieli este contravaloarea a 250 de euro pe an, adica 250 x 4.4415 = 1.110 lei. Diferenta de 189 lei reprezinta o cheltuiala nedeductibila. In aceasta situatie, situatia aferenta impozitului pe profit este:

Cheltuieli efectuate la pensiile facultative pentru un angajat

In data de 10 decembrie 2014, societatea efectueaza in numele unui angajat o cheltuiala aferenta pensiilor facultative in suma de 3.000 lei. Cursul euro pentru acea data este de 4,4386 lei.

Plafon deductibilitate: 400 euro x 4,4386 = 1.775

Cheltuieli inregistrate: 3.000

Cheltuieli nedeductibile: 3.000 – 1.775 = 1.225

Cheltuieli de functionare si intretinere aferente autoturismului

In luna decembrie, managerul inregistreaza cheltuie cu reparatii in valoare de 5.000 lei si cheltuieli cu revizii 2.000, aferente autovehicului utilizat. Acest autovehicul nu este utilizat doar in scopurile activitatii econpmice, managerul putand folosi vehiculul si in scopuri personale. Astfel, cheltuielile aferent mijlocului de transport sunt deductibile doar in proportie de 50%.

Cheltuieli cu intretinerea: 5.000 + 2.000 = 7.000

Cheltuieli deductibile: 7.000 x 50% = 3.500

Cheltuieli nedeductibile: 7.000 – 3.500 = 3.5000

Daca in cursul anului, societatea ar fi inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea in suma de 5.000 lei, atunci din impozitul pe profit s-ar fi scazut minimul dintre:

3‰ din cifra de afaceri – 3‰ x 435.108 = 1.305

20% din impozitul pe profit datorat – 20% x 31.209 = 6.242

Cheltuiala cu sponsorizarea – 5.000 lei

Minimul dintre acestea este 1.305, adica 3‰ din cifra de afaceri.

Dupa aceste calcule, impozitul pe profit datorat ar fi fost urmatorul:

Impozit de plata = 31.209 – 1.305 = 29.904 lei.

In cazul in care cheltuielile cu sponsorizarea ar fi fost in suma de 1.000 lei atunci situatia ar fi fost urmatoarea:

3‰ din cifra de afaceri – 3‰ x 435.108 = 1.305

20% din impozitul pe profit datorat – 20% x 31.209 = 6.242

Cheltuiala cu sponsorizarea – 1.000 lei

Minimul dintre acestea este chiar cheltuiala cu sponsorizarea, caz in care intreaga valoare a acesteia se scade din impozitul pe profit.

Dupa aceste calcule, impozitul pe profit datorat ar fi fost urmatorul:

Impozit de plata = 31.209 – 1.000 = 30.209 lei

In situatia in care, compania doreste sa isi constituie rezerva legala, aceasta trebuie sa fie in limita a 5% din profitul contabil pentru a fi deductibila.

Determinarea profitului contabil se face dupa formula:

Venituri – Cheltuieli – Cheltuiala cu impozitul pe profit = 446.028 – 343.245 – 31.209

= 71.574 lei

Rezerva legala = 5% x 71.574 = 3.579 lei