Impozitul pe Profit în Romania

Economie

Impozitul pe Profit în Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

Impozitul pe profit în românia

– Lucrare de licență –

CUPRINS

Capitolul 1. Locul impozitului pe profit în cadrul sistemului fiscal

1.1.Impozitele, noțiuni generale

1.2. Apariția și evoluția impozitului pe profit în România până în anul 1989

Capitolul 2. Reglementarea actuală și contribuția impozitului pe profit la formarea veniturilor fiscale

2.1.Reglementarea actuală

2.2.Contribuția impozitului pe profit la formarea veniturilor fiscale în perioada 2009 – 2013

Capitolul 3. Studiu de caz privind calculul, evidența și declararea impozitului pe profit la SC Com Medica Farm SRL

3.1.Prezentarea societății SC Com Medica Farm SRL

3.2.Baza de calcul și calculul impozitului pe profit

3.3.Calculul impozitului pe profit la SC Com Medica Farm SRL aferent anului 2012

Concluzii și propuneri

Anexe

Bibliografie

CAPITOLUL I

LOCUL IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN CADRUL

SISTEMULUI FISCAL

1.1. Impozitele, noțiuni generale

Impozitele fac parte din categoria veniturilor publice fiscale și reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului, în vederea finanțării cheltuielilor publice, efectuată în mod obligatoriu, cu titlu definitiv și nerambursabil și fără o contraprestație directă și imediată din partea statului.

Definiția clasică a impozitului spune că acesta este o contribuție obligatorie, necondiționată și fără contraprestație la suportarea sarcinii publice.

Etimologic, impozitul (impozitele) reprezintă o plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetățenii o varsă din venitul lor la bugetul statului (în trecut „bir”) – din latină impositum .

În marile enciclopedii și dicționare, impozitele sunt definite în mod original, în funcție de specificul național, dar conținutul economic rămâne, în esență, același:

1. „impôt” (n.m.) – taxe, droit dont sont frappées les personnes ou les choses pour subvenir aux depenses publiques. L’impot est aujourd’hui le mode de recouvrement ordinaire des ressources publiques. On distingue les impôts directs (…) et les impôts indirects (taxe à la valeur ajoutée, taxes sur les alcools, le tabac, les carburants, les spectacles) .

2. „tax” – a sum of money demanded by a government for its support or for specific facilities or services, levied upon incomes, property, sales etc .

Deși în literatura de specialitate există mai multe definiții date impozitelor, considerăm că „impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) și fără contraprestație directă din partea statului”.

În legatură cu impozitul sunt de remarcat următoarele lucruri:

a) impozitul nu este un scop în sine, ci urmărește asigurarea satisfacerii sarcinii publice, adică participarea tuturor cetățenilor la cheltuielile publice;

b) prin impozite se realizează și o redistribuire a veniturilor cetățenilor între diferitele pături ale populatiei;

c) scopul inițial al impozitului îl reprezintă procurarea de resurse pentru autoritatea publică dar, de regulă, lui i se asociază și unul aflat dincolo de sfera financiară, anume faptul că este folosit de stat pentru a-și asigura intervenția în viața social-economică;

d) ca regulă generală, impozitul este o contribuție obligatorie necondiționată, deoarece contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de către autoritatea publică;

e) impozitul nu are o destinație specială.

Caracterul obligatoriu al impozitelor rezultă din faptul că ele sunt stabilite prin lege și neplata lor atrage sancționarea celor vinovati pentru încălcarea legii. Constituția României stabilește faptul că “cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe, la cheltuielile publice”, iar impozitele și taxele “se stabilesc numai prin lege“, cu excepția impozitelor și taxelor locale, care se stabilesc de consiliile locale sau județene, dar în limitele și în condițiile legii.

Impozitele chiar dacă nu presupun o contraprestație directă și imediată, în schimb cetățenii vor beneficia de bunuri și servicii publice oferite de stat, rămânând ca forma și momentul în care acestea sunt oferite să rămână la latitudinea statului, plătitorii de impozite neputând astfel solicita un contraserviciu de valoare egală la un termen dat.

Asociat impozitelor, există și categoria de taxe. Taxele sunt instituite prin lege și au un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate, colectându-se în scopuri precise.

În cadrul taxelor există și taxe care sunt obligatorii numai dacă populația solicită un serviciu și presupun o contraprestație, adică sunt condiționate. Putem exemplifica în acest sens cu unele taxe administrative de genul celor notariale sau a taxelor de pașaport.

Spre deosebire de impozite, în cazul taxelor, care au același caracter obligatoriu, cetățeanul beneficiază de prestarea unui serviciu din partea unei instituții publice, fără ca între valoarea serviciului prestat și mărimea taxei plătite sa fie o echivalență, aceasta din urmă putând fi mai mare.

Persoanele fizice sau juridice în cauză sunt, în principal, cetățeni români sau agenți economici cu domiciliul în România, dar pot fi și cetățeni străini sau agenți economici străini care desfășoară activitatea în România, în măsura în care ei dobândesc venituri sau posedă averi în țara noastră. Toți cei de la care se percep impozite sunt numiti generic contribuabili. Pentru contribuabilii străini există o reglementare specială, reprezentând acordul între România și țara de origine a respectivului contribuabil privind evitarea dublei impuneri juridice internaționale.

Ca rezultat al impunerii fiscale se formează veniturile fiscale ale statului, în principal sub forma impozitelor și taxelor.

Impunerea fiscală are următoarele caracteristici:

a) este obligatorie, în sensul că este efect al legii, lege care precizează la cine se referă, în legătură cu ce se stabilește etc. Introducerea unei legi referitoare la impunere se poate face numai de către organul legislativ național (parlamentul) sau de consiliile locale în limitele stabilite de parlament.

b) are titlu definitiv și nerambursabil, ceea ce înseamnă că, dacă plata impozitului/taxei a fost făcută conform legii, contribuabilul nu o poate reclama sau redobândi în nici un fel.

c) este fără contraprestație, ceea ce înseamnă că în schimbul plății impozitului/taxei nu se poate pretinde un serviciu imediat, direct și echivalent. În legătură cu aceasta, nu poate fi însă exclusă pretenția pe care un contribuabil o poate avea, în mod cu totul îndreptățit, față de stat, de a beneficia și el (contribuabilul) de efectele pe care le are sau ar trebui să le aibă pentru cetățean îndeplinirea de către stat a funcțiilor sale.

Veniturile fiscale, și mai cu seamă impozitele, îndeplinesc în societate un rol complex, financiar, economic și social.

Rolul financiar al impozitelor se exprimă în faptul că ele reprezintă principalul mijloc de formare a veniturilor statului, reprezentând în mod frecvent peste 90% din totalul acestora.

Rolul economic al impozitelor se concretizează în faptul că, prin tipologia și dimensiunea lor, ca și prin înlesnirile și înăspririle fiscale, statul poate încuraja sau nu activitatea economică.

Rolul social al impozitelor se concretizează în posibilitatea, pe care o dobândește statul, de a redistribui produsul social.

Dimensiunea și amploarea impunerii fiscale sunt diferențiate spațial (geografic, pe țări) și temporal și sunt marcate de anumite limite determinate de:

factori interni sistemului de impunere (progresivitatea cotelor de impunere, materia impozabilă, nivelul mediu al impunerii etc.);

factori externi sistemului de impunere (nivelul per capita al produsului intern brut, suportabilitatea impunerii, amploarea angajării statului în soluționarea problemelor economico-sociale, natura regimului politic ș.a.).

Progresivitatea cotelor de impunere este de multe ori esențială pentru o repartizare cât mai echitabilă a „poverii fiscale”. În acest sens este recomandabil ca impunerea să nu se facă în cotă unică, ci să fie prevăzute cote diferențiate care să țină seama și de puterea economică a contribuabilului (veniturile/averea sa), dar și de situația sa socială (întreține o familie numeroasă, este singurul întreținător, face parte dintr-o categorie defavorizată ș.a.).

1.2. Apariția și evoluția impozitului pe profit în România până în anul 1989

Impozitul este o categorie financiară, cu caracter istoric, a cărui apariție este legată de existența statului și a banilor.

Încă de la început, impozitele au fost concepute și aplicate diferit, în funcție de dezvoltarea economico-socială și de cheltuielile publice acceptate de fiecare stat.

Informații despre impozitele, taxele și cheltuielile publice din antichitate provin, în special, din istoria statelor antice – grec și roman.

În spațiul românesc, primul impozit (dare în bani), din viața poporului român, consemnat de documente, datează din secolul al XIII-lea, de pe vremea cnezilor. Este vorba despre taxele vamale încasate în moneda timpului respectiv. Ele au fost cele dintâi mijloace de a strânge bani pentru voievozi. Vămile erau asezate atât la granițele Voievodatului (Principatului), cât și la granițele județelor și orașelor.

În Principatele Române, șirul mare al dărilor ordinare includeau birul așezat ca “cisla” asupra localităților și perceput cu denumirea de “sferturi”, văcăritul, vinăritul, tutunăritul, oieritul ș.a. Acestora li s-au adăugat dări extraordinare, cum erau ploconul steagului la urcarea pe tron a domnitorului, ajutornițele s.a. Deseori, stabilirea și perceperea acestor dări erau arbitrare și abuzive.

În secolul al XIV-lea, pe lângă taxe vamale este consemnată și dijma (din zece părți, una), care era cunoscută în timpul lui Mircea cel Bătrân sub denumirea de vamă și se percepea în natură.

În secolul al XV-lea apare birul, cel mai vechi impozit al Țărilor Române. Acesta era datorat numai de țărani, fiind stabilit sub forma unei sume fixe care se repartiza locuitorilor satelor. La început o dare de capitație egală, birul devine în secolul al XVII-lea proporțional cu posibilitatea de plată a contribuabililor, [întrucât documentele timpului vorbesc în acest fel, „să-i cisluiți pre putere”] . „Perceperea birului se realiza prin aplicarea principiului răspunderii colective sau solidare. Dacă un membru al grupului fiscal nu putea plăti dările, răspunderea apăsa asupra întregii colectivități începând cu rudele și vecinii”.

Populația țărănească era supusă, în perioada secolelor al XV-lea și al XVII-lea, și la plata unor contribuții în natură stabilite ca zecimi asupra produselor agricole obținute, cu diferite denumiri, după numele obiectului asupra căruia erau așezate.

În secolul al XVII-lea, comerțul și meșteșugurile erau impuse atât pentru activitatea lor internă cât și pentru raporturile cu străinătatea. Comercianții plăteau accize, sub forma taxelor pentru intrarea mărfurilor în orașe sau târguri, iar pentru raporturile de comerț exterior se plăteau vămi.

De perceperea dărilor se ocupa un aparat întreg de funcționari: marele vistiernic (un ministru de finanțe al zilelor noastre), marele vameș care avea administrația generală a vămilor, pârcălabii și ispravnicii de ținuturi care erau ajutați de birari și globnici, dăbilarii, gostinarii, olăcarii, cotarii, etc., fiecare însărcinați cu perceperea unui anumit tip de impozit.

În secolul al XVIII-lea, pe la mijlocul acestuia, găsim o dare directă numită „sferturi” (civerturi), care era un impozit personal (capitația) plătibil în patru sferturi trimestriale.

În această perioadă veniturile domnitorului se confundau cu cele ale statului, acestea [se încasau de unde se putea…., dările erau grele și mai ales supărătoare prin nesiguranța lor], dezordinea fiscală generală erai.

De perceperea dărilor se ocupa un aparat întreg de funcționari: marele vistiernic (un ministru de finanțe al zilelor noastre), marele vameș care avea administrația generală a vămilor, pârcălabii și ispravnicii de ținuturi care erau ajutați de birari și globnici, dăbilarii, gostinarii, olăcarii, cotarii, etc., fiecare însărcinați cu perceperea unui anumit tip de impozit.

În secolul al XVIII-lea, pe la mijlocul acestuia, găsim o dare directă numită „sferturi” (civerturi), care era un impozit personal (capitația) plătibil în patru sferturi trimestriale.

În această perioadă veniturile domnitorului se confundau cu cele ale statului, acestea [se încasau de unde se putea…., dările erau grele și mai ales supărătoare prin nesiguranța lor], dezordinea fiscală generală era caracteristica dominantă.

Stadiul rudimentar al sistemului fiscal românesc, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, este dovedit de caracteristici precum:

• stabilirea și repartizarea arbitrară a sarcinilor fiscale;

• preponderența impozitelor de repartiție;

• neregularitatea perceperii impozitelor;

• existența inegalităților în fața impozitelor, izvorâte din privilegii, etc.

Prin reforma sa din 1741, din Muntenia, Constantin Mavrocordat intenționează să aducă o serie de schimbări în modul de așezare și percepere al impozitelor practicat până atunci, prin introducerea principiilor generalității, proporționalității și al răspunderii individuale față de fisc.

De semnalat, în acest sens, sunt introducerea principiului generalității la impozite, cu anumite limite, printre care scutirea nobilimii de impozite, transformarea impozitului direct numit capitațiune, dintr-un impozit de repartiție într-un impozit de cotitate și luarea unor măsuri pentru implementarea unei certitudini a impunerii. Intențiile sale au depășit, în mare parte, posibilitățile perioadei respective, astfel că reforma nu s-a putut aplica în cele mai multe din punctele sale.

Simplificarea sistemului de impunere și certitudinea impunerii sunt introduse prin „Regulamentul Organic” promulgat în 1831 și devenit Constituția Principatelor Române. Acesta prevedea dispoziții referitoare la administrarea generală a țării, dar și dispoziții referitoare la finanțele statului.

Regulamentul Organic desființează toate dările vechi și introduce două impozite directe noi: un impozit pe capitație, în mărime de 30 de lei pe cap de familie, de la plata căruia erau exceptate anumite categorii sociale, printre care boierimea și clerul, și un impozit asupra industriei și comerțului (patenta).

Ca impozite indirecte existau: vămile, dările asupra sării și taxele asupra exportului sau importului de vite.

Ca principii ale fiscalității moderne, Regulamentul Organic a statuat egalitatea tuturor înaintea impozitelor și eliminarea arbitrarului în stabilirea acestora, impozitele urmând a fi cunoscute anticipat de contribuabili, atât ca sume de plată cât și ca scadență.

Printre meritele Regulamentului Organic în domeniul finanțelor și fiscalității se pot menționa:

unificarea fiscală a țărilor românești, Muntenia și Moldova, aceasta având loc înainte de a fi fost realizată unirea politică;

fixarea anuală a cheltuielilor statului;

introducerea unei anumite ordini în finanțe, în locul anarhiei precedente;

fixarea dărilor și a celorlalte venituri prin raportare la cheltuieli;

așezarea, la baza sistemului fiscal modern incipient, a unor principii ale fiscalității valabile și astăzi.

Odată cu Unirea Principatelor (1859) și cu desființarea robiei (1864) , începe o nouă perioadă în dezvoltarea de ansamblu a societății românești, cu consecințe care s-au răsfrânt asupra tuturor sferelor vieții economice și sociale. Finanțele publice devin obiectul unor ample dezbateri legate de găsirea unor noi surse de acoperire a cheltuielilor, în creștere, necesare finanțării reformelor ce se impuneau a fi înfăptuite în vederea modernizării economiei și societății românești.

În mesajul său din 6 decembrie 1859, adresat Adunării elective a Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza susține necesitatea reformei finanțelor publice și a sistemului fiscal, menționând că impozitele vor fi stabilite „treptat și aceasta în urma unor studii adânci”. În anii de după Unirea din 1859, bugetul țării noastre era alimentat din trei mari categorii de venituri ordinare: impozite directe, impozite indirecte, taxe și venituri domeniale.

Impozitele directe erau în număr de patru și cuprindeau: contribuția personală (capitația sau vechiul bir), moștenită de la vechiul regim și păstrată la un nivel relativ constant până în 1863 când a fost ridicată la 36 de lei și extinsă și asupra foștilor privilegiati; contribuția pentru șosele și poduri (în suma fixă, stabilită inițial sub forma prestațiilor în muncă), introdusă, în Moldova, în 1836, de domnitorul Mihai Sturza și în 1843, în Țara Românească, de domnitorul Gheorghe Bibescu, cu scopul construirii și întreținerii drumurilor, este menținută până în 1877, când se transformă în dare pentru căile de comunicație; contribuția funciară fiind stabilită într-o cotă proporțională anuală, care se aplica asupra venitului net al proprietății funciare de orice valoare și patenta, stabilită în cote diferențiate pe clase, cote care se aplicau asupra venitului prezumat ca realizat de industriași, meseriași și comercianți.

Impozitele indirecte cuprindeau taxele de import și export (vămile), taxele speciale la exportul de cereale și la cel de vite, taxele pe anumite băuturi alcoolice, taxele de timbru, de succesiune și altele.

Preocupat de problemele implicate de înlocuirea sistemului de tip feudal cu unul modern al finanțelor publice, Ion Ionescu de la Brad condamnă și cere înlocuirea imediată a capitației, pe care o consideră un impozit profund inechitabil prin modul de așezare și susține principiul egalitătii, fiecare cetățean trebuind „să plătească statului după puterea sa”. Cu privire la așezarea și perceperea impozitelor, Ion Ionescu de la Brad susține că acestea trebuie să fie organizate „în modul cel mai regulat, mai simplu și cel mai economic”, atrăgând atenția asupra unor abuzuri și fraude care se manifestau în acea perioadă.

În acest sens, pentru stoparea și evitarea practicilor de sustragere de la plata impozitelor și a corupției aparatului fiscal, cere, cu insistență, instituirea ordinii și în colectarea impozitelor .

În anul 1866 a urcat pe tron Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca prinț domnitor al Principatelor Române, personalitate responsabilă, temeinic pregatită pentru a fi șef de stat, a cărui îndelungată domnie (1866-1914) a asigurat României o viață politică stabilă. În perioada care a urmat, până în anul 1916, în România au funcționat urmatoarele impozite: impozite directe (impozitul funciar agricol și pe clădiri, patenta, dările pentru căile de comunicații, impozitul complementar care consta dintr-un drept fix de 6 lei și unul proporțional de 1% din venitul general al contribuabilului, impozitul asupra venitului din valori mobiliare, impozitul pe salarii, înființat în anul 1877, inițial în cota de 5%, desființat în anul 1891 și reintrodus în anul 1900, taxele militare), impozite indirecte (taxele de timbru și înregistrare, impozitul pe băuturi spirtoase, impozitul pe vii, taxele vamale), impozite pe consumație (impozitul asupra zahărului, impozitul asupra produselor petroliere, impozitul pe spectacole), monopolurile fiscale ale statului (sare, tutun, chibrituri, cărți de joc, praf de pușcă, hârtie de țigarete) și impozite locale (reglementate prin legea rurală din 1864).

Partea de venituri a bugetului statului în România interbelică a avut ca sursă principală de alimentare veniturile fiscale, la care se adăugau veniturile cu caracter economic provenind din exploatarea serviciilor publice de transport, comunicații, etc.

Varietatea sistemelor fiscale preluate de la provinciile românești, unite în 1918, a impus unificarea sistemului fiscal, care a fost desăvârșit între anii 1923-1927. Pe de altă parte, vechiul sistem fiscal nu mai dădea un randament corespunzător, el aducând statului un venit insuficient (țara având la acea dată o importantă datorie externă) .

În anul 1921, ministrul de finanțe din acea perioadă, Nicolae Titulescu vine cu o propunere de reformă fiscală, prin care se aveau în vedere „reducerea cheltuielilor publice până la limita unde începe dezorganizarea serviciilor publice și sporirea veniturilor până la limita în care nu va stânjeni producția” . Au fost, astfel, introduse:

• discriminarea veniturilor (tratament preferențial pentru agricultură față de comerț și industrie);

• exonerări parțiale ale bazelor de impozitare pentru impozitul agricol și pentru impozitul pe clădirile în care locuiesc proprietarii;

• progresivitatea impunerii.

CAPITOLUL 2

REGLEMENTAREA ACTUALĂ ȘI CONTRIBUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT LA FORMAREA VENITURILOR FISCALE

2.1. Reglementarea actuală

Titlul II, referitor la impozitul pe profit cuprins în Legea 571/2003, Codul Fiscal, a fost structurat în șapte capitole, realizându-se , printre altele:

– fundamentarea impunerii persoanelor juridice în concordanță cu principiile codului de conduită privind impozitarea afacerii, respectiv, introducerea de prevederi fiscale neutre, care să nu determine localizarea afacerilor, rata de impozitare comparabilă cu cea a statelor candidate la Uniunea Europeană, tratament fiscal nediscriminatoriu pentru nerezindenți sau tranzacțiile desfășurate de aceștia, transparența în acordarea de facilități fiscale, etc;

– stabilirea unor reguli clare de determinare a profitului, inclusiv pentru operațiunile din cadrul unui grup multinațional, în concordanță cu principiile internaționale acceptate și, mai ales, cu regulile convenite de O.C.D.E., în acest sens fiind stabilite măsuri fiscale pentru contribuabilii care evită plata impozitului;

– prezentarea detaliată a cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil pentru o mai bună administrare a legii;

– recunoașterea unor cheltuieli suplimentare (cheltuielile de transport și cazare în țară și străinătate efectuate de prestatori de servicii potrivit clauzelor contractuale, precum și de către administratori, cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaționale, cheltuielile cu primele de asigurări private de sănătate), în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri;

– încorporarea prevederilor privind impozitul pe dividende în cadrul legislației privind impozitul pe profit, creându-se premisele unei mai bune înțelegeri a legislației;

– păstrarea facilităților fiscale existente: pentru stimularea investițiilor în anumite grupe de mijloace fixe, prin deducerea suplimentară de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile sau deductibilitatea cu amortizarea accelerată până la 50% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe; pentru stimularea investițiilor în parcuri industriale și în zonele defavorizate; pentru investițiile directe cu impact semnificativ în economie.

Codul fiscal stabilește următoarele categorii de persoane obligate impozitului pe profit :

persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obținut atât din România cât și din străinătate;

persoanele juridice străine care desfășoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu;

persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, pentru profitul impozabil realizat în România;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română pentru venitul impozabil aferent acestor venituri.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit o serie de instituții și asociații precum: trezoreria statului, instituțiile publice pentru fondurile publice derulate, inclusiv cele din venituri extrabugetare, cultele religioase, instituțiile de învățământ particular acreditate și cele autorizate, asociațiile de proprietari, Banca Națională a României etc. Organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și cele patronale sunt scutite la plata impozitului pe profit pentru o serie de venituri cum sunt: cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor, donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare ș.a., iar veniturile realizate de aceste organizații din activități economice, până la nivelul echivalentului a 15.000 euro, sunt scutite de plata impozitului pe profit.

Cota de impozit pe profit este de 16 %. În cazul contribuabililor care desfașoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive și la care impozitul pe profit datorat pentru aceste activități este mai mic decât 5% din veniturile realizate este obligatorie plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri.

Profitul impozabil se determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Sunt considerate venituri neimpozabile:

– dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română ;

– dividendele primite de către o persoană juridică română de la o persoană juridică străină din statele Comunității Europene, dacă persoana deține minim 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neântreruptă de cel puțin 2 ani care se încheie la data plății dividendelor după data aderării României la U.E.;

– plusul de valoare la titlurile de participare deținute, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune;

– venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum și veniturile neimpozabile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.

Sunt considerate cheltuieli deductibile numai acelea care sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. În acestă categorie sunt incluse și o serie de cheltuieli a căror efectuare nu duce în mod direct la obținerea de venituri precum: cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă și de boli profesionale; cheltuielile de reclamă și publicitate; cheltuieli pentru marketing, studiul pieței, participarea la târguri și expozitii; cheltuielile pentru perfecționarea managementului; cheltuielile de cercetare-dezvoltare; cheltuieli pentru protejarea mediului și conservarea resurselor etc.

O serie de cheltuieli au deductibilitate limitată până la un anumit plafon stabilit de lege, ceea ce depășește acest nivel reprezentând o cheltuială nedeductibilă.

Aici sunt cuprinse urmatoarele :

cheltuielile de protocol (în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente acestora) ;

cheltuielile sociale (în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);

cheltuielile cu îndemnizația de deplasare acordată salariaților (în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice);

cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate (în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant);

cheltuielile cu tichetele de masă acordate de angajatori;

cheltuielile cu perisabilitățile;

cheltuielile cu provizioane și rezerve;

cheltuielile cu amortizarea etc.

Nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil următoarele cheltuieli:

cheltuieli cu impozitul pe profit datorat;

amenzile, confiscările, majorările de întârziere datorate către autoritățile române;

cheltuielile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile și pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare;

cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii;

cheltuielile de management, consultață, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care nu se justifică necesitatea prestării acestora și pentru care nu sunt încheiate contracte ș.a.

Pierderea anuală stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi, recuperarea pierderilor efectuându-se în ordinea înregistrării acestora.

Începând cu 01 ianuarie 2007, plata impozitului pe profit se face astfel :

anual, cu plăți anticipate trimestrial, actualizate cu indicele de inflație (decembrie față de decembrie a anului anterior), pentru contribuabilii societăți comerciale bancare persoane juridice române și străine; valoarea plăților trimestriale este în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflație, luând ca bază impozitul pe profit datorat conform declarației pentru anul precedent.

trimestrial, declararea și plata impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, pentru alți contribuabili decât cei prevăzuți la punctul anterior. Începând cu anul 2008, acești contribuabili aplică și ei sistemul plăților anticipate.

anual în cazul organizațiilor nonprofit care au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Contribuabilii care efectuează plăți trimestriale plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru trimestrul III al anului fiscal, iar cei care efectuează plăți lunare plătesc pentru luna decembrie o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru luna noiembrie.

După încheierea anului fiscal, contribuabilii au obligația să depună până la termenul prevazut de lege, o declarație anuală de impozit pe profit, urmând ca până la aceeași dată să efectueze plata finală a impozitului pe profit.

O persoană juridică română care plătește dividende către o altă persoană juridică română are obligația să rețină și să verse la bugetul de stat un impozit pe dividende, calculat prin aplicarea unei cote de 10 % asupra dividendului brut plătit.

Din 1 ianuarie 2014 s-au aprobat o serie de modificări și completări ale Codului Fiscal care privesc impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microântreprinderilor. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 102 din anul 2013 (Monitorul Oficial nr. 703/15.11.2013) aprobă modificări și completări ale Codului Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Modificările referitoare la impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microântreprinderilor, aplicabile de la 1 ianuarie 2014, sunt:

scutirea câștigurilor de capital, dacă contribuabilul deține pe o perioadă neântreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare, pentru:

veniturile din dividende primite de la persoane juridice din state terțe cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;

câștigurile de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;

veniturile obținute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.

au fost introduse, respectiv modificate, și prevederile referitoare la:

scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;

scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru;

neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.

Modificarea condițiilor de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exercițiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depășesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutivi;

Revizuirea regimului fiscal aplicabil veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din România al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spațiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenția de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România și statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.

2.2 Contribuția impozitului pe profit la formarea veniturilor fiscale în perioada 2009 – 2013

Având datele execuției bugetare a anului 2013 astfel încât putem face câteva calcule comparative.

Din aceste calcule se desprind, următoarele concluzii importante:

1) guvernul a supraestimat nivelul încasărilor bugetare, după cum se poate vedea din graficul nr. 1 ceea ce l-a motivat pe parcursul anului să recurgă la noi majorări de impozite

2) din nefericire această tactică este complet greșită deoarece ponderea principalelor venituri fiscale în PIB este în scădere în ultimii ani, ceea ce arată o economie sufocată de presiunea fiscală.

Spre deosebire de anul 2012, anul trecut politica bugetară a fost mai nerealistă. În 2012 veniturile statului au totalizat 193,1 mld. lei în comparație cu o țintă de 195,3 mld. lei. Deci 2,4 mld. lei mai puțin decât prognoza.

În 2013, ținta de venituri a fost ridicată la 209,3 mld. lei, dar statul a colectat 200 mld. lei, adică 9,3 mld. lei mai puțin decât prognoza.

Această eroare este cu atât mai ciudată cu cât creșterea economică a depășit speranțele guvernului astfel încât, în principiu, nu ar fi trebuit să aibă emoții cu realizarea planului de strâns biruri de la firme și de la cetățeni. Nu se știe dacă această prognoză nerealistă este rezultatul unor modele slabe, al unui deficit de talent guvernamental sau al strategiei politice de tipul:

“Hai să cheltuim mai mult ca să ne îmbogățim, dăm o prognoză la nimereală pentru a închide gura FMI și după aceea mai vedem noi, dacă nu se închide bugetul mai punem o taxă-două.”

Graficul nr. 2.1 Situație comparativă a veniturilor bugetare perioada 2012 -2013

Sursa: www.logec.ro

Dacă studiem principalele surse de venituri bugetare, așa cum sunt prezentate în graficul nr. 2.1, vedem nerealizări pe linie, cu excepția contribuțiilor de asigurări. Cea mai mare gaură este la sumele primite de la UE, de unde guvernul a sperat că vor veni 11,8 mld. lei dar au ajuns doar 8,9 mld. lei.

La impozitul pe profit s-a mizat pe 11,7 mld. lei dar s-au încasat doar 10,9 mld. lei. Din accize s-a încasat cu 1,5 mld. lei mai puțin decât s-a planificat, iar TVA a adus la buget 51,8 mld. lei în loc de 52,9 mld. lei conform prognozei. Impozitul pe venit a adus cu 0,4 mld. lei mai puțin decât s-a crezut că va aduce.

Graficul nr. 2.2 Situație comparativă a impozitelor planificate față de cele colectate

Sursa: www.logec.ro

Impozitele cu cea mai mare rată de colectare sunt contribuțiile la bugetul asigurărilor, aceasta și datorită legislației în materie menită să responsabilizeze populația în legătura cu acest lucru. Gradul de colectare al impozitului pe profit este de peste 90% din ceea ce s-a planificat.

După cum se poate observa și în graficul nr 2.3 cu excepția impozitului pe venit și a accizelor care în linii mari și-au păstrat nivelul, celelalte impozite și-au redus importanța. De exemplu, impozitul pe profit a coborât neâncetat, de la 2,2% din PIB în anul 2009 la 1,74% în 2013. Contribuțiile la sistemele de asigurări au scăzut de la 9,7% din PIB în 2009 la 8,69 anul trecut. Dar evoluția cea mai spectaculoasă este la TVA. După ce o scurtă perioadă de timp ponderea acestui impozit în PIB a crescut, ca urmare a creșterii taxei de la 19% la 24% în 2010, economia s-a ajustat iar încasările din TVA s-au dus pe derdeluș (în termeni relativi): 8,74% din PIB în 2011, 8,59% în 2012, 8,28% în anul 2013.

Grafic nr. 2.3 Principalele venituri fiscale în perioada 2009 – 2013

Sursa: www.logec.ro

Această evoluție arată faptul că statul culege mai mulți bani pe moment, dacă administrează un electroșoc fiscal economiei, dar apoi rezultatul este negativ. Administrarea acestor șocuri nu poate aduce mai mulți bani la buget, “pacientul” economic este pe moarte. Să nu uităm, faptul că ultimii 3 ani au fost ani de creștere economică. Dar este o creștere acolo unde economia poate să răsufle, fie pentru că produce pentru export fie pentru că este nefiscalizată (agricultura). Altminteri, mediul de afaceri o duce rău, iar dacă oamenii o duc rău, nu are cum să o ducă mai bine.

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012. Dacă România ar colecta impozitele și taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuțiile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariați în economia subterană).

O reformă profundă a administrării taxelor și impozitelor în România țintită în direcția creșterii gradului de colectare a taxelor ar fi absolut necesară pentru perioada următoare.

Graficul nr. 2.4 Structura veniturilor bugetare în anii 2012 și 2013

Sursa: www.logec.ro

Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total venituri încasate, s-au înregistrat creșteri în cazul impozitelor pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital cu 0,4 pp, a contribuțiilor de asigurări cu 0,5 puncte procentuale, a veniturilor din impozite și taxe pe proprietate cu 0,1 pp, a taxelor pe utilizarea bunurilor cu 0,5 pp și în cazul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări cu 0,5 puncte procentuale.

În paralel s-au înregistrat și diminuări în cazul taxei pe valoarea adăugată cu 0,3pp, a altor impozite și taxelor pe bunuri și servicii cu 0,3 pp și a veniturilor nefiscale cu 0,9 pp.

Comparativ cu anul anterior veniturile bugetului general consolidat, în anul 2013, au înregistrat o creștere nominală de 3,7% iar ca procent în PIB s-au diminuat cu 1 pp de la 32,9% în 2012 la 31,9% în 2013.

Veniturile fiscale au crescut în termeni nominali cu 4,4% față de anul precedent dar s-au diminuat ca procent în PIB cu 0,5 pp de la 19,4% din PIB în 2012 la 18,9% din PIB în 2013.

Încasările din impozitul pe profit care au înregistrat o creștere de 0,7% datorată în principal încasărilor de la agenții economici care au crescut cu 3,7% în timp ce încasarile de la bancile comerciale s-au redus cu 85,1%.

Reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la bancile comerciale au fost influențate de rezultatul financiar negativ înregistrat la 31 decembrie 2012 de sistemul bancar românesc ca urmare a creșterii substanțiale a volumului de provizioane aferente riscului de credit, pe fondul deprecierii calității activelor financiare (în special în cazul expunerilor față de companiile nefinanciare), respectiv al reevaluării garanțiilor.

Datele operative pe trimestrul I al anului 2014, confirmă continuarea procesului de reducere al deficitului bugetului general consolidat, acesta înregistrând o valoare nominală de 0,9 miliarde lei în scădere cu 3,3 miliarde lei față de trimestrul I al anului 2013.

Ca raport în PIB deficitul bugetului general consolidat s-a redus cu 0,5 pp de la – 0,67% în trimestrul I 2013 la – 0,14 în trimestrul I 2014.

S-a înregistrat de asemenea un sold primar pozitiv 0,23% din PIB față de un sold primar negativ de 0,18% din PIB din aceiași perioadă a anului 2013.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 48,8 miliarde lei, reprezentând 7,4% din PIB, au înregistrat o creștere cu 3,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și s-au realizat în proporție de 94,6% din estimările trimestriale.

Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre și post-aderare) au fost în sumă de 47,8 miliarde lei, reprezentând 7,2% ca pondere în PIB și un grad de încasare față de ținta estimată pentru trimestrul I al anului 2014 de 97,2%.

Graficul nr. 2.5 Gradul de realizare al veniturilor bugetului de stat în trim. I 2014

Sursa: www.mfinanțe.ro

Veniturile fiscale s-au realizat în proporție de 98,4% și au reprezentat 4,6% din PIB iar încasările pe principalele categorii de impozite componente, comparativ cu programul de încasări stabilit pentru trimestru I al anului 2014, au înregistrat următoarea evoluție:

Încasările din impozitul pe profit au înregistrat o valoare de 3,2 miliarde lei și au reprezentat 0,5 % din PIB, gradul de colectare fiind de 106,1%; Încasările din impozitul pe venit au fost în sumă de 5,6 miliarde lei și au înregistrat un grad de colectare de 91,9%.

Încasările din alte impozite pe venit, profit și cîștiguri din capital înregistrate în trimestrul I au fost de 0,4 miliarde lei, ceea ce a determinat o creștere cu 51,7% a încasărilor față de nivelul programat, în principal ca urmare colectării peste programul de încasări la bugetul de stat a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Încasările din impozitele și taxele pe proprietate s-au realizat în proporție de 111,9%, depășirea programului de încasări fiind datorată unei colectări peste nivelul prognozat a impozitelor pe proprietate la administrațiile locale.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost sub programul de încasări stabilit pentru trimestrul I, înregistrând un grad de colectare de 91,8%, în condițiile în care comparativ cu trimestrul I al anului 2013 încasările din operațiuni interne au crescut cu 3,1%, cele din importurile de bunuri au crescut cu 4,6%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 11,0% mai mari.

Încasările din accize au fost în sumă de 5,2 miliarde lei (0,8% din PIB) fiind cu 9% mai mari față de nivelul programului de încasari stabilit pentru trimestrul I, ceea ce arată faptul că modificările legislative cu privire la determinarea valorii în lei a accizelor nu au influențat negativ colectarea; Încasările din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale s-au realizat în proporție de 101,7%, pe fondul creșterii importurilor din zona extracomunitară.

Graficul nr. 2.6 Structura veniturilor bugetului consolidat în trim. I 2014

Sursa: www.mfinanțe.ro

Încasările din contribuții de asigurări au reprezentat 2,1% din PIB și au înregistrat un grad de realizare de 97,1% față de program, înregistrând un nivel al colectării sub programul de încasări atât în cazul bugetului asigurărilor sociale de stat (96,5%) cât și în cazul bugetului de asigurări pentru șomaj (97,4%) și cel al bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (97,9%).

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL, EVIDENȚA ȘI DECLARAREA IMPOZITULUI PE PROFIT LA SC COM MEDICA FARM SRL

3.1.Prezentarea societății SC COM MEDICA FARM SRL

Societatea comercială COM MEDICA FARM SRL este o companie care își dedică activitatea îmbunătățirii sănătății și calității vieții prin dezvoltarea și comercializarea produselor farmaceutice de cea mai bună calitate. Existentă pe piața brăileană din anul 1993, societatea asigură necesarul de produse farmaceutice pentru aproximativ 3000 de clienți din zona , și Tulcea, și are relații comerciale cu peste 70 de furnizori și 30 de producători naționali a produselor farmaceutice și cosmetice. Având ca obiect de activitate importul, comercializarea și distribuția produselor farmaceutice și cosmetice, SC COM MEDICA FARM SRL este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului din anul 1993, deține un depozit de produse farmaceutice pentru distribuția acestora și o farmacie pentru comercializarea cu amănuntul.

În cadrul societății activează o echipă tânără formată din 22 salariați, specialiști în diverse domenii, care depun toate eforturile pentru maximizarea profitului societății, ceea ce a dus la o cifra de afaceri netă pe anul 2013 de 1748734 lei.

Oferta clienților societății urmărește pe lângă comercializarea produselor și alte servicii caracterizate prin calitate și profesionalism:

livrare rapidă a produselor comandate;

ofertă bogată de medicamente, peste 2500 de produse;

flexibilitate și apropiere față de solicitările clienților;

oferte speciale periodice;

asistență și consultanță în administrarea produselor.

Indicatorii economici la data de 31.12.2013 la Sc Com Medica Farm SRL

Graficul nr. 2.7 Evoluția Com Medica Farm SRL în perioada 1999-2012

Sursa: www.mfinanțe.ro

3.2 Baza de calcul și calculul impozitului pe profit

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale; Amenzile, dobânzile, penalitățile sau majorările datorate către autorități străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente și/sau autorități străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepția majorărilor al caror regim este reglementat prin convențiile de evitare a dublei impuneri.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adaugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI.

Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile înregistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevazută în contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung, cu excepția celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepția nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacționate pe piața autorizată și supravegheată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv.

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,

j) cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situații decât cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

p) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

În limitele respective se încadrează și cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcției de localuri, al dotărilor, achizițiilor de tehnologie a informației și de documente specifice, finanțării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialiști, a burselor de specializare, a participării la congrese internaționale;

r) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de înregistrare fiscală a fost supendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

s) cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legatură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) și m).

ș) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

Venituri neimpozabile

În înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, îndemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele de aceeași natură primite de la alte persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile îndemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

Veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;

c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii

d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat;

e) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

f) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare, precum și altele decât cele definite la cap. VIII

Sunt considerate bunuri mobile la momentul înstrăinării și bunurile valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

g) drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și persoanele civile, precum și cele ale gradaților și soldaților concentrați sau mobilizați;

h) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat;

i) sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație.

j) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

k) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;

l) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

m) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale;

n) veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

o) sumele reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru creditele primite în conformitate cu legislația în vigoare;

p) subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile sunt acordate în conformitate cu legislația în vigoare;

r) veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii și văduvele de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmașii eroilor-martiri, răniților, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, precum și persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945

s) premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanță: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice, precum și calificarea și participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă valorică, precum și la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți de legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României

s) premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România

t) prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007;

u) alte venituri care nu sunt impozabile, așa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Rezultatul contabil brut reprezintă diferența dintre veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora într-un an fiscal. Dacă volumul veniturilor îl depașește pe cel al cheltuielilor, se obține profitul contabil brut, iar dacă volumul cheltuielilor îl depășește pe cel al veniturilor, rezultă o pierdere contabilă brută.

Impozitul pe profit are ca bază de calcul rezultatul impozabil (fiscal), care se obține prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal și cu deducerile fiscale, conform relației următoare :

Calculul impozitului pe profit

Impozitul pe profit datorat se calculează și se înregistrează trimestrial, parcurgându-se în acest scop, urmatoarele etape:

determinarea rezultatului contabil (RCC), cumulat de la începutul anului:

RCC = VENITURI CUMULATE – CHELTUIELI CUMULATE

determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la începutul anului (RIC):

RIC = RCC + CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE – VENITURI NEIMPOZABILE – PIERDEREA FISCALĂ DIN ANII PRECEDENȚI

calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la începutul anului până la sfârșitul trimestrului pentru care se face calculul (IPC) :

IPC = RIC x cota de impozit

determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face

calculul (IPT) :

3.3. Calculul impozitului pe profit la SC COM MEDICA FARM SRL aferent anului 2012

SC COM MEDICA FARM SRL, încadrată în categoria entităților plătitoare de impozit pe profit și având drept activitate comerțul cu ridicata și amănuntul, prezintă la 31.12.2012 următoarea situație a elementelor de activ și de pasiv :

– capital subscris vărsat (ct. 1012) 2000,00 lei

– rezerve legale ( ct. 1061) 80,85 lei

– rezultat reportat (ct. 117) 1390,31 lei

– profit și pierdere ( ct. 121 Sf c) 28130,49 lei

– mărfuri ( ct. 371) 198650,41 lei

– diferențe de preț la mărfuri ( ct.378) 37410,45 lei

– furnizori ( ct. 401) 67710,41 lei

– personal salarii datorate (ct.421) 2730,90 lei

– contribuția unității la asigurările sociale (ct. 4311.01) 650,00 lei

– contributia unității la accidente de muncă și boli profesionale 20,00 lei

( ct. 4311.02)

– contribuția unității pentru concedii și indemnizații (ct. 4311.03) 20,00 lei

– contribuția personalului la asigurările sociale ( ct.4312) 310,00 lei

– contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate (ct.4313) 230,00 lei

– contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate (ct.4314) 210,00 lei

– contribuția unității la fondul de șomaj (ct.4371) 80,00 lei

– contribuția personalului la fondul de șomaj (ct.4372) 30,00 lei

– impozitul pe profit ( ct.441 ) 3480,00 lei

– alte taxe și impozite ( ct.446.01) 20,00 lei

– fonduri speciale ITM ( ct.447.01) 20,00 lei

– asociați – conturi curente (ct.4551) 66000,00 lei

– decontări în curs de clarificare 130,16 lei

– conturi la bănci în lei (ct. 5311) 34000,27 lei

– casa în lei ( ct.5311) 11680,89 lei

Situația veniturilor și a cheltuielilor cumulate la 31.12.2012 se prezintă după cum urmează :

– venituri din vânzarea mărfurilor 30750,41 lei

– cheltuieli privind alte materiale consumabile (ct.6028) 640,49 lei

– cheltuieli privind obiectele de inventar (ct.603) 280,43 lei

– cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 49210,15 lei

– cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate (ct.627) 640,88 lei

– cheltuieli cu alte servicii prestate de terți (ct. 628) 510,28 lei

– cheltuieli cu alte impozite,taxe și vărsăminte asimilate (ct.635) 80,82 lei

– cheltuieli cu salariile personalului ( ct.641) 7105,00 lei

– cheltuieli privind contribuția unității la asigurări sociale (ct.6451) 4010,82 lei

– cheltuieli privind contribuția unității la ajutorul de șomaj (ct.6452) 490,50 lei

– cheltuieli privind contribuția angajatorului la asigurările 1380,60 lei

sociale de sănătate (ct.6453)

– alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială (ct.6458) 140,82 lei

– cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități (ct.6581) 10000,00 lei

– cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor (ct.6811) 920,13 lei

– cheltuieli cu impozitul pe profit (ct.691) 7260,00 lei

Rezultatul impozabil sau fiscal se obține prin corectarea rezultatului contabil brut cu veniturile neimpozabile și cu cheltuielile nedeductibile.

Rezultatul = Rezultatul – Venituri + Cheltuieli

impozabil (fiscal) contabil neimpozabile nedeductibile

Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli

Impozit pe profit = Rezultatul impozabil x Cota de impozit pe profit

Determinarea bazei impozabile în vederea determinării impozitului pe profit:

Baza impozabilă = ( Venituri totale – Cheltuieli totale ) – Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli nedeductibile

Baza = ( 430750,41 – 402610,92) + 17260 = 45390,49 lei ;

Profit impozabil = 45390,49 lei

Impozit pe profit cumulat = 45390,49 x 16% = 7260 lei

Impozit pe profit trim IV de plată = 7260 – 3590 = 3670 lei

În Monitorul Oficial al României nr.549 din 28 iunie 2005, a fost publicat ordinul nr. 870 din 21 iunie 2005, privind Registrul de evidență fiscală, prin care contribuabilii plătitori de impozit pe profit au obligația de a întocmi, păstra și prezenta organelor de control Registrul de evidență fiscală.

Scopul Registrului de evidență fiscală, constă în prezentarea informațiilor legate de determinarea impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat. Fiind un document cu regim special de tipărire, informațiile din acest registru vor fi inregistrate în ordine cronologică și vor corespunde cu operațiunile fiscale și cu datele privind impozitul pe profit din declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat.

Acesta se completează trimestrial cu ocazia determinării profitului impozabil și a calculului impozitului pe profit.

Registrul se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului și va fi prezentat organelor de control atunci când acesta este solicitat.

Organele de control fiscal pe baza acestui document pot verifica cu ușurință modalitatea în care :

a fost determinat rezultatul contabil;

au fost evidențiate veniturile neimpozabile;

au fost identificate și calculate cheltuielile nedeductibile;

a fost determinat rezultatul fiscal;

a fost calculat impozitul pe profit.

Evidențierea impozitului pe profit în Registrul de evidență fiscală la SC COM MEDICA FARM SRL este prezentat în Tabelul nr. 1 din Anexa 1.

Vărsarea la buget a impozitului pe profit se va face până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului.

Pentru ultimul trimestru a anului 2012, contribuabilul SC COM MEDICA FARM SRL va plăti până la data de 25 ianuarie 2013, o sumă egală cu impozitul calculat pentru trim.III a anului 2012, adica 3590 lei, urmând ca plata finală a impozitului pe profit a trim IV/2012, diferența în suma de 80 lei, să se facă până la data stabilită ca termen limită pentru depunerea Situațiilor financiare adică 15 aprilie 2013.

Declarația de impozit pe profit la data de 31.12.2012 este reprezentată în Anexa 2.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În evoluția lor, impozitele directe depind în mod clar de dezvoltarea economiei. În România, în perioada de după decembrie 1989, sistemul de impozitare a persoanelor juridice care realizează profit a cunoscut o evoluție continuă, în strânsă legatură cu schimbările intervenite în derularea reformei economice și sociale. Impozitul pe profit depinde de rezultatele agenților economici și poate fi folosit la rândul lui pentru stimularea creșterii economice în special prin creșterea investițiilor.

În condițiile în care impozitele directe se caracterizează printr-un grad ridicat de sensibilitate la fluctuațiile economiei, creșterea ponderii impozitelor indirecte, în totalul veniturilor publice, arată că atunci când economia nu funcționează, datorită blocajelor economice și sociale, cea mai sigură sursă de venit pentru stat rămâne impozitarea consumului, mai ales că aceasta este și singura cale prin care veniturile create în economia subterană pot fi supuse impozitării.

Acest tip de impozite sunt de preferat deoarece, în condițiile unui nivel scăzut al averii și veniturilor persoanelor fizice și juridice, pot avea un randament fiscal ridicat, dar și datorită comodității și costului relativ scăzut al perceperii acestora. Caracterul voalat al impozitelor indirecte constituie încă un motiv pentru care acestea sunt preferate celor directe. Repartizarea sarcinilor fiscale, în țara noastră, este reflectată și de evoluția proporțiilor în care principalele categorii de impozite participă la formarea veniturilor publice.

Impozitul de 16% aplicat profitului realizat de companii le-a stimulat pe acestea să-și plătească atât obligațiile curente, cât și o parte a celor restante către bugetul de stat. Schimbarea legislației fiscale a adus nu doar o conformare mai mare la plata impozitelor, dar a și influențat deciziile unor firme, multe microîntreprinderi trecând de la impozitarea cifrei de afaceri la impozitarea profitului în special a celor care înregistrează o marjă de profit mai redusă de 18,75 % față de cele cu o profitabilitate ridicată care prefera impozitul pe cifra de afaceri, pentru că în acest mod au obligații mai mici la bugetul de stat.

În 2005 când impozitul pe profit a fost redus la 16%, deficitul la încasarea acestui tip de impozit a fost de numai 4,4%, de două ori mai mic decât cel înregistrat anterior. Aceste cifre arată efectul pozitiv avut de introducerea cotei unice asupra comportamentului contribuabililor, în sensul creșterii gradului de conformare voluntară a acestora.

Începand cu anul 2007, România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene (UE) și ca urmare, trebuie să-și asume obiectivele comune ale tuturor statelor din spațiul UE. Tratatul Constituțional este actualmente într-un impas deoarece în actuala conjunctură economică și politică singura soluție pentru a debloca funcționarea Uniunii Europene este aceea a transferului parțial de suveranitate către Comisia și Parlamentul European, în condițiile realizării practice a unei confederații de state. În acest context, politicile fiscale ale tuturor statelor trebuie să se circumscrie realizării atat a obiectivelor strategice comune, cât și celor specifice țării noastre.

Dacă vom compara structura sistemului fiscal din punctul de vedere al veniturilor generate și al structurii acestora, există diferențe față de țările UE și mai ales, slăbiciuni ale sistemului fiscal din România.

Taxa unică și impozitele reduse au avantaje pe termen lung, dacă sistemul este ajustat încontinuu și se păstrează, sub o forma sau alta, diferențele cantitative și calitative față de țările concurente în ceea ce privește atragerea de investitori. Dar reforma fiscală din anul 2005 nu a mers mai departe în elementele ei esențiale și nu a fost asociată cu o reformă bugetară profundă. Mai mult, nu a înaintat în sensul neutralizării intervențiilor din sfera politică la nivelul alocării resurselor bugetare către autoritațile locale. O reformă fiscală reală ar trebui să permită încasarea direct de catre autoritațile locale, a unei părți fie din impozitele directe, fie din impozitele indirecte, respectiv impozitul pe profit, impozitul pe venitul persoanelor fizice sau TVA.

Ratele de impozitare aplicate în România acționarilor persoane fizice sunt mai mari decât cele din Slovacia, impozitul final combinat în Slovacia fiind de 19%. În Irlanda, impozitul final este de 26%, mai mic decât în Polonia (34,4%), Franța (55,9%), (52,4%), Cehia (35,4%) și aproximativ egal cu cel din Grecia (29%).

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar duce la stimularea investițiilor în domeniul farmaceutic și implicit la Firma Sc Com Medica Farm Srl pentru a se putea alinia schimbărilor continui survenite în domeniul legislativ medical.

O diminuare cu 4 sau 5 procente a adaosului commercial ar duce la creșterea vânzărilor, la creșterea profitului. Din adaosuri mici se obțin profituri mari datorită creșterii rulajelor.

Deasemenea adaptarea stocurilor de marfă pe linia produselor naturiste, ceea ce constituie o tendință a ultimilor ani, trebuie să fie o prioritate pentru politica de management la Sc Com Medica Farm Srl.

Nu în ultimul rând, o altă propunere ce cred că ar duce la creșterea profiturilor și implicit la dezvoltarea societății SC Com Medica Farm SRL ar fi mărirea lanțului de distribuție prin deschiderea de noi puncte de lucru în special în mediul rural unde punctele farmaceutice sunt uneori inexistente.

ANEXE

Anexa 1.

Tabel nr.1: Registru de evidență a impozitului pe profit

Sursa: Registrul de evidență a impozitului pe profit la Sc Com Medica Farm SRL

Anexa 2. Declarația 101

| | MINISTERUL

101 | DECLARAȚIE | FINANȚELOR

| privind impozitul pe profit | PUBLICE

| anul: 2012 | ANAF

______|____________________________________________________________________

Declarație rectificativă: NU

Date de identificare ale plătitorului:

___________________________________________________________________________

Cod de identificare fiscală : 2262709

___________________________________________________________________________

Denumire : SC COM MEDICA FARM SRL

___________________________________________________________________________

Domiciliu fiscal : STR. IC BRĂTIANU

___________________________________________________________________________

Tel., Fax, E-mail:

___________________________________________________________________________

Nr. | Denumire indicatori | | Sume |

|crt.| | | -lei- |

| 1. |Venituri din exploatare | 1 | 430.750 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 2. |Cheltuieli de exploatare | 2 | 402.620 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 3. |Rezultat din exploatare (rd.1 – rd.2) | 3 | 28.130 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 4. |Venituri financiare | 4 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 5. |Cheltuieli financiare | 5 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 6. |Rezultat financiar (rd.4 – rd.5) | 6 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 7. |Venituri extraordinare | 7 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 8. |Cheltuieli extraordinare | 8 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

| 9. |Rezultat extraordinar (rd.7 – rd.8) | 9 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|10. |Rezultat brut (rd.3 + rd.6 + rd.9) | 10 | 28.130 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|11. |Elemente similare veniturilor | 11 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|12. |Elemente similare cheltuielilor | 12 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|13. |Rezultat dupa includerea elem. similare veniturilor/ | 13 | |

| |cheltuielilor (rd.10 + rd.11 – rd.12) | | 28.130 |

|14. |Amortizare fiscală | 14 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|15. |Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar | 15 | |

| |Rezerva legală deductibilă | 16 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|17. |Rezerve deductibile constituite de : bănci, fonduri de | 17 | |

| |garantare, societ. de credit ipotecar și cooperative de credit | | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|18. |Alte sume deductibile | 18 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|19. |Total deduceri (rd.14 la rd.18) | 19 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|20. |Dividende primite de la altă persoană juridică română | 20 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|21. |Alte venituri neimpozabile | 21 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|22. |Total venituri neimpozabile (rd.20 + rd.21) | 22 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|23. |Profit/pierdere (rd.13 – rd.19 – rd.22) | 23 | 28.130 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|24. |Cheltuieli cu impozitul pe profit | 24 | 7.260 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|25. |Chelt.cu impozitul pe profitul/venitul realizat în străinătate | 25 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|26. |Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere și | 26 | |

| |penalități de întârziere datorate către autoritățile române | | |

| |sau străine, altele decât cele prevăzute în contractele | | |

| |comerciale încheiate între persoane rezidente | | 10.000 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|27. |Cheltuieli de protocol care depășesc limita prevăzută de lege | 27 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|28. |Cheltuieli de sponsorizare și/sau mececenat, burse private, | 28 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|29. |Cheltuieli cu amortizarea contabilă | 29 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|30. |Cheltuieli cu provizioanele și cu rezervele care depășesc | 30 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|31. |Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile care nu sunt reportate | 31 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|32. |Cheltuieli cu dobânzi și diferențe de curs valutar | 32 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|33. |Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile | 33 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|34. |Alte cheltuieli nedeductibile | 34 | |

|35. |Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd.34) | 35 | 17.260 |

|36. |Total profit impozabil/ pierdere fiscală pentru anul de | 36 | |

| |raportare, înainte de reportarea pierderii (rd.23 + rd.35), | | 45.390 |

|____|_______________________________________________________________|____|____|37. |Pierdere fiscală în perioada curentă, de reportat pentru | 37 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|38. |Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenți | 38 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|39 |Profit impozabil/ pierdere fiscală, de recuperat în anii | 39 | |

| |următori (rd.36 – rd.37 + rd.38) | | 45.390 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|40 |Total impozit pe profit (rd.40.1 la rd.40.3), din care: | 40 | 7.260 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|40.1|Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16% |40.1| 7.260 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|40.2|Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 10% |40.2| |

40.3|Impozit de 5% aplicat veniturilor din activități de natura |40.3| |

| |barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor și a | | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|41. |Total credit fiscal (rd.41.1 la rd.41.3) | 41 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|41.1|Credit fiscal extern |41.1| |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|41.2|Impozit pe profit scutit |41.2| |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|41.3|Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislației |41.3| |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|42. |Impozit pe profit datorat (rd.40 – rd.41) | 42 | 7.260 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|43. |Sume reprezentând sponsorizare și/sau mecenat, burse private, | 43 | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|44. |Impozit pe profit datorat final (rd.42 – rd.43) | 44 | 7.260 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|45. |Impozit pe profit stabilit în urma inspecției fiscale | 45 | |

| |pentru anul fiscal de raportare și care se regăsește în | | |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|46. |Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin | 46 | |

| |Declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul general | | |

| |consolidat | | 3.590 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

|47. | Diferența de impozit pe profit datorat (rd.44 – rd.45 – rd.46)| 47 | 3.670 |

|____|_______________________________________________________________|____|__

(Suma de control : 1107490)

Cod bugetar: 20010101XX

Prezenta declarație reprezintă titlu de creanță și produce efectele juridice ale instiințării de

plată de la data depunerii acesteia, în condițiile legii.

Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această

declarație sunt corecte și complete.

Nume, prenume: POPESCU ION Semnătura și ștampila

Funcția: ADMINISTRATOR

_______________________________________________________________________________________________________

Loc rezervat organului fiscal

Nr.înregistrare: …………………………………

Data: …………………………………………..

__________________________________________________________________________________

Cod 14.13.01.04

BIBLIOGRAFIE