Impozitul pe Profit, Aspecte Contabile Si Aspecte Fiscale

Cap. 1.notiuni teoretice privind impozitul pe profit, aspecte contabile si aspecte fiscale……………………………………………………2

1.1. Raportul contabilitate- fiscalitate 2

1.3. Contabilitatea impozitului pe profit 5

1.4. Norma naționala si internaționala privind impozitul pe profit 9

1.5. Regimul pierderilor fiscale 11

1.6. Politici privind contabilitatea amortizării 12

1.7.Tratamente privind reevaluarea contabila si reevaluarea fiscala 17

1.8. Politici cu privire la provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 18

1.9 Tratamente contabile si fiscale privind profitul reinvestit 19

2.0 REZERVA LEGALA

2.1 CREDITUL FISCAL EXTERN

2.2 Dobanzile si diferentele de curs valutar aferente unor imprumuturi de la institutii neautorizate

CAP.2. STUDIU DE CAZ

CONCLUZII- to be done!!!

BIBLIOGRAFIE

Introducere:

O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007) se realizeaza numeroase schimbari pe toate planurile,in special pe partea de fiscaliate.

Fiind martorii unui mediu economic atat de fragil,caracterizat prin numeroase schimbari rapide si complexe ,cunoasterea detaliata si actualizata a contabilitatii si fiscalitatii este necesara,in timp ce contabilitatea are ca obiectiv stabilirea bazelor de calcul pentru impozite,fiscaliatea este responsabila de elaborarea regulilor care sa se plieze cat mai eficient functiilor contabile.

Fiscalitatea reprezinta o componenta majora a gestiunii resurselor intreprinderilor,iar cunoasterea legislatiei fiscale ofera numeroase avantaje,reusind astfel sa conduca la reduceri de costuri semnificative (in limita prevederilor legale).Analizand dependenta fiscalitatii de contabilitate este de remarcat faptul ca rezultatul fincanciar reprezinta punctul de plecare in calculul bazei impozabile,lasand astfel libertatea alegerii in ceea ce priveste recunoasterea si evaluarea activelor si datoriilor. De exemplu alegerea metodelor de amortizare,ajustari privind deprecierea activelor,etc.

Astfel cunoasterea legislatiei fiscale creeaza „o poarta” de scapare in unele situatii,contribuabilii reusind sa reduca semnificativ costurile.

Cap. 1.notiuni teoretice privind impozitul pe profit, aspecte CONTABILE SI ASPECTE FISCALE

RAportul contabilitate- fiscalitate

Analizand prin prisma microeconomicului,fiscalitatea reprezinta unul din instrumentele cele mai importante pentru influentarea agentilor economici.Masurile fiscale precum amortizarea accelerata,limitarea deductibilitatii unor cheltuieli,etc,antreneaza comportamente in deciziile de gestiune ale intreprinderilor.

Potrivit unor studii,deciziile luate de firme/contabili sunt bazate pe influenta fiscala in procent de 26,17% la nivelul IMM-urilor,iar la nivelul entitatilor mari in proportie de 15,08%.

In plan informational,contabilitatea reprezinta gestionarea valorilor economice separate patrimonial.Unul din cele mai importante sau poate chiar cel mai important interes informational prezentat de contabilitate este cel fiscal.Intotdeauna a existat problema acordului sau cu fiscalitatea.Cauza acestei probleme este generata de faptul ca nu in toate cazurile principiile contabile sunt convergente cu cele fiscale.

Principiile fiscale urmaresc declararea,calculul,plata corecta si la termen a tuturor obligatiilor fiscale.Tot o data ofera si o facilitate privind reducerea costului fiscal,in timp ce contabilitatea are ca obiectiv prezentarea unei imagini fidele/reale,ce ajuta utilizatorii in luarea diferitelor decizii.Imaginea traditionala a fiscalitatii ca instrument/mijloc de percepere a impozitelor a fost inlocuita cu cea de gestiune fiscala a intreprinderii.

Raportul contabilitate-fiscalitate pune in discutie pozitia contabilitatii in cadrul gestiunii fiscale,precum si prin masura in care contabilitatea este deconectata de fiscalitate.

Facand referire la fiscalitate,trebuie sa mentionam urmatoarele principii fiscale:

Principiul randamentului

Are ca obiectiv maximizarea randamentului impozitului pentru un anumit randament.

Principiul simplicitatii (al lipsei de arbitrariu)

Acest principiu presupune un set de reguli clare,simple,care pot fi usor intelese de catre contribuabili.

Principiul flexibilitatii

Se refera la capacitatea rapida de a raspunde necesitatilor precum si schimbarilor politicii conjuncturale.

Principiul stabilitatii

Pune in discutie problema stabilitatii.Modificarile mai rare s-au dovedit a fii mai eficiente ,ajutand astfel investitorii sa ia decizii pe termen lung si totodata sporeste increderea in sistemul legislativ.

Principiul echivalentei

Regulile de aplicare efectiva a dispozitiilor comunitare nu trebuie sa fie mai putin favorabile ca cele existente in legislatie si care guverneaza exercitarea unor drepturi similare.

Principiul neutralitatii

Presupune un set de reguli ce trebuie aplicate de toti fara discriminari directe sau indirecte.

Principiul echitatii

Contribuabili platesc contributii in functie de veniturile pe care le obtin.

Principiul legalitatii

Presupune obligativitatea existentei unei baze reglementate legale.

Obiective

Informatia contabila are la baza principii,norme si reglementari legale,care constituie premisa dreptului contabil.Facand referire la informatia fiscala,aceasta are la baza reguli si norme impuse de dreptul fiscal.Analizand raportul dintre cele doua,ajungem la concluzia ca sistemul fiscal are influente majore asupra principiului contabil.Mult timp dreptul fiscal a intervenit in contabilitate pentru redarea unor reguli de evaluare,precum si elaborarea unor metode de prezentare a documentelor de sinteza.

Interventia a avut doua scopuri majore: stabilirea aplicarii normelor fiscale in practica economica in cazul absentei regulilor contabile si fixarea regulilor de determinare a bazelor de impozitare,avand principal scop diminuarea deficitului bugetar prin sistemul de impunere.

Excesivitatea fiscalitatii precum si vidul legislativ existent conduc la alegerea unor metode contabile ce nu ofera o imagine fidela a patrimoniului,ci oferind o imagine adaptata la reguli conjucturale si fiscale.Aceasta situatie ridica problema ierarhizarii si delimitarii raportului contabilitate-fiscalitate.

Contabilitatea impozitului pe profit

Potrivit Art 19 ,profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

In ceea ce priveste anul fiscal , acesta este in general anul calendaristic , insa contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar , iar in cazul in care un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de 25 martie inclusiv a anului următor.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Potrivit Codului Fiscal,urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terț cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține, la persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terț, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

b) diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare, cu excepția celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. e) și h);

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative; 

e) veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

f) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

g) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz;

h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare.

De asemenea,cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

 cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

 cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii

cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

cheltuielile înregistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

abrogat

 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile

 cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

 cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului

alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat

 cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;

 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

 pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situații decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

 cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; 

Contribuabilii care efectuează sponsorizări si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt indeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» această limită se determină potrivit normelor;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

 cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului

perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;

 cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

 cheltuielile cu provizioane și rezerve, în limita prevăzută la art. 22;

 cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;

amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;

 cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

 cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

 cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%

 cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 , la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.

1.4. Norma naționala si internaționala privind impozitul pe profit

Standardul internațional care prescrie tratamentul contabil al impozitului pe profit este IAS 12 "Impozitul pe profit".

Acest standard indica intreprinderilor cum sa contabilizeze efectele fiscale ale tranzacțiilor.

Astfel:

pentru tranzacțiile recunoscute in contul de profit si pierdere, orice efecte fiscale aferente acestora se vor recunoaște in contul de profit si pierdere.

Pentru tranzacțiile si alte evenimente recunoscute direct in capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente vor fi de asemenea recunoscute direct in capitalul propriu.

Regulile de evaluare diferite utilizate de intreprinderi determina diferente intre profitul contabil si profitul impozabil. In acest sens trebuie gasita o solutie intre rezultatul contabil si fiscal (impozabil), prin care cele doua interese sa fie convergente.

Relația de trecere de la rezultatul contabil la cel fiscal, este de forma:

Rezultatul fiscal = Rezultatul +/- Diferentele – Diferentele

contabil permanente temporare

Unde:

Diferentele permanente reprezinta elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal.

Diferentele temporare reprezint diferente dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilanț si baza fiscala (de impozitare) a acestora.

Diferentele temporare pot fi:

Diferentele temporare impozabile reprezinta diferentele care vor avea ca efect valori impozabile in determinarea rezultatului impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscala) pentru perioadele viitoare, atunci când valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata, respectiv decontata.

Aceste diferente apar in urmatoarele situatii:

In cazul in care valoarea contabila a unui activ > baza fiscala a acestui activ;

In cazul in care valoarea contabila a unei datorii < baza fiscala a acelei datorii.

6912 Cheltuieli cu impozitul amanat = 4412 Impozit pe profit amanat

Diferentele temporare deductibile reprezinta diferentele ce nu au ca rezultat valori deductibile in determinarea masei rezultatului impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscala) pentru perioadele viitoare atunci când valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau este stinsa.

Aceste diferente apar in urmatoarele situatii:

In cazul in care valoarea contabila a unui activ < baza fiscala a acestui activ;

In cazul in care valoarea contabila a unei datorii > baza fiscala a acelei datorii.

4412 Impozit pe profit amanat = 7912 Venituri din impozitul pe profit amanat

Matematic, o creanța privind impozitul amânat apare atunci când:

Valoarea contabila a unui activ < decât baza ei de impozitare

Creantele privind impozitul amanat reprezinta valorile impozitului pe profit care se vor recupra in perioadele contabile viitoare, a urmare a existentei diferentelor temporare deductibile, a reportarii creditelor fiscale neutilizare sau a pierderilor.

Iar in cazul datoriei:

Vloarea contabila a unei obligații > decât baza ei de impozitare.

Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit care se vor plati in perioadele contabile ulterioare.

Astfel:

Diferentele temporare = Baza contabila – Baza fiscala

Unde:

Baza fiscala a unui activ se considera ca fiind valoarea care va fi dedusa in scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil, atunci cand o inteprindere recupereaza valoarea contabile a respectivului activ. In cazul in care acest beneficiu nu este impozabil, baza fiscala va fi aceeasi cu valoarea sa contabila.

Baza fiscala a unei datorii reprezinta valoarea sa contabila, daca in perioadele contabile viitoare nu vor aparea anumite sume ce vor fi deduse in scopuri fiscale.

In cazul Romaniei, conform reglementarilor fiscale interne, impozitele manate pot aparea in urmatoarele situatii:

In cazul imobilizarilor corporale / necorporale pentru care amortizarea inregistrata in contabilitate nu este aceeasi cu cea utilizata la calculul rezultatului fiscal;

In cazul contabilizarii de ajustari pentru depreciere sau pierderi de valoarea nerecunoscute fiscal;

In cazul provizioanelor si ajustarilor privind depreciere nerecunoscute fiscal;

In cazul reevaluarii activelor;

In cazul in care se contracteaza imprumuturi de la institutii nefinanciarea a corar dobanda depaseste nivelul ratei dobanzii BNR( gradul de indatorarea > 3);

Exemple ilustrative:

1) DIFERENTE TEMPORARE

La data de 31.12.N, societatea’’X’’ raporteaza urmatoarele informatii:

-imobilizarile necorporale au o valoare contabila de 270.000 lei si o baza fiscala( de impozitare) de 200.000 lei;

-amenzi de platit 5.000 lei:

-la 01.01.N exista o datorie pentru impozitul amanat de 2.000 lei;

Conform IAS 12, precizati care sunt inregistrarile care trebuie sa fie efectuate in contabilitate la 31.12.N.

Rezolvare:

Imobilizarea corporala este un Activ

Baza sa contabila = 270.000 lei

Baza sa fiscala = 200.000 lei

Diferenta temporara = baza contabila – baza fiscala = 270.000-200.000= 70.000 lei.

Activ: baza contabila > baza fiscal => diferenta temporara impozabila.

Deci diferenta temporara de 70.000 lei este o diferenta temporara impozabila si in consecinta va da nastere unei datorii cu impozitul amanat in valoare de 70.000 lei X 16% = 11.200 lei.

Amenda este o datorie, acestea nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal, deci diferentele sunt permanente( nu avem diferente temporare).

La 31.12.N , soldul initial al impozitului amanat era o datorile de 2.000 lei.

Impozitul amanat necesar este de 11.200 lei, deci majoram datoria cu impozitul amanat cu 9.200 lei.

6912 = 4412 9.200 lei

2) IMPOZITUL AMANAT

La data de 31.12.N din continutul sitautiilor financiare ale societatii ’’X’’ s-au extras urmatoarele informatii:

-creantele fata de clienti au o valoare bruta de 64.000 lei;

-exista o ajustare pentru deprecierea creantelor fata de clienti in valoare de 5.000 lei, care va fi deductibila numai in momentul in care instatat judecatoreasca va declara falimentul societatii debitoare;

-dobanzi de platit 2.000 lei;

-dobanzile vor fi recunoscute fiscal in exercitiul in care vor genera flux de trezorerie.

Conform IAS 12, precizati care sunt inregistrarile care trebuie sa fie efectuate in contabilitate la 31.12.N.(cota de impozitare 16%)

Rezolvare:

a) analiza creantelor fata de clienti

Baza contabila = 64.000 lei – 5.000 lei = 59.000 lei

Baza fiscala = 64.000 lei, deoarece ajustarile nu sunt deductibile inca din punct de vedere fiscal.

Diferenta temporara = 49.000 lei – 64.000 lei = -5.000 lei

Activ: baza contabila < baza fiscal => diferenta temporara deductibila => creanta privind impozitul amanat.

Creanta privind impozitul amanat = 16% X 5.000 lei = 800 lei.

b) analiza dobanzilor de plata

Baza contabila = 2.000 lei

Baza fiscala = 0 lei, dobanzile nu sunt inca recunoscute fiscal, ele vor fi recunoscute in momentul in care vor genera flux de trezorerie.

Diferenta temporara = 2.000 lei – 0 lei = 2.000 lei

Datorie: baza contabila > baza fiscala => diferenta temporara deductibila => creanta din impozit amanat.

Creanta privind impozitul amanat = 16% X 2.000 lei = 320 lei

Total impoozit amanat ( active) = 800 lei + 320 lei = 1.120 lei

4412 = 7912 1.120 lei

1.5. Regimul pierderilor fiscale

Potrivit Art.26 din Codul Fiscal , pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute,astfel se pot deduce pierderi reportate din ultimii 7 ani,dupa cum este explicat mai jos:

-daca rezultatul fiscal al perioadei este <0 societatea in anul curent inregistreaza pierdere fiscala si nu va datora impozit pe profit.

-in cazul in care rezultatul fiscal al perioadei este >0 , societatea inregistreaza profit fiscal ,din care va scadea pierderea fiscala reportata.

Baza impozabila = Rezultat fiscal – Pierdere reportata

-daca pierderea reportata > Rezultatul fiscal societatea nu va datora impozit pe profit in anul curent,urmand ca pentru perioada viitoare sa reporteze diferenta dintre pierderea reportata din anii anteriori si profitul fiscal.

-daca profitul fiscal > pierderea reportata , atunci baza impozabila va fi pozitiva si se va determina diferenta de plata.

Exemplu ilustrativ:

1) Determinati baza impozabila a impozitului pe profit pornind de la urmatoarea situatie:

Venituri totale=100.000

Cheltuieli totale,inclusiv 691=80.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit inregistrata in timpul anului=5.000 (cont 691)

Elemente similar cheltuielilor =1.000

Cheltuieli nedeductibile=2.000

Deduceri cu amortizarea fiscal=3.000

Pierdere fiscal reportata=50.000 ,din care :

n-8= 35.000

n-4=4.000

n-1=11.000

Rezolvare:

Determinarea bazei impozabile:

Rezultat brut

(+) Venituri totale =100.000

(-) Cheltuieli totale=80.000-5.000=75.000

Rezultat brut = 25.000

Rezultat fiscal al perioadei

Rezultat brut 25.000

(-) Elemente similar cheltuielilor=1.000

(+)Cheltuieli nedeductibile=2.000

(-)Deduceri

Rezultat fiscal al perioadei=23.000 (>0)=>societatea inregistreaza profit fiscal.

Profit fiscal=23.000

-Deducere pierdere reportata

n-4=4.000

n-1=11.000

=> Baza impozabila= 23.000-15.000=8.000

In cazul in care presupunem ca profitul fiscal ar fii fost de 5.000,deducerea se facea integral pentru n-4 si partial pentru n-1.

Pierderea fiscal nu e evidentiata in contabilitate,ci se tine o evidenta extracontabila a acesteia in registrul de evidenta fiscal si in declaratiile de impozi pe profit deduse in anii anteriori.

Registrul de evidenta fiscal este un registru obligatoriu pe care compania trebuie sa-l achizitioneze de la administratia financiara la data cand devine platitoare de impozit pe profit.

In acest registru se consemneaza calculul impozitului,pierderile fiscal reportate si compensate,amortizarea fiscal si alte elemente care se regasesc in calculul impozitului pe profit si pe care nu le regasim in evidenta contabila.

1.6. Politici privind contabilitatea amortizării

Amortizarea economica sau contabila este determinata in urma estimărilor si calculelor rezultate din deciziile conducerii intreprinderii. Ea afectează elementele de imobilizări ale activului bilantier, in timp ce cheltuiala corespondenta afectează contul de profit si pierdere. Amortizarea contabila nu se confunda cu amortizarea fiscala, care se determina conform reglementarilor fiscale in vigoare.

Amortizarea fiscala nu are rolul de a afecta performanta intreprinderii, ci doar masa impozabila si astfel calculul impozitului pe profit. Pentru intreprinderile romanești care nu aplica standardele internaționale de contabilitate, reglementările fiscale aferente amortizării operează atât din punct de vedere contabil cat si din punct de vedere fiscal.

Întreprinderile pot aplica in determinarea amortizării contabile următoarele metode de amortizare:

Amortizarea liniara se realizează prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, proporțional cu durata de normala de utilizare a imobilizării corporale.

Amortizarea degresiva consta in practicarea unei amortizări mai mari in primii ani de utilizare a bunului, asigurând astfel intreprinderii un avantaj fiscal prin amânarea de la plata impozitului pe profit.

Amortizarea accelerata se aplica numai in România si consta in inregistrarea amortizării de pana la 50% din valoarea de intrare in primul an de funcționare, după care se trece la sistemul liniar. Amortizarea accelerata se poate aplica de către intreprindere fiind o facilitate fiscala.

Amortizarea fiscala-reprezinta o deducere din baza de calcul a impozitului pe profit,fiind reglementata la Art 24 din Codul Fiscal.

Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

In prezent, limita este in suma de 2.500 lei, stabilita conform Hotararii Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, aceasta limita fiind utilizata pentru scopuri fiscale.

Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

Exemple ilustrative:

Exemplul 1)Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.

In ianuarie 2010 o entitate a achizitionat un echipament cu valoarea de 15.000 lei, amortuzabil pe o perioada de utilizare economica estimata de 5 ani, folosind metoda de amortizare liniara.

Din punct de vedere fiscal , durata normala de functionare este de patru ani.

Potrivit datelor de mai sus, amortizarea anuala este de 15.000 lei/5 ani= 3.000 lei, iar cea fiscala este de 15.000 lei/4 ani = 3.750 lei.

Amortizarea contabila lunara este de 3.000 lei/ 12 luni = 250 lei.

Pe parcursul duratei de utilizare economica, lunar, in contabilitate se inregistreaza aceasta amortizare de 250 lei.

6811 = 2813 250 lei

Exemplul 2) Durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare.

In ianuarie 2010 o entitate a achizitionat un echipament cu valoarea de 15.000 lei, amortuzabil pe o perioada de utilizare economica estimata de 3 ani, folosind metoda de amortizare liniara.

Din punct de vedere fiscal , durata normala de functionare este de patru ani.

Amortizarea contabila anuala este de 15.000 lei/ 3 ani = 5.000 lei, iar cea fiscala este de 15.000 lei/4 ani = 3.750 lei.

Amortizarea contabila lunara este de 5.000 lei/ 12 luni = 416,60 lei.

Aceasta amortizare de 416,6 lei se inregistreaza in contabilitate, lunar, pe parcursul

duratei de utilizare economica de 3 ani.

6811 = 2813 416,60 lei

Exemplu de calcul al amortizarii fiscale prin utilizarea regimului de amortizare degresiva.

Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:

> valoarea de intrare: 350.000.000 lei;

> durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;

> cota anuala de amortizare : 100/10 = 10%;

> cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2.0 = 20%;

Amortizarea anuala se va calcula astfel:

1.7.Tratamente privind reevaluarea contabila si reevaluarea fiscala

O alta situație care apare in analiza impozitului pe profit este cea legata de reevaluare. Astfel trebuie sa se facă diferența intre reevaluarea contabila si reevaluarea fiscala.

Reevaluarea contabila este realizata de către contabil sau de către evaluatori autorizați, pentru a aduce un activ, a carui valoare neta contabila diferă in mod semnificativ de valoarea sa justa la valoarea reevaluata care reprezintă valoarea justa la momentul reevaluării.

Valoarea justa a activelor supuse evaluării se stabilește in funcție de prețul pieței, starea si utilitatea acestuia. Atunci când nu exista nici o posibilitate de a identifica valoarea de piața, datorita faptului ca activul in cauza este rareori obiectul unei vanzari/cumparari, el se evaluează la costul de înlocuire, mai puțin amortizarea cumulata.

Reevaluarea fiscala este recunoscuta de către autoritatea fiscala si se efectuează pe baza legislației fiscale in vigoare. La noi in tara, reevaluarea fiscala este reglementata prin acte normative. In tara no astra contabilitatea este conectata la fiscalitate, urmare a acestui fapt in contabilitate se înregistrează reevaluarea fiscala.

Rezerva din reevaluare care se determina ca diferența intre valoarea reevaluata si valoarea neta contabila se înregistrează in bilanț, la capitaluri proprii, fara a afecta contul de profit si pierdere; rezulta ca eventualele datorii sau creanțe aferente reevaluării, se vor înregistra tot in bilanț, fara a afecta contul de profit si pierdere. Daca se efectuează o reevaluare contabila fara a avea drept corespondenta o reevaluare fiscala, reevaluarea contabila nu afectează profitul impozabil al perioadei in care are loc reevaluarea, iar baza de impozitare a activului nu se ajustează. Recuperarea viitoare a valorii nete contabile reevaluate va avea ca rezultat un flux de beneficii economice impozabile superioare cheltuielilor cu amortizarea ce se vor putea deduce in scopuri fiscale.

In contabilitate virarea surplusului din reevaluare la rezultatul reportat se inregistraza astfel:

Daca reevaluarea unui activ se realizează in scopuri fiscale si aceasta reevaluare este aferenta unei reevaluări contabile, efectele fiscale ale reevaluării activului si ale ajustării bazei de impozitare sunt creditate sau debitate in capitalurile proprii.

1.8. Provizioanele si ajustarile pentru depreciere

Din punct de vedere contabil ,prin aplicarea principiului prudentei se recunoaste in contabilitate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar provizioane pentru riscuri si cheltuieli si/sau ajustari pentru depreciere.

Provizioanele reprezinta datorii probabile care pot fi evaluate in mod credibil si care se pot constitui pentru litigii,garanti pentru bune executii,drepturi salariale,impozite amanate,etc.

Anularea provizioanelor se recunoaste pe venituri atunci cand datoria probabila devine obligatie certa sau atunci cand dispar riscurile pentru care a fost constituit provizionul.

Din punct de vedere fiscal regimul provizioanelor este reglementat la Art 22. din Codul Fiscal , regula generala: provizioanele nu sunt recunoscute fiscal , sunt cheltuieli nedeductibile , respectiv venituri neimpozabile. Exceptii provizionul pentru garanti de buna executie ,provizioane pentru refacerea mediului (pentru companiile care activeaza in industrial extractive ),provizioanele speciale din domeniul bancar si domeniul asigurarii.

In cazul in care se estimează ca o parte sau toate cheltuielile necesare stingerii unui provizion vor fi rambursate de către o terța parte, rambursarea va fi primita daca firma isi onorează obligația. Rambursarea trebuie considerata un activ separat. Suma recunoscuta pentru rambursare nu trebuie sa depășească valoarea provizionului.

Din punct de vedere contabil, intreprinderea va inregistra un provizion pentru intreaga valoare a datoriei:

In momentul in care intreprinderea este sigura ca rambursarea va fi primita, se va recunoaște un activ, inregistrarea fiind:

De asemenea are loc si anularea provizionului constituit parțial sau total, după caz:

Ajustarile pentru depreciere se constituie in contabilitate dupa efectuarea inventarierii in cazul in care valoarea de inventar a activelor este mai mica decat valoarea contabila a acestora .

Deprecierea este considerata o diminuare de valoare reversibila.

Se inregistreaza in contabilitate :

681x=29x/39x/49x/59x/

Anularea acestor deprecieri se recunoaste pe venituri ,fie la data scoaterii din evidenta a activului,fie atunci cand valoarea de inventar devine mai mare decat valoarea contabila.

Se inregistreaza in contabilitate :

29x/39x/49x/59x=781x

1.9 Tratamente contabile si fiscale privind profitul reinvestit

Aceasta este o deducere care se scade din impozitul calculat, reprezinta o facilitate fiscala pentru companiile care investesc in utilaje si echipamente de productie.Aceasta facilitate are o durata de aplicabilitate limitata 1 iulie 2014- 31 decembrie 2016.

Echipamentele tehnologice considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achiziției. Contribuabilii care beneficiază de această prevedere nu pot alege metoda de amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective.

Pentru echipamentele tehnologice luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar și puse in functiune in perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2016 inclusiv,scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator.

Profitul reinvestit = minim(a,b,c)

a= Investitia eligibila

b= profitul brut inregistrat in perioada fiscal in care s-a realizat investitia

c= rezultatul fiscal in perioada in care s-a realizat investitia

`

2.0) Rezerva legala

Conform Art 22 alin1 , rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare și funcționare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepție, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilități societăților comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acțiuni obținut în urma procedurii de conversie a creanțelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Deducere=min(a,b)

a=20% capital social-rezerva legala constituita in anii precedent ( sold cont 1061)

b=5%Baza de calcul

Baza de calcul rezerva legala

Rezultat contabil

(+) Cheltuiala cu impozitul pe profit

(-)Venituri neimpozabile cu exceptia provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere

(+)Cheltuieli efectuate in scopul obtinerii veniturilor neimpozabile

=Baza de calcul

2.1) Credit fiscal extern

Reprezinta o deducere din impozit de care beneficiaza companiile care au puncte de lucru in afara Romaniei ,in tari in care Romania a semnat conventii de evitare a dublei impuneri.

Deducerea se acorda in baza unui certificate emis de autoritatile fiscal din statul/statele in care compania are puncte de lucru si in care a platit impozit pe profit sau venit.

Deducerea nu poate sa depaseasca cota de 16%

2.2) Dobanzile si diferentele de curs valutar aferente unor imprumuturi de la institutii neautorizate

Aceste dobanzi sunt cheltuieli in contabilitate (cont 666) si sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitata din punct de vedere fiscal.

Cheltuiala deductibila se determina astfel :

1. Calculul dobanzii de referinta

-pentru imprumutul in lei este comunicata/publicata de BNR : 2,50%/ an conform Circularei BNR nr.1/ 2015.

-pentru valuta este prevazuta in normele Codului Fiscal : 6%/ an ( DE VERIFICAT)

2.Determinarea cheltuielilor cu dobanda nedeductibila si nereportata

=Ch inregistrata in contabilitate(cont 666)-dobanda de referinta

3.Determinarea cheltuielilor nedeductibile si reportabila

Aceasta cheltuiala cu dobanda este nedeductibila temporar pana cand gradul de indatorare fiscal al companiei este cuprins intre 0 si 3.

=dobanda deductibila de la punctul 2

=minim(Ch inregistrata ,dobanda de referinta)

4.Calculul gradului de indatorare fiscal

Grad de indatorare=[(Capital imprumutat la 01.01+Capital imprumutat la 31.12)/2]/[(Capital propriu la 01.01+Capital propriu la 31.12)/2]

* In capitalul imprumutat include doar imprumuturile de la institutii neautorizate,care au termenul de rambursare > 1 an.

CAP. 2. Aplicatie practica privind calculul impozitului pe in cadrul societatii S.C. AS24 TANKSEVICE S.R.L

1. Prezentarea societatii

Denumirea firmei: S.C. AS24 TANKSERVICE S.R.L.

Numărul și data înregistrării la Registrul Comerțului: J140/10665/2006

Cod fiscal / Cod unic de înregistrare: RO17590283

Forma juridică de constituire: S.R.L.

Adresă, telefon,fax: Bucuresti Sectorul 1, Sos Bucuresti-Ploiesti, Nr.42-44, complex Baneasa Business & Technology Park, cladirea A, (aripa A2), zona 3, Etaj 1

Tipul activității principale actuale și codul CAEN: CAEN 4730– Comerț cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specializate

Natura capitalului (stat, particular, străin, mixt) PRIVAT

Capitalul social 12.208.200 RON

Capitalul social al societății este intergral vărsat

Structura capitalului:

RON: Capital social: 9.090.600, integral varsat

EURO: Capital social: 715.055, integral varsat

ASOCIATI PERSOANA JURIDICE:

AS24 FRANTA-cota de participare la beneficii sau pierderi: 100%

Sucursale / Subunitatii

La nivel national compania are inregistrat un numar de 13 puncte de lucru declarate:

Conform site-ul oficial in Romania exista un numar de 13 statii:

Statia Nadlac, Jud. Arad

Statia Varsand, Jud. Arad

Statia Timisoara, Jud. Timis

Statia Oradea, Jud. Bihor

Statia Satu-Mare, Jud. Satu Mare

Statia Caransebes, Jud. Caras-Severin

Statia Saliste, Jud. Sibiu

Statia Cluj, Jud. Cluj Napoca

Statia Brasov, Jud. Brasov

Statia Ploiesti, Jud. Prahova

Statia Bragadiru, Jud. Ilfov

Statia Ciorogarla, Jud. Ilfov

Statia Focsani, Jud. Vrancea

DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Filiala a grupului Total, specializata de mai bine de 25 de ani in distributia de carburant in statii propri si partener, plata taxe de drum pe baza de card si de recuperarea a TVA-ului pentru transportatori din tarile Uniunii Europene .

AS24 detine cea mai mare retea europeana de statii dedicate vehiculelor grele, avand 750 de statii, cu prezenta in 27 de tari si o oferta de taxe rutiere in evolutie constanta.

Avantajele utilizari cardurilor AS24- RETEA, PRET SI SECURITATE.

Statiile AS24

Statii complet automatizate…

Pentru a beneficia de preturile cele mai competitive din Europa;

Pentru tranzactii in deplina securitate, fara nici o interventie umana intre pompa si plata;

Utilizarea fiercarui card AS24 este monitorizata in timp real peste toit in Europa;

Statii dedicate 100% vehiculelor grele…

Pozitionate in apropiere marilor axe rutiere pentru a evita kilometrii inutili;

Echipate cu infrastructuri adaptate nevoilor camioanelor: piste largi, penru acesul facil in statie si pistoale cu debit marit;

Scurt istoric:

1988: -Anul infintarii companiei sub denumirea de ” POINT CARBURANT”

-Reteau de distributie: 120 statii;

-Prezenta: in 2 tari, Franta si Belgia;

1991: -” POINT CARBURANT” este cumparata de catre ELF;

-Reteau de distributie: 135 statii;

-Prezenta: in 4 tari;

1997: -” POINT CARBURANT” devine AS24 (Automatic Station 24 Hours);

-Reteau de distributie: 274 statii;

-Prezenta: in 12 tari;

2000: -TOTAL Franta achizitioneaza compania ELF si implicit AS24;

-Reteau de distributie: 390 statii;

-Prezenta: in 14 tari;

2005: – AS24 devine principalul promotor al grupului TOTAL pe piata

transporturilor prin oferirea unui card unic de alimentare si piata taxelor de drum;

-Reteau de distributie: 500 statii;

-Prezenta: in 20 tari;

Acesta este si anul in care AS24 intra pe piata romaneasca, initiala stabilindu-si sediul la Timisoara, fiind atasata filialei din Germania, neavand management propriu.

2006: -sediul companiei este mutat in Bucuresti;

-In prezent filiala este una de sine statatoare cu management propriu

-Reteau de distributie: 750 statii;

-Prezenta: in 27 tari;

1. CONDUCEREA ȘI PERSONALUL FIRMEI (Organigrama)

La nivel national compania are un numar de 11 angajati, fiecare cu drepturi si obligatiuni bine stabilite de catre compania mama.

Astfel, exista un departament financiar-contabil, un departament de evaluare a riscului, un departament pentru relatii cu clienti, un departament tehnic si departamentul de vanzari impartit pe 3 zone mari> sud-est/ centru/sud-vest.

Analiza situatii financiare

EVOLUTIA COMPANIEI IN TIMP

4. Sistemul contabil SI CIRCUITUL INFORMATIEI in cadrul SC AS24 TANKSERVICE SRL

Contabilitatea reprezintă, prin definiție, un sistem informațional orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si transmiterea informațiilor privind starea si evoluția patrimoniului.

De la apariția datelor contabile primare si pana la prezentarea lor finala sub forma diferiților indicatori economico-financiari se parcurg mai multe etape de prelucrare, care constau in: intocmirea documentelor justificative; deschiderea conturilor; preluarea datelor din documente si inregistrarea lor in conturi; calculatia costurilor si determinarea rezultatelor; verificarea exactității datelor inregistrate prin intocmirea balanțelor de verificare; intocmirea bilanțului contabil si a altor documente de sinteza anexa.

Intregul proces prezentat presupune cristalizarea unei forme de contabilitate in conformitate cu prevederile legale in vigoare, organizarea unui adevărat ciclu contabil de culegere si prelucrare a datelor de natura economico-financiara, in scopul obținerii de informații care sa caracterizeze in expresie valorica starea si mișcarea patrimoniului.

In contabilitatea S.C. AS24 TANKSERVICE S.R.L. operațiile economice si financiare se inregistreaza direct de pe documentele justificative in care sunt consemnate.

Notele de contabilitate se intocmesc numai pentru acele operații pentru care nu se emit alte documente, cum ar fi: stornari, includerea conturilor de venituri si cheltuieli, regularizări etc.

Documentele justificative si notele de contabilitate constituie anexe ale jurnalelor in care sunt inregistrate.

Aceste jurnale se deschid lunar si oglindesc toate operațiile care au avut loc in cursul lunii pentru creditul conturilor respective in corespondenta cu conturile debitoare aferente.

Lunar se intocmeste balanța de verificare a conturilor sintetice si analitice, care asigura posibilitatea verificării exactității inregistrarilor si oferă o imagine de ansamblu asupra patrimoniului la un moment dat

Sistemul Informatic

Algoritm general pt calculul bazei impozabile pentru impozitului pe profit

Determinarea rezultatului contabil

(+) Venituri totale (rulaj cls 7)

(-)Cheltuieli totale (rulaj cls 6,fara 691)

=Rezultat brut (sold 121+rulaj ct 691)

Determinarea ajustarilor fiscal ale bazei impozabile

(+)B1. Elemente similar veniturilor (art 19)

(-)B2.Elemente similare cheltuielilor (art 19)

(-)B3.Venituri neimpozabile (art 20)

(+)B4.Cheltuieli nedeductibile ( art 21,22,23,24)

(-)B5. Deduceri (art 19-24)

Calculul rezultatului fiscal al perioadei si analiza,respectiv deducerea pierderilor fiscal reportate din perioadele fiscal anterioare

=Rezultat contabil+/- ajustari-Pierderea reportata

* Se pot deduce pierderile fiscale reportate din ultimii 7 ani (conform art 26) .

Daca rezultatul fiscal al perioadei este <0 societatea in anul current inregistreaza pierdere fiscala si nu va datora impozit pe profit.

*In cazul in care rezultatul fiscal al perioadei este >0 , societatea inregistreaza profit fiscal ,din care va scadea pierderea fiscal reportata.

*Daca pierderea reportata > Rezultatul fiscal societatea nu va datora impozit pe profit in anul current,urmand ca pentru perioada viitoare sa reporteze diferenta dintre pierderea reportata din anii anterioari si profitul fiscal.

Daca profitul fiscal > pierderea reportata , atunci baza impozabila va fi pozitiva si se va trece la urmatoarea etapa de calcul a impozitului pe profit.

Calculul impozitului pe profit datorat,cumulate pentru intreaga perioada fiscal

Impozit calculate=16%*Baza impozabila

(-) Deduceri din impozi

-credit fiscal privind sponsorizarea

-reducerea impozitului aferent profitului reinvestit

-credit fiscal extern

=Impozit datorat cumulate

Regularizarea impozitului si stabilirea diferentei de plata sau de recuperat

(+) Impozit datorat cumulat:

(-) Impozit declarat anticipat in timpul anului

= Diferenta de plata/recuperate

Conform Titlului 2 (IMPOZITUL PE PROFIT) din Codul Fiscal , pentru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit a firmei prezentate mai sus ( AS24) am aplicat urmatorul algoritm.

Note explicative

Nota 1 Calculul Veniturilor totale.

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Nota 2 Calculul cheltuielilor totale

Cheltuieli din exploatare

1.2)Cheltuieli financiare

Nota 3 Analiza Cheltuielilor nedeductibile

Conform Codului Fiscal , Articolul 21,Alineatul 4 urmatoarele cheltuieli sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit:

Nota 4 Analiza Veniturilor neimpozabile

Conform Codului Fiscal , Articolul 20 ,urmatoarele venituri sunt neimpozabile :

Nota 5 Analiza Cheltuielilor sociale

Cheltuielile sociale sunt cheltuielile pe care le efectueaza un angajator cu salariatii ,prevazute in general in contractele colective de munca. In cadrul acestor cheltuieli intra ajutoarele de orice natura,cadourile oferite cu ocazia unor evenimente ,bilete de tratamente si odihna,etc. ( se intregistreaza in contul 6458.ch sociale, intră sub incidența acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități ori unități aflate în administrarea contribuabililor).Conform Codului Fiscal Articolul 21 , Aliniatul 3 ,litera c ,aceste cheltuieli au o deductibilatate limitata.

Plafon cheltuieli sociale = fond salarii(rulaj cont 641)

Cheltuiala sociala deductibila=2%Plafon

Cheltuiala sociala deductibila=2%*907849=18156.98

Cheltuiala sociala nedeductibila=907849-18156.98=889692.02

Nota 6 Analiza Creditului fiscal de sponsorizare

In contul de cheltuiala cu sponsorizarea ,companiile vor inregistra sponsorizari in numerar,bunuri sau servicii oferite unor personae juridice non-profit.

Potrivit Art 21,alin 4 ,contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

Aceasta cheltuiala de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuieli privind bursele private este o cheltuiala nedeductibila integral la calculul impozitului pe profit,totusi companiile care efectueaza astfel de cheltuieli beneficiaza de o deducere din impozitul datorat numita credit

a=Cifra de afaceri 2014 = 138 466 440

b=Impozitul pe profit=16%*11 794 431.33=1 887 109.0128

c=Cheltuiala cu sponsorizarea =90 000

Minim(a,b,c)=c=90 000

Din calculele de mai sus ,reiese ca avem o cheltuiala cu sponsorizarea integral deductibila

Ch cu sponsorizarea deductibila=90 000

Nota 7 Analiza Cheltuiala de protocol

Protocolul nu este definit in lege,in general companiile recunosc in contul de de cheltuieli de protocol cheltuielile de protocol cheltuielile cu tratatiile ,cadourile oferite partenerilor de afaceri,mese la restaurant la care au participat partenerii de afaceri,diverse evenimente de sfarsit de an.

Cheltuiala de protol are o deductibilitate limitata ( conform Art 21,alin 3)

Plafon cheltuiala de protocol

Rezultat contabil net

(+) Cheltuiala cu impozitul pe profit ( cont 691)

(+)Cheltuiala de protocol ( cont 623.protocol)

(-)Venituri neimpozabile

(+)Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

=Plafon

Cheltuiala protocol deductibila=2%Plafon

Conform celor expuse mai sus , pentru studiul nostru vom obtine urmatorul algoritm:

33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferența dintre totalul veniturilor și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent și amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Nota 8 Analiza privind deducerea rezervei legale

Conform Art 22 alin1 , rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare și funcționare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepție, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilități societăților comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acțiuni obținut în urma procedurii de conversie a creanțelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Deducere=min(a,b)

a=20% capital social-rezerva legala constituita in anii precedent ( sold cont 1061)

b=5%Baza de calcul

Baza de calcul rezerva legala

Rezultat contabil

(+) Cheltuiala cu impozitul pe profit

(-)Venituri neimpozabile cu exceptia provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere

(+)Cheltuieli efectuate in scopul obtinerii veniturilor neimpozabile

=Baza de calcul

Rezultat contabil = 9 800 841.56

(-) Ch cu imp pe profit= 1 887 109

= 7 913 732.56

a=20%*12 208 200-885 116.95=2 441 640-885 116.95=1 556 523.05

b=5%*9 800 841.56=490 042.078

min(a,b)=490 042.078

5. Reevaluarea contabila si fiscala in cazul

SC as24 tankservice SRL

Societatea deține o cladire in cadrul benzinariei pe care a achiziționat-o la 31.12.2008 la prețul de 18.635,11 lei.

Amenajarea cladiri la 31.12.2004 a avut o valoare de 26.628,08 lei, iar achiziționarea tamplariei din PVC o valoare de 3.007,74 lei.

Amortizarea cumulata la 31.12.2004 era de 4.506,39 lei.

Astfel, valoarea neta a imobilului la 31.07.2005 era de 43.764,55 lei.

Apartamentul a fost reevaluat la 06.08.2005. Raportul de evaluare a fost intocmit de expert ing. Demsa Gheorghe. Metoda utilizata pentru inregistrarea valorii reevaluate in contabilitate a fost cea a valorii brute.

Valoarea reevaluata este de 175.990 lei.

Coeficient reevaluare = Valoare reevaluata / Valoarea neta contabila

Coeficient reevaluare = 175.990 lei / 43.764,55 lei = 4,02

Valoarea de intrare actualizata = 4,02 * 43.764,55 lei = 194.111,50 lei

Valorea amortizării cumulate actualizata = 4.506,39 lei * 4,02 =18.121,50 lei

Diferența in valoarea contabila din reevaluarea utilajului = 194.111,50 lei – 48.270,94 lei = 145.840,56 lei

Diferența din amortizarea actualizata = 18.121,50 lei – 4.506,39 lei = 13.615,11 lei

Diferența dintre plusul de valoare a utilajului si plusul de valoare al amortizării =

= 145.840,56 lei – 13.615,11 lei = 132.225,45 lei

In contabilitate s-au făcut următoarele inregistrari:

6. PROVIZIOANE / RISC

Societatea nu se incadreaza in conditiile din codul fiscal legate de deoarece:

Norma de grup > provision client la 30 zile de la scadenta> in codul fiscal scadenta 270 zile.

Creantele sunt asigurare de societati de servicii integrate de management al riscului de credit 

Nu sunt toate venituri in contabilitatea romaneasca , exista un sistem intern de compensare intre filiale.

Dobanzile si diferentele de curs valutar aferente unor imprumuturi de la institutii neautorizate

Aceste dobanzi sunt cheltuieli in contabilitate (cont 666) si sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitata din punct de vedere fiscal.

Cheltuiala deductibila se determina astfel :

1. Calculul dobanzii de referinta

-pentru imprumutul in lei este comunicata/publicata de BNR : 2,50%/ an conform Circularei BNR nr.1/ 2015.

-pentru valuta este prevazuta in normele Codului Fiscal : 6%/ an ( DE VERIFICAT)

2.Determinarea cheltuielilor cu dobanda nedeductibila si nereportata

=Ch inregistrata in contabilitate(cont 666)-dobanda de referinta

3.Determinarea cheltuielilor nedeductibile si reportabila

Aceasta cheltuiala cu dobanda este nedeductibila temporar pana cand gradul de indatorare fiscal al companiei este cuprins intre 0 si 3.

=dobanda deductibila de la punctul 2

=minim(Ch inregistrata ,dobanda de referinta)

4.Calculul gradului de indatorare fiscal

Grad de indatorare=[(Capital imprumutat la 01.01+Capital imprumutat la 31.12)/2]/[(Capital propriu la 01.01+Capital propriu la 31.12)/2]

* In capitalul imprumutat include doar imprumuturile de la institutii neautorizate, care au termenul de rambursare > 1 an.

In perioada 2008-2011 societatea a contractat un imprumut de la societatea mama, care odata cu decizia de marirea a capitalului social a fost integral varsat.

DE ATASAT LA ANEXE BALANTA PE 2009