Impozitul pe profit [618899]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE
GESTIUNE

Impozitul pe profit –
principalul impozit direct
în
sistemul fiscal românesc

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
prof. univ. dr. Comaniciu Carmen

ABSOLVENT: [anonimizat]
2011

2 

CUPRINS:

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………… 3

Capitolul 1. ………………………………. Considera ții generale privind impozitul pe profit 5
1.1 Elemente introductive ………………………………………………………………………………….5
1.2 Așezar ea și perceperea impozitului pe profit …………………………………………………..6
1.3 Prevederi cu caracter gene ral privind im pozitul pe profit ………………………………….8

Capitolul 2. ………………………………………….16 Modul de calcul al impozitului pe profit
2.1 Determinarea profitului impozabil ……………………………………………………………….16
2.2 Reflectarea în contabilitate a impozitului pe profit …………………………………………23
2.3 Pierderi fiscale …………………………………………………………………………………………..23
2.4 Aspect
e fiscale internaț ionale privind impoz itul pe pr ofit……………………………….25
2.4 Plata impozitului pe profit și depunerea declara țiilor fiscale ……………………………27

Capitolul 3.
………………………………………………………………………….31 Studiu de caz- Evolu ția im pozitului pe profit încasat de bugetul
statului în perioada 2006-2010
3.1. Evolu ția im pozitului pe profit în perioada 2006-2010 ……………………………………31
3.1.1. Evolu ția veniturilor încasate din impozitului pe profit al
…………………………………………………………………………………..31 României în
perioada 2006-2010
3.1.2. Analiza evoluț iei ponderi i veniturilor
………………………………………………………………………………………………..34 încasate din impozitul pe profit în
venituri totale, în venituri fiscal, în impozite indirecte și în PIB în perioada
2006-2010
3.1.3. Evolu ția gradului de încasare a ven iturilor din impozitului pe profit în
perioada 2006-2010 …………………………………………………………………………………..38
3.2. Compara ții ale cotei im pozitului pe profit la nivelul României
………………………………………………………………………………………………………..40 și al Uniunii
Europene

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………. 44
 
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………. 45
 
ANEXE……. ………………………………………………………………………………………………… 47

3 

INTRODUCERE

„Impozitele, pân ă la urmă, sunt cotiza țiile pe care le pl ătim pentru
privilegiul de a fi membrii unei societ ăți organizate .”
Franklin D. Roosevelt

Lucrarea de diplom ă cu titlul “Impozitul pe profit – principalul impozit
direct în sistemul fiscal românesc” , elaborat ă sub coordonarea științifică a Prof.
Univ. Dr. Comaniciu Carmen, analizeaz ă evoluția veniturilor din impozitul pe
profit încasate la bugetul de st at în perioada 2006-2010, prezint ă o compara ție a
cotelor impozitului pe profit din țara noastr ă și cele prelevate din țările Uniunii
Europene.
Lucrarea este structurat ă pe trei capitole, în care se abordeaz ă o tematic ă
complexă; de la definire pân ă la axarea pe date referitoare la analiza evolu ției
impozitului pe profit încasat la bugetul de stat, ponderea impozitului pe profit în impozitele directe, veniturile fiscale, PIB și compararea cu alte state din Uniunea
European ă. În demersul realizat, am prezentat a șezarea impozitului din punct de
vedere fiscal conform Codului Fiscal.
Primul capitol intitulat „Considera ții generale privind impozitul pe profit”
este structurat în trei subcapitole ș i anume „ Elemente intriductive ”, „Așezarea și
perceperea impozitului pe profit ” și „Prevederi cu caracter general privind
impozitul pe profit”. Primul subcapitol cuprinde da te introductive în fiscalitate,
impozite și impozitul pe profit. Acest capitol, av ând aspecte generale referitoare la
impozite, astfel facând o mai bun ă trecere în cel de al doilea subcapitol, ” Așezarea
și perceperea impozitului pe profit ”, unde accentual este pus pe impozitul pe
profit, fiind prezentată evoluția, reducerea cotei de impoz itare de-a lungul timpului
și funcțiile lui. Ultimul subcapitol denumit „ Prevederi cu caracter general privind
impozitul pe profit” sunt prezenta ți subiecții impunerii în cadrul impozitul pe
profit, sfera de cupri ndere, perioada impozabil ă, cotele de impunere și impozitul
minim. Capitolul doi, intitulat „ Modul de calcul al impozitului pe profit ”, este
preză zut cu cinci subcapitole, care au ca scop ar ătarea exact ă a modul în care este
calculat impozitul, ceea ce cuprinde alc ătuirea sa. Subcapitolele prezint ă modul în
care este determinat profitului impozabil, plata impozitului pe profit, pierderile
fiscale, reflectarea în c ontabilitate, dar sunt precizate și informa ții referitoare la
declarațiile privind impozitul pe profit unde și când trebuie depuse.
Ultimul capitol, „Evolu ția impozitului pe profit înca sat de bugetul statului în
perioada 2006-2010 ”, prezint ă două subcapitole: „ Evoluția impozitului pe profit în

4 perioada 2006-2010 ” și „Compara ții ale cotei impozitului pe profit la nivelul
României și al Uniunii Europene ”. Studiul de caz ne ajut ă în eviden țierea locului și
rolului impozitului pe profit în sistemul re surselor financiare publice. Acest studiu
prezintă o evoluț ie a impozitului pe profit pe perioada celor cinci ani supu și
analizei. De asemenea, este eviden țiată și ponderea sa în venituri totale, în venituri
fiscale, în impozite directe cât și în PIB. Al doilea subcapitol prezintă o paralel ă cu
statele din Uniunea European ă, comparaț ie între cota de impozitare pl ătită în
fiecare stat.
În această lucrare sunt tratate aspecte importante, aspecte teoretice, dar ș i
practice referitoare la impozitul pe profit, în complexitatea și importanț a lor în
economia de piață .

5 Capitolul 1. Considera ții generale privind impozitul pe pr ofit

1.1 Elemente introductive

Într-o econom
ie modern ă, există o strânsă legătură între fiscalitate și stat.
Sunt dependente, întrucât nu poate exista una f ără cealaltă. Statul dispune de
resurse financiare în urma contribu țiilor fiscale ale cet ățenilor sub forma
impozitelor și taxelor.
Fiscalitatea este „instrument eficient în serviciul unei politici care se traduce
printr-o anumit ă viziune asupra vieț ii în comun, organizat ă de către componente
ale puterii specializate în gestiona rea serviciilor publice pentru a c ăror bună
funcționare este necesar ă colectarea unor resurse financiare”.1
Într-un sens clar, în Dicț ionarul Explicativ al Limbii Române, termenul de
„fiscalitate” este descris ca fiind „ Sistem de percepere a impozitelor și taxelor prin
fisc. Totalitatea obliga țiilor fisc
ale ale cuiva. ”
Econom
istul C. T ăutu2 se referă la două definiții interesante, dup ă cum
urmează. Paul Cauves sus ținea că impozitul înseamn ă „preluarea ce o cere puterea
suverană individual ă, în virtutea principiului de solidaritate na țională , pentru a
participa la acoperirea che ltuielilor de interes general și la sarcinile datoriilor
statului”. În timp ce ec onomistul Rugireo, înt ărește definiția de mai sus, afirmând
că „statul are chiar dreptul de proprie tate asupra unei cote din bunurile cetăț enilor,
până la cuantumul impozitulu i datorat”, ceea ce arat ă caracterul de obligativitate
pentru plata impozitului, în in teresul superior al colectivităț ii.
Într-o defini ție dată de specialiș ti români se sus ține că : „Impozitul este
definit ca fiind plata b ănească obligatorie, general ă și definitivă , efectuat ă de
persoane fizice ș i juridice în favoarea bugetului statului, în cuantumul și la termene
precis stabilite de lege, fă ră obligația din partea statului de a presta plă titorului un
echivalent direct sau imediat.”3
Plecând de la defini ția impozitului amintit ă mai sus, fiscalitatea poate fi
privită „legătură între stat și persoane fizice și juridice”.4
Ca o component ă a reformei economico-sociale, reforma fiscal ă, are ca scop
formarea unui sistem fiscal echitabil, coerent și eficient din punc t de vedere al
cerinț elor tranzi ției la economia de pia ță. Legea privind impozitul pe profit s-a
adoptat pentru construirea unui sistem fiscal ce ajută la formarea veniturilor
bugetului public, aceast ă lege fiind una dintre cele mai importante m ăsuri. În
cadrul acestei legi, a fost favorizat ă proliferarea scutirilor de impozit, scutiri
semnificative la plata impozitelor pe ntru firmele private sau mixte.
Impozitul pe profit este un venit al bugetului de stat și este datorat de agen ții
economici pentru prof itul realizat în condi țiile prevăzute de lege. Impozitul pe
                                                             
1 M. Ș. Minea, C. F. Costa ș, „Fiscalitatea în Europa la inceputul mileniului III”, Ed. Rosetti, 2006, pag. 18.
2 C.Tăutu „Impozitele indirecte din România”, Bucuresti, 1939, pag . 8.
3 Gh. Bistriceanu, E.gr.Negr ea, I.Patrascoiu, „ Finan țe și credit în industrie, construc ții și transporturi”, Ed.
Didactică și Pedagogica, Bucuresti, 1977, pag. 298.
4 L. Tatu, C. Șerbănescu, D. Vasilescu, A. Nica, „Fiscalitate, de la lege la practic ă”, Ed. All Beck, 2004, pag. 1.

6 profit rămâne unul dintre cele mai contestate impozite datorit ă faptului c ă apare ca
fiind inutil, prin faptul c ă este un impozit indirect asupra persoanelor fizice și se
poate înlocui cu acesta din urm ă, iar pe de altă parte, deoarece este prezentat
întotdeauna ca d ăunător al capacităț ii de dezvoltare a întreprinderilor.5
Impozitul pe profit are un randament fiscal scă zut, lucru datorându-se
multiplelor posibilita ți de evaziune fiscal ă.
Totuși, impozitul pe profit reprezint ă o sursă certă de alimentare cu venituri
abugetului public, în vederea asigur ării mijloacelor financiare necesare îndeplinirii
drepturilor fundamentale ale cet ățenilor cu privire la înv ățământ, sănătate, cultur ă,
apărare națională și ordine public ă, ocrotire social ă și protecție ecologic ă, precum
și pentru finan țarea unor ac țiuni și obiective economice de interes na țional, în
special în domeniul infrastructurii.6
Pentru ca impozitul pe profit s ă devină sursă semnificativă de formare a
resurselor financiare publice trebuie s ă realizeze un prof it cât mai mare. Ac țiunile
care duc la cre șterea profitului într-o afacere sau la dezvoltarea ei sunt: conduita
managerial ă bună , maximizarea veniturilor, stabilirea obiectivelor firmei și analiza
influenț ei pieței asupra ac țiunii, supravie țuirea obiectivelor firmei pe termen lung,
analiza obiectivelor personale ala managerului, stabilirea responsabilităț ilor sociale
și stabilirea de p ătrundere pe pia ță în diferite situa ții.

1.2 Așeza rea și perceperea impozitului pe profit

Impozitul pe profit trebuie s ă reprezinte principalul impozit direct la nivelul
oricărui sistem fiscal, care impune luarea unor m ăsuri menite s ă determine
contribuabilii să se preocupe de obț inerea unui rezultat financiar pozitiv și să
înțeleagă rolul impozit ării în creșterea ș i dezvoltarea economic ă.7
Ca o componentă a reformei economice, reforma fiscal ă are ca scop
constituirea unui sistem fiscal eficient pentru a face fa ță cerinț elor tranzi ției la
economia de piață .
Cea mai important ă măsură de constituire a unui nou sistem fiscal a fost
adoptarea Legii impozitului pe profit8. Înainte ca aceast ă lege să fie adoptat ă
agenții economici erau supu și unui sistem fiscal diferen țiat.
Impozitele persoanelor fizice erau diferite deoarece plă teau un impozit
diferențiat din punct de vedere al categoriei de cote de impunere, nivelul cotei,
baza impozabil ă, calculul impozitului, dar și alte elemente ale impunerii. Altfel
spus, agen ții economici care f ăceau parte din domenii di ferite de activitate pl ăteau
impozite cu sume diferen țiate.
                                                             
5 Nicolau, M. –„ Fiscalitate. Note de curs”, 2008, pag. 42.
6 Comaniciu C., Moldovan I., Popovici M. –„ Fiscalitate”, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2002, p. 100.
7 Comaniciu Carmen, „Orient ări în labirintul fiscal”, Ed. Universit ății „Lucian Blaga” din Sibiu 2010, pag. 143.
8 Florescu, Dumitru; Andreiu, Petre, „Fis calitatea în România. Reglementare, doctrin ă, jurispruden ță”, Ed. ALL
Beck, Bucure ști, 2005, pag. 68.

7 Apariț ia legii impozitului pe profit a asigurat participarea tuturor agen ților
economici la formarea veniturilor bugetului public în raport cu m ărimea profitului
obținut.
Inițial, societ ățile private și mixte aproape c ă nu au plătit impozit, lucru care
a afectat bugetul statului. Pe lâng ă aceștia, investitorii str ăini au avut parte de un
tratament fiscal diferen țiat, acest lucru având ca scop atragerea investiț iilor stră ine
pe teritoriul nostru. Nu au constituit facilit ăți pentru atragerea de capital str ăin, ci
bariere, cel pu țin din dou ă motive:
a) investitorii stră ini plătesc impozit cu cote mu lt mai mari sau cotele
din convenț iile de evitare a dublei impuneri în țările de origine;
b) fiscul din țările de origine î ți asigură creșterea veniturilor sale pe
seama profiturilor realizate în România, astfel transferându-se dreptul de impunere
a statului român.
Consecința acestor discrimin ări la nivelul impozit ării între investitorii str ăini
și cei români a determinat un suport str ăin redus la capitalul social deoarece aceste
societăți au avut un profit foarte mare, care a fost transferat în str ăinătate, fără a fi
impozitat în țara noastr ă, ceea ce echivaleaz ă cu export de produs na țional.
Trecerea la economia de pia ță și devenirea mem
bru asociat al Uniunii
Europene a dus la modificarea sistemului fiscal, inclusiv a impozitului pe profit și
armonizarea legisla ției fiscale cu principiile și procedurile adoptate de membrii
Uniunii, aceasta fiind o condi ție ca România s ă devină membră cu drepturi depline.
Astfel, s-au f ăcut modific ări cu privire la concep ția de impunere a profitului, baza
de impozitare poate fi corectat ă în funcție de nivelul infla ției, scutirile de impozit
au fost eliminate, atât pentru investitorii stră ini, cât și pentru investitorii români și
se reglementeaz ă amortizarea accelerat ă a mijloacelor fixe, ia r cotele de impozitare
se modific ă treptat.
Cotele de impunere a profitului impozabil ob ținut de persoanele fizice și
persoanele juridice s-au redus de-a lungul timpului, de la 38% ajungând la 25% în
anul 1999. În anul 2005, s-au adoptat m ăsuri în domeniul politicii fiscale, al
administr ării fiscale ș i al sistemului vamal. Restructurarea fiscalităț ii, respectiv
introducerea cotei unice în a nul 2005, va avea influen țe directe și indirecte
asupra produc ției și consumului. Astfel c ă, anul 2005 a marcat o abordare nou ă a
politicii fiscale, care urm ărea declan șarea unei adev ărate competi ții între
economiile na ționale. Dintre aceste m ăsuri, cele mai im portante au avut în vedere
perfecționarea impozitului pe profit prin:
– reducerea cotei de impunere a pr ofiturilor de la 25% la 16%;
– unificarea cotei de impozitare a prof iturilor persoanelo r juridice prin
eliminarea cotei reduse de impunere de 10% a profitului ob ținut din vânzarea
cesionarea propriet ăților imobiliare situate în România și a titlurilor de participare
deținute la o persoan ă juridică română, în contextul reducerii cotei standard de
impozitare la 16%;
– extinderea bazei de impozita re prin: eliminarea posibilit ății de opț iune
pentru impunerea venitu rilor la data scaden ței ratelor în cazul contractelor de
vânzare cu plata în rate și impunerea acestora la data factur ării; și renunț area la
posibilitatea deducerii cheltu ielilor de amortizare, re prezentând 20% din valoarea

8 de intrare a achizi țiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de inven ție
amortizabile.
Putem spune c ă impozitului pe profit este perceput ca un impozit direct și
îndeplinește funcțiile:
1.) Sursa curentă de alimentare cu venituri a bugetului public, în vederea
asigurării mijloacelor financiare necesare îndeplinirii drep turilor fundamentale ale
cetățenilor cu privire la înv ățământ, sănătate, cultur ă și artă, sport, ap ărare
națională și ordine public ă, ocrotire social ă și protectie ecologic ă, precum și pentru
finanțarea unor ac țiuni și obiective economice de interes na țional, mai ales în
domeniul infrastructurii. Randamentul fi scal al impozitului pe profit este sc ăzut,
deoarece există multiple posibilit ăți de evaziune fiscală . Totuși, ponderea sa în
resursele publice poate cre ște printr-o mai bun ă organizare și mai exact ă,
conducere a eviden țelor agen ților economici și prin aplicarea ferm ă a sancțiunilor
prevăzute de lege.9
2.) Cu toate acestea, impozitul pe profit are un rol important, de cre ștere
ponderii impozitelor directe în sistemul fiscal român.
3.) Stimuleaz ă activitațile agenților economici produc ătoare de profit. În
acest scop, se prevede o cot ă de nivel relativ ponderat (16%).
Este necesar ă instituirea im pozitului pe profit de oarece profitul este plusul
pe care un agent economic îl ob ține din activitatea sa la sfâr șitul unei perioade de
timp; plusul de bunuri economice se exprim ă în bani ș i constituie puterea de
contribuție a plătitorului de impozit.
Impozitul reprezintă plata b ăneas că obligatorie, general ă și definitivă
(nerambursabil ă), efectuat ă de persoane fizice și juridice la bugetul statului, în
cuantumul și la termenele prev ăzute de lege, f ără obligația din partea statului de a
presta plătitorului un echivalent direct și imediat, necesar pentru satisfacerea
cerinț elor societ ății.
Datorită reorganiz ării agenților econom ici din țara noastr ă, sub forma
regiilor a
utonome, societ ăților comerciale, a fost necesar ă o adaptare
corespunz ătoare a instrumentelor financiare și fiscale , prin intermediul c ărora se
realizează veniturile
bugetului statului.
1.3 Prevederi cu caracter general privind impozitul pe profit

Subiecț ii im punerii în cadrul impozitul pe profit

În categoria celor care pl ătesc impozitului pe profit, denumi ți și
contribuabili, se încadreaz ă o serie de persoane juridice și fizice, printre care:10
Persoanele juridice române și persoanele juridice care au sediul social în
România, pl ătesc impozit pentru profitul ob ținut din orice surs ă, atât din România,
cât și din stră inătate, care cuprinde regiile aut onome indiferent de subordonare;
                                                             
9 Ioan Condor, „Impozitele, taxele și contribu țiile datorate de persoanele juridice”, Ed. Tribuna Economic ă,
București, 1998, pag. 73.  
10 Legea Nr. 571/2003, Titlul II, Cap. I, Art. 13.

9 companiile na ționale, societ ățile naționale, societățile comerciale, indiferent de
form
a juridică de organizare și de forma de proprietate; societ ățile agricole;
organizațiile cooperatiste; instituț iile financiare și de credit; fundațiile, asocia țiile,
organizațiile, precum
și orice alt ă entitate , care are statutul legal de persoan ă
juridică constituit ă potrivit legisla ției române.
De asemenea, persoanele juridice str ăine care d
esfăsoară activități printr-un
sediu permanent în România, pl ătesc bugetului statului pentru profitul aferent
acelui sediu permanent, cum ar fi: companiile, funda țiile, organizaț iile și orice
entităț i sim
ilare, înfiin țate și organizate în conformitate cu legisla ția unei alte țări,
devenind subiec ți ai impunerii , atunci când î și desfășoară activitatea, integral sau
parțial, prin intermediul unui sediu permanent în România .
Persoanele juridice cu sediul social în România, înființ ate potrivit legisla ției
europene sunt , de asemenea , plătitori ai impozitului pe profit.
Se pot num
i contribuabili și persoanele juridice și fizice stră ine care
desfăș oară activități în România, ca partener pe baza unui contract, într-o asociere,
ce nu dă naștere unei persoane juri dice, pentru toate veniturile realizate din
activitatea desfăș urată în România.
Asocierile dintre pers oanele fizice române și persoanele juridice române,
care nu dau na ștere unei persoane juridice, aduc ba ni statului prin impozit pe profit,
pentru veniturile realizat e, atât în România, cât și în străinătate, asupra p ărții din
profitul impozabil al asocierii atribui bile persoanei fizice rezidente.
Instituțiile publice sunt subiec ți ai impunerii deoarece pl ătesc impozit pe
profit pentru veniturile extrabugetare din activit ăți economice desf ășurate în
condițiile legii, care provin di n taxe, chirii, manifest ări culturale, consulta ții și
servicii medicale, presta ții editoriale, studii, proiecte, prest ări servicii, etc.
Plătitorii de impozit pe profit pot s ă beneficieze de aplicarea corect ă
echitabilă a prevederilor legale care reglementeaz ă modul de a șezare, de calcul și
de plată a acestui impozit, be neficii de scutiri și de reduceri, în toate cazurile și în
cuantumul prev ăzut de lege.
Ei pot depune contesta ție, când se consider ă nedreptăț iți, prin aplicarea
necorespunz ătoare de c ătre organele de control a prevederilor legale privind
impozitul pe profit, prin care să solicite anularea sau reducerea sumelor de plată
consemnate în actele de control, precum și a major ărilor de întârziere
corespunz ătoare. Contesta țiile trebuie depuse în termen de 30 de zile de la
înregistrarea actului de constatare la Direc țiile Generale ale Finan țelor Publice
Județene, iar dacă decizia acestor organe nu e satisfă cătoare agentul economic are
dreptul să depună contestație la Ministerul Finan țelor.
Plătitorul impozitului pe profit trebuie s ă calculeze și să se verse la termen
sumele cuvenite bugetului, trebuie s ă pună la dispoziț ia organelor de control
documentele privind calculul și vărsarea la buget a impozitului pe profit, s ă depună
la organele financiare te ritoriale documentele de in formare ale acestora (situa ția
rezultatelor financiare și a obliga țiilor fiscale, declara ția privind impozitul pe profit
pentru persoanele juridice, bilan țul contabil, contul de profit și pierdere).

10                                                            Sfera de cuprinde re a impozitului
Impozitul pe profit se aplic ă asupra profitului ob ținut din orice sursă , atât din
România, cât și din stră inătate, în cazul persoa nelor juridice române ș i al
persoanelor juridice, cu sediul social în România, înfiin țate potrivit legisla ției
europene.
De asemenea, în cazul persoanelor juridice str ăine care desf ășoară activitate
prin intermediul unui sediu permanent în România, este aplicat asupra profitului
impozabil atribuibil sediului permanent.
Impozitul pe profit se mai aplic ă și în cazul persoanelor juridice stră ine și al
persoanelor fizice nerezidente, care desf ășoară activitate în România într-o
asociere f ără personalitate juridic ă, asupra p ărții din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiec ărei persoane.
În cazul persoanelor juridice str ăine, care realizeaz ă venituri din/sau în
legătură cu propriet ăți imobiliare situate în Români a sau din vânzarea/cesionarea
titlurilor de participare de ținute la o persoan ă juridică română, impozitul pe profit
este aplicat asupra profitului im pozabil aferent acestor venituri.
Și în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române
care realizeaz ă venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fă ră
personalitate juridic ă, este aplicat impozitul asupra p ărții din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Există contribuabili care sunt scuti ți de la plata impozitului pe profit și anume:11
 trezoreria statului;
 instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile
proprii și disponibilit ățile realizate și utilizate conform legii;
 persoanele juridice române care pl ătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor;
 fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;
 cultele religioase, pe ntru veniturile ob ținute din activităț i economice
care sunt utilizate pentru sus ținerea activităț ilor cu scop caritabil;
 cultele religioase, pentru veniturile obț inute din producerea și
valorificarea obiectelor ș i produselor necesare activit ății de cult,
potrivit legii, și pentru veniturile ob ținute din chirii, cu condi ția ca
sumele respective s ă fie utilizate în anul curent sau în anii urmă tori,
pentru între ținerea și funcționarea unit ăților de cult, pentru lucr ările de
construcție, de repara ție și de consolidare a l ăcașurilor de cult și a
clădirilor ecleziastice, pentru înv ățământ și pentru ac țiuni specifice
cultelor religioase, inclusiv veniturile din desp ăgubiri sub form ă
bănească, obținute ca urmare a m ăsurilor reparatorii prev ăzute de
legile privind reconstituir ea dreptului de proprietate;
 
11Constantin, I. Jitariu „Codul Fiscal, normele metodologice de aplicare și contabilitate fiscală ”, Ed. Danubis, Br ăila
2007, pag. 26.

11  instituțiile de învăță mânt particular acreditate, precum și cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii
următori pentru îmbun ătățirea finan țării învăță mântului superior, cu
modificările ulterioare;
 asociațiile de proprietari constitu ite ca persoane juridice și asociațiile
de locatari recunoscute ca asocia ții de proprietari, pentru veniturile
obținute, din activit ăți economice și care sunt sau urmeaz ă a fi
utilizate pentru îmbună tățirea utilităților și a eficien ței clădirii, pentru
întreținerea ș i repararea propriet ății comune;
 fondul de garantare a de pozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit
legii;
 fondul de compensare a investi țiilor, înfiin țat potrivit legii;
 Banca Na țională a României;
Organiza țiile nonprofit, organiza țiile sindicale și organizaț iile patronale sunt
scutite de la plata impozitu lui pe profit pentru urm ătoarele tipuri de venituri:
 cotizațiile și taxele d e înscriere ale membrilor;
 contribuțiile bănești sau în natur ă ale membrilor și simpatizan ților;
 taxele de înregistrare stabilite potrivit legisla ției în vigoare;
 veniturile obț inute din vize, taxe și penalități sportive sau din
participarea la competi ții și demonstra ții sportive;
 donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
 dividendele, dobânzile și veniturile realizate din vânzarea –
cesionarea titlurilor de participare ob ținute din plasarea veniturilor
scutite;
 veniturile pentru care se datoreaz ă impozit pe spectacole;
 resursele ob ținute din fonduri publice sau din finan țări
nerambursabile;
 veniturile realizate din ac țiuni ocazionale precum: evenimente de
strângere de fonduri cu tax ă de participare, serbă ri, tombole,
conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
 veniturile excep ționale, rezultate din cedarea activelor corporale
aflate în proprietatea organiza țiilor nonprofit, altele decât cele care
sunt sau au fost folosite într-o activitate economic ă;
 veniturile obț inute din reclam ă și publicitate, r ealizate de
organizațiile nonprofit de utilitate public ă, potrivit legilor de
organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercet ării științifice,
învăță mântului, sportului, s ănătății, precum ș i de camerele de comer ț
și industrie, organiza țiile sindicale și organiza țiile patronale;
Organiza țiile nonprofit, organiza țiile sindicale și organizaț iile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activit ăți economice

12                                                            realizate pân ă la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu
mai mult de 10% din veniturile totale sc utite de la plata impozitului pe profit.12
În cazul în care persoanele juridice f ără scop lucrative desf ășoară activităț i
economice în scopul ob ținerii de profit, atunci pentru veniturile din aceste activit ăți
datorează impozit pe profit.
Este scutit de impozit a profitului reinvestit profitul investit în produc ția sau
achiziț ia de echipamente tehnologice (ma șini, utilaje și instalații de lucru), folosite
în scopul ob ținerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.
Profitul investit reprezint ă soldul contului de profit și pierdere, respectiv
profitul contabil cumulat de la începutul anului, utilizat în acest scop în anul
efectuării investiț iei. Scutirea de impozit pe profit aferent ă investiț iilor realizate se
acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru pe rioada respectiv ă.
De asemenea, pentru contribuabilii care au obliga ția de a pl ăti impozit pe
profit trimestrial, în situa ția în care se efectueaz ă investiț ii în trimestrele anterioare,
din profitul contabil cumulat de la începutul anului se scade suma profitului
investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.
În cazul contribuabililor care devin pl ătitori de impozit pe profit pentru
aplicarea facilit ății, se ia în considerare profitul contabil cumulat de la începutul
anului investit în active, produse sau achizi ționate începând cu trimestrul în care
aceștia au devenit pl ătitori de impozit pe profit.
Scutirea se calculeaz ă trimestrial sau anual, dup ă caz, iar suma profitului
pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizat ă cu
prioritate pentru constituirea rezervelor pân ă la concuren ța profitului contabil
înregistrat la sfâr șitul exerci țiului financiar. În cazul în car
e la sfârșitul exerci țiului
financiar se realizeaz ă pierdere contabil ă, nu se efectueaz ă regularizarea profitului
investit, iar contribuabilul nu este obligat s ă repartizeze suma profitului investit
pentru constituirea rezervelor.
Pentru activele care se realizeaz ă pe parcursul mai multor ani consecutivi,
facilitatea se acord ă pentru lucr ările realizate efectiv , în baza unor situaț ii parț iale
de lucrări, pentru investi țiile puse în func țiune parțial în anul respectiv.
Scutirea se aplic ă pentru activele considerate noi, în sensul c ă nu au fost
anterior utilizate.
Contribuabilii au obliga ția de a păstra în patrimoniu activele respective, cel
puțin o perioad ă egală cu jumătate din durata lor normal ă de funcționare, stabilit ă
potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de func ționare a
mijloacelor fixe. În cazul nerespect ării acestei condi ții, pentru sumele respective se
recalculeaz ă impozitul pe profit și se stabilesc majoră ri de întârziere , de la data
aplicării facilității, potrivit legii. Nu intr ă sub incidenț a acestor prevederi activele
transferate în cadrul opera țiunilor de reorganizare în cazul în care societate a
beneficiar ă preia rezerva aferent ă profitului scutit, asumându- și astfel drepturile și
obligațiile societ ății cedente, precum și activele înstr ăinate în cadrul procedurii de
lichidare/faliment, potrivit legii.
 
12Constantin, I. Jitariu, „ Codul Fiscal, normele metodologice de aplicare și contabilitate fiscal ă”, Ed. Danubis,
Braila 2007, pag. 26.

13  Perioada impozabilă

Perioada impozabil ă este reprezentat ă de anul fiscal, care corespunde cu anul
calendaristic. Îns ă există urmă toarele excep ții:13
În cazut înfiin țării unui contribuabil în cursul anului fiscal, perioada impozabil ă
începe:
a) de la data înregistră rii acestuia la registrul comer țului, dacă are aceast ă
obligație;
b) de la data înregistră rii în registrul ținut de instan țele judec ătorești
competente, dac ă are această obligație;
c) de la data încheierii sau a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în
cazul asocierilor care nu dau na ștere unei noi persoane juridice.
În cazul diviz ărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existen ței
persoanelor juridice supuse acestor opera țiuni, perioada impozabil ă se încheie:14
a) în cazul constituiri une ia sau mai multor societ ăți noi, la data înregistr ării
în registrul comer țului a noii societ ăți sau a ultimei dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la da ta înscrierii în registrul comer țului a men țiunii
privind majorarea capitalului social al societ ății absorbite.
În cazul lichid ării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabil ă încetează
odată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrat ă înființarea acestuia.

Cotele de impunere

Cota de impozit pe profit care se aplic ă asupra profitului impozabil este de
16%, cu excep țiile prevăzute.15
Unei cote diferen țiate de impozit este supus pr ofitul impozabil realizat de
Banca Na țională a României. Cota de im pozit pe profit se aplic ă asupra veniturilor
rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezerv ă, potrivit
legii.
Obligația reținerii și viră rii impozitului pe profit revine societăț ii comerciale,
o dată cu înregistrarea la Registrul Comer țului a modific ărilor respective.

Impozitul minim

Contribuabilii care desf ășoară activități de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor, cazinour ilor sau pariurilor sportive, inclusiv
persoanele juridice care realizeaz ă aceste venituri în baza unui contract de asociere,
și în cazul c ărora impozitul pe prof it datorat pentru activit ăți este mai mic decât 5%
din veniturile respective sunt obliga ți la plata unui impozit de 5% aplicat acestor
venituri înregistrate.
                                                             
13 L.Țâțu, C. Ș erbănescu, D.Ș tefan, D.Cataram ă, A.Nica „Fiscalitate de la lege la practic ă”, Ed. All Beck, Editia a
II-a, pag. 100.
14 Lefter Chirila – „Contabilitatea și fiscalitatea” , Ed. Economic ă, Bucur ești, 2003, pag. 102.  
15 Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011

Contribuabili trebuie s ă țină evidența contabil ă pentru a se cunoa ște
veniturile și cheltuielile corespunz ătoare acestei activităț i.
În situația în care perioada impozabila începe sau se încheie în cursul anului,
pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaz ă compara ția
impozitului pe profit aferent perioadei respective cu impozitul minim anual,
recalculat în mod corespunz ător pentru aceeaș i perioada.
Nu sunt obliga ți la plata impozitului minim contribuabilii care se afl ă în
următoarele situa ții:
a) se află în procedura insolventei, de la data deschiderii acestei proceduri,
potrivit legii;
b) se află în dizolvare, de la data înregistr ării acestei men țiuni în registrul
comerțului sau la instan țele judecă torești, potrivit legii.
Pentru încadrarea în tran șa de venituri totale se iau în calcul veniturile totale,
obținute din orice surs ă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent,
din care se scad:
a) veniturile din varia ția stocurilor;
b) veniturile din produc ția de imobiliz ări corporale și necorporale;
c) veniturile din exploa tare, reprezentând cot ă-parte a subven țiilor
guvernamentale și a altor resurse pentru finan țarea i nvestițiilor;
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere, conform reglement ărilor legale;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor și majorărilor datorate
bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul
profitului impozabil, conform reglement ărilor legale;
f) veniturile realizate din desp ăgubiri de la societ ățile de asigurare;

Contribuabilii în cazul c ărora impozitul pe profit es te mai mic decât suma
impozitului minim pentru tran șa de venituri totale corespunz ătoare, sunt obliga ți la
plata impozitului la nivelul acestei sume. Pentru aplicarea prevederilor, sumele
corespunz ătoare impozitului minim, stabilite în func ție de veniturile totale
înregistrate la data de 31 decembr ie a anului precedent, sunt urm ătoarele:

Tabel nr 1.1. Tran șele de venituri totale anuale și impozitului minim anual

Sursa: Titlul II impozitul pe profit, din Codul Fiscal, Cap.1, art.18, aliniat 3

14

15 Contribuabilii efectueaz ă pentru trimestrele I-III compara ția impozitului pe
profit trimestrial cu impozitul minim, recalculat în mod corespunz ător pentru
trimestrul respectiv, prin împ ărțirea impozitului minim anual la 12 și înmulțirea cu
numărul de luni aferente trimestrului respectiv. În situa ția în care perioada
impozabil ă începe sau se încheie în cursul unui trimestru, impozitul minim se
recalculeaz ă corespunz ător numărului de zile aferente trim estrului respectiv. Pentru
definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaz ă compara ția impozitului pe
profit anual cu impozitul minim anual.
Pentru contribuabilii care se dizolv ă de plin drept, ca urmare a expir ării
duratei de existență prevăzute în actul constitutiv sau în actul modificator, scutirea
de la plata impozitului minim opereaz ă de la data dizolvă rii prevăzute în aceste
acte. Nu intr ă sub inciden ța acestor prevederi contribuabilii care se afl ă în
dizolvare f ără lichidare.

16                                                            Capitolul 2. Modul de calcul al impozitului pe profit

2.1 Determinarea profitului impozabil

Profitul im
pozabil se calculeaz ă ca diferen ță între veniturile realizate din
orice surs ă și cheltuielile efectuate în scopul realiz ării de venituri16, dintr-un an
fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaug ă cheltuielile
nedeductibile.
În vederea determin ării profitului impozabil, se iau în calcul totalitatea
câstigurilor din orice surs ă, inclusiv cele realizate din investi ții financiare, dar și
alte elemente similare veniturilor și chetuielilor.
În cazul în care există venituri sau cheltuieli înre gistrate eronat sau omise,
aceste se vor corecta prin ajustarea pr ofitului impozabil al perioadei fiscale c ăreia
îi aparțin. În cazul în care aceste erori sau om isiuni sunt semnalate sau descoperite
doar după depunerea declara ției anuale, contribuab ilul este obligat s ă depună o
declarație rectificativ ă, declarația 100 „Declara ție privind impozitul pe profit”, în
care se va bifa în dreptul c ăsuței cu „Declara ție rectificativ ă”. În cazul în care apare
o sumă suplimentar ă de plată a impozitului pe profit atunci aceasta se datoreaz ă
majorării de întârziere.
Contribuabilii au obliga ția de a înregistra în eviden ța contabil ă ca venituri,
contravaloarea bunurilor mob ile livrate, valoarea bunuril or imobiliare pentru care
s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestă rilor de servicii facturate ș i a
lucrărilor executate și alte câștiguri, indiferent de surs ă.
În cazul livr ării de bunuri mobile, în baza unui contract de vânzare cu plat ă
în rate, precu
m și în cazul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor
scadente se înregistreaz ă la venituri impozabile, la termenele prev ăzute în contract.
În situația în care în cursul anului, în unele perioade se înregistrează pierderi
și apoi profit, pierderea se recuperează din profitul realizat în etapele urm ătoare.
Când se realizeaz ă o pierdere anual ă, contribuabilul respectiv are
posibilitatea legal ă să o recupereze din profitul impozabil lunar ob ținut în
exercițiile fiscale urm ătoare fără a depăși cinci ani calendaristici.
Pentru a se efectua o recalculare și o regularizare corectă a vărsămintelor din
impozitul pe profit cu bugetul de stat este necesar s ă se țină seama și de eventualele
facilități acordate de lege, contribua bililor. Reducerea se calculeaz ă și se acord ă în
urma verific ării organelor fiscale competente, dup ă depunerea bilan țului contabil
anual, iar veniturile înre gistrate sunt deductibile la determinarea profitului
impozabil. Reducerile determinate se acord ă la cererea contribuabilului, în urma
verificării organelor fiscale competente.
Metodele contabile, stabilite prin reglement ări legale în vigoare, privind
ieșirea din gestiune a stocurilor, sunt recunos cute la calculul profitului impozabil.
Metodele contabile de evalua re a stocurilor nu se modific ă în cursul anului fiscal.
 
16 Legea Nr. 571/2003, Titlul II, Cap. II și Legea Nr. 343/2006

17  În cazul contribuabililor care desf ășoară activități de servicii interna ționale,
în baza co
nvențiilor la care România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate
în scopul realiză rii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului
impozabil, potrivit unor norme speciale st abilite în conformitate cu reglement ările
din aceste conven ții.
În cazul calculului profitului impozab il pentru activitatea de cercetare-
dezvoltare, se acord ă diverse stimulente fiscale și anume: exist ă o deducere
suplimentară la calculul profitului impozabil, în propor ție de 20% a cheltuielilor
eligibile și se aplică o metodă de amortizare accelerat ă a echipamentelor destinate
activității de cercetare-dezvoltare.
Profitul investit în achizi ția echipamentelor folosite în scopul ob ținerii de
venituri impozabile este scu tit de impozit. Acesta reprezintă soldul curent de profit
și pierderi. Scutirea de impozit pe profit aferente investi ției realizate se acord ă în
limita impozitului pe profit dato rat pentru perioada respectivă . Scutirea se
calculează trimestrial sau anual, iar suma care a beneficiat de scutire de impozit pe
profit va fi repartizat ă pentru constituirea rezervelor pân ă la concuren ța profitului
contabil investit la sfâr șitul exerci țiului financiar. În cazul în care se realizează
pierdere contabil ă, atunci nu mai are loc regularizar ea profitului investit, iar suma
profitului investit este repartizat ă pentru constituirea rezervelor. Aceste scutiri se
aplică activelor considerate noi, cele care nu au mai fost utilizate anterior. Activele
trebuie p ăstrate în patrim oniul firmei, jum ătate din durata lor normal ă de
funcționare. În cazul nerespect ării acestei condi ții, contribuabili vor pl ăti impozit
pe profit și majorări de întârziere de la data aplic ării facilității.
Tranzacțiile între persoane afiliate se realizeaz ă conform principiului
prețului pieței libere, potrivit că ruia tranzac țiile între persoanele afiliate se
efectueaz ă în condi țiile stabilite sau impuse care nu trebuie s ă difere de rela țiile
comerciale sau financiare stabilite între întreprinderi indepe ndente. La stabilirea
profiturilor persoanelor afiliate se au în vedere princi piile privind pre țurile de
transfer.
Pentru determinare profitului impozabil este întocmit de că tre contribuabil
registrul de eviden ță fiscală în form ă scrisă sau electronic ă, într-un singur
exemplar. Acesta se completeaz ă în ordine cronologic ă, iar datele trebuie s ă
corespund ă cu cele din declara ția de impunere.
Rezumând impozitul pe profit, se calculeaz ă prin aplicarea cotelor de
impozit legal, stabilite asupr a profitului impozabil stabilit pe baza datelor înscrise
lunar în contabilitate.

Impozit pe profit = Profit impo zabil x Cota de impozitare

După cum am ar ătat, cota de impozitare es te de 16%, cu unele excep ții
prevăzute de lege, iar profi
tul impozabil se calculeaz ă astfel:

Profit Impozabil = Total Venituri – To tal Cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile
– Venituri neimpozabile

18                                                            Pentru determinarea profitului impoz abil, sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realiză rii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate pr in acte normative în vigoare.

Sunt considerate cheltuieli efectuate în scopul realiz ării de venituri
următoarele:17
a) cheltuielile cu achizi ționarea am balajelor, pe durata de via ța stabilită de
către contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protec ția m uncii și cheltuielile
efectuate pentru prevenir ea accidentelor de munca și a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentând contribu țiile pentru asigurarea de accid ente de
munca și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu pr imele de asigurare
pentru asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclam ă și publicitate efectuate în scopul populariz ării
firm
ei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile
asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se
includ în categoria cheltuielilor de reclam ă și publicitate și bunurile care se acord ă
în cadrul unor campanii publicitare ca mo stre, pentru încercarea produselor și
demonstra ții la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu
scopul stimul ării vânzărilor;
e) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în strãinãtate, efectuate
pentru salaria ți și administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate
acestora, stabilite prin norme;
f) contribuția la rezerva m utuală de garantare a casei centrale a
cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotiza țiile și contribuț iile obligatorii, reglem entate de
actele normative în vigoare, precum și contribu țiile pentru fondul destinat
negocierii contractului colectiv de munc ă;
h) cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesional ă a personalului
angajat;
i) cheltuielile pentru ma rketing, studiul pie ței, prom ovarea pe pieț ele
existente sau noi, participarea la târguri ș i expoziț ii, la misiuni de afaceri, editarea
de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum ș i cheltuielile de dezvoltare care nu
îndeplinesc condiț iile de a fi recunoscute ca imobiliz ări necorporale din punct de
vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfec ționarea m anagementului, a sistemelor
informatice, introducerea, între ținerea și perfecționarea sistemelor de management
al calităț ii, obținerea atest ării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;
 
17Constantin I. Jitariu,  „Codul Fiscal, normele metodologice de aplicare și contabilitate fiscal ă”, Ed. Danubis, Br ăila
2007, pag . 53.

19                                                             m) taxele de înscriere, cotiza țiile și contribuț iile datorate c ătr e camerele de
comerț și industrie, organizaț iile sindicale și organiza țiile patronale;
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasat e, în
următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închis ă pe baza hot ărârii
judecătoreș ti;
2. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperat ă de la
moștenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societ ății cu ră spundere limitat ă cu
asociat unic, sau lichidat, f ără succesor;
4. debitorul înregistreaz ă dificultăți financiare majore care îi afecteaz ă
întreg patrimoniul.

În categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitat ă avem :18
a) cheltuielile de protocol , în limita unei cote de 2% aplicat ă asupra
diferenței rezultate dintre totalul veniturilor im
pozabile și totalul cheltuielilor
aferente veniturilor impozabile, alte le decât cheltuielile de protocol și cheltuielile
cu impozitul pe profit;19
b) suma cheltuielilor cu indemniza ția de deplasare acordat ă salariațiilor
pentru deplas ări în Rom
ânia și în stră inătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru institu țiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicat ă as upra
valorii cheltuielilor cu sa lariile personalului. Intr ă sub inciden ța acestei limite, cu
prioritate, ajutoarele pentru na ștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele
pentru boli grave sau incurabile ș i protezele, precum și cheltuielile pentru
funcționarea corespunz ătoare a unor activit ăți ori unităț i aflate în administrarea
contribuabililor: gr ădinițe, creșe , s e r v i c i i d e s ănătate acordate în cazul bolilor
profesionale și ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitar ă,
muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, c ămine de nefamili ști, pentru
școlile pe care le au sub patronaj, precum și alte cheltuieli efectuate în baza
contractului colectiv de munc ă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse și cheltuielile
reprezentând: tichete de cre șă acordate de angajator în conformitate cu legisla ția în
vigoare, cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori și salariaților, cadouri
în bani sau în natur ă acordate salariatelor, costul presta țiilor pentru tratament și
odihnă, inclusiv transportul pentru salaria ții proprii ș i pentru membrii de familie ai
acestora, ajutoare pentru salaria ții care au suferit pierderi în gospod ărie și
contribuția la fondurile de interven ție ale asocia ției profesionale a m inerilor,
ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
 
18Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr. 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011, pag.
39.
19Cernușca Lucian „Fiscalitatea societ ățiilor plătitoare de impozit pe profit”, Ed. Tribuna Economic ă, București
2008, pag. 20.

20                                                            d) perisabilităț ile, în lim itele stabilite de organele de specialitate ale
administra ției centrale, împreun ă cu institu țiile de specialitate, cu avizul
Ministerului Finan țelor Publice;
e) cheltuielile reprezentâ nd tichetele de mas ă acordate de an gajatori, potrivit
legii;
f) abrogată ;
g) cheltuielile cu provizioane și rezerve, în lim ita prevăzută;
h) cheltuielile cu dobânda și diferențele d e curs valutar, în limita prev ăzută;
i) amortizarea, în limita prev ăzu tă;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii
facultative, în lim
ita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un
an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar ă de sănătate, în lim ita unei
sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare
participant;
l) cheltuielile pentru func ționa rea, între ținerea și repararea locuin țelor de
serviciu situate în localitatea unde se afl ă sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile în lim ita corespunzatoare suprafe țelor construite, care se
majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
m) cheltuielile de func ționare, între ținere și reparații aferente unui sediu aflat
în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosit ă și în scop personal,
deductibile în limita corespunz ătoare suprafeț elor puse la dispozi ția societății în
baza contractelor încheiate între p ărți, în acest scop;
n) cheltuielile de func ționare, îîntre ținere și reparații, exclusiv cel e privind
combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu func ții de
conducere și de administrare ale persoanei juri dice, deductibile limitat la cel mult
un singur autoturism , aferent fiec ărei persoane cu astfel de atribu ții.
Pentru determ
inarea profitului im pozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realiză rii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate pr in acte normative în vigoare.
În categoria cheltuielilor care nu sunt deductibile intr ă urmă toarele:20
a) cheltuielile proprii ale contribuabilulu i cu im pozitul pe profit datorat,
inclusiv cele reprezentând diferen țe din anii preceden ți sau din anul curent, precum
și impozitele pe profit sau pe venit pl ătite în str ăinătate. Sunt nedeductibile ș i
cheltuielile cu impozitele nere ținute la surs ă în numele persoanelor fizice și
juridice nerezidente, pentru ve niturile realizate din România;21
b) dobânzile sau major ările de întârziere , amenzile, confiscă rile și
penalitățile de întârzie re datorate c ătre autorit ățile rom
âne sau str ăine, potrivit
prevederilor legale;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neim putabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare. Nu intr ă sub incidenț a acestor prevederi stocurile
 
20 Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr. 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011  
21 Ordonanța de Urgen ță 109/2009, privind modificarea și completarea Codului Fiscal 2010

21 și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităț i naturale sau a
altor cauze de for ță majoră, în condi țiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugată afer entă bunurilor acordate
salariaților sub forma unor avantaje în natur ă, dacă valoarea acestora nu a fost
impozitat ă prin reț inere la surs ă;
e) cheltuielile f ăcute în favoarea ac ționarilor sau asocia ților, altele decât cele
generate de pl ăți pen
tru bunurile livrate sau servic iile prestate contribuabilului, la
prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în co ntabilitate, care nu au la baz ă un document
justificativ, potrivit legii, prin care s ă se facă dovada efectu ării operațiunii sau
intrării în gestiune, potrivit normelor;
g) cheltuielile înregistrate de societ ățile agricole, constituite în baza legii,
pentru dreptul de fol
osință al terenului agricol adus de membrii asocia ți, peste cota
de distribu ție din produc ția realizat ă din folosin ța acestuia, prev ăzută în contractul
de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferen țele nefavorabile de valoare a titlurilor
de participare la persoane le juridice la care se de țin participa ții, precum și de
diferențele nefavorabile de valoare aferente obliga țiunilor emise pe termen lung, cu
excepția celor determinate de vâ nzarea-cesionarea acestora.
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
j) cheltuielile cu contribu țiile plătite peste lim itele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare pl ătite d e angajator, în numele
angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salarial e ale angajatului;
l) alte cheltuieli salariale sau as imilate acestora, ca re nu sunt impozitate la
angajat;
m) cheltuielile cu serviciile de m anagement, consultan ță, asistență sau alte
prestă ri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prest ării
acestora în scopul activit ăților desfă surate și pentru care nu sunt încheiate
contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele
contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu
excepția celor care privesc bun urile reprezentând garan ție bancară pentru creditele
utilizate în desf ăsurarea activit ății pentru care este autorizat contribuabilul sau
utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor
contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din eviden ță a creanțelor incerte sau în
litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperit ă de provizion, precum și pierderile
înregistrate la scoaterea din evidentă a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate,
în alte situaț ii;
p) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat și cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit le gii; contribuabilii care
efectueaz ă sponsoriz ări sau acte
de mecenat, precum și cei care acord ă burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minim ă precizată mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;

22                                                             2. 20% din impozitul pe profit datorat.22
În limitele respective se încadreaz ă și cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de
drept public, în scopul construc ției de localuri, al dot ărilor, achiziț iilor de
tehnologie a informa ției și de documente specifice, finan țării programelor de
formare continu ă a bibliotecarilor, schimburilor de speciali ști, a burselor de
specializare, a participă rii la congrese internationale;
r) cheltuielile înregistrate în eviden ța contabil ă, care au la b ază un document
emis de un contribuabil inactiv al c ărui certificat de înregistrare fiscal ă a fost
suspendat în baza ordinului pre ședintelui Agen ției Naționale de Administrare
Fiscală;
s) cheltuielile cu taxele ș i cotizațiile către organiza țiile neguvernamentale
sau asocia țiile profesionale care au leg ătură cu activitatea desf ășurată de

contribuabili și care dep ășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual;
ș) cheltuielile reprezentând valoarea depreci erilor mijloacelor fixe ca urmare
a efectuarii unei reevaluari, se înregistreaza o descre ștere a valorii acestora.

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profit ului impozabil:23
a) dividendele primite de la o persoan ă juridică română;
b) diferenț ele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca
urm
are a încorpor ării rezervelor, beneficiilor sa u primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se de țin titluri de participare, precum ș i diferenț ele
favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare ș i a
obligațiunilor emise pe termen lung, reprezentând ac țiuni deț inute la societ ăți
afiliate titluri de participare și investiț ii deținute ca im
obilizări, înregistrate astfel
potrivit reglement ărilor contabile;
Acestea sunt impozabile la data transm iterii cu titlu gratuit, a cesion ării, a
retragerii, a lichid ării investi țiilor financiare, precum și la data retragerii capitalului
social la persoana juridic ă la care se de țin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reduc
erea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din recuperar ea cheltuielilor nedeductibile, precum și
veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi sau penalit ăți de întârziere
pentru care nu s-a acordat deducerea;
d) veniturile neimpozabile, prev ăzute exp res în acorduri și memorandumuri
aprobate prin acte normative;

2.2 Reflectarea în contabilitat e a impoz itului pe profit

Reflectarea în contabilitate a decont ărilor privind impozitul pe profit se
realizează cu ajutorul contului 4411 – „Impozit pe profit” , cont sintetic de gradul I.
 
22 Jitaru, Constantin— „Codul fiscal, norme me todologice de aplicare și contabilitatea fiscal ă”, Ed. Danubius, Br ăila,
2007;
23 Cer nușca Lucian „Fiscalitatea societatiilor pl ătitoare de impozit pe profit”, Ed. Tribuna Economic ă, București
2008, pag. 24.

23                                                            Elementul ține eviden ța decontă rilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit.
Ca și conținut economic, este un cont de datorii, atunci când obliga țiile de plat ă ale
agentului economic depăș esc sumele achitate sau un cont de crean țe, atunci când
obligațiile de plat ă ale agentului economic sunt ma i mici decât sumele achitate.
Referitor la func ția contabil ă, acest cont este un cont bifunc țional, care
funcționează ca un cont de pasiv, atunci când exprim ă datorii sau ca un cont de
activ, atunci când exprim ă creanțe. Se crediteaz ă cu sumele datorate de unitatea
bugetului statului, reprezentând impoz it pe profit (691). Se debiteaz ă cu sumele
virate la bugetul statului, reprezentând im pozitul pe profit (512 1). Soldul final
poate fi creditor, reprezentând sumele dato rate de unitate la bugetul statului sub
formă de impozit pe profit, fie sold debitor, reprezentând sumele v ărsate în plus de
unitate la bugetul statului sub form ă de impozit pe profit. Contul 4411 nu
presupune o dezvoltare pe conturi analitice.
Contul 691– “Cheltuieli cu impozitul pe profit” ține eviden ța cheltuielilor cu
impozitul pe profit. Este un cont de activ, care înregistreaz ă în debit valoarea
impozitului pe profit (441), iar în credit închiderea contului de cheltuieli la sfâr șitul
lunii (121). Nu prezint ă sold la sfârsitul lunii. Alte conturi folosite la înregistrarea
impozitului pe profit: Alte cheltuieli de exploatare (6588) și Alte venituri din
exploatare (7588).

Înregistrări contabile privind impozitul pe profit:

Înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I.
691=4411
Virarea cu ordin de plată a impozitului pe profit, pân ă la dat a de 25.
4411=5121
Închiderea contului de cheltuieli la sfârsitul lunii.
121 = 691
Înregistrarea impozitului pe profit aferent exercitiului financiar anterior, în cazul corectarii erorilor contabile. 6588=4411
Datorii privind impozitul pe profit anuale
4411=7588

2.3 Pierderi fiscale
Prin declara ția de im
pozit pe profit este stabilit ă pierderea anual ă care se
recupereaz ă din profiturile impozabile ob ținute în urm ătorii 5 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistr ării acestora, la fiecare
termen de plat ă a impozitului pe profit, potrivit pr evederilor legale în vigoare din
anul înregistr ării acestora.24
 
24Constantin I. Jitariu,  „Codul Fiscal, normele metodologice de aplicare și contabilitate fiscal ă”, Ed. Danubis, Br ăila
2007, pag . 60.

24 Pierderea fiscal ă înregistrat ă de contribuabilii care î și încetează existența
prin divizare sau fuziune nu se recupereaz ă de către contribuabilii nou-înfiin țați sau
de către cei care preiau patrimoniul societ ății absorbite.
În cazul persoanelor juridice stră ine, se aplic ă luându-se în considerare
numai veniturile ș i cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
Contribuabilii care au fost pl ătitori de impozit pe venit ș i care anterior au
realizat pierdere fiscal ă intră sub inciden ță de la data la care au revenit la sistemul
de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast ă pierdere se recupereaz ă pe
perioada cuprinsă între data înregistr ării pierderii fiscale și limita celor 5 ani ,
respectiv 7 ani, dup ă caz.25
Dacă recuperare pierderii contabile, se face din rezervele legale, constituite
din profit înainte de impozita re, reconstituirea ulterioar ă a rezervelor nu va fi o
sumă deductibil ă la calculul profitului impozabil.
Persoana juridic ă din al cărui patrimoniu se desprinde o parte în urma unei
operațiuni de divizare ș i care își continu ă existența ca persoan ă juridică,
recupereaz ă parte din pierderea fiscal ă înregistrat ă înainte de momentul în care
operațiunea de divizare produce efecte, propor țional cu drepturile și obligațiile
menținute de persoana juridic ă respectiv ă.
Pierderea fiscal ă anuală realizată începând cu anul 2010, stabilit ă prin
declarația de impozit pe profit, se recupereaz ă din profiturile impozabile ob ținute
în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plat ă a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vi goare din anul înregistr ării acestora.

Asocieri f ără personalitate juridic ă

În cazul unei asocieri f ără personalitate juridic ă, veniturile și cheltuielile
înregistrate se atribuie fiec ărui asociat, corespunz ător cotei de participare în
asociere.
Orice asociere f ără personalitate juridic ă dintre persoane juridice str ăine,
care își desfășoară activitatea în România, trebuie s ă desemneze una din p ărți care
să îndeplineasc ă obligațiile ce îi revin fiecă rui asociat potrivit prezentului titlu.
Persoana desemnat ă este responsabilă pentru:26
a) înregistrarea asocier ii la autoritatea fiscal ă competent ă, înainte ca aceasta
să înceapă să desfășoare activitatea;
b) conducerea eviden țelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului în numele asocia ților;
d) depunerea unei declara ții fiscale trimestriale la autoritatea fiscal ă
competent ă, care să conțină informa ții cu privire la partea din veniturile și
                                                             
25Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011
26Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011

25 cheltuielile asocierii care este atribuibil ă fiecă rui asociat, precum și impozitul care
a fost plătit la buget în numele fiec ărui asociat;
e) furnizarea de informaț ii în scris, c ătre fiecare asociat, cu privire la partea
din veniturile și cheltuielile asocierii care îi este atribuibil ă acestuia, precum și la
impozitul care a fost pl ătit la buget în numele acestui asociat.
Într-o asociere f ără personalitate juridic ă între dou ă sau mai multe persoane
juridice române, veniturile și cheltuielile înregistrate se atribuie fiec ărui asociat,
corespunz ător cotei de participare din asociere.
De asemenea, într-o asociere f ără personalitate juridic ă cu o persoană
juridică străină sau cu persoane fizice nerezidente, precum și cu persoane fizice
române, persoana juridic ă română trebuie s ă îndeplineasc ă obligațiile ce îi revin
fiecă rui asociat, potrivit prezentului titlu.

2.4 Aspecte fiscale interna ționale privind impoz itul pe profit

Veniturile unui sediu permanent

Persoanele juridice str ăine care desf ășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România sunt obliga ți la plata impozitul pe profit pentru
profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
Profitul impozabil se determin ă în următoarele condiț ii:
a) veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile
impozabile;
b) cheltuielile efectuate în scopul ob ținerii acestor venituri se includ în
cheltuielile deductibile.
Profitul impozabil al sediului permanent se determin ă prin tratarea acestuia
ca persoan ă separată și prin utilizarea regulilor pre țurilor de transfer la stabilirea
prețului de pia ță al unui transfer f ăcut între persoana juridic ă străină și sediul să u
permanent. Atunci când sediul permanent nu de ține o factură pentru cheltuielile
alocate lui de c ătre sediul s ău principal, celelalte docume nte justificative trebuie s ă
includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor și alocarea rezonabil ă a
acestor costuri c ătre sediul permanent utilizând regulile preț urilor de transfer.
Înainte de a desf ășura activitate printr-un sedi u permanent în România,
reprezentantul legal al persoanei juridice str ăine trebuie s ă înregistreze sediul
permanent la autoritatea fiscală competent ă.

Venituri ob ținute de persoanele juridice str ăine din propriet ăți im obiliare și
din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
Sunt obligate la plata impozitului pe profit persoanele juridice stră ine care
obțin venituri din propriet ăți imobiliare situate în Ro mânia sau din vânzarea-
cesionarea titlurilor de participare de ținute la o persoan ă juridică română. Ele
plătesc impozit pe profit pentru profit ul impozabil aferent acestor venituri.
În decursul anului 2009, nu s-a impozitat profitul ob ținut de persoanele
juridice str ăine din tranzac ționarea pe pia ța autorizat ă și supravegheat ă de Comisia

26 Națională a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare de ținute la o persoan ă
juridică română.
În categoria veniturile din propriet ățile imobiliare situate pe teritoriul
România includ urm ătoarele:
a) veniturile din închirierea sau cedarea folosin ței propriet ății imobiliare
situate în România;
b) câștigul din vânzarea-cesionarea dreptu rilor de proprietate sau al oric ăror
drepturi legate de proprietatea imobiliar ă situată în România;
c) câștigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare de ținute la o
persoană juridică, dacă minimum 50% din valoarea m ijloacelor fixe ale persoanei
juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice,
proprietăți imobiliare situate în România;
d) veniturile ob ținute din exploatarea resurselor naturale situate în România,
inclusiv câ știgul din vânzarea-cesionarea oric ărui drept aferent acestor resurse
naturale.
Orice persoan ă juridică stră ină care obț ine venituri dintr-o proprietate
imobiliară situată în România sau din vânzarea-ces ionarea titlurilor de participare
deținute la o persoan ă juridică română are obligaț ia de a plă ti impozit pe profit și
de a depune declara ții de im pozit pe profit. Orice persoan ă juridică străină poate
desemna un reprezentant fiscal pe ntru a îndeplini aceste obliga ții.
Putem spune c ă în cazul veniturilor ob ținute de persoanele juridice stră ine,
obligația de a calcula, re ține, declara și vira impozitul pe profit revine
cumpărătorului atunci când cump ărătorul este o persoan ă juridică română sau
străină care are un sediu permanent înregistra t fiscal în România la momentul
tranzacției.

Credit fiscal

Pentru persoanele juridice române care ob țin venituri dintr-un stat stră in prin
intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reț inere la
sursă și veniturile sunt impozitate , atât în România, cât și în statul stră in, atunci
impozitul pl ătit către statul str ăin, fie direct, fie indirect prin re ținerea și virarea de
o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit.
Deducerea pentru impozitele pl ătite către un stat str ăin într-un an fiscal, nu
poate dep ăși impozitul pe profit, calculat prin ap licarea cotei de impozit pe profit la
profitul impozabil ob ținut în statul str ăin sau la venitul ob ținut din statul str ăin.
Impozitul pl ătit unui stat stră in este dedus doar în cazul în care persoana
juridică română prezintă documenta ția corespunz ătoare, potrivit prevederilor
legale, conform c ărora se evit ă dubla impozitare, se aplic ă prevederile convenț iei
de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul stră in, documenta ție
care să ateste faptul c ă impozitul pe profit a fost pl ătit în statul stră in în care s-a
obținut profitul.

27 Pierderi fiscale externe

Orice pierdere realizat ă printr-un sediu permanent s ituat într-un stat care nu
este stat membru al Uniunii Europene, al Asocia ției Europene a Liberului Schimb
sau situat într-un stat cu care România nu are încheiat ă o convenț ie de evitare a
dublei impuneri este deductibil ă doar din veniturile ob ținute de sediul permanent
respectiv. În acest caz, pier derile realizate printr-un sediu permanent se deduc
numai din aceste venituri, separat, pe fiecare surs ă de venit. Pierderile neacoperite
se reporteaz ă și se recupereaz ă în următorii 5 ani fiscali consecutivi.27

2.5 Plata impozitului pe profit și depunerea declara țiil or fiscale
 
Plata impozitului pe profit
 
Plata impozitului pe profit se realizeaz ă în lei la termenele de plat ă stabilite
diferențiat pe categorii de contribuabili, dup ă cum urmeaz ă: 28
Contribuabilii, societ ățile comerciale bancare, pe rsoanele juridice române ș i
sucursalele din România ale b ăncilor, persoanele juridice str ăine, sunt obliga ți la
plata impozitului pe profit anual, cu pl ăți anticipate ș i anuale actualizate cu indicele
de inflație (în luna decembrie f ără de luna decembrie a anului anterior).29 Termenul
de plată a impozitului anual este te rmenul de depunere a declaraț iei privind
impozitul pe profit.
Agenții economici pl ătesc trimestrial pân ă în data de 25 (inclusiv) a primei
lunii din trimestrul urm ător în timp ce b ăncile comerciale române și sucursalele din
România ale b ăncilor, persoanele juridice str ăine plătesc impozitul pe profit lunar
până în data de 25(inclusiv) a lunii urmă toare celei pentru care se calculeaz ă
impozitul.
Impozitul datorat de c ătre asocierile f ără persoană juridică și reținut de către
persoana juridic ă responsabil ă se calculeaz ă prin aplicarea cotei de impozit asupra
parții din profiturile asocie rii, care este atribuit ă fiecărui asociat. Persoana
responsabilă are obliga ția de a declara și a plă ti trimestrial pân ă în data de 25
inclusiv a lunii urm ătoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.
Organizațiile nonprofit sau contribuabili care ob țin venituri majoritate din
cultura cerealelor și a plantelor tehnice, pomicultură și viticultură plătesc anual
pana în data de 25 februarie, inclusiv a anului urm ător.
Contribuabili care nu pl ătesc la termen impozitulu i pe profit sunt supu și la
plata major ărilor și penalităților de întârziere.
Persoanele juridice care înceteaz ă să existe au obliga ția da a depune
declarația de impunere ș i de a plă ti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data
înregistră ri încetării existen ței persoanei juridice la registrul comer țului.
                                                             
27 Jitaru, Constantin—Codul fiscal , norme metodologice de aplicare și contabilitatea fiscal ă, Ed. Danubius, Br ăila,
2007, pag. 43.
28 L.Țâțu, C. Ș erbănescu, D.Ștefan, D.Cataram ă, A.Nica „Fiscalitate de la lege la practic ă”, Ed. All Beck, Editia a II-
a, pag. 127.
29 Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011

28 Contribuabilii sunt r ăspunzători pentru calculul impozitelor pe profit
declarat ș i pentru depunerea la termen a declara ției de impunere.
Declarația de impunere se semneaz ă de către directorul general sau orice alt ă
persoană autorizat ă, care îl reprezint ă pe contribuabil.
Dac ă organele fiscale consider ă că stabilirea impozitului pe profit nu este
corectă, acestea pot face un nou calc ul al impozitului, urmând s ă comunice în scris
contribuabilului, modul de stabilire a acestuia.
Sarcina de a dovedi că stabilirea impozitului pe profit, de c ătre organele
fiscale, nu este real ă, revine contribuabilului, acesta având în continuare obliga ția
de a depune declara ția de impunere.
Societățile bancare au obliga ția virării sumelor datorate bugetului de stat, în
aceeași zi în care contribuabilul face plata obliga țiilor fiscale; în caz contrar,
majorările de întârziere datorate pentru neplata în te rmen la bugetul de stat sunt
suportate de c ătre bănci.
Obligațiile fiscale legate de impozitul pe profit sunt surse ale bugetului de
stat30; dobânzile, major ările de întârziere, amenzile datorate de regiile autonome,
precum și cele datorate de societ ățile comerciale în car e consiliile locale sau
județene sunt ac ționari majoritari, care realizeaz ă proiecte de asisten ță financiară
din partea Uniunii Europene în baza unor acorduri, contracte de împrumut
ratificate și aprobate prin acte reprezint ă venituri ale bugetului de stat pân ă la
sfârșitul anului fiscal și face obiectul acordului, contractului de împrumut.
Obligația contribuabililor în cursul anului fiscal este de a depune declara ția
de impunere pân ă la termenele de plat ă a impozitului inclusiv, urmând ca dup ă
determinarea impozitului pe prof it pe baza datelor din bilan țul contabil anual s ă
depună declarația de impunere pentru anul fiscal expirat.
În cazul în care orice sum ă reprezentând obliga ția fiscală nu este pl ătită la
data stabilit ă, contribuabilul este obligat la plata major ărilor de întârziere pentru
suma respectivă pe perioada cuprins ă între termenul de plat ă și data la care
obligația fiscală este efectuat ă inclusiv.
Declarația de impunere îndepline ște și funcția de cerer e de plat ă a
impozitului pe profit pentru toat e categoriile de contribuabili.
Pentru plata major ărilor de întârziere se prevede o cota cu 2% mai mare
decât rata dobânzii de referință a Băncii Naționale, ce se va stabili trimestrial de
către Ministerul Finan țelor, fiind dat publicit ății cu 5 zile înainte de aplicarea
acesteia.

Depunerea declara țiilor de im pozit pe profit

Contribuabilii plătit ori de impozit pe profit, care au declarat prin formularul
100 "Declara ție privind obliga țiile de plat ă la bugetul de stat" și au plătit până la 25
ianuarie anul curent
o sumă egală cu impozitul pe profit calculat și evidențiat
pentru trimestrul al III-lea al anului anterior, au obliga ția să depună o declarație
                                                             
30 Revista „Impozite și taxe”, Ed. Tribuna Economic ă, Nr 1-2 (193-194), Anul XVII, ianuarie – februarie 2011

29                                                            anuală de impozit pe profit ( are loc depunerea la Fisc a formularului 101
"Declar
ație privind impozitul pe profit" ) și să efectueze plata impozitul pe profit
datorat pentru anul fiscal anterior până la data de 25 apri lie, inclusiv a anului
următor.31
De asemenea, contribuabilii vor depune declara ția anuală de im pozit pe
profit și vor plăti impozitul aferent anului fiscal încheiat, până la data de 25
februarie , inclusiv a anului urm ător (fața de 15 februarie , conform prevederilor
actual
e) , în cazul în care definitiveaz ă până la aceast ă dată închiderea exerci țiului
financiar anterior.
O dată cu declara ția de im
pozit pe profit anual ă32, contribuabilii au obliga ția
să depună și o declara ție privind pl ățile și angajamentele de plat ă către persoanele
nerezidente, care cuprinde scopul și suma fiec ărei plăți, numele și adresa
beneficiarului. Nu se cuprind în aceast ă declaraț ie sumele a ngajate sau pl ătite
pentru bunurile importate sau pentru transportul interna țional.
Contribuabilii sunt r ăspunzători pentru calculul impoz itului pe profit, astfel
trebuie să respecte anumite termene și condiții pentru declara ții fiscale. Ace știa
sunt obliga ți ca:
– Până la data de 30 septem brie 2010, i nclusiv, s ă plătească impozitul minim
pentru prima perioad ă, iar pentru perioada 1 octo mbrie – 31 decembrie 2010 nu vor
definitivat închiderea exerci țiului financiar până la 25 februarie 2011;
– În perioada 1 ianuarie – 30 septem brie 2010, ca urmare a efectu ării
comparației impozitului pe profit cu impozitul minim, au datorat și platit, în cele
trei trimestre, impozit pe profit și trebuie s ă depună declarația privind impozitul pe
profit pentru întreg anul 2010 și care nu au definitiv at închiderea exerci țiului
financiar pân ă la 25 februarie 2011.
Au apărut modific ări la completarea Declara ției privind im pozitul pe profit
pentru anul 2010, contribuabilii nu vor comp leta rândul 2 din sec țiunea C "Date
privind definitivarea impoz itului pe profit anual" și nu vor efectua compara ția
sumei înscrise la rândul 1.2 cu suma înscris ă la rândul 2.33
De asemenea, se suspend ă până la 1 ianuarie 2013 , certificarea de c ăt re un
consultant fiscal a declaraț iilor fiscale anuale – formular 101 "Declara ție privind
impozitul pe profit".
În consecin ță, contribuabili, pl ătitori de im pozit pe profit vor putea depune și
în acest an formularul 101"Declara ție privind impozitul pe profit" doar cu
 
31 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modific ările și complet ările ulterioare, publicat ă în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 927/23.12.2003;
32 Ordinul pre ședintelui ANAF nr. 101/2008 privind aprobarea modelului și con ținutului formularelor utilizate
pentru declararea impozitelor, taxelor și contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau re ținere la surs ă,
cu modific ările și complet ările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70/30.01.2008;
33 Ordinul pre ședi ntelui ANAF nr. 2689/2010 pentru modificarea Ordinului pre ședintelui ANAF nr. 101/2008
privind aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor și
contribuțiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau re ținere la surs ă, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 789/25.11.2010.

30 semnă turile persoanelor autorizate (reprezent ant legal, director economic, contabil
șef sau altă persoană împuternicit ă potrivit legii și prevederilor contractuale).
Declarația privind impozitul pe profit se depune în format electronic, la
unitatea fiscal ă în rază căreia plătitorul îș i are domiciliul fiscal sau acesta este luat
în evidența fiscală, după caz.
Formularul se editeaz ă în 2 exemplare:
– 1 exemplar se depune la unitatea fiscal ă, împreun ă cu suportul
electronic;
– 1 exemplar se p ăstrează de plătitor.
Formularul este structurat în: Secțiunea A care cuprinde : "D ate de identificare ale pl ătitorului" și anume
codul de înregistrare fiscal ă sau codul unic de în registrare, denumirea pl ătitorului,
datele privind adresa domiciliului fiscal al pl ătitorului, atributul R, în cazul în care
contribuabilul este înregistrat ca pl ătitor de tax ă pe valoarea ad ăugată și Secțiunea
B care cuprinde "Date privind impozitul pe profit".
Este important ca toate documentele s ă respecte termenele prev ăzute de
lege.

31 Capitolul 3. Studiu de caz – Evolu ția impozitului pe profit încasat
de bugetul statului în perioada 2006-2010

3.1. Evolu ția impoz itului pe profit în perioada 2006-2010

Impozitul pe profit reprezint ă o sursă certă de alimentare cu venituri a
bugetului public, prin intermediul acestora urm ărindu-se o serie de obiective ale
politicii bugetare. În principal, es te vorba de acoperirea într-o m ăsură cât mai mare
a cheltuielilor publice. Forme foarte vechi de impozitare constituie o surs ă
important ă de venituri, cu cheltuieli minime din partea aparatului de stat.

3.1.1. Evolu ția veniturilor încasate din impozitului pe profit al
României în perioada 2006-2010

În tabelul de mai jos, este prezentat i
mpozitul pe profit, pl ătit atât de
persoanele fizice, cât și de cele juridice la Bugetul de Stat, evolu ția sa precum și
evoluția PIB-ului, impozitelor di recte, veniturilor totale și fiscale pe baza datelor
colectate din Execu țiile Bugetului General Cons olidat din anii 2006-2010.

Tabel nr. 3.1.1 Evolu ția impozitului pe profit, PIB-ului, veniturilor totale, fiscale și impozitelor
directe în perioada 2006-2010
*cifrele sunt exprimate în milioane de lei
Nr crt Anul Impozitul
pe profit PIB Venituri totale Venituri fiscale Impozite directe
1 2006 7,938.90 335,900 106,97 5.30 63,792.40 19,105.20
2 2007 10,558.30 390,800 127,10 8.20 76,365.80 26,319.00
3 2008 13,045.90 503,904 164,46 6.80 94,044.40 30,784.00
4 2009 11,893.00 505,503 156,62 4.90 88,324.30 31,829.90
5 2010 10,115.10 511.581 168,59 8.45 93,060.10 28,926.10
Sursa: www.mfinante.ro, Date pr elucrate din Bugetul General

Sub aspect economic, bugetul subliniaz ă corelațiile macroeconomice ș i în
special leg ătura cu nivelul și evoluț ia produsului intern brut.
Bugetul de stat exprim ă relațiile economice în form ă bănească ce iau
naștere în procesul reparti ției PIB, în conformitate cu obiectivele de politic ă
economică , socială și de altă natură ale fiec ărei perioade. Aceste rela ții se
manifestă în dublu sens: pe de o parte, ca rela ții prin intermediul c ărora se
mobilizeaz ă resursele b ănești la dispozi ția statului, iar pe de alt ă parte, ca rela ții
prin care se repartizeaz ă aceste resurse.
În economia modern ă, bugetul nu mai constituie un simplu document în care
se înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe o perioada de 12 luni, ci
este un plan financiar la nivel macroeconomic.

Tot la nivel macroeconomic, este ana lizat impozitul pe profit la Bugetul
Statului în perioada 2006-2010.

Grafic 3.1.1. Evolu ția impozitului pe profit și a impozitelor directe în 2006-2010
*cifrele sunt exprimate în milioane de lei

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate

Din graficul de mai sus, se observ ă tendința crescătoare ce se manifest ă în
cazul prelev ărilor la bugetul de stat din impozite directe. Îns ă, nu putem spune
același lucru despre impozitul pe profit.
Putem spune c ă impozitele directe cresc în primi ani analiza ți și scad în
ultimul, respectiv 2010. Veniturile din im pozite directe au crescut în 2010, când s-
au colectat impozite directe în valoare de aproximativ 29 miliarde lei, cu 51% mai
mult față de anul de referin ță 2006, înregistrând îns ă o scădere semnificativ ă față
de anul precedent, reducându-se cu 10%. Aceasta sc ădere este o consecință a
evoluției negative înregistrate pe ansamblul economiei.
Păstrând aceea și tendință , creșterea impozitului pe profit are loc în primi trei
ani supuș i analizei; crescând de la 7,938.90 m ilioane lei în anul 2006 la 10,558.30
milioane lei în 2007 și ajungând la 13,045.90 milioane lei în 2008. Cre șterea este
cu 64% fa ță de anul de referin ță 2006. Anul 2009 și 2010 aduc o sc ădere a
impozitul pe profit cu 28% în 2009 continuând s ă mai scad ă cu încă 0,9% în 2010.
În perioadele de criză economic ă, producția și consumul vor înre gistra concomitent
și complementar o involu ție, ceea ce va duce la reducerea încas ărilor fiscale; aces ta
este principalul motiv pentru care impozitul pe profit are o involu ție în loc de
evoluție.

32

Grafic 3.1.2. Evolu ția veniturilor totale, a veniturilor fiscale, a impozitelor directe și a PIB în
raport cu evolu ția impozitului pe profit

*cifrele sunt exprimate în milioane de lei

Sursa: www.mfinante.ro, Date pr elucrate din Bugetul General

Pentru o analiz ă completă, este necesar studierea evolu ției veniturilor totale
la bugetul de stat, a veniturilor fiscale, a impozitelor indirecte și a PIB la evolu ția
impozitului pe profit din perioada analizat ă.
Veniturile fiscale se instituie de c ătre stat, în virtutea suveranit ății sale
financiare, în calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter
fiscal reprezintă prelevări legale din ve niturile create de unit ățile economice și
populație, inclusiv în leg ătura cu de ținerea de c ătre aceștia a unor averi sau
proprietăți impozabile și se concretizeaz ă în:
 impozite, taxe și contribu ții directe, în cazul c ărora suportatorul real este
considerat a fi însu și subiectul lor;
 impozite și taxe indirecte, în cazul c ărora suportatorul real nu coincide cu
subiectul pl ătitor, datorit ă fenomenului financiar de repercusiune.
În decursul anilor supu și analizei, impozitul pe profit este în ascenden ță până
în anul 2008, ajungând de la 7,938.90 milioane lei în 2006 la 13,045.90 milioane
lei, ceea ce reprezint ă o creștere de 64% fa ță de anul de referin ță. Acest lucru se
datorează și faptului c ă la rândul lor veniturile totale , veniturile fiscale, impozitele
directe, dar și PIB-ul s-au majorat. Veniturile totale cresc de la 106,975.30
milioane lei la 164,466.80 milioane lei, veniturile fiscale înregistreaz ă 63,792.40
milioane lei, iar apoi 94,044.40 m ilioane lei, iar PIB-ul înregistreaz ă creștere de la
335,900 milioane lei la 503,904 m ilioane lei. Toate aceste cre șteri sunt pe perioada
33

34 2006-2008, urmând ca ace știa să oscileze în timp ce impozitul pe profit s ă fie
supus unei involu ții.
După cum putem observa, PIB-ul continu ă sa creasc ă de la 505,503 milioane
lei în 2009, ajungând chiar la 511.581 milioane lei în 2010, acest lucru datorându-
se evoluției cadrului macroeconomic intern și implement ării măsurilor fiscal–
bugetare, care au depins de even imentele pe plan mondial și de redobândirea
încrederii consumatorilor și investitorilor; incertitudinea legat ă de viteza cu care se
vor stabiliza pie țele financiare și de profunzimea recesiunii economice
mondiale; modul în care politicile intern e sunt sau nu adecvate particularităț ilor
economiei române ști și pot contracara efectele crizei financiare. Deș i PIB-ul a
crescut, nu putem spune acela și lucru despre venituri. În anul 2009, aceste încep să
scadă, veniturile totale repr ezentând doar 23% din PIB, ci nu 32,8%, ca în anul
2008, scăderea fiind de la 164,466.80 milioane lei la 156,624.90 milioane lei. De
asemenea, scade și ponderea veniturilor fiscale în PIB, de la 18,8% la 17,5%, adic ă
de la 94,044.40 milioane lei la 88,324.30 milioane lei, în anul 2009. Comer țul a
fost puternic afectat de criza economic ă și financiar ă care a început s ă se manifeste
în România începând cu a doua parte a anului 2008.
În anul 2009, România a înregistrat o contrac ție economic ă din PIB, ca
urmare a efectelor crizei interna ționale actuale care s-au accentuat în economia
româneasc ă, încă din trimestrul al IIIlea al anului 2008, pentru că în trimestrul IV
să acționeze mai vizibil, și din acest motiv, volumul de activitate, în multe sectoare
economice a sc ăzut considerabil. Singura component ă majoră care a înregistrat o
contribuție pozitivă la creșterea real ă a PIB a fost exportul net, respectiv de 7,3
procente, ca urmare a diminuă rii exporturilor de bunuri și servicii, cu 5,5%, în timp
ce importurile s-au redus cu 20,6%.
În următorii ani, respectiv 2009 și 2010, impozitul pe profit se afl ă într-o
perioadă de descre ștere, de la 11,893.00 milioane lei la 10,115.10 milioane lei,
fiind influenț at de volumul produc ției pe ramuri economice.
O dată cu impozitul pe profit scade și impozitele directe, de la 31,829.90
milioane lei în anul 2009, ajungând la 28, 926.10 milioane lei în 2010. Veniturile
totale și cele fiscale înregistreaz ă creșteri până la valoare de 168,598.45 milioane
lei (cu o pondere în PIB de 7,2%), respectiv 93,060.10 milioane lei (cu ponderea în
PIB de 6,9%).
Putem spune că veniturile totale, veniturile fiscale, impozitele directe,
impozitul pe profit, cât și PIB-ul alterneaz ă, crescând în diferite perioade de timp
sau în diferite procente, fiind influen țați de diver și factori.

3.1.2. Analiza evolu ției ponderii veniturilor înca sate din impoz itul pe
profit în venituri totale, în ve nituri fiscale, în impozite indirecte ș i
în PIB în perioada 2006-2010

În analiza nivelului obliga țiilor de plat ă bugetare , este foarte important a se
cunoaște structura impozitelor. Elementele importante privind gradul de echitate
(de dreptate fiscal ă și socială) al unui sistem fiscal sunt oferite și prin analiza
ponderii încas ărilor obț inute din impozitul pe profit în impozitele directe.

Impozitele directe sunt indi vidualizate, sunt nominative (stabilite clar pe fiecare
persoană), precis stabilite ș i cunoscute din timp de fiecare contribuabil.

Tabelul nr. 3.1.2. Ponderea impozitului pe profit în ven ituri fiscale, impozite indirect și PIB
*impozitul pe profit este exprimat în milioane de lei
Ponderea impozitului pe profit în:

Nr crt
Anul
Impozitul
pe profit Impozite
directe PIB Venituri totale Venituri fiscale
1 2006 7,938.90 41.55% 2.36% 7.42% 12.44%
2 2007 10,558.30 40.12% 2.70% 8.31% 13.83%
3 2008 13,045.90 42,38% 2.59% 7.93% 13.87%
4 2009 11,893.00 37.36% 2.35% 7.59% 13.47%
5 2010 10,115.10 34.97% 1.98% 6.00% 10.87%
Sursa: www.mfinante.ro, date pr elucrate din bugetul general

Grafic 3.1.3. Evolu ția ponderii impozitului pe profit în PIB

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate

În anul 2006, s-au încasat impozit pe profit în valoare de 7,938.90 milioane
lei, acestea având o pondere 2.36% în PIB.
La nivelul anului urm ător, 2007, impozitul pe profit se m ărește, având o
pondere în PIB 2,7%, crescând cu 0,3 puncte procentuale.
Anul 2008, anul în care PIB-ul are cea mai mare cre ștere, crește cu 30%
față de anul precedent, iar impozitul pe profit cre ște cu 23%, ponderea în PIB
2,59%.
În anul 2009, impozitul pe profit este în cre șterea cu numai 3% fa ță de anul
2008, în sc ădere cu 0,2 puncte pro centuale ca pondere în PIB fa ță de anul trecut.
35

Evoluția este influen țată de diminuarea activit ății economice în anumite sectoare
de activitate, precum și de costurile mari de finan țare ale agen ților economici.
În anul 2010, impozitul pe profit înregistreaz ă o pondere de 1,98% în PIB,
în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de anul 2009, fiind influen țat de volumul
producției pe ramuri economice.
Pentru a se ajunge la o stare de echilibru pe termen lung a economiei,
este necesar ca varia ția produsului intern brut s ă fie însoțită de o varia ție de acela și
sens a veniturilor fiscale, fapt care în planul politicii bugeta re ar echivala
cu o echilibrare a bugetului public pe perioade mai mari de un an.

Grafic 3.1.4. Evolu ția ponderii impozitului pe profit în impozitele directe

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate

Ponderea impozitului pe profit în impozitele directe la nivelul anului 2006
este 41,55 %. De și în anul urm ător, 2007, ambele im pozite cresc, ponderea
impozitului pe profit în impozitele directe scade (40,12%) deoarece cre ștere
fiecă rui impozit este diferit ă; impozitul pe profit cre ște cu 33% fa ță de anul
anterior și impozitele directe cu 37%. Diferen ța apare din inegalitatea cu care a
crescut fiecare în parte.
Anul 2008 este iar ăși un an de cre ștere cu un procent al impozitului pe profit
în impozite directe de 42,38%. Pentru anii urm ători, ponderea scade, 37,36% în
2009 și 34,97% în 2010. Aceste sc ăderi au loc datorit ă faptului c ă impozitul pe
profit se diminueaz ă.

36

Grafic 3.1.5. . Evoluț ia ponderii impozitului pe prof it în total ven ituri bugetare

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate

Grafic 3.1.6. Evolu ția ponderii impozitului pe profit în veniturile fiscale

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate
În anul 2006, impozitul pe profit a înregistrat valoarea de 7,938.90 milioane
lei, având o pondere în ven iturile bugetare de 7,42% și 12,44 în veniturile fiscale.
37

38 Odată cu creșterea impozitului pe prof it, veniturile bugetare și veniturile fiscale în
2007, ponderile devin 8,31%, respectiv 13,83%.
La nivelul anului 2008, impozitul pe prof it atinge cea mai mare valoare,
respectiv 13.045.90 milioane le,i iar apoi începe s ă scadă. La fel se întâmpl ă și cu
ponderea acestuia. Ponderea în veniturile totale, care în anul 2008 este de 7,93%,
se micșorează cu 0,34% în urm ătorul an, iar mai apoi, scade cu înc ă 1,59%
ajungând la valoarea de 6% în anul 2010.
Asemenea veniturilor totale, veniturile fiscale sau mai bine zis ponderea
impozitului pe profit în veniturile fis cale scade pe parcursul timpului. De la
13,87% în anul 2008, ponderea impozitului pe profit în veniturile fiscale scade cu
0,4% în 2009 ș i cu încă 2,6% în 2010. Ponderea fiind de 10,87%. Acest lucru este
determinat de cre șterea veniturilor totale și în același timp de sc ăderea impozitului
pe profit.

3.1.3.Evolu ția gradului de încasare a veni turilor din impoz itul pe profit
în perioada 2006-2010

Gradul de colectare a veniturilor fiscale are implica ții deosebit de importante
asupra dinamicii datoriei publice (inclusiv asupra structurii de finanț are a
deficitului bugetar) ceea ce poate deteriora, în mod grav, exerci țiile bugetare
ulterioare.
Pentru aceasta trebuie realizat ă o analize a evolu ției gradului de colectare a
veniturilor din impozit pe profit în perioada 2006-2010.
În realizarea acestui stud iu am comparat nivelul propus al impozitului pe
profit preluat din proiectele de buget di n anii 2006-2010 cu nivelul realizat efectiv
din execu țiile bugetare din aceea și perioadă.

Tabel nr. 3.1.3 Evolu ția gradul de încasare al ve niturilor din impozit pe profit
*sumele sunt exprimate în milioane de lei
Nr crt Anul Nivelul propus Nivelul realizat Diferență
propusă Grad de încasare
1 2006 7,446.00 7,938.90 492.90 106.62%
2 2007 10,382.00 10,558.30 176.30 101.70%
3 2008 12,821.30 13,045.90 224.60 101.75%
4 2009 13,445.50 11,893.00 -1,552.50 88.45%
5 2010 11,561.50 10,115.10 -1,446.40 87.49%
Sursa: www.mfinante.ro, date prelucrate

Analizând gradul de încasare al ve niturilor din impozitul pe profit,
constată m faptul c ă în perioada 2006-2008 nive lul propus a fost dep ășit de cel
realizat. Observ ăm că în anul 2008, gradul de încasare al impozitului pe profit a
ajuns aproape de nivelul atins înregistra t în 2007. În restul anilor, respective 2009-
2010, nivelul propus nu s-a atins, având un grad de realizare de 88,45%, respectiv
87,49%.

Pentru a putea aprecia evolu ția gradului de încasare este prezentat graficul
de mai jos.

Grafic 3.1.7. Gradul de încasare

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate
Grafic 3.1.8 Evolu ția nivelului propus și realizat al impozitului pe profit
*sumele sunt exprimate în milioane de lei

Sursa: www.mfinante.ro, Date prelucrate
În graficul de mai sus, am studiat evolu ția nivelului propus și nivelului
realizat al impozitului pe profit pentru a putea eviden ția diferen ța între cele dou ă.
Veniturile care nu s-au încasat la bugetul statului din impozitul pe profit în
cei 5 ani analiza ți se ridică la suma de 2,998.90 milioane lei, iar evoluț ia nivelului
propus înregistrat în proiectele de buge t, a nivelului realizat prezent în execu țiile
39

40 bugetare și a diferen ței dintre acestea, respectiv a sumelor ce nu s-au încasat la
bugetul de stat sunt prezentate în graficul anterior.

3.2. Compara ții ale cotei impoz itului pe profit la nivelul României și al
Uniunii Europene
În ceea ce prive ște nivelul impozitului pe profit prelevat în România
comparativ cu alte st ate membre ale Uniunii Europene, se constat ă că țara noastr ă
plătește la bugetul de stat un impozit pe profit mai mic de cât media nivelul mediu
practicat în ță rilor europene, existând un impozit pe profit de 16%.
Inițial, cota unic ă de impozitare a fost aplicat ă pentru prima dat ă în Estonia
(1991), fiind urmat ă de Letonia (1994), Lituania (1994), Rusia (2001), Serbia
(2003), Ucraina (2003), Slovacia (2003), Georgia (2004) și România (2005).
După cum se poate observa, o serie de state europene, printre care și câteva
state care nu sunt membre ale Uniunii Eu ropene, au introdus regimul „o singur ă
taxă pentru toate tipurile de profit”.
Prin cota unic ă de impozitare se în țelege: reduce
rea inegalității (o singur ă
rată de impozitare pentru to ți),
reducerea evaziunii fiscale, oferirea stim ulentelor
pentru cei ce doresc s ă economiseasc ă și să investeasc ă, eliminarea tuturor tipurilor
de excep ții și scutiri de la plata taxelor, favorizarea persoanele bogate în
detrimentul celor s ărace, favorizarea investi țiilor în ac țiuni (obținerea de
dividende), deoarece profitur ile sunt impozitate o singur ă dată, la sursă.
Cele 27 de state ale membre ale Uniunii Europene plă tesc la bugetul de stat
impozit pe profit cu cote de impozitare reflectate în tabelul urm ător:

Tabel nr. 3.2.1. Statele Uniunii Europene și cota de impozitare
Stat Cotă impozitare Stat Cot ă impozitare
Bulgaria 10% Olanda 25.5%
Cipru 10% Finlanda 26%
Irlanda 12.5% Suedia 26.3%
Letonia 15% Portugalia 26.5%
România 16% Marea Britanie 28%
Polonia 19% Luxemburg 28.6%
Slovacia 19% Germania 29.8%
Cehia 20% Spania 30%
Lituania 20% Italia 31.4%
Estonia 21% Grecia 32%
Slovenia 21% Belgia 34%
Ungaria 21.3% Franța 34.4%
Danemarca 25% Malta 35%
Austria 25% Uniunea European ă
Sursa: www.zf.ro, date prelucrate

Fiecare stat din Uniunea European ă percepe o cot ă diferențiată a impozitului
pe profit. De-a lungul timpului , impozitul pe profit pl ătit la Bugetul de Stat a
suferit m
odificări. Însă, în acest moment, cele mai ma ri rate ale impozitului pe
profit sunt în Belgia (33.99%), Fran ța (33%), Germania (impozit progresiv 15% la
care se adaug ă o altă cotă între 14,3 și 17,5%) și Luxembourg (28,59%). Cele mai
mici taxe sunt în Bulgaria, Ungaria și Cipru (10%) și în Irlanda (12,5%). România
este undeva la mijloc , cu taxa unic ă de 16%. Propunerea com isiei prevede ca baza
comună de impozitare s ă fie opțională pentru companii, dar nu și pentru statele
membre.

Grafic 3.2.1. Impozitul pe profit în UE

Sursa: www.zf.ro

În Grafic 3.2.1., sunt prezentate stetel e Uniunii Europene și cota impozitului
pe profit. Se observ ă faptul că unele ță ri platesc un impozit pe profit triplu decât
altele. Acesta este și cazut Italiei, Belgiei, Frantei și Maltei care pl ătesc triplu din
profitul ob ținut statului fa ță de Bulgaria, Cipru și Irlanda.
Multe țări ale Uniunii Europene au adoptat metoda impunerii cu o cota unic ă
de impozitare. Bulgaria aplic ă o cota unic ă de 10% (atât pentru profiturile
persoanelor juridice, cât și pentru veniturile persoane lor fizice), Cehia de 20%
pentru profiturile realizat e de persoane juridice și 15% pentru veniturile
persoanelor fizice, Estonia de 21% (atât pentru persoane fizice, cât și
juridice), Slovacia de 19%.
Există însă și țări care se bazeaz ă pe sistemul de cote progresive; de exemplu
în Germania nivelul cotelor de impunere pentru venitu rile persoanelor fizice se
situează între 15-45% și 30-33% pentru profiturile în treprinderilor, Marea Britanie
folosește un sistem de impunere de 10-40% pe ntru persoanele fizice, în timp ce
41

persoanele juridice sunt impozitate cu o cot ă de 30%, Fran ța 0%‐40% pentru
persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice sunt impozitate cu o cota de
33,3%.
În momentul de fa ță, cele mai multe state, un num ăr de 8 din cele 27 state
membre ale Uniunii Europene (Olanda, Finlanda, Suedia, Portugalia, Marea
Britanie, Luxemburg, Germania, Spania) practic ă cote de impozitare a profitului
cuprinse între 25,1% și 30%. Situa ția se prezint ă astfel:

Grafic 3.2.2. Repartizarea st atelor membre UE dup ă cote de impozitare
Repartizarea statelor membre UE dup ă cotele de
impozitare
5545
8
10%-15% 15,1%-20% 20,1%-25% 25,1%-30% 30,1%-35%

Sursa: www.zf.ro, Date prelucrate

Concluzii pentru România:
‐ are unul dintre cele mai sc ăzute nivele ale fiscalităț ii, în special în
domeniul impozitelor directe;
‐ se află pe poziția 23 din cele 27 de state memb re din punct de vedere al
nivelului cotelor de impunere aplicate asupr a profiturilor realizate de persoanele
juridice;
‐ locul 25 între statele Uniunii referito r la cota de impunere pe veniturile
realizate de persoanele fizice.
Pentru a se evita aceste diferen țe, Franța și Ger mania fac propunerea cu
privire la introducerea unui sistem unic de impozitare a companiilor, îns ă acest
lucru nu este pe placul multina ționalelor pentru c ă ar putea duce la cre șterea
costurilor.
Conform propunerii referitoare la crearea unei baze comune pentru
impozitul pe profit, companiile vor avea op țiunea de a utiliza un regim unic în
locul celor 27 de sisteme de impozitare diferite din UE.
În linie cu noua propunere, impozite le datorate de companiile care au
operațiuni în mai multe țări din Europa ar urma s ă fie calculate centralizat. Apoi,
veniturile din impozite ar urma s ă fie distribuite fiec ărui stat membru al UE în care
companiile multina ționale opereaz ă.
42

43 De asemenea, țările au posibilitatea de a intr oduce propriul impozit pe profit,
peste cel unic. Teoretic, în acest fe l costurile administrative ar urma s ă scadă. Ideea
este susținută de BusinessEurope, cel mai mare grup de business din Europa, care
susține că aceasta ar contribui la diminuarea disputelor și a dublei tax ări.

44 CONCLUZII:
Impozitul pe profit reprezint ă o sursă certă de alimentare cu venituri a
bugetului public și de aceea este tratat egal, printr-un sistem unic de impunere.
Analiza evolu ției veniturilor încasate la bugetul de stat din impozitului pe
profit și a ponderii acestora în venituri fiscale, impozite indirecte și PIB în perioada
2006-2010, eviden țiază o creștere a veniturilor din impozitul pe profit în prima
perioadă supusă analizei, respective pân ă în anul 2008, urmând ca în anul 2010 s ă
fie aproape la nivelul anului 2007. Și veniturile fiscale, impozitele indirecte și PIB
care, după o perioad ă de creștere în 2006-2008, în ultimi doi ani al perioadei
analizate au avut un trend descendent.
Acest fapt este eviden țiat și prin evolu ția ponderii impozitului pe profit în
venituri fiscale, impozite indirecte ș i PIB ș i este explicabil prin faptul c ă în
perioadele de criz ă economică , producția și consumul vor înregistra concomitent și
complementar o involu ție, ceea ce va duce la reducerea încas ărilor fiscale; acesta
este principalul motiv pentru care impozitul pe profit are o involu ție în loc de
evoluție.
În ceea ce priveș te gradul de încasare al venitu rilor din impozitului pe profit
din perioada analizat ă, acesta a fost în medie de peste 100% și a scă zut odată cu
apariț ia perioadei de criză . Prejudiciul adus buge tului statului prin necolectarea
integrală a veniturilor din impozitul pe profit în perioada 2006-2010 a fost în jurul
valorii de 3 miliarde de lei.
Deși din interiorul țării noastre, cota de impozitare unic ă de 16% e privit ă de
unele persoane drept o m ăsură exagerată, de la Bruxelles se vede ca o înscriere pe
un curent firesc. Dacă , de exemplu, o firm ă din România dore ște să deruleze
afaceri în mai multe state membre ale U.E. va trebui de fiecare dat ă să-și
recalculeze baza de impozitare, în func ție de ț ara în care opereaz ă, aceasta
deoarece fiecare din cele 27 de state me mbre dispune de un sistem propriu de
calculare a bazei de im pozitare, având o cotă diferită de impozitare.
În ceea ce prive ște impozitul pe profit, se aplic ă sistemul unei rate unice de
impozitare pentru toate categoriile de profit.
Ca o concluzie, succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de
nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mic ă, cu atât mai eficient ă tinde să
devină.
Cu toate acestea, exper ții atrag aten ția asupra importan ței competitivit ății
unui stat care este influen țată și de alți factori, în afara cotei unice de impozitare.
Deși o rată mai mic ă de im pozitare conduce la fluidizarea fluxului financiar și
crește dorinț a cetățenilor de a- și plăti taxele, impozitele sc ăzute vor conduce
inevitabil la scă derea veniturilor la bugetul de stat.
Nici un impozit nu trebuie judecat independent de celelalte componente ale
sistemului de impunere fiscal ă.

45 BIBLIOGRAFIE:

1. Bistriceanu Gh., E.gr.Negrea, I.Patrascoiu, Ed. Didactic ă și Pedagogica,
„Finanțe și credit în industrie, construc ții și transporturi”, Bucure ști,
1977;
2. Cernuș ca Lucian „Fiscalita tea societatiilor plă titoare de impozit pe
profit”, Editura Tribuna Economic ă, București 2008;
3. Chirilă Lefter – „Contabilitatea și fiscalitatea” , Ed. Economica, Buc 2003;
4. Com
aniciu C., Moldovan I., Popovici M. – „Fiscalitate”, Editua Alma
Mater, Sibiu, 2002;
5. Comaniciu Carmen, „Orient ări în labirintul fiscal”, Ed Universit ății
„Lucian Blaga” din Sibiu 2010;
6. Condor Ioan, „Im pozitele, taxele ș i contributiile datora te de persoanele
juridice”, Ed Tribuna Economic ă, București, 1998;
7. Condor Ioan, „Impozitele și taxele din România”, Editura Stiintifica și
Enciclopedica, Bucuresti,1983;
8. Florescu, Dumitru; Andreiu, Petre—“Fiscalitatea în România.
Reglementare, doctrin ă, jurispruden ță”, Ed. ALL Beck, Bucure ști, 2005;
9. Jitariu Constantin I., „Codul Fis cal, normele metodol ogice de aplicare și
contabilitate fiscal ă”, Ed Danubis, Braila 2007;
10. Lacrita Grigore, N., „Fiscalitate de la A la Z”, Bucuresti: Editura
Tribuna Economica, 2009;
11. Legea 571/22.12.2003 privind Codul fiscal, cu modific ările și
completările ulterioare, , titlul II, cap. II și Legea nr. 343/ 2006;
12. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile și com pletările
ulterioare, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
927/23.12.2003;
13. Minea M. Ș., C. F. Costaș , „Fiscalitatea în Europa la începutul
m
ileniului III”, Ed. Rosetti, 2006;
14. Nicolau, M. – „Fiscalita te. Note de curs”, 2008;
15. Ordonan ța de Urgen ța 109/ 2009, privind modificarea și completarea
Codului Fiscal 2010;
16. Ordinul pre ședintelui ANAF nr. 101/2008 pr ivind aprobarea modelului
și conținutului form
ularelor utilizate pentru declararea impozitelor,
taxelor și contribuț iilor cu regim de stabilir e prin autoimpunere sau
reținere la surs ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, publicat în
Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 70/30.01.2008;
17. Ordinul pre ședintelui ANAF nr. 2689/2 010 pentru m odificarea
Ordinului pre ședintelui ANAF nr. 101/2008 pr ivind aprobarea modelului
și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor,
taxelor și contribuț iilor cu regim de stabilir e prin autoimpunere sau
reținere la sursa, publicat în Monitoru l Oficial al României, Partea I, nr.
789/25.11.2010.
18. Revista „Impozite și taxe”, Ed Tribuna Economic ă, Nr 1-2 (193-194)
Anul XVII, ianuari e – februarie 2011;

46 19. Tatu L., C. Șerbănescu, D. Vasilescu, A. Nica, „ Fiscalitate, de la lege la
practică”, Ed. All Beck, 2004;
20. Țâțu L., C. Șerbănescu, D.Ș tefan, D.Cataram ă, A.Nica „Fiscalitate de la
lege la practic ă”, Ed All Beck, Editia aII-a;
21. Tăutu C. „Im
pozitele indirecte din România”, Bucuresti, 1939
22. www.anaf.ro
23. www.codfiscal.money.ro
24. www.mfinante.ro
25. www.zf.ro

Filename:   licenta listata3 ‐ Copy.doc  
Directory:   C:\Users\Dreea\Desktop  
Template:
  C:\Users\Dreea\AppData\Roaming\Microsoft\Templates\Norm
al.dot 
Title:  UNIVERSITATEA  „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU 
Subject:  
Author:  Dreea 
Keywords:   
Comments:   
Creation Date:  6/15/2011  9:50:00 AM 
Change Number:  25 
Last Saved On:  6/15/2011  11:23:00 AM 
Last Saved By:  Dreea 
Total Editing  Time:  81 Minutes 
Last Printed On:  6/19/2011  11:25:00 AM 
As of Last Complete  Printing 
 Numb
er of Pages: 46 
 Number of Words: 14.248 (approx.) 
 Number of Characters:   85.919 (approx.)