Impozitele Si Taxele Locale Si Reflectarea Acestora In Contabilitate LA Primaria Aiud

CUPRINS

CAPITOLUL 1 CARACTERIZAREA PRIMĂRIEI AIUD

1.1 Scurt istoric al localității Aiud

1.2 Autoritățile administrației publice la Primăria Aiud

1.3 Structura organizatorică la Primaria Aiud

1.4. Organizarea și conducerea contabilității la Primaria Aiud

1.5. Indicatori de caracterizare a activității Primariei Aiud

CAPITOLUL 2 IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE – PREZENTARE GENERALĂ

2.1 Administrația publică locală

2.2 Veniturile bugetelor locale

2.3 Clasificarea veniturilor bugetelor locale

2.4 Etape ce preced realizarea veniturilor

CAPITOLUL 3 REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE LA PRIMĂRIA AIUD

3.1 Veniturile Primăriei Aiud – evoluție și raportare

3.2 Evaluarea și constatarea veniturilor la Primăria Aiud. Suportul documentar

3.3 Reflectarea în contabilitatea Primăriei Aiud a impozitelor și taxelor locale

3.4 Încasarea veniturilor la Primăria Aiud

CAPITOLUL 4 SISTEMUL INFORMAȚIONAL PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE LA PRIMĂRIA AIUD

4.1 Caracteristicile sistemului informațional

4.2 Structura sistemului informațional privind inpozitele și taxele locale la Primăria Aiud

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA PRIMĂRIEI AIUD

1.1 Scurt istoric al localității Aiud

Numeroasele vestigii arheologice vorbesc despre existența unor așezări omenești în zona Aiudului încă din Comuna Primitivă (Epocile Neolitică, a Cuprului, a Bronzului și a Fierului), precum și din perioada romană și cea prefeudală.

Pe teritoriul municipiului Aiud, în urma unor săpături arheologice, au fost descoperite urme ale așezărilor preistorice, dar si cimitire scitice și celtice.

Existența dacilor care au trait în zona Aiudului este confirmată prin obiectele de podoabă specifice și monedele de argint, care au ajuns în diferite muzee din țară și din străinătate.

Epoca romană provincială a lăsat si ea ca moștenire, numeroase vestigii pe teritoriul municipiului Aiud și în împrejurimi.

Etimologia denumirii orașului Aiud este destul de nuanțată întrucât începând din secolul al XIII – lea nici un document oficial nu se pronunță consecvent în acest sens.

Astfel se întâlnesc pentru aceeași localitate denumiri latinești, grecești, germane, maghiare sau maghiarizate: Annia sau Ad Anniam, Aegidiopolis, Strassburg am Mieresch, Enild, Enid, Enud, Enugd, Villa Aegydi, Villa de Enudio, Nogenyd, Via Aegidius, Maior Enyed, Gross Enyed, Nagyenyed.

În harta lui Castorius, printre cele 45 de localități de pe teritoriul Daciei apare și Brucla, cea mai apropiată localitate de actualul Aiud. O ipoteză, este că – Aiud – ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda Tadeul, în cinstea căruia s-a ridicat biserica Villa Iudae Thadae (1839). Aiud, apare ca denumire în limba română în anul 1854, după ce în anul 1839 era Ajudu și în anul 1850 Ajud. Localitățile apartinătoare municipiului Aiud sunt menționate și ele în timp sub diferite denumiri.

Ca așezare urbană localitatea a fost edificată de către sași, probabil colonizați în  Transilvania în jurul anului 1200, pe locul unui sat (moșie) a Episcopiei romano – catolice din Alba Transilvaniei.

Tradiția locală afirmă că primul edificiu de piatră a fost turnul de pază terminat în anul 1239. A urmat o biserică în stil romantic (azi pe locul ei este biserica evanghelică) zidită în anii 1333 – 1334, concomitent cu o primă fortificație. Apoi la sfârșitul secolului al XV-lea s-a

zidit o biserică mare, în stil gotic (actuala biserică reformată calvină) împrejmuită de zidurile și turnurile unei noi cetăți, de forma pentagonală.

Prin vechimea lor, turnul de veghe și orașul au fost martore ori participante la multe evenimente istorice, precum:

• marea invazie tătară din anul 1241; a existat doar turnul

• răscoalele iobagilor din anul 1437;

• luptele lui Mihai Viteazul din anul 1600;

• năvălirile turco-tătare din anii 1658, 1659;

• atacurile habsburgilor în anii 1704 și 1707;

• răscoala creștin-religioasă din anii 1758 – 1761;

• mișcările țărănești din anul 1784;

• valul revoluționar de la 1848 – 1849;

• primul război mondial;

• Unirea de la 1 Decembrie 1918;

• evenimentele celui de-al II- lea război mondial;

• regimul totalitar comunist;

• Revoluția din decembrie 1989

Prima atestare documentară păstrată pâna azi datează din anul 1293, noiembrie 7, fiind un privilegiu emis de către regele Ladislau al IV – lea al Ungariei (1272 – 1290) și confirmat de Andrei al III-lea.

Vreo trei secole,  Aiudul a fost proprietate a Capitului episcopal de la Alba Iulia și a coroanei regale maghiare, constituind ulterior și în mod frecvent, un obiect de danii și tranzacții între principii și nobilii acelor vremuri.

În anul 1839, denumirea oficială a așezării era Nagyenyed. Denumirea uzuală în limba română a fost Ajudu, apoi în anul 1850 Ajud, iar numele definitiv Aiud apare ca denumire în limba română în anul 1854.

De la fondarea localității și până în zilele noastre, așezarea umană denumită Aiud a avut diferite organizări teritoriale influențate de schimbările geopolitice existente de-a lungul timpului.

În timpul romanilor, localitatea a primit rangul de PAGUS – circumscripție teritorială urbană – pentru ca în secolul al XIV- lea să devină TÂRG (oraș). În secolul al XVIII- lea, mai exact în anul 1716, Aiudul devine capitala Comitatului (județului) Alba de Jos, rol pe care îl va deține timp de 213 ani, deci până în anul 1929, iar apoi rămâne oraș în județul Alba.

Din anul 1952, localitatea Aiud devine reședința raionului Aiud, regiunea Cluj, până în anul 1968. De atunci, Aiudul face parte dintre cele nouă localități urbane ale județului Alba.

În anul 1994, Aiudul a devenit municipiu. Conform Legii 215/2001 privind administrația publică locală, municipiul Aiud este administrat prin intermediul Consiliului Local ca for legislativ și al Primăriei ca for executiv.

Conform Hotărârii de Consiliu Local 44/2005, denumirea municipiului Aiud se inscripționează și în limbile maghiară și germană, alături de cea oficială în limba română, în următoarea ordine: Aiud, Nagyenyed, Strassbourg am Mieresch.

Municipiul Aiud este situat în culoarul depresionar axat pe cursul râului Mureș la întâlnirea dintre Câmpia Transilvaniei, la nord-est, cu Podișul Târnavelor, la sud-est, și cu Munții Apuseni la vest. Așezat pe ambele maluri ale Văii Aiudului și pe terasele Mureșului, municipiul Aiud este poziționat de-a lungul drumului național DN 1 și European E 81, aflându-se la distanța de 30 de km de municipiul, reședință de județ, Alba-Iulia, și la o distanță de 37 km de municipiul Turda, din județul Cluj.

Municipiul Aiud este traversat de meridianul 23010’ longitudine estică și paralela 46010’ latitudine nordică.

Teritoriul administrativ al localității Aiud se întinde pe o suprafață de 142,2 kmp.

Teritoriului administrativ al municipiului Aiud îi aparțin 11 localități. Localitatea componentă Aiudul II este situată în prelungirea municipiului Aiud, iar separarea lor este imperceptibilă. Celelalte localitati componente sunt: Gîmbaș, Măgina și Păgida.

Municipiul Aiud are și 6 localități aparținătoare Ciumbrud, Sîncrai, Gîrbova de Jos, Țifra, Gîrbova de Sus și Gîrbovița.

1.2 Autoritățile administrației publice la Primăria Aiud

Consiliul Local al municipiului Aiud, este organ deliberativ, ales prin vot democratic de populația municipiului din 4 în 4 ani din rândul membrilor partidelor politice, cu candidați înscriși pe listele electorale.

După ce cosiliul local este declarat ca fiind legal constituit, se alege viceprimarul din rândul consilierilor locali prin vot secret. Alegerea viceprimarului este consemnată în hotarârea consiliului local, iar pe durata exercitarii mandatului își păstrează calitatea de consilier local fără a primi indemnizația aferentă statutului.

Atribuțiile Consiliului Local

Consiliul local Aiud funcționează în baza Legii 215 / 2001 Legea Administrației publice Locale cu modificarile și completările ulterioare, are inițiativă și hotărăște în codițiile legii, toate

problemele de interes local excepție facând cele care sunt date prin lege în competența altor autorități de nivel local sau central.

În acest sens Consiliul Local exercită atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local, atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu, atribuții privind administrarea domeniului public și privat, atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni, atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern și alte atribuții stabilite prin legea admininistrației publice locale.

În virtutea atribuțiilor ce îi revin conform legii, Consiliul Local Aiud aprobă regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local, avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriala, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii.

La începutul anului dar si pe întreg parcursul anului, Consiliul Local Aiud aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii. În condițiile legii aprobă organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale

instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, precum și ale regiilor autonome de interes local.

Consiliul local hotărăște modul de administrare a domeniului public al municipiului Aiud prin darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor, precum și ale serviciilor publice de interes local, în condițiile legii.

De asemenea hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată, după caz, în condițiile legii.

În vederea bunului mers a comunitatii, consiliul local poate hotărî înființarea unor instituții publice, societăți comerciale sau servicii publice de interes local; iar apoi urmărește, controlează și analizează activitatea acestora, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și

serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, daca este cazul, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit.

Hotărăște asupra înființării și a reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

În vederea dezvoltării localitătii, consiliul local analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora, aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase.

Stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local.

În limitele competențelor sale, consiliul local aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiilrăște asupra înființării și a reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

În vederea dezvoltării localitătii, consiliul local analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora, aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase.

Stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local.

În limitele competențelor sale, consiliul local aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile și resursele necesare în vederea realizării acestora.

Pe linie social culturală, asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și a serviciilor publice de educație,

sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția mediului.

Primarul municipiului Aiud, ca autoritate executivă, este ales prin vot nominal democratic de către populația municipiului Aiud, reprezentând municipiul în relația cu alte autorități publice, cu persoane fizice și juridice, cu orașele înfrățite etc.

În virtutea Legii 215 / 2001 Legea Administrației Publice Locale cu modificările și completările ulterioare, lege ce reglementează atribuțiile autorităților publice locale, primarul municipiului Aiud are în sarcină o mulțime de atribuții din care amintim:

Asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local iar în situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare, îl sesizează pe prefect;

Prezintă Consiliului Local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică și socială a municipiului Aiud, în strânsă concordanță cu atribuțiile ce revin ca autoritate a administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor care au fost luate în plenul Consiliului Local.

Prin aparatul propriu întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare Consiliului Local, îndeplinind și funcția de ordonator principal de credite.

În cazuri de evenimente neprevăzute de natura calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor etc. ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza populația, agenții economici și instituțiile publice din oraș, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

Asigură ordinea publică cu privire la desfășurarea adunărilor publice și nu numai, precum și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, și a caror activitate o controlează în condițiile legii;

Prin prisma dezvoltării, primarul ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al Municipiului Aiud pe care îl supune spre aprobare Consiliului Local apoi asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu

și asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a municipiului, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii;

Primarul conduce serviciile publice locale, asigură funcționarea serviciilor de stare civilă unde îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă, supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social, de autoritate tutelară, asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii Consiliului Local.

Tot în sarcina primarului se reține și propunerea spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a

aparatului propriu de specialitate, precum și numirea și eliberarea din funcție, pentru personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului, și propune Consiliului Local numirea și eliberarea din funcție, conducătorilor regiilor autonome, ai instituțiilor și serviciilor publice de interes local.

Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum și de însărcinările date de Consiliul Local.

1.3 Structura organizatorică la Primăria Aiud

Misiunea Primăriei Municipiului Aiud este de a fi permanent în slujba comunității locale pentru a oferi servicii publice de calitate, în condiții de transparență, legalitate, competență și eficiență pentru punerea în aplicare a atribuțiilor sale.

Dacă primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, și este șeful administrației publice locale și răspunde de buna organizare și funcționare a acesteia, prin compartimentele din aparatul de specialitate viceprimarul este subordonat Primarului și este înlocuitorul de drept al acestuia.

Primarul poate delega Viceprimarului exercitarea atribuțiilor ce îi revin în condițiile legii si a regulamentului de organizare și funcționare.

Viceprimarul răspunde de modul de organizare a compartimentelor subordonate și de buna desfășurare a activităților și/sau îndeplinirea atribuțiilor care au fost delegate prin Dispoziția Primarului municipiului Aiud.

Secretarul Municipiului Aiud este funcționar public de conducere, cu studii juridice sau administrative, fiind numit în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publică și

funcționarii publici. Secretarul Municipiului Aiud răspunde de modul de organizare a compartimentelor subordonate și de buna desfășurare a activităților și/sau îndeplinirea atribuțiilor stabilite conform legii sau care i-au fost delegate prin Dispoziția Primarului Municipiului Aiud.

Aparatul de specialitate al Primarului este structura organizatorică stabilită prin organigramă și statul de funcții, aprobate conform legii, care duce la îndeplinire sarcinile și atribuțiile administrației publice locale prevăzute în Constituție, legi, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, ordine ale conducătorilor administrației publice centrale, hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Aiud și dispoziții ale Primarului și este alcătuit din funcționari publici și personal contractual.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite, serviciile de specialitate colaborează cu serviciile deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe centrale organizate la nivel județean.

Structura organizatorică a Primăriei municipiului Aiud cuprinde direcții, servicii, birouri și compartimente.

Direcțiile reprezintă unități operative la nivel de instituție. Conducerea fiecărei direcții este asigurată de un director executiv care este ajutat în realizarea sarcinilor de șefii de servicii, șefii de birouri și compartimentele subordonate.

Serviciile pot funcționa independent sau să aibă în componență birouri și compartimente. Serviciul este condus de un șef serviciu.

Biroul reprezintă structura organizatorică condusă de un șef de birou.

Compartimentul este o structură căreia îi sunt date în competență un număr restrâns de activități care nu presupun coordonarea unui șef.

Obiectivele generale ale Primăriei Municipiului Aiud, sunt stabilite și aprobate în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/ 2005 republicat cu modificările si completările ulterioare și fac referire la:

-Protejarea fondurilor publice ale municipiului împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei, prin cheltuirea lor în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate, utilizând resurse umane competente și specializate.

-Creșterea încrederii cetățenilor în serviciile publice oferite de administrația locală, prin definirea clară a nevoilor cetățenilor și prin îndeplinirea acestor servicii într-un raport calitate – preț accesibil populației Municipiului Aiud.

-Aprobarea solicitărilor cetățenilor în privința problemelor de interes local, prin inițierea de proiecte de hotărâri, conform legii, care să vină în sprijinul creșterii nivelului de trai al locuitorilor Municipiului Aiud.

-Asigurarea creșterii economice locale, pe baza sporirii ratei investițiilor de interes local, cu capital autohton, dar mai ales prin atragerea de fonduri externe cu ajutorul specialiștilor cooptați de administrația locală.

-Oferirea de condiții de viață atractivă pentru tineri prin crearea de către administrația locală a facilităților în privința demarării unor afaceri proprii, prin oferirea unor condiții de viață moderne, dar mai ales prin îndrumarea acestora în privința accesării fondurilor comunitare.

-Creșterea eficienței în coordonarea și realizarea unitară a măsurilor de prevenire, protecție și intervenție operativă pentru asigurarea protecției populației, bunurilor materiale, valorilor culturale și a factorilor de mediu în situații de urgență – calamități naturale – inclusiv refacerea/ reabilitarea zonelor afectate.

-Realizarea obiectivelor de investiții comune, ale comunităților locale partenere în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Alba de Jos”, în domeniile: infrastructură, turism, sănătate, învățământ, cultură, social, servicii publice, eficiență energetică.

Administrația publică din municipiul Aiud este organizată și funcționează în temeiul principiului autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

În problemele de specialitate, compartimentele funcționale din componența aparatului de specialitate al Primarului municipiului Aiud întocmesc rapoarte de specialitate, proiecte de hotărâri și dispoziții pe care le prezintă Primarului, Viceprimarului sau Secretarului municipiului care le coordonează activitatea, în vederea avizării și propunerii spre aprobare Consiliului Local sau Primarului municipiului Aiud, cu viza de legalitate a Secretarului municipiului, respectiv a personalului cu atribuții în domeniul juridic.

Compartimentele funcționale răspund în fața Primarului de aplicarea prevederilor Hotărârilor Consiliului Local și Dispozițiile Primarului municipiului Aiud.

Compartimentele aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Aiud sunt obligate să coopereze în vederea întocmirii în termenul legal a lucrărilor al căror obiect implică

coroborarea de competențe în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare și cu fișa postului ce cuprinde atribuțiile fiecăruia.

Toate compartimentele vor studia, analiza si propune măsuri pentru raționalizarea permanentă a lucrărilor, simplificarea evidenței, sporirea vitezei de circulație a documentelor, urmărind fundamentarea legală a lucrărilor.

În calitate de funcționari publici, personalul primăriei Aiud, răspunde, după caz, material, civil, administrativ sau penal pentru faptele săvarșite în exercitarea atribuțiunilor ce le revin vizavi de păstrarea secretului de serviciu, de păstrarea confidențialității faptelor, datelor și informațiilor de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii.

De asemenea răspund de îndeplinirea cu profesionalism, corectitudine, loialitate, în mod conștiincios, cu imparțialitate și în conformitate cu legea îndatoririlor de serviciu, se abțin de la

orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici, de realizarea la timp și întocmai a sarcinilor de serviciu, răspund de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin corespunzător funcției publice care o dețin, precum și de îndeplinirea atribuțiilor ce le sunt delegate.

Răspund de exercitarea altor sarcini stabilite prin fișa postului sau încredințate de șeful ierarhic superior sau de către primar, viceprimar sau secretar.

Reprezintă și angajează instituția, ia decizii numai în limita atribuțiilor de serviciu și a mandatului care i s-a încredințat de către conducerea acesteia.

Propune măsuri, proceduri de uz intern în vederea îmbunătățirii activității compartimentului sau a instituției publice, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.

1.4. Organizarea și conducerea contabilității la Primăria Aiud

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și pentru

utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele financiare internaționale).

Contabilitatea Primăriei Aiud ca instituție publica asigură informații ordonatorului de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget și oferă informații asupra tuturor operațiunilor de încasări și plăți referitoare la fondurile publice.

Ea evaluează obligațiile contribuabililor, evidențiază încasările din aceste obligații și determină diferențele din obligațiile neonorate, precum și responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăților din fondurile publice.

Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanțelor publice și a Legii contabilității 82/1991, contabilitatea primăriei Aiud cuprinde:

– contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;

– contabilitatea generală instituției bazată pe principiul constatării drepturilor dar și a obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;

– contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate cheltuielilor plătite, potrivit bugetului aprobat și furnizează informațiile necesare întocmirii contului de execuție bugetară și stabilirii rezultatului execuției bugetare.

Organizarea contabilității publice este obligatorie pentru toate autoritațile publice, comunitațile teritoriale, instituțiile publice naționale și locale.

Deși contabilitatea sectorului public se organizează pe baza unor planuri de conturi distincte, cu particularități, atât în ceea ce privește structura conturilor, cât și funcționarea acestora, la baza contabilității publice stau reguli și norme comune cu cele ale contabilității generale, și anume:

-folosirea unor modele de registre contabile și formulare comune privind activitatea financiară și contabilă;

-modelele bilanțurilor contabile, ca și planul de conturi general pentru instituțiile publice, sunt stabilite de același organ, respectiv de Ministerul Finanțelor Publice, în această privintă existând o concepție unitară în materie (plan de conturi, bilanț și alte formulare specifice);

-funcționarea acesteia este obligatoriu a se face după aceleași reguli și metode astfel:

-contabilitatea se conduce în partidă dublă

-înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiunilor de încasări și plăți în mod simultan, în debitul unor conturi și creditul altora

-stabilirea totalului sumelor debitoare, creditoare, și a soldului final al fiecărui cont

-întocmirea, cel putin lunar, a balanței de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare și totalul sumelor creditoare, între totalul soldurilor debitoare și totalul soldurilor creditoare ale conturilor

-prezentarea execuției finale lunar, trimestrial și anual, a veniturilor încasate și plăților efectuate, precum și a excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit și pierderi, în cazul contabilității financiare.

Ca și în cazul contabilității generale (financiare), contabilitatea publică trebuie să asigure o imagine fidelă, cu privire la situația execuției bugetului general consolidat, a informațiilor necesare pentru necesitațile proprii ale instituțiilor publice, cât și în ceea ce privește furnizarea acestora către organele în drept, cu prerogative în materie. În acest sens, contabilitatea publică trebuie să respecte, cu bună credință, regulile și normele unitare, general valabile, ale contabilității generale, precum și principiile acesteia.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice revine, ordonatorului de credite sau altei persoane împuternicite care are obligația gestionării unității respective.

Persoanele împuternicite să reprezinte instituția publică organizează și conduc contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare și răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii.

Potrivit Legii contabilității nr 82 / 1991 republicată cu completările și modificările ulterioare, deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și alte drepturi și obligații, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

Contabilitatea imobilizărilor se ține pe categorii și pe fiecare obiect de evidență.

Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, în condițiile stabilite de reglementările legale.

Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziție, de producție sau la valoarea justă.

Creanțele și datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.

Valoarea acțiunilor emise sau a altor titluri, precum și vărsămintele efectuate în contul capitalului subscris se reflectă distinct în contabilitate.

Contabilitatea clienților și furnizorilor, a celorlalte creanțe și obligații se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz.

Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor.

Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat se ține pe subdiviziunile clasificației bugetare.

Contabilitatea instituțiilor publice asigură înregistrarea plăților de casă și a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificației bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Pentru finanțarea cheltuielilor în limita prevederilor din bugetele aprobate, instituțiile publice au obligatia organizării și conducerii evidenței angajamentelor bugetare și legale în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar pentru fiecare perioadă de raportare.

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul perioadei de raportare.

Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabilește la închiderea acestuia.

Rezultatul execuției bugetare se stabilește anual prin închiderea conturilor de cheltuieli efective pe surse, din care au fost efectuate.

Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și alte drepturi și obligații, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, constituie contravenții la Legea contabilității, dacă nu sunt savârșite în asfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni.

Instituțiile publice consemnează operațiunile economico-financiare în momentul efectuării lor în documente justificative pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fișe și alte documente contabile după caz.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Documentele justificative trebuie să cuprindă, urmatoarele elemente principale:

– denumirea documentului,

– denumirea și, după caz, sediul unitații care întocmește documentul,

– numărul documentului și data întocmirii acestuia,

– menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare,

– conținutul operațiunii economico financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia,

– datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate,

– numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective, după caz,

– alte elemente menite să asigure înscrisul complet a operațiunilor efectuate.

Înregistrările contabile se efectuează cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate și sistematic, în conturi sintetice și analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate “maestru-șah”.

La Primaria Aiud, inregistrările în contabilitate se fac utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt:

– Registrul-jurnal,

– Registrul-inventar și

– Cartea mare.

Întocmirea, editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și se utilizează în strictă concordanță cu legislația în vigoare și se prezintă în mod ordonat și completate astfel încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică a modificării elementelor de activ și de pasiv ale instituției.

În condițiile conducerii contabilității cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operațiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În această situație, Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

În cazul în care o instituție publică are unitați subordonate fără personalitate juridică care conduc contabilitatea până la balanța de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către unitațile subordonate, cu condiția înregistrării acestuia în evidența unității.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv grupate în funcție de natura lor, inventariate potrivit legii.

În acest registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conținutul fiecărui post al bilanțului.

Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ și de pasiv. Elementele de activ și de pasiv înscrise în Registrul inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul acestora.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor și se scad rulajele ieșirilor de la data inventarierii până la data încheierii exercițiului .

În cazul în care o instituție publică are unități subordonate fără personalitate juridică care conduc contabilitatea până la balanța de verificare, registrul-inventar se va conduce de către unitațile subordonate, cu condiția înregistrării acestuia în evidența unității.

Registrul “Cartea mare“ este un registru contabil obligatoriu în care se înregistreazaă lunar și sistematic, prin regruparea conturilor, existența și mișcarea elementelor de activ și de pasiv, la un moment dat. Registrul Cartea mare (șah) se întocmește într-un exemplar, lunar,

separat pentru debitul și separat pentru creditul fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operațiunilor.

Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare. Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu Fișa de cont pentru operațiuni diverse. Editarea Cărții mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcție de necesitațile proprii.

Persoanele responsabile cu conducerea și înregistrarea în contabilitate de la Primăria Aiud care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligația să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicate, controlul și păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare, precum și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor responsabile, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercitiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstreaza timp de 50 de ani.

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementarilor emise în acest scop.

Balanța de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității înregistrărilor contabile și controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică, precum și principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situațiile financiare.

Balanța de verificare se întocmește pe baza datelor preluate din Cartea mare (șah), respectiv din fișele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea înregistrarilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanțe de verificare analitice. La instituțiile publice, balanțele de verificare sintetice se întocmesc lunar iar balanțele de verificare analitice, cel mai târziu la sfărșitul perioadei pentru care se întocmesc situațiile financiare.

Balanța de verificare cuprinde pentru toate conturile instituției următoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, în ordinea înscrisă în planul de conturi, soldurile inițiale sau totalul sumelor debitoare și creditoare ale lunii precedente după caz, rulajele curente debitoare și creditoare, totalul sumelor debitoare și creditoare, soldurile finale debitoare și creditoare. În balanța de verificare pentru luna ianuarie rubrica “solduri inițiale” se completează cu soldurile finale debitoare și creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.

Planul de conturi și particularitățile înregistrărilor în contabilitatea Primăriei Aiud

În aplicarea prevederilor OMF 1917/2005, cu completările si modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi cuprinde următoarele tipuri de conturi:

– conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor și plății cheltuielilor și determinarea rezultatului execuției bugetare (excedent sau deficit bugetar).

Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, se realizează cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pe structura clasificației bugetare în vigoare.

Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate și a cheltuielilor plătite, potrivit bugetului aprobat și furnizează informațiile necesare întocmirii contului de executie bugetară și stabilirii rezultatului execuției bugetare.

– conturi generale – pentru reflectarea activelor și pasivelor instituției, a cheltuielilor și veniturilor aferente exercițiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

Conturile contabile sunt în conformitate cu normele menționate, corecte și complete și prezintă situația reală și exactă a patrimoniului și a modului de implementare a bugetului.

Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate, se dezvoltă din punct de vedere metodologic după implementarea programelor în derulare, contabilitatea generală fiind bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care trebuie să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;

La primăria Aiud, contabilitatea se conduce în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevazute în planul de conturi general.

Există mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I, II si III. Conturile sintetice se dezvoltă în conturi analitice în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii de informare.

Cu ajutorul acestor conturi, se înregistrează operațiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilității de drepturi și obligații (de angajamente), respectiv în momentul creării, transformării sau dispariției anulării unei valori economice, a unei creanțe sau unei obligații.

Conturile din planul de conturi nu reprezintă temei legal pentru înregistrarea unor operațiuni în contabilitate.

1.5. Indicatori de caracterizare a activității Primăriei Aiud

Activitatea Primăriei Aiud este reflectată în informațiile conținute de situațiile financiare întocmite trimestrial și care constituie sursa de informație cea mai sistematică și mai completă pentru activitatea de analiză, conducere și control și sintetizează indicatori de bază ai activității contabile, statistice și tehnico-operative din activitatea desfăsurată în cadrul entității. În același timp ele reflectă modul de cheltuire și utilizare a banului public și reprezintă o sursă importantă de date și pentru informarea și controlul public.

Situațiile financiare au rolul de instrumente de informare a unităților ierarhice superioare cu privire la rezultatul execuției bugetare și reprezintă, în același timp, un mijloc de analiză a modului cum instituțiile folosesc resursele bugetare în îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Bilanțul contabil este prima componentă a Situațiilor financiare ale Primariei Aiud si se prezintă sub forma unui tabel ce reunește elementele patrimoniale sub două aspecte: componența materială și proveniența. Conform principiilor contabilității, in activul bilanțului se cuprinde totalitatea mijloacelor aflate în folosința entității, iar pasivul conține sursele din care s-au procurat aceste mijloace.

Indicatorii din bilanț prin care sunt grupate și generalizate elementele de activ și de pasiv se numesc posturi de bilanț și sunt structurate, la rândul lor, în capitole și grupe de activ și, respectiv, de pasiv.

Contul de rezultat patrimonial, a doua componentă a situațiilor financiare a Primăriei Aiud prezintă situația veniturilor, finanțărilor și cheltuielilor pe tot parcursul exercițiului anului curent.

Veniturile și finanțările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu.

Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a instituției publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe

fiecare sursă de finanțare în parte, precum și pe total, ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercițiul financiar curent.

Situația fluxurilor de trezorerie – o alta componentă a situațiilor financiare prezintă existența și mișcările de numerar pe tipuri de activitații (activitate operațională, de investiții și de finanțare), sub formă de încasări și plăți.

Formularul oferă informații privind încasările și plățile efectuate de primărie, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau bănci, a soldurilor conturilor de disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor din contabilitatea instituției publice cu cele din contabilitatea unităților de trezorerie.

Contul de execuție al bugetului prezintă toate operațiunile financiare efectuate în exercițiul financiar curent respectiv încasările realizate și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, precum și alte informații necesare unei bune administrări a bugetului astfel:

a) informații privind veniturile:

– prevederi bugetare inițiale,

– prevederi bugetare trimestriale / definitive,

– drepturi constatate- total-,

din care: – ani precedenți,

– anul curent

– încasări realizate,

– stingeri pe alte căi decât încasările,

– drepturi constatate de încasat.

b) informații privind cheltuielile:

– credite bugetare inițiale,

– credite bugetare trimestriale / definitive,

– angajamente bugetare,

– angajamente legale,

– plăți efectuate,

– angajamente legale de plătit,

– cheltuieli efective (costuri, consumuri sau utilizări de resurse).

Pentru întocmirea formularelor Conturilor de execuție ale instituțiilor publice se fac urmatoarele precizări:

-conturile de execuție bugetară se întocmesc pe baza datelor preluate din rulajele debitoare și creditoare ale conturilor de finanțare bugetară și de disponibil,

-conturile de execuție bugetară trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci, dupa caz.

Indiferent de subordonare și sursa de finanțare a cheltuielilor, conturile de execuție se întocmesc distinct pe fiecare capitol și subcapitol de cheltuieli, pe articole și alineate.

Notele explicative la situațiile financiare conțin informații referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum și orice informații suplimentare care sunt relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția financiară și rezultatele obținute.

Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilanț trebuie să existe informații în notele explicative.

Pentru elementele prezentate în notele explicative, se va prezenta de regulă suma corespunzătoare anului curent și celui precedent.

Notele explicative furnizează informații suplimentare care nu sunt încorporate în situațiile financiare la întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale.

Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informații referitoare la structura capitalurilor proprii, influențele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influențele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului și înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situația prezintă în detaliu creșterile și diminuările din timpul anului al fiecărui element al conturilor de capital.

CAPITOLUL 2 IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE – PREZENTARE GENERALĂ

2.1 Administrația publică locală

Administrația publică locală din România ca de altfel din toate statele democratice se realizează pe baza principiului descentralizării și autonomiei locale. Cadrul legislativ actual (Constituția României, Legea 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice si Legea 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare), urmăresc delimitarea patrimoniului public aflat în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, de cel aflat în proprietatea statului, crearea instrumentelor administrative necesare autorităților locale pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin acestora pentru asumarea responsabilităților privind dezvoltarea locală.

Instituțiile publice locale cuprind autoritațile unităților administrativ-teritoriale, consiliile județene, municipale, orășenești și comunale, instituțiile publice și serviciile publice cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Dispozițiile Legii 273/2006 referitor la finantele publice locale cu modificarile și completările ulterioare stabilesc normele privind formarea, administrarea, angajarea, utilizarea, controlul resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și se aplică în etapele elaborării, aprobării, executării și raportării:

a) bugetelor entităților locale adică ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor din București, județelor și municipiului București;

b) bugetelor instituțiilor publice de interes local, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;

c) bugetelor instituțiilor publice, finanțate în totalitate din venituri proprii;

d) bugetului fondurilor împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor celorlalte costuri se asigură tot din bugetele locale.

Veniturile și cheltuielile acestor bugete, precum și orice alte venituri și cheltuieli evidențiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul de unitate administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul total al unității administrativ-teritoriale, care, după consolidare, după

eliminarea transferurilor dintre bugete, trebuie să reflecte dimensiunea efortului financiar public în unitatea respective pe anul în curs, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice locale, ale programelor, sau proiectelor, activităților sau acțiunilor, obiectivelor și a altora asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi, ordonanțe, și alte reglementări legale și vor fi angajate și folosite în strictă concordanță cu gradul care a fost previzionat pentru încasarea a veniturilor bugetare.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli bugetare , prevăzute în aceste bugete în cadrul cărora se angajează, se lichidează se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limitele maxime care nu pot fi depășite.

Angajarea legala a cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale are la bază activitatea de constatare și evaluarea materiei impozabile dar și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente bugetului , evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din aceste prestări , precum și pe alte elemente specific bugetare, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării cât mai corecte a veniturilor unității administrativ-teritoriale.

Fundamentarea, și corecta dimensionare, repartizarea cheltuielilor aparțind bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinații, ori pe acțiuni, activitați, programe, proiecte, obiective, se efectuează în strânsă concordanță cu atribuțiile care revin autorităților administrației publice locale, dar și cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective.

Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se face și în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, ce au fost estimate a se realiza.

Trecerea de către Guvern, spre administrare și finanțare în subordinea autorităților administrației publice locale, a unor cheltuieli publice (învățământ, asistență socială, ajutoare sociale etc) ca urmare a politicii de descentralizare a serviciilor publice respective, se face prin lege, dar numai cu asigurarea resurselor financiare necesare.

Conform prevederilor Legii 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice și prevederilor Legii 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare stabilește principii

termeni și expresii ce se folosesc în contabilitatea din sistemul bugetar și nu numai, și se definesc astfel :

-instituții publice – denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autoritați publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare a acestora

-lege bugetară anuală – lege care prevede și autorizează pentru fiecare an bugetar veniturile și cheltuielile bugetare, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar pe anul respectiv.

-lege de rectificare – lege care modifică în cursul exercițiului bugetar legea bugetară anuală;

-an bugetar – este anul financiar pentru care se aprobă bugetul, de venituri și de cheltuieli. șă care începe la data de 1 ianuarie și se termină la data de 31 decembrie;

-buget – este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate anual veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, ținând seama de sistemul de finanțare a instituțiilor publice;

-proces bugetar – reprezinda etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, dar și control și raportare ale bugetului, precum și aprobarea contului general de execuție a acestuia ;

-deficit bugetar –definit ca parte a cheltuielilor bugetare care depășesc veniturile bugetare într-un an bugetar ;

-excedent bugetar – definit ca parte a veniturilor bugetare ce depășește cheltuielile bugetare ale aceluiași an bugetar ;

-execuție bugetară – activitatea de încasare a veniturilor bugetare și activitatea de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget,

-execuție de casă a bugetului – o succesiune de operațiuni care se referă la încasarea veniturilor dar și plata cheltuielilor bugetare;

-articol bugetar – este o subdiviziune a clasificației cheltuielilor bugetare, care denumește natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la care face se referire;

-cheltuieli bugetare – sumele aprobate în bugetele instituțiilor publice cu destinații bine stabilite în prealabil

-clasificație bugetară – este o grupare a veniturilor și cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie prevazută de lege și după anumite criterii unitare;

-clasificație economică – reprezintă gruparea cheltuielilor după natura și după efectul lor economic;

-clasificație funcțională – gruparea cheltuielilor după destinația lor pentru alocarea de fonduri publice necesare unor activitați sau obiective ce definesc necesitățile publice;

-contribuție – prelevare obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice, fără posibilitatea obținerii unei contraprestații;

-donație – fonduri bănești sau bunuri materiale primite de o instituție publică de la o persoană juridică sau fizică cu titlu nerambursabil și fără contraprestație;

-impozit – prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general;

-taxă – suma platită de o persoană fizică sau o persoană juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituție publică .;

-venituri bugetare – resursele bănești care se cuvin bugetelor în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții și alte vărsăminte;

-rectificare bugetară locală – operațiunea prin care se modifică în cursul anului prevederile bugetare inițiale cu obligativitatea menținerii echilibrului bugetar.

2.2 Veniturile bugetelor locale

Potrivit principiului autonomiei locale prevăzut de Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritățile administrației publice locale le gestionează, potrivit atribuțiilor ce le revin în condițiile legii. Aceste resurse financiare trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile ce revin autorităților administrației publice locale.

Veniturile proprii ale bugetelor locale sunt reglementate prin Legea privind finanțele publice si Legea privind finanțele publice locale, acestea putând fi actualizate prin legi bugetare anuale în corelație cu perfecționarea legislației fiscale și programele de creștere a autonomiei financiare la nivel local.

Veniturile bugetelor locale se formează din:

a) venituri proprii constituite din: impozite, taxe, contribuții, și alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din venituri de la bugetului de stat;

c) subvenții ce se primesc de la bugetul de stat și de la alte bugete;

d) donații și sponsorizări de la diferiți susținători

Fundamentarea veniturilor aferente bugetelor locale se bazează pe constatarea și evaluarea materiei impozabile precum și evaluarea corectă a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente bugetelor locale , evaluarea serviciilor prestate terților și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specific activității, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor bugetare.

Veniturile și cheltuielile bugetelor cumulate la nivelul administrației publice locale, alcătuiesc bugetul entității ce va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv, și starea de echilibru sau dezechilibru.

Veniturile se includ în buget în totalitate în sume brute iar acestea nu pot fi afectate direct unei anume cheltuieli bugetare, cu exceptia donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distinct prin voința celui care le oferă.

În bugetul local veniturile sunt cuprinse pe două secțiuni și anume:

-secțiunea de funționare – este partea de bază, și obligatorie, a unui buget local, care cuprinde veniturile necesare acoperirii tuturor cheltuielilor curente

-secțiunea de dezvoltare –este partea complementară a unui buget local,în care se cuprind veniturile afectate cheltuielilor de capital, în strânsă legătură cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local, dupa caz, precum și cheltuielile de capital respective, care au la bază de programe și proiecte.

2.3 Clasificarea veniturilor bugetelor locale

Clasificarea veniturilor bugetelor locale are la bază o serie de criterii folosite de teoria și practica financiar-bugetară cum ar fi:

1 . După prevederile clasificației bugetare :

– venituri curente – fiscale,

– nefiscale,

– venituri din capital,

– venituri din sume, cote defalcate și transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat sau alți ordonatori de credite,

– venituri din donații și sponsorizări.

Veniturile curente sunt acele venituri ce rezultă din activități desfasurate de o persoană juridică, fiind parte integranta a obiectului sau de activitate, dar și activitatile conexe acestora

Veniturile fiscale constituir marea masă a resurselor bugetului local, și cuprind impozitele directe și indirecte fiind principalul canal de procurare a veniturilor bugetare.

Veniturile nefiscale au un nivel mai redus, în pondrea bugetului fiind alcatuite din veniturile din proprietate dar si veniturile din vanzari de bunuri

Venituri din capital sunt considrtate venituri extraordinare și provin din vînzarea de active imobilizate și au caracter imprevizibil

Veniturile din sume, cote defalcate și transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat sau alți ordonatori de credite se alocă bugtului local prin legea bugetului de stat care se aproba în fiecare an de parlament și care stabileștge criterii dupa care directiile de finante publice repartizează sumele unităților administrativ teritoriale

Veniturile din donații și sponsorizări au caracter ocazional și se cuprind în bugetul local numai dupa ce au fost încasate.Aceste venituri sunt folosite doar in scopul în care de prevede în contractul de donație sau sponsorizare

2 După proveniența bugetară :

-încasări din venituri proprii,

– -încasări de la bugetul de stat,

-încasări de la alte bugete.

În conformitate cu clasificațiile economice si functionale ONU, care se folosesc in raportările statistice internationale, structura veniturilor bugetelor locale este comuna cu structura bugetului de stat care se prezinta astfel:

Veniturile proprii ale bugetelor locale:sunt reglementate prin Legea 500 /2002 privind finantele publice si Legea 273/2006 privind finantele publice locale; cuprind:impozitele, taxele si varsamintele din diferite venituri cuvenite, bugetului de la agenti economici; impozitele si taxele locale de la populatie și de la persoanele juridice

Venituri atribuite, sau încasările de la bugetul de stat in care se cuprind sumele defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat cuvenite, bugetelor locale pentru echilbrări și pentru finanțarea deconcentratelor potrivit reglementarilor legale în vigoare,

.Transferuri acordate sau -încasările de la alte bugete pentru finantarea unor obiective controlate de organele locale (cum sunt actiunile de protectie sociala, unele investitii etc.);

Veniturile administrației publice locale sunt acele venituri ce se prevăd, se aprobă și se execută în bugete distincte ale comunelor, orașelor, municipiilor, reglementate de Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006 cu completările și modificarile ulterioare:-pe structura clasificației bugetare detaliată în Anexa nr 1

2.4 Etape ce preced realizarea veniturilor

,Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale au la bază constatarea ,evaluarea materiei impozabile și a bazei de impozitare în vederea calculării corecte a impozitele și taxele aferente bugetului , evaluarea serviciilor ce urmează a fi prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

Donațiile si sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri si cheltuieli numai după încasarea lor. (l 273 art 5.3)

Înaintea elaborării proiectului bugetului local, în scopul fundamentării părții de venituri a acestuia, se realizează, în mod obligatoriu inventarierea materiei impozabile.

În acest sens se analizează pe o perioada de 5 ani anteriori identificarea actelor normative în temeiul cărora s-au instituit impozite și taxe locale, s-au acordat, ori se pot acorda facilități fiscale;

Completarea și ținerea la zi a registrului agricol în vederea furnizării de date privind contribuabilii și totodată materia impozabilă sau taxabilă, după caz, din unitatea administrativ-teritorială în vederea corelarii și completării datelor între compartimente.

Verificarea perioadei de valabilitate a autorizațiilor de construire eliberate, a gradului de realizare a lucrărilor, pentru identificarea datei la care construcțiile sunt supuse impozitării;

Se analizează menținerea stării de insolvabilitate a contribuabililor ce sunt înregistrați în evidență separată și, pentru , identificarea eventualelor sume din evidența separată, ce ar putea fi colectate în anul de referință.

Compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale primesc si verifică datele din declarațiile fiscale depuse de persoane fizice, în cazul, impozitului pe clădiri și impozitului pe teren, din raza de competență în care se află situate aceste imobile, la care se anexează o copie de pe actul de dobândire, precum si o schiță de plan a construcției.

Calculul impozitului pentru impozite și taxe locale in cazul contribuabililor persoane fizice, se determină pe bază de cotă de impozitare, indiferent de locul în care se află situată materia impozabilă, respectiv în mediul urban sau mediul rural, prin aplicarea cotelor de impozitare în concordanță cu Hotarârea consiliului local, adoptată în limitele Legii 571/2003 Codul fiscal cu completările și modificările ulterioare.

În baza declarației fiscale, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecărui compartiment de specialitate al autorităților administrației publice locale, se întocmește Decizia de impunere – înștiințare de plată pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice.

În vederea stabilirii veniturilor pe seama cărora se poate constitui bugetul unitații administrativ teritoriale este necesară întocmirea:

1. matricolei pentru evidența centralizată în baza declarațiilor contribuabililor persoane fizice, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren precum și a taxei asupra mijloacelor de transport.

2. matricolei pentru evidența centralizată în baza declarațiilor contribuabililor persoane juridice, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren și a taxei asupra mijloacelor de transport.

3. Alte documente, în care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.

CAPITOLUL 3 REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE LA PRIMĂRIA AIUD

3.1 Veniturile Primăriei Aiud – evoluție și raportare

Veniturile bugetare ale Primăriei Aiud reprezintă resurse bănești care se cuvin bugetului în baza  prevederilor legale, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, diverse venituri, cote defalcate din venituri ale bugetului de stat.

Veniturile Primăriei Aiud sunt stabilite prin hotarâre a consiliului local la sfirșitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Pentru analiza veniturilor Primăriei Aiud vom porni de la situația de ansamblu a veniturilor în perioada 2010-2014, iar apoi vom efectua o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, și a dinamicii acestora, a cauzelor care au determinat evoluția respectivă.

Evoluția veniturilor bugetului local a Primariei Aiud este redată în tabelul nr. 3. 1.

Evoluția veniturilor bugetului local a Primariei Aiud Tabel nr 3.1

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Rapoartelor Primarului Municipiului Aiud pe anii 2010- 2014

Valorile nominale ale veniturilor Primăriei Aiud au o evoluție crescatoare de la an la an, de la 31460.63 mii lei la 47863.14 mii lei. Creșterea veniturilor se datorează dezvoltării municipiului, ceea ce duce la creșterea bazei de impozitare.

Încasările au și ele un trend ascendent în strânsă concordanță cu evoluția veniturilor.

Fiecare venit bugetar al primăriei se caracterizează prin anumite trăsături determinate de:

– natura sa,

– de modul de așezare și percepere de buget,

– de proveniență.

Aceste trăsături se numesc elemente tehnice ale veniturilor bugetare și se referă la:

1.determinarea veniturilor bugetare;

2.subiectul venitului bugetar sau contribuabilul;

3.plătitorul venitului bugetar care vizează persoana obligată să efectueze calculul, reținerea și plata către buget a venitului;

4.obiectul venitului bugetar sau materia impozabilă cu referire la fenomenul economic pe baza căruia se stabilește obligația financiară;

5.unitatea de impunere, adică unitatea de măsură (bănească, fizică) în care se exprimă obiectul venitului bugetar;

6.baza impozabilă, reprezentând fie suma asupra căreia se aplică o cotă de impozit, de taxă sau de contribuție, fie unitatea fizică de măsură asupra căreia se aplică suma fixă stabilită, pentru a determina cuantumul impozitului datorat, a taxei sau a contribuției;

7. modul de așezare, de calcul și de vărsare a venitului bugetar;

8.termenele de plată (de vărsare) la bugetul public.

În managementul financiar al veniturilor bugetului local, la Primaria Aiud trebuie să se țină seama de următoarele elemente:

– monitorizarea permanentă a veniturilor cu o pondere foarte mare;

– elaborarea unei politici fiscale proprii pentru unele categorii de venituri proprii;

– raportarea încasărilor la debitele stabilite și nu la veniturile programate a se încasa;

– monitorizarea veniturilor din concesiuni și a celor de capital;

– găsirea unor soluții pentru accesul la veniturile cu destinație specială.

Îmbunătățirea sistemului de impozite ale bugetului, se poate realiza prin aplicarea unor măsuri care să aibă în vedere realizarea principiilor impunerii, cum ar fi:

– randamentul ridicat al impozitelor,

-stabilirea impozitelor,

-elasticitatea impozitelor,

-echitatea fiscală.

Realizarea unui randament ridicat al impozitelor implică îndeplinirea următoarelor condiții: impozitul să aibă un caracter universal, adică să fie plătit de toate persoanele care obțin venituri din aceeași sursă, posedă acelasi gen de avere sau categorie de bunuri; să nu existe posibilități de sustragere de la impunere a unei părți din materia impozabilă.

Stabilitatea impozitelor presupune respectarea cerinței menținerii constante a randamentului acestora.

Elasticitatea impozitelor este o cerință ce presupune capacitatea de adaptare permanentă și cu ușurință a mărimii impozitului, adică dacă se înregistrează o creștere a cheltuielilor bugetare, impozitul poate fi majorat în mod corespunzător.

Echitatea fiscală, adică dreptatea socială în materie de impozite, presupune impunerea diferențiată a veniturilor și a averii în funcție de puterea contributivă a subiectului impozitului.

.

3.2 Evaluarea si constatarea veniturilor la Primăria Aiud – Suportul documentar

Veniturile proprii ale bugetelor locale reglementate prin Legea 273/2006 privind finanțele publice locale se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București cuprinzând impozite și taxe locale și vărsăminte de venituri cuvenite de la plătitori (agenți economici și instituții publice) de importantă locală și din impozite și taxe locale (de la populație sau de la persoane juridice).

În mod normal aceste venituri ar trebui să reprezinte majoritatea în totalul veniturilor bugetelor locale. Necesarul de venituri în echilibrarea bugetelor locale este completat de:

-sume defalcate din unele venituri ale statului (T V A, impozit pe profit etc.),

-subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete,

-donații și sponsorizări.

Lista impozitelor locale, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a autonomiei financiare a unitaților administrativ-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice

Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuție bănească anuală ce se datorează bugetului local al localității, de către persoanele ce dețin în proprietate clădiri, în raza localității unde este situată construcția.

Impozitul pe clădiri se calculează – în cazul persoanelor fizice – prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.

Baza impozabilă a clădirilor proprietate a persoanelor juridice o constituie valoarea de inventar înregistrată în contabilitate, care se obține din declarația depusă de contribuabil:

Valoarea impozabilă a clădirii se obține din declarația depusă de deținătorii clădirilor aflate în raza municipiului Aiud, din care reiese suprafața utilă a construcției.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimate în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor :

Valori impozabile mp suprafață construită clădiri, persoane fizice -2015 Tabel 3. 2

SURSA :Legea 571/2003 Codul fiscal modificată ,+HCL Aiud nr 242/2014

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

Zona și rangul Municipiului Aiud Tabel 3.3

SURSA :Legea 571/2003 Codul fiscal modificată ,+HCL Aiud nr 242/2014

Suprafața construită desfășurată se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafeței scărilor și teraselor neacoperite.

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul se reduce cu 0,1.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafetei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,2.

Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcție de anul terminării, cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință și cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.

În cazul unei clădiri a cărei suprafață construită depășește 150 de metri pătrați, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătrați sau fracțiune din aceștia care depășesc 150 mp.

Impozitul pe clădiri în cazul persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efecuat prima reevaluare.

Fac excepție clădirile care au fost amortizate integral, caz în care valoarea impozabilă se reduce cu 15% astfel:

Procente calcul impozit clădiri, persoane juridice -2015 Tabel 3.4

SURSA :Legea 571/2003 Codul fiscal modificată ,+HCL Aiud nr 242/2014

EXEMPLU  :

Din declarația depusă de contribuabilul POPA IOAN – Anexa 2- rezultă că deține următoarele :

Construcții în Municipiul Aiud–anul constructiei 1975 :

– Casă cu pereții exteriori din cărămida, cu instalații 325 mp

– Construcție-anexă cu pereții exteriori din lemn, fără instalații 112 mp

150 mp * 935 =140 250 lei.

125 mp* 935 *5% =122 719 lei

112 m2 * 63 = 5 250 lei

Total 268 219lei

Construcțiile având o vechime de 40 ani aplicăm o reducere de 10% la valoarea impozabilă

268 219 – 26 822 = 241 397 lei – valoare impozabilă

Rangul Municipiului Aiud conform tabel nr 3.3 este II iar zona în cadrul localității A.

Valoarea impozabilă a clădirii este :

268 219 * 2.4 coficient de corectie = 643 726 lei

Impozitul pe clădiri calculat pentru contribuabiul POPA IOAN este:

643726 * 0.1% = 644 lei

Societatea « ALTEXPRES «  deține o clădire pe raza Municipiului Aiud, iar din declarația de impunere Anexa nr. 3 – rezultă că are valoarea de inventar de 115 200 lei reevaluata in anul 2013.

115 200 lei * 1.% = 1 152 lei

Impozitul pe teren

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Impozitul pe teren persoane fizice și pentru persoane juridice pe anul 2015 Tabel 3.5

SURSA :Legea 571/2003 Codul fiscal modificată ,+HCL Aiud nr 242/2014

Impozitul pe teren situat în extravilan – se stabilește anual prin înmulțirea suprafeței terenului exprimată în ha cu nivelurile corespunzătoare prevăzute de lege așa cum sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

EXEMPLU  :

Din declarația depusă de contribuabilul POPA IOAN – Municipiul Aiud, rezultă că deține în proprietate urmatoarele terenuri – Anexa 4:

Intravilan:

1 – terenuri intravilane ocupate de construcții zona A rang II 130 mp

2 – arabile zona A rang II 1200 mp

130 mp = 0.013 ha * 7 553 lei = 98. lei

1200 mp = 0.12 ha * 120 lei = 14 lei

total 112 lei

Extravilan

1 – arabile zona A 5 000 mp

2 – fâneață zona B 5 500 mp

3 – pășuni zona C 3 000 mp

4 – Vie zona D 1 800 mp

total 15 300 mp

1 5 000 mp = 0.50 ha * 120 lei = 60 lei

2. 5 500 mp = 0.55 ha * 59.8lei = 33 lei

3 3 000 mp = 0.30 ha * 48.4 lei = 15 lei

4 1 800 mp = 0.18 ha * 100.8 lei = 18 lei

total 126 ;lei

Taxa moto

Taxa pe mijloacele de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin inmulțirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Impozitul pe mijloacele de transport pe anul 2015 Tabel nr. 3.6

SURSA :Legea 571/2003 Codul fiscal modificată ,+HCL Aiud nr 242/2014

În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pe motocicletele, motoretele și scuterele respective.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport și de capacitatea cilindrică a motorului.

În cazul mijloacelor de transort mai mici de 12 tone taxa se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracțiune din aceasta cu nivelurile prevăzute de lege.

În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone și a unei combinații de autovehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, taxa se stabilește în sumă fixă în lei/an în funcție de numărul axelor, de masa totală maximă autorizată, de sistemul de suspensie cu care sunt dotate, respectiv nivelurile prevăzute de lege.

În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote, taxa se stabilește în funcție de masa totală maximă autorizată.

EXEMPLU:

Contribuabilul POP IOAN deține în proprietate o mașina Dacia 1310 cu o capacitate cilindrică de 1300 cm3 – Anexa 5

Impozitul datorat se calculeaza astfel:

1 300cm3 / 2 = 6.5 fracțiuni * 8 lei/fracțiune = 52 lei

Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor

-Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în funcție de suprafața pentru care se solicită, între 150 mp și 1000 mp de la 6 la 12 lei

-Taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire este 0,5 din valoarea autorizată a lucrărilor de construcții.

-Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizației inițiale.

-Taxa pentru eliberarea autorizației de amenajare de tabere de corturi, căsuțe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție

-Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului – 11 lei

-Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresa

-Taxa pentru eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice, precum și pentru viza anuală a acestora – 80 lei. Autorizațiile se vizează anual, până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul următor. Taxa de viză reprezintă 50% din cuantumul taxei inițiale.

Alte venituri ale bugetului primăriei Aiud sunt alocate de consiliul judetean din Cote defalcate din impozitul pe venit 22% și Sume alocate pentru echilibrarea bugetelor locale pe cod de venit 04,02.

Direcția de Finanțe Publice de asemenea alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale dar și sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate, pentru finanțarea cheltuielilor cu învățământul, asistență socială – sume care se alocă cu destinație specială precum și subvenții pentru încălzit pe cod clasificatie 11,02.

3.3 Reflectarea în contabilitatea Primăriei Aiud a impozitelor și taxelor locale

Contabilitatea publică constituie contabilitatea care asigură evidențierea tuturor operațiunilor de încasări și plăți referitoare la fondurile publice.

Ea evaluează obligațiile contribuabililor, evidențiază încasările din aceste obligații și determină diferențele din obligațiile neonorate, precum și responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăților din fondurile publice.

Organizarea contabilității publice este obligatorie pentru toate autoritațile publice, comunitațile teritoriale, instituțiile publice naționale și locale.

Contabilitatea publică este o parte din contabilitatea generală, care se ocupă cu evidența operațiunilor din cadrul unui patrimoniu public și evidențiază existența bunurilor și veniturilor de la intrarea lor și până la ieșirea lor din patrimoniul public precum și evidența lucrărilor și serviciilor prestate autorităților publice până la terminare

Contabilitatea publică este contabilitatea care asigură evidențierea tuturor operațiunilor de încasări și plăți referitoare la fondurile publice. Ea evaluează obligațiile contribuabililor, evidențiază încasările din aceste obligații și determină diferențele din obligațiile neonorate, precum și responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăților din fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autoritațile publice, comunitățile teritoriale, instituțile publice naționale și locale.

Contabilitatea publică cuprinde și operațiuni de control asupra veniturilor și cheltuielilor publice atât in perioada premergătoare cât și în cea ulterioară stabilirii veniturilor și efectuării cheltuielilor pe seama fondurilor publice.

Pentru organizarea și conducerea contabilității ca sistem informațional de gestiune s-a conturat un set de principii și reguli ca rezultat al practicilor contabile – principii contabile general acceptate:

Potrivit Principiul universalității – Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute iar veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte

-Veniturile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, grupate după natura lor economică și destinația acestora.

În baza declarațiilor date de contribuabili se intocmeste borderoul de debite – Anexa 6-pentru impozitul pe clădiri și teren a evidenței mijloacelor de transport existente pe raza Municipiului Aiud se înregistrează creanța de încasat :

Întrgistrăm impozitul pe clădiri și terenuri

Întrgistrăm impozitul pe mijloacele de transport

Întrgistrăm amenzi

Se alocă de C. J. Alba cote și sume defalcate din impozitul pe venit – 7 300 000 lei

și sume pentru echilibrarea bugetului local 1 987 000 lei pe care o întrgistrăm

Se alocă de către Direcția Finanțelor publice Alba sume defalcate din Taxa pe Valoarea Adaugată 16 099 000 lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivel de municipiu (învățământ și asistentă socială) de 4 398 000 lei pentru echilibrarea bugetului local pe care o

întrgistrăm în contabilitate.

Înregistrăm închiderea conturilor de venituri la finele lunii

Sursa : Date prelucrate de autor din bugetul local al primăriei Aiud pe anul 2015

3.4 Încasarea veniturilor la Primăria Aiud

Execuția veniturilor bugetului local reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece, în funcție de cuantumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar dacă acestea sunt menționate în bugetul local.

Perceperea impozitului este ultima fază din executia veniturilor bugetului local ce constă în încasarea efectivă a venitului în cuantumul și termenele stabilite prin lege, operațiune prin care se sting obligațiile fiecărui contribuabil față de bugetul primăriei, încasarea realizându-se prin caserii proprii dar si prin unitățile trezoreriei statului. Din acest motiv este foarte important ca veniturile bugetului să fie corect dimensionate, dar mai ales operativ încasate, utilizându-se toate metodele legale în această operațiune.

Veniturile cuvenite bugetului se încasează în contul trezoreriei astfel:

a) prin virarea sumelor din inițiativa agenților economici din conturile lor deschise la bănci în contul trezoreriei în raza căreia unitatea îsi are domiciliul fiscal;

b) plata în numerar direct la caseria trezoreriei de către contribuabili, precum si încasarea prin agenți fiscali;

Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite și evidențiate distinct pe fiecare buget și anume: sursa de venituri respectiv pe capitolele si subcapitolele din clasificația bugetară aprobată de Ministerul Finanțelor Publice, precum și pe plătitori (agenți economici, contribuabili persoane fizice etc.).

Impozitul pe clădiri, pe teren și taxa pe mijloacele de transport datorate, se plătesc în două rate egale, până la data de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a acestor impozite, pentru întregul an calendaristic, de către contribuabili persoane fizice/persoane juridice, până la data de 31 martie a anului in curs, se acordă o bonificație de 10%.

Impozitul pe clădiri, pe teren și taxa pe mijloacele de transport, de până la 50 lei inclusiv se plătește integral, până la primul termen de plată. Pentru plata cu întârziere se calculează majorări de înârziere conform legislației în vigoare. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrative-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul și taxa pe clădiri cumulat(ă).

Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor, și a autorizațiilor se plătesc în momentul eliberării documentelor solicitate în cuantumurile stabilite prin hotarârea consiliului local.

Modalitățile de încasare a impozitelor și taxelor locale cuprind:

– plata voluntară

– executarea silită

– alte modalități prevazute de lege

    Plata voluntară se efectuează prin casieriile organelor fiscale sau în conturile bugetare corespunzatoare de către debitori, persoane fizice și juridice.

Plata voluntară are ca obiect creanțele bugetare portabile, plata fiind benevolă, fără existența unei înștiințări de plată, din propria initiativă a contribuabilului.

Exemplu:

Contribuabilul POPA IOAN se prezintă la caseria Primăriei Aiud in data de 28 februarie 2015 pentru a solicita eliberarea unei autorizațtii de construcție pentru o clădire care urmează a fi

folosită ca locuință, în suma de 500 lei și pentru a plăti impozitele și taxele datorate, beneficiind de o bonificatie de 10%, iar încasarea se va face astfel:

Taxa eliberare autorizatii 500 lei

Impozit pe clădiri 644 lei*10% = 64 lei(644-64=580)

Impozit pe teren 238 lei*10% = 24 lei(238-24=214)

Taxa moto 52 lei*10% = 5 lei(52-5=47)

Total 1434 lei – bonificatie 93 lei = 1 341 lei

Depunerea sumelor încasate la bancă și înregistrarea plății în contabilitatea primăriei Aiud

Se depune numerarul încasat în contul de venituri deschis la Trezoreria Aiud

Executarea silită a creanțelor fiscale în vederea recuperării debitelor la bugetul local, are în vedere recuperarea impozitelor și taxelor locale neachitate la termenele de plată, precum și

a amenzilor neachitate de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.

Pentru executare silită  vor fi parcurse următoarele etape:

– Comunicarea titlului executoriu – Anexa 7 insotită de somație – Anexa 8, prin care debitorul este înștiințat despre totalitatea datoriilor pe care acesta le are către bugetul local precum si a accesoriilor calculate.

– În cazul în care după această etapă datornicul nu își achita sumele restante, se va proceda la instituirea de popriri asupra disponibilităților bănești ale debitorilor (de natură salarială, pensii, chirii etc) precum și poprirea conturilor bancare.

– Dacă după această etapă nu se vor încasa sumele restante, se va proceda la sechestarea bunurilor imobile și mobile deținute de către acesta, bunuri ce vor fi valorificate ulterior prin vânzare prin licitație publică

Alte modalitați prevazute de lege pentru recuperarea debitelor restante se fac prin compensarea sumelor plătite fără existența unui titlu de creanță, cele plătite în plus față de obligația bugetară, sau cele plătite ca urmare a unei erori de calcul ori ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, de organul de specialitate competent, din oficiu sau la cererea plătitorului, în termen de 30 de zile, cu alte obligații bugetare, indiferent de natura lor.

CAPITOLUL 4 SISTEMUL INFORMAȚIONAL PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LA PRIMÃRIA AIUD

4.1 Caractersticile sistemului informațional

Conceptul de sistem informational este definit ca un ansamblu de resurse umane și de capital, ce sunt investite într-o entitate, in vederea colectarii și prelucrării datelor necesare obținerii de informații.

Rolul sistemului informațional este de a transmite informația între diferite elemente, de a asigura persoanele din conducere cu informații necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de altă natură.

Activitațile de tip informational desfașurate în cadrul Primăriei Aiud, pot fi :

-achiziționarea de informații din sistemul de bază,

-completarea documentelor și transferul acestora între compartimentele primăriei,

-centralizarea datelor, etc.

În cadrul sistemului informațional, majoritatea activitățtilor se desfașoară cu ajutorul tehnicii de calcul. Se prelucrează datele primare și apoi, rezultatul se transferă mai departe, către alt compartiment spre informare sau o altă prelucrare. Transferul se face pe cale electronică, prin intermediul rețelei de calculatoare.

. Ansamblul de elemente implicate procesul de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronică alcatuiesc sistemul informatic.

Primăria Aiud are în dotare numeroase calculatoare, legate în rețea. În fiecare birou sunt baze de date ACCESS, SQL SERVER etc, menite să ușureze munca salariaților și să faciliteze accesul acestora la datele esentiale.

Există și un program care permite evidenta legislației în domeniu; iar accesul celor interesați este liber, cautarea facându-se mult mai ușor, și nu mai există pierdere de timp pentru consultarea Monitorului Oficial și a Arhivei pe suport de hârtie.

La nivelul instituției există câteva programe specializate, concepute special pentru nevoile Primăriei Aiud printre care și o aplicatie integrată pentru plata taxelor si impozitelor.

Sistemul informatic de colectare a impozitelor si taxelor locale  prezintă câteva caracteristici:

    -Calculul impozitelor pentru persoanele fizice și juridice, evidența și statistica debitelor și încasărilor acestora.

   – Înregistrare declaratii de impunere pentru clădiri, terenuri, taxele asupra mijloacelor de transport,

– Emitere înștiințări de plată, prelucrare documente de plată, eliberare adeverințe privind posesia de bunuri, certificate de atestare fiscală etc.

– Înregistrarea taxelor fără rol: amenzi, cheltuieli de judecată, taxe de timbru, taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate etc.

    –  Cautare multicriterială a contribuabililor, fiind posibilă identificarea lor chiar când se cunosc informații parțiale de identificare.

 – Calculul retroactiv pe ultimii 5 ani a operațiunilor asupra debitului (borderouri de debitare/scadere, plăti, compensări etc.).

– Evidențiere separată a sumelor implicate în operațiunile de plată adică debit curent, rămășiță, majorare restantă, majorare curentă, majorare la rămășiță, bonificație.

  –    Evidenta bunurilor afectate de ipoteci/sechestre.

  – Mod unitar de operare pentru contribuabilii persoane juridice dar și persoane fizice, aceștia putând fi deserviți de același ghișeu etc.

Principalele funcții ale sistemului informațional din cadrul Primăriei Aiud sunt:

a) Funcția decizională prin care se asigura toate elementele informaționale necesare adoptării deciziilor.

b) Funcția operațională — prin intermediul căreia informațiile din actele administrative se fac operabile și inteligibile, cum ar fi: legi, decrete, HG-uri, decizii etc., explicându-se modul de aplicare a acestora în domeniul de activitate la care se referă.

c) Funcția de documentare – documentarea în cadrul sistemului administrației publice locale are anumite componente determinate de documentele care se analizează de personalul angajat care dispune de informațiile necesare fundamentării deciziilor la orice nivel.

Relațiile dintre sistemul organizațional al Primăriei Aiud și cel informațional sunt atat de natură funcțională cât și structural-constructive. Foate important de specificat este faptul că sistemul informațional al Primăriei Aiud are ca suport structura organizatorică acesteia. Gestionarea datelor și informațiilor, fluidizarea fluxurilor și procedurilor informaționale,

utilizarea mijloacelor de gestionare a informațiilor sunt rezultatul exercitării sarcinilor de serviciu a competențelor și responsabilităților personalului existent.

Relațiile dintre sistemul informațional existent și cel decizional la nivel de conducere sunt simultane, constructive și funcționale. Însăși apariția sistemului informațional în cadrul Primăriei Aiud este rezultatul anumitor decizii, parte a sistemului decizional.

Calitatea deciziilor, incepând cu cele strategice referitoare la configurația in ansamblu sau a sistemului informațional si investițiile care se fac pentru imbunătățirea parametrilor de funcționare, este determinantă pentru eficacitatea sa.

Relatiile sistemului informațional cu sistemul metodologic sunt predominant funcționale. Sistemele, metodele si tehnicile manageriale, pentru a putea fi operaționalizate, necesită unele date si informații, fluxuri si circuite, proceduri si mijloace informaționale.

Ca urmare, orice modificare de natură calitativă sau cantitativă în sistemul metodologic al Primăriei Aiud se reflectă în schimbări și in structura și funcționalitatea sistemului informațional.

Sistemul informațional se compune din organizațiile care funcționează în timp, respectiv din unitațile care alcătuiesc aceste organizații. Organizațiile, respectiv unitățile, sunt legate între ele prin flux de produse și mesaje.

Mulțimea organizațiilor, mulțimea produselor, mulțimea tipurilor de mesaje, sistemul funcțiilor de reacție al sferei de reglare, reprezintă caracteristicile sistemului. În totalitate, caracteristicile alcătuiesc structura sistemului.

4.2 Structura sistemului informațional privind inpozitele si taxele locale la Primăria Aiud

Prin structura unui sistem informațional se întelege mulțimea componentelor acestuia (părți, elemente, subsisteme) și a relațiilor de interdependență dintre ele. O structură este esențială pentru orice sistem informațional, oricat de simplu ar fi și indiferent la ce domeniu s-ar referi, reprezentând un ansamblu de relații, stabile si permanente, care leagă între ele elementele sistemului.

Când analizăm structura unui sistem informațional înseamnă să-l privim într-un mod care permite ca multe alte lucruri și fapte să fie corelate cu el. A întelege structura unui sistem în totalitatea sa, înseamnă, pe scurt, a întelege modul cum sunt corelate elementele sale componente.

În concluzie, pentru studierea unui sistem informatic, se presupune cercetarea interdependenței legăturilor existente între elementele sale, între elementele sale și sistem, precum și între sistem și mediul său.

Elementele componente ale sistemului informațional sunt următoarele:

-Datele: – reprezintă ansamblul descrierilor unui fenomen sau proces;

-Informațiile: – reprezintă acele date care aduc un spor de cunoaștere adresantului;

– Circuitele informaționale: – semnifică totalitatea legăturilor între diferitele verigi organizatorice din cadrul entității;

-Fluxurile informaționale: – constau în totalitatea informațiilor care circulă pe circuitele informaționale;

Mijloacele de tratare a informațiilor sunt reprezentate de ansamblul suporturilor fizice (hardware) și a celor logice (software) prin care se asigură prelucrarea informațiilor și obținerea rezultatelor finale prin funcționarea optimă a sistemului, prin existența structurilor asociate funcțiilor, și echilibrul dintre aceste structuri.

Pornind de la considerentele prezentate, vom trece la exemplificarea structurii informaționale în Administrația Publică Locală Aiud – Directia economică în a cărei subordonare sunt cele trei compartimente cu atribuții privind impozitele și taxele locale

Compartiment Constatare, Impunere, Control

Compartiment Evidență și Încasarea Veniturilor

Compartiment Executare Silită

Compartimentul Constatare, Impunere, Control este coordonat de un funcționar public numit prin dispoziția primarului, care se subordonează directorului Direcției Economice.

Compartimentul Constatare, Impunere, Control are o serie întreagă de atribuții dintre care amintim cele pe care le am considerat mai importante:

-organizează, îndrumă și controlează acțiunea de constatare și stabilire a impozitelor și taxelor de la persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

-constată și stabilește toate categoriile de impozite și taxe directe și indirecte datorate de agenții economici, persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

-face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, a taxelor speciale și a altor obligații fiscale, în temeiul legii;

-întocmește borderourile de debite și scăderi pentru toate impozitele și taxele de debit datorate de persoane juridice;

-gestionează toate documentele referitoare la impunerea fiecărui contribuabil, regrupate într-un dosar fiscal unic;

-desfășoară activitatea de încasare a impozitelor și taxelor pe teren;

-ține evidența tuturor persoanelor juridice supuse impozitelor și taxelor locale pe fiecare categorie de impozit în parte;

-pune în executare toate impozitele și taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea și înaintarea borderourilor de debite, asigurând totodată înmânarea înștiințărilor de plată către contribuabili;

-verifică modul în care agenții economici, persoanele juridice, țin evidența, calculează și virează la termenele legale sumele cuvenite bugetului local cu titlul de impozite și taxe;

-asigură și îndrumă activitatea de urmărire și încasare a impozitelor și taxelor;

-urmărește situația sumelor restante, ia sau dispune măsuri pentru lichidarea acestora;

Compartimentul Evidență și Încasarea Veniturilor este coordonat de un funcționar public numit prin dispoziția primarului, care se subordonează directorului Direcției economice.

Compartimentul Evidență și Încasarea veniturilor are următoarele atribuții:

-organizează, îndrumă și controlează acțiunea de constatare și stabilire a impozitelor și taxelor de la persoane fizice, și juridice care se fac venit la bugetul local;

-constată și stabilește toate categoriile de impozite și taxe directe și indirecte datorate de persoane fizice care se fac venit la bugetul local;

-întocmește borderouri de debite și scăderi pentru toate impozitele și taxele de debit datorate de persoane fizice și juridice;

-urmărește întocmirea și depunerea, în termenele cerute de lege, a declarațiilor de impunere de către contribuabili persoane fizice și juridice ;

-gestionează toate documentele referitoare la impunerea fiecărui contribuabil, regrupate într-un dosar fiscal unic;;

-desfășoară activitatea de încasare a impozitelor și taxelor pe teren;;

-asigură aplicarea unitară a legislației cu privire la impozitele și taxele locale;

-pune în executare toate impozitele și taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea borderourilor de debite, asigurând totodată înmânarea înștiințărilor de plată către contribuabili;

-organizează și îndrumă activitatea de urmărire și încasare la timp și vărsarea la buget a veniturilor, în urma constatărilor de la termenele de plată, calculează, acolo unde este cazul, majorări de întârziere și dispune măsuri de executare silită, inclusiv prin întocmirea formelor de retragere din conturile agenților economici a impozitelor, a taxelor și a altor vărsăminte obligatorii bugetului local;

-organizează și verifică activitatea de urmărire silită a bunurilor și veniturilor persoanelor fizice, pentru realizarea impozitelor și taxelor neachitate în termen și a creanțelor bănești constate prin titluri executorii ce intră în competența organelor fiscale;

-asigură încasarea taxelor speciale stabilite prin hotărârea Consiliului Local Aiud;

-urmărește încasarea veniturilor fiscale și nefiscale în termen și stabilește măsuri de recuperare a debitelor prescrise din culpa organelor de urmărire și încasare;

-întocmește certificate de atestare fiscală pentru persoane fizice;

Compartimentul Executare Silită este coordonat de un funcționar public, numit prin dispoziție a primarului, care se subordonează directorului Direcției Economice.

Compartimentul Executare Silită are următoarele atribuții:

-preia de la inspectorii din cadrul Compartimentului Evidența și Încasarea Veniturilor respectiv Constatare, Impunere, Control, situațiile privind obligațiile scadente și neachitate în cazul persoanelor fizice și al persoanelor juridice;

-desfășoară activitatea de executare silită în conf. cu O.G. nr. 92/2003 privind administrarea creanțelor bugetelor locale, după cum urmează:

-ține evidența nominală legată de activitatea de executare silită, separat pentru persoane fizice și persoane juridice;

-întocmește somații și titluri executorii pentru persoane fizice și juridice care au obligații scadente neachitate;

-întocmește documentația în vederea aplicării măsurilor de executare silită prin poprire și urmărește ducerea la îndeplinire de către terțul poprit a obligațiilor ce-i revin;

-aplică măsurile de sancționare asupra terțului poprit în cazul nerespectării de către acesta a obligațiilor ce-i revin, conform actelor normative menționate;

-aplică măsurile legale cu privire la executarea silită a bunurilor mobile și întocmește documentația corespunzătoare referitoare la sechestrarea și valorificarea acestora;;

-urmărește eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executarea silită;

-urmărește modul de aplicare a înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare aprobate de Consiliul Local;

-aplică procedurile de insolvabilitate prevăzute de O.G. nr. 92/2003 și întocmește documentația corespunzătoare;;

Informatizarea lucrărilor în Administrația Publică Locală Aiud s-a facut în contextul evoluției generale atât a sistemului de calcul cât și a produselor program (soft-uri), evoluție care este tot mai rapidă în ultimii ani. Abordarea strategiei de informatizare pe termen mediu și lung

trebuie să țină seama de această evoluție pe plan hard-uri și soft-uri în ideea unei abordări cât mai facile la schimbările intervenite în timp.

Pe termen mediu si lung se poate proiecta o strategie de rețea compatibilă cu nevoile existente la un moment dat, și care să poată fi adaptată din mers.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Putem deci concluziona că în ultimii 5 ani se observă o creștere considerabilă a veniturilor proprii ale bugetului local a Primăriei Aiud, ceea ce denotă și o mai bună colectare a acestora precum și o descentralizare a impozitelor și taxelor de la bugetul de stat către bugetele locale. Procesul de descentralizare a administrației publice, deși a evoluat greoi, a dus la obținerea unei autonomii locale relative. Un rol important pentru obținerea unei autonomii decizionale la nivelul administrației publice pe plan local, l-au avut finanțele publice locale.

Problema impozitelor și taxelor locale este o ecuație pe cat de complexă, pe atat de greu de rezolvat in practică. Principiile de echitate fiscală spun că stablirea impozitelor și taxelor locale să fie facută în funcție de capacitatea contributiva a fiecarui contribuabil , adică in functie de veniturile sau de averea obtinută de catre acesta.

De asemenea este necesară îmbunătățirea modului de fundamentare a impozitelor și taxelor locale, prin luarea unor masuri cum ar fi:

– un control mai riguros asupra contrbibuabililor pentru stabilirea materiei impozabile în mod corect și unitar;

– întocmirea corectă și ținerea la zi a Registrului agricol, pentru că acesta constituie principala sursă de informații privind contribuabili;

– verificarea, valabilități autorizatiilor de construire, a modului de realizare a lucrărilor, în scopul identificării datei când cladirile pot fi supuse impozitări

Taxa pe valoarea adaugată ar trebui să fie sursa de venit a bugetelor locale, cu virarea unei anumite cote la bugetul de stat și nu invers, cum este în prezent, pentru ca gestionarea acestor resurse să fie în competența autorităților locale, iar aceasta ar avea ca urmare creșterea ponderii impozitelor și taxelor administrației publice locale

Înregistrarea veniturilor în contabilitatea primariei trebuie efectuată conform contabilității de angajament, pentru ca efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sa fie recunoscute atunci când acestea se produc și nu pe măsură ce numerarul este încasat în caseria sau conturile entitații .

În virtutea prevederilor legii contabilității nr. 82/1991, actualizata, contabilitatea veniturilor primariei Municipiului Aiud asigură reflectarea întregului proces al executării bugetului pe feluri de venituri, și ofera informații necesare stabilirii eficientei activității pentru atingerea obiectivelor stabilite prin hotărâri ale consiliului local

La nivel de entitate publică, contabilitatea asigura informații ordonatorilor de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli evidențiate pe feluri de venituri, dupa natura si sursa lor; pe subdiviziunile clasificate bugetare.

Procesul de previzionare a veniturilor și cheltuielilor bugetului local a primăriei Aiud este unul complex, care necesită implicarea mai multor factori având ca scop elaborarea planurilor de finanțare în vederea acoperirii necesarului de fonduri in vererea realizării obiectivelor propuse.

În acest sens este necesară îmbunătățirea substanțiala a sistemului informațional existent, care sa permită gestionarea corectă și optimă a resurselor de care dispune primăria pentru a simplifica procedura de gestionare a veniturilor și cheltuielilor

În vederea asigurării compatibilitătii intre componentele sistemului informațtional al Primariei Aiud este necesar a se îmbunătății modul de culegere și prelucrare datelor , a informatiilor în mod unitar din punct de vedere metodologic.

O astfel de abordare asigură sistemului informational propriu un plus de rigurozitate și facilitează funcționalitatea sa mai ales dacă se recurge și la programe de perfecționare la care să participe functionarii publici specializati in domeniul informatic facilitând controlul conducerii asupra functionarii sale,opertând schimbările ăn structura și funcționarea sa, cat și extinderea utilizarii sistemelor automate de prelucrare a tuturor datelor, care circulă in sistemul informatic administrativ.

Administrația publică locală a Municipiului Aiud ca de altfel în toata țara și în toate statele democratice, se realizează pe baza principiilor descentralizării și autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.

Necesitatea revizuirii cadrului juridic referitor la descentralizare, care să asigure resursele financiare suficiente, deoarece atât cheltuielile, cât și resursele primite influențează fluxurile financiare din bugetul de stat spre bugetele locale.

.

.

.

BIBLIOGRAFIE

1.-BANC PANFIL-Introducere în teoria finanțelor- Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2003

2,-Berea A. O., Pană C, Finanțe publice, Editura Bren, București ., 2011

3. Berea A. O., Pană C, Buget și trezorerie publică, Editura Mustang, București 2012

4,-Briciu S, Contabilitate manageriala, Editura Economica, Bucuresti, 2006

5,-Emilia Cornelia Stoica – „Finanțe publice”, Editura CarteaUniversitarã, București, 2005

6,-Emilia Cornelia Stoica – “Finanțarea instituțiilor publice”, EdituraCartea Studențeasca, București 2006

7,-Gyorgy Attila – „Finanțe publice și trezoreria statului”, EdituraUniversitară, București, 2007

8,-ManeaMarinela-Daniela Contabilitatea Institutiilor Publice Ed. 2 2013

9,-Morar Ioan Dan, Finanțe publice, Ed.Universității Oradea, 2007

10-MOȘTEANU T.coord -Buget si trezorerie publică, Ed. Universitară, Buc.2005

.11,- Moșteanu T. (coord, Finanțe publice. Sinteze teoretice și aplicații practice, Editura Universitară, București ), 2008

12,-ROMAN CONSTANTIN ȘI GETA și TABĂRĂ VASILE – Contabilitatea entităților publice locale, Editura Economică – București-2007

13,-Tulai Constantin, Finanțe publice-fiscalitate, Ed. Casa Cărții de Științe, Cluj Napoca 2007

14 -Legea nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015 publicată în M.Of. 960/30.12.2014

15 -Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice publicată în M.Of. 597/13.08.2002 cu modificările și completările ulterioare

16, -Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale publicată în M.Of 618/18.07.2006 cu modificările și completările ulterioare

17 -Legea contabilității nr. 82/1991 republicată în 2008 in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008 cu modificările și completările ulterioare

18. –Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizat publicat în M.Of. nr. 703 din 18.10.2007 cu modificările și completările ulterioare;

19. -Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 Legea administrației publice locale publicată în M.Of. nr. 204/23. 04. 2001 cu completările și modificările ulterioare

20.-ORDIN nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicată în M.Of 1080 bis /30.11.2005

21. -O.M.F. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice și a Planului de conturi pentru acestea, modificat prin ORDIN nr. 2021/17.12.2013

22. -O.M.F. nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice publicată în M.Of. nr. 1176/27.12.20 cu completările și modificările ulterioare

23. -ORDONANȚĂ nr.11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creanțelor bugetare publicat în M.Of. nr. 23/31 ian. 1996 cu completările și modificările ulterioare

24. -Regulamentul de organizare și funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului municipiului Aiud aprobat prin H.C.L. NR. 10 din 29.01.2013

25. Site-ul Primariei Aiud – http://www.aiud.ro

BIBLIOGRAFIE

1.-BANC PANFIL-Introducere în teoria finanțelor- Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2003

2,-Berea A. O., Pană C, Finanțe publice, Editura Bren, București ., 2011

3. Berea A. O., Pană C, Buget și trezorerie publică, Editura Mustang, București 2012

4,-Briciu S, Contabilitate manageriala, Editura Economica, Bucuresti, 2006

5,-Emilia Cornelia Stoica – „Finanțe publice”, Editura CarteaUniversitarã, București, 2005

6,-Emilia Cornelia Stoica – “Finanțarea instituțiilor publice”, EdituraCartea Studențeasca, București 2006

7,-Gyorgy Attila – „Finanțe publice și trezoreria statului”, EdituraUniversitară, București, 2007

8,-ManeaMarinela-Daniela Contabilitatea Institutiilor Publice Ed. 2 2013

9,-Morar Ioan Dan, Finanțe publice, Ed.Universității Oradea, 2007

10-MOȘTEANU T.coord -Buget si trezorerie publică, Ed. Universitară, Buc.2005

.11,- Moșteanu T. (coord, Finanțe publice. Sinteze teoretice și aplicații practice, Editura Universitară, București ), 2008

12,-ROMAN CONSTANTIN ȘI GETA și TABĂRĂ VASILE – Contabilitatea entităților publice locale, Editura Economică – București-2007

13,-Tulai Constantin, Finanțe publice-fiscalitate, Ed. Casa Cărții de Științe, Cluj Napoca 2007

14 -Legea nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015 publicată în M.Of. 960/30.12.2014

15 -Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice publicată în M.Of. 597/13.08.2002 cu modificările și completările ulterioare

16, -Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale publicată în M.Of 618/18.07.2006 cu modificările și completările ulterioare

17 -Legea contabilității nr. 82/1991 republicată în 2008 in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008 cu modificările și completările ulterioare

18. –Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizat publicat în M.Of. nr. 703 din 18.10.2007 cu modificările și completările ulterioare;

19. -Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 Legea administrației publice locale publicată în M.Of. nr. 204/23. 04. 2001 cu completările și modificările ulterioare

20.-ORDIN nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicată în M.Of 1080 bis /30.11.2005

21. -O.M.F. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice și a Planului de conturi pentru acestea, modificat prin ORDIN nr. 2021/17.12.2013

22. -O.M.F. nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice publicată în M.Of. nr. 1176/27.12.20 cu completările și modificările ulterioare

23. -ORDONANȚĂ nr.11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creanțelor bugetare publicat în M.Of. nr. 23/31 ian. 1996 cu completările și modificările ulterioare

24. -Regulamentul de organizare și funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului municipiului Aiud aprobat prin H.C.L. NR. 10 din 29.01.2013

25. Site-ul Primariei Aiud – http://www.aiud.ro