Impozitele Si Taxele Locale pe Exemplul Municipiului Galati
CUPRINS
CAPITOLUL I
CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND SISTEMUL DE BUGETE ȘI UTILIZAREA FONDURILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA
1.1. Particularități privind bugetul general consolidat
1.2. Bugetul general consolidat
1.3. Bugetul de stat
1.3.1. Bugetul general consolidat al Municipiului Galați pentru perioada 2011
1.3.2. Bugetul general consolidat al Municipiului Galați pentru perioada 2010
1.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat
1.5. Bugetele locale
1.6. Bugetele fondurilor speciale
1.7. Bugetul Trezoreriei Publice a statului
1.8. Bugetul instituțiilor publice autonome
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE PE EXEMPLUL MUNICIPIULUI GALAȚI
2.1. Noțiuni introductive privind impozitele și taxele locale
2.2. Prezentarea primăriei Municipiului Galați
2.3. Analiza impozitelor și taxelor locale ale Municipiului Galați
în perioada 2009-2012
2.3.1. Impozitul și taxa pe clădiri
2.3.1.1 Impozitul pe clădiri deținute de persoanele fizice
2.3.1.2. Impozitul pe clădiri deținute de persoanele juridice
2.3.2. Impozitul și taxa pe teren
2.3.3. Impozitul pe mijloacele de transport
2.3.4. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor
2.3.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
2.3.6. Impozitul pe spectacole
2.3.7. Taxa hotelieră
2.3.8. Taxe speciale
2.3.9. Alte taxe locale
2.3.10.Chirii estimate pentru anul 2012
2.4. Sistemul electronic de colectare a impozitelor și taxelor locale
CAPITOLUL III METODOLOGIA DE CONTABILIZARE A IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE
3.1. Impozite pe clădiri deținute de persoane juridice
3.2. Impozitul pe teren
3.3. Taxa asupra mijloacelor de transport
3.4. Taxa de timbru social pentru autovehicule noi de import cu capacitate cilindrică mai mare de 2000 cmc
3.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
3.6. Taxa hotelieră
3.7. Noutăți privind impozitele și taxele pe anul 2012, în Galați
Concluzii și propuneri
Bibliografie
CAPITOLUL I
CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND SISTEMUL DE BUGETE ȘI UTILIZAREA FONDURILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA
1.1. Noțiuni generale despre buget
Bugetul de stat este planul financiar cel mai important, prin intermediul căruia se asigură îndeplinirea principalelor funcții și atribuții ale statului, societatea manifestă față de acesta un interes deosebit, din care cauză este necesar ca el să poarte girul organului suprem legislative, Parlamentul țării.
De modul în care bugetul de stat și legea bugetului răspund necesităților obiective ale societății la un moment dat depinde și îndeplinirea rolului său stabilizator, de dezvoltare, de armonizare a întregii vieți economice și sociale a societății, de asigurare a echilibrului financiar, monetar și valutar al statului. Bugetele locale au și ele un rol important în ceea ce privește asigurarea autonomiei autorităților administrației publice locale sub aspect economic, social și administrative.
1.2. Bugetul general consolidat
Legea finanțelor publice stabilește sistemul de bugete prin care se constituie și utilizează fondurile publice centrale, precum și problemele legate de elaborarea, aprobarea, executarea și raportarea acestora. În cadrul acestui sistem sunt incluse: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Publice a Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetulele instituțiilor publice finanțate de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și a căror rambursare de dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Prim aceeași noțiune de bază privind finanțele publice în România se inserează și noțiunea de “buget general consolidat”, care, din punct de vedere conceptual, este definit ca fiind “ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate și consolidate pentru a forma un întreg”. Cu alte cuvinte, bugetul general consolidat, deși nu este un buget de sine stătător în elaborare, aprobare, executare și raportare, este suma bugetelor din cadrul sistemului bugetar românesc, așa cum precizează de altfel și aranjamentul la acordul stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, partea tehnică de înțelegere.
Dintre componentele bugetului general consolidat, așa cum s-a mai precizat, cel mai important este bugetul de stat, prin intermediul căruia se derulează principalele resurse financiare ale țării și prin care se exercită prerogative și funcții ale finanțelor publice : de repartiție, control și intervenție a statului în economie.
1.3. Bugetul de stat
Bugetul de stat, ca o componentă de bază a bugetului general consolidat și a finanțelor publice în general, reflectă, înainte de toate, relații sociale de natură economică sub formă bănescă , care se statornicesc între stat, pe de-o parte, și membrii săi, persoane juridice și fizice, pe de altă parte, în procesul repartiției produsului intern brut, potrivit obiectivelor de politică economică și socială a claselor politice aflate la putere la un moment dat.
La bugetul de stat se varsă majoritatea impozitelor și o parte din taxe și contribuții, precum și alte venituri specifice. Din bugetul de stat se finanțează activitatea tuturor ministerelor (inclusiv a unei părți din instituțiile subordinate acestora), dar și activitatea unor autorități publice. De la bugetul de stat se alocă sume pentru aproape toate domeniile de activitate.
Legea finanțelor publice prevede că bugetul de stat trebuie să fie însoțit de:
bugetele ordonatorilor principali de credite și anexele la acestea
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și criteriile de repartizare a acestora
alte anexe specifice.
Conform legii finanțelor publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome. Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari și terțiari.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate,pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.
Toate instituțiile publice trebuie să aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi. Responsabilitățile ordonatorilor de credite:
ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita
prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și
aprobate;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de
lucrări de investiții publice;
g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale.
1.3.1. Bugetul general consolidat al Municipiului Galați pentru perioada 2011
Tabel nr. 1 B.G.C. pt. anul 2011
Bugetul general de venituri și cheltuieli al Municipiului Galați pe anul 2011 a fost aprobat prin HCL nr. 34/10.02.2011 și este fundamentat în baza Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006 actualizată cu O.U.G. nr. 63/2010 cât și în baza Legii nr. 286/2010 a bugetului de stat și este propus la suma de 557.626,0 mii lei și se prezintă astfel:
bugetul local de venituri și cheltuieli secțiunea de funcționare în sumă de 292.919,0 mii lei, bugetul local de venituri și cheltuieli secțiunea de dezvoltare în sumă de 95.034,0 mii lei, bugetul din surse proprii și subventii secțiunea de functionare în sumă de 114.897,0 mii lei, bugetul din surse proprii și subventii secțiunea de dezvoltare în sumă de 4.911,0 mii lei, buget din fonduri europene nerambursabile în suma de 24.082,0 mii și bugetul din împrumuturi din fonduri externe în sumă de 25.783,0 mii lei.
1.3.2. Bugetul general consolidat al Municipiului Galați pentru perioada 2010
Bugetul general de venituri și cheltuieli al municipiului Galați pe anul 2010, aprobat prin HCL nr.75/11.03.2010, este fundamentat în principal în baza Legii bugetului de stat nr. 11/2010 și Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006 este în sumă de 647.517,0 mii lei și se compune din: BUGET LOCAL, respectiv veniturile aprobate pe anul 2010 sunt de 440.287,00 mii lei, provenite din impozite si taxe de la populatie și agenti economici cât și din cote și sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din T.V.A. Cheltuielile propuse în sumă de 440.287,00 mii lei acoperă cheltuielile curente din administrația locală, învățământ, sănătate, cultură, sport și servicii publice cât și cheltuielile de capital în continuare sau obiective noi.
BUGETUL DE VENITURI PROPRII ȘI SUBVENȚII, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 și sunt în valoare de 47.720,00 mii lei.
BUGETUL FONDURILOR NERAMBURSABILE, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 sunt de 46.528,00 mii lei.
BUGETUL ÎN AFARA BUGETULUI LOCAL, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 sunt de 18.124,00 mii lei și cheltuielile sunt în sumă de 31.868,0 mii lei.
BUGETUL DE VENITURI PROPRII – INTEGRAL, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 în valoare de 36.858,00 mii lei.
BUGETUL DE CREDITE EXTERNE, cheltuielile propuse sunt în sumă de 58.000,0 mii lei, și sunt reprezentate de cheltuielile de investiții.
1.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprindei cheltuieli secțiunea de dezvoltare în sumă de 95.034,0 mii lei, bugetul din surse proprii și subventii secțiunea de functionare în sumă de 114.897,0 mii lei, bugetul din surse proprii și subventii secțiunea de dezvoltare în sumă de 4.911,0 mii lei, buget din fonduri europene nerambursabile în suma de 24.082,0 mii și bugetul din împrumuturi din fonduri externe în sumă de 25.783,0 mii lei.
1.3.2. Bugetul general consolidat al Municipiului Galați pentru perioada 2010
Bugetul general de venituri și cheltuieli al municipiului Galați pe anul 2010, aprobat prin HCL nr.75/11.03.2010, este fundamentat în principal în baza Legii bugetului de stat nr. 11/2010 și Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006 este în sumă de 647.517,0 mii lei și se compune din: BUGET LOCAL, respectiv veniturile aprobate pe anul 2010 sunt de 440.287,00 mii lei, provenite din impozite si taxe de la populatie și agenti economici cât și din cote și sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din T.V.A. Cheltuielile propuse în sumă de 440.287,00 mii lei acoperă cheltuielile curente din administrația locală, învățământ, sănătate, cultură, sport și servicii publice cât și cheltuielile de capital în continuare sau obiective noi.
BUGETUL DE VENITURI PROPRII ȘI SUBVENȚII, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 și sunt în valoare de 47.720,00 mii lei.
BUGETUL FONDURILOR NERAMBURSABILE, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 sunt de 46.528,00 mii lei.
BUGETUL ÎN AFARA BUGETULUI LOCAL, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 sunt de 18.124,00 mii lei și cheltuielile sunt în sumă de 31.868,0 mii lei.
BUGETUL DE VENITURI PROPRII – INTEGRAL, sunt reprezentate de veniturile propuse pe anul 2010 în valoare de 36.858,00 mii lei.
BUGETUL DE CREDITE EXTERNE, cheltuielile propuse sunt în sumă de 58.000,0 mii lei, și sunt reprezentate de cheltuielile de investiții.
1.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului asigurărilor de stat, pe care îl vor supune spre aprobare Parlamentului.
Dacă legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuții de asigurări sociale, dobânzi, majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor, precum și din alte venture prevăzute de legea pensiilor.
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea și funcționarea sistemului public, finanțarea unor investiții proprii, alte cheltuirli prevăzute de lege.
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă. Fondul de rezervă cumulate nu poate depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respective. Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
1.5. Bugetele locale
Bugetele locale se elaborează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență privind finanțele publice locale nr. 45/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Resursele financiare publice locale sunt în directă proporționalitate cu prevederile programelor de creștere a autonomiei finaciare a unităților administrative-teritoriale și de descentralizare a serviciilor publice.
Categoriile de venituri și cheltuieli ale bugetelor locale sunt aprobate anual, într-o anexă separată a legii bugetului de stat.
1.6. Bugetele fondurilor speciale
Bugetele fondurilor speciale se aprobă prin legi speciale. Acestea se constituie și se administrează în afara bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Cele două bugete elaborate pentru fondurile speciale sunt bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj.
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se constituie conform prevederilor OUG nr. 15/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Fondul se formează din:
contribuții ale persoanelor fizice și juridice.
subvenții de la bugetul de stat
dobânzi, donații, sponsorizări și alte venituri, în condițiile legii.
Bugetul asigurărilor pentru șomaj cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului asigurărilor pentru șomaj. Bugetul asigurărilor pentru șomaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie din:
contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor juridice la care își desfășoară activitatea asigurații.
contribuțiile individuale ale angajaților.
contribuțiile datorate de persoanele care incheie contract de asigurare pentru șomaj.
venituri din alte suse, inclusive din finanțare externă (dobânzi, majorări pentru neplata la termen a contribuțiilor, restituiri ale creditelor acordate în baza legii, taxele încasate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din activitatea de formare profesională și ele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare, penalități, amenzi și orice alte sume încasate potrivit legii).
1.7. Bugetul Trezoreriei Publice a statului
Bugetul Trezoreriei Publice a statului se aprobă anual prin hotărâre de Guvern în conformitate cu prevederile legale.
Având în vedere că Trezoreria nu are personalitate juridică, calitatea de ordonator de credite o au ministrul finanțelor publice (ordonator principal) și directorii generali ai Direcțiilor Județene de Finanțe Publice (ordonatori terțiari). Aceștia pot delega această calitate către persoane abilitate din trezorerie.
1.8. Bugetul instituțiilor publice autonome
Instituțiile publice autonome sunt acele instituții publice care se finanțează integral din venituri proprii și nu se află în subordinea unei alte instituții. Numărul acestora este foarte mic și sunt, în principal, instituții publice care reglementează anumite domenii de activitate.
Din categoria acestui buget fac parte: bugetul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, bugetul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, bugetul Autorităților Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală, bugetul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE PE EXEMPLUL MUNICIPIULUI GALAȚI
2.1. Noțiuni introductive privind impozitele și taxele locale
În România, fiecare unitate administrativ-teritorială (comună, oraș, municipiu, județ, sectoarele municipiului București și Municipiul București), întocmește buget propriu, în condițiile asigurării echilibrului financiar, potrivit Legii administrației publice locale, Legii finanțelor publice locale, Legii finanțelor publice, Codului fiscal, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal și alte acte normative, pentru impozitele și taxele locale. Impozitele și taxele locale reprezintă surse importante de venituri și cheltuieli ale bugetelor locale. Aceste impozite sunt folosite pentru finanțarea cheltuielilor publice prevăzute în bugetele locale. Impozitele și taxele locale sunt reprezentate de:
impozitul și taxa pe clădiri
impozitul și taxa pe teren
impozitul pe mijloacele de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
impozitul pe spectacole
taxa hotelieră
Alături de aceste impozite și taxe locale, constituie veniturile pentru bugetele locale și:
amenzile și penalitățile aferente impozitelor și taxelor locale;
majorările pentru plata cu întărziere a impozitelor și taxelor locale
taxele judiciare de timbru;
taxele de timbru privind activitatea notarială;
taxele extrajudiciare de timbru;
50% din impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.
Impozitele si taxele locale sunt datorate bugetelor locale de către persoanele fizice și juridice care, prin ceea ce dețin sau ceea ce prestează intră sub incidența prevederilor legale privind impunerea.
Acest capitol se axează, pe analiza impozitelor și taxelor locale, în perioada 2009-2011. Pentru a asigura compatibilitatea și omogenitatea rezultatelor, datele statistice sunt preluate din bugetele locale ale municipului Galați și din legile bugetare de stat, în perioada 2009-2011.
2.2. Prezentarea Primăriei Municipiului Galați
Primaria Municipiului Galați este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 și în confomitate cu hotararile Consiliului Local al Municipiului Galați privind aprobarea organigramei și numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.
Primarul General, Viceprimarii, Secretarul Municipiului Galați, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primaria Municipiului Galați care aduce la îndeplinire hotarârile Consiliului local al Municipiului Galați și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Primarul reprezintă Municipiul Galați în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau straine, precum și în justitie.
Consiliul Local al Municipiului Galați reprezintă autoritatea deliberativă în cadrul Primariei Municipiului Galați.
Modalitățile de finanțare a activității desfășurate sunt stabilite în baza Legii nr.215/2001 (Legea administratiei publice locale). Potrivit acesteia, finanțele orașului se administrează în condițiile prevăzute de lege conform principiului autonomiei locale. Autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporțional cu competențele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune in mod liber.
Consiliul Local al municipiului Galați asigură veniturile municipiului Galați prin stabilirea de impozite si taxe locale precum și prin alte surse stabilite potrivit legii.
Structura organizatorica a Primariei Municipiului Galați cuprinde următoarele compartimente: cabinet primar, viceprimar I, viceprimar II, secretar, direcția tehnică, direcția economică, direcția impozite, taxe și alte venture locale, direcția informatizare, dezvoltare și integrare europeană, direcția de urbanism, direcția administrație publică locală, direcția gestiune patrimoniu, serviciul audit public intern, serviciul management resurse umane, salarizare, compartiment protecție civilă, compartiment asociații de proprietari, compartiment căldură, serviciul corp control primar, birou registratura generală, biroul autorizări licențe, birou licitații, serviciul revendicări si birou informare și relații publice.
2.3. Analiza impozitelor și taxelor locale pe exemplul Municipiului Galați
pentru orizontul de timp 2009-2012
Potrivit principiului autonomiei locale, prevăzut de Legea finanțelor publice locale, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritățile administrației publice locale le gestionează, potrivit atribuțiilor ce le revin în condițiile legii.
Aceste resurse financiare trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile ce revin autorităților administrației publice locale. Pornind de la acest principiu, potrivit legislației în vigoare, pentru bugetele locale sunt prevăzute următoarele categorii de venituri: venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte administrații; alte venituri (donații și sponsorizări).
Potrivit clasificației bugetare, veniturile proprii provin din venituri curente fiscale și nefiscale, venituri din capital și cote defalcate din impozitul pe venit. Prin venituri fiscale se ințeleg încasările care provin din impozite directe și indirecte care se percep de către organele fiscale la termenele și în condițiile stabilite de lege. În general, veniturile fiscale reprezintă principala sursă a veniturilor locale pentru bugetul municipiului Galați
În perioada 2009-2011, veniturile fiscale au sporit în ceea privește volumul acestora, în schimb, în ceea ce privește ponderea în totalul veniturilor bugetelor locale au înregistrat fluctuații importante în cursul perioade precizate.
Principala sursă a veniturilor bugetelor locale o constituie impozitele pe proprietate: impozitul pe clădiri și pe terenuri de la persoanele fizice și juridice.
În continuare, se va prezenta pe intervalul de timp 2009-2011 următorii indicatori: ponderea impozitelor și taxelor locale în veniturile fiscale ale bugetelor locale și dinamica acesteia; evoluția tipurilor de impozite în această perioada precum și în totalul impozitelor și taxelor locale.
Tabel nr. 1, Sursa: Bugetele locale ale Municipiului Galați
În perioada 2010-2009, impozitele și taxele locale ale municipiului Galați au avut o ușoară scădere cu – 0,23% iar în perioada 2011-2010, s-a înregistrat o creștere de +3.95% .
În ceea ce privește ponderea impozitelor și taxelor locale în cadrul veniturilor fiscale ale bugetelor locale, se observă o creștere succesivă a acestora pentru perioada 2009-2011. Cu toate că impozitele și taxele locale au crescut semnificativ datorită creșterii cotelor de impozitare, dar ponderea cea mai mare în veniturile fiscale ale bugetului local este deținută de impozitul pe venit, câștiguri și profit.
Fig. nr. 1 Ponderea impozitelor și taxelor locale în veniturile fiscal ale bugetului local
2.3.1. Impozitul și taxa pe clădiri
Este unul dintre cele mai importante impozite locale din punct de vedere al ariei de acoperire și volumului încasărilor la buget. Este datorat pentru cladirile aflate în proprietatea contribuabililor, indiferent de locul unde acestea sunt situate și de destinație.
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condițiile similare impozitului pe clădiri. Pe parcursul acestui capital, deoarece cu excepția categoriei în care se încadreaza plătitorilor nu există diferențe, când menționăm impozitul pe clădiri ne referim atât la impozitul, cât și la taxe pe clădiri.
Se datorează impozit pe clădire indiferent daca aceasta este localizată în intravilanul sau în extravilanul localităților.
Clădirea este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt perețiii și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.
Dacă o clădire este deținută în proprietate de mai mulți contribuabili, impozitul aferent clădirii este datorat de contribuabili în felul urmator:
proporțional cu suprafața deținută (în cazul în care sunt stabilite părțile individuale);
împărțind impozitul total la numarul de cotribuabili (dacă nu sunt stabilite părțile individuale).
În cazul în care o persoană are în administrare sau în folosință o clădire pentru care se datorează chirie pe baza unui contract de închiriere, impozitul este datorat de către proprietar.
Nu sunt supuse impozitului pe clădiri:
clădirile proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a oricăror instituții publice;
clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare;
clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora;
clădirile care constituie patrimoniul unităților și instituțiilor de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate;
clădirile unităților sanitare publice;
clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome;
clădirile funerare din cimitire și crematorii;
clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;
clădirile care au fost restituite foștilor proprietari sau moștenitori, cultelor religioase din România și comunităților minorităților naționale din România;
clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române;
clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă
de moștenitori legali sau testamentari;
clădirile utilizate pentru activități social umanitare, de către asociații, fundații și culte,
potrivit hotărârii consiliului local;
2.3.1.1 Impozitul pe clădiri deținute de persoanele fizice
În categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:
a) construcțiile utilizate ca locuință, respectiv unitățile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la același nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, dupa caz, cu dependințe și alte spații de deservire;
b) construcțiile menționate mai sus, dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere;
c) construcțiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele, și altele asemenea;
d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea;
e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, care au elementele constitutive ale clădirii.
La determinarea impozitului pe clădiri se iau în calcul următoarele elemente:
Tabelul nr. 2 Sursa: L.Țățu-Fiscalitate. De la lege la practică, Ed. C. H. Beck, 2007, pg. 193
Impozitul pe clădiri = valoarea impozabilă a clădirii x cota de impozitare
Cota de impozitare este 0,1% pentru clădirile situate atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Valoarea impozabișă a clădirii se determină în funcție de suprafața construită desfășurată și de valoarea impozabilă pe metru pătrat.
Suprafața construită desfășurată se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a balcoanelor, a logiilor sau a celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafețele podurilor, cu excepția mansardelor, precum și cele ale treptelor și teraselor neacoperite. Suprafața contruită desfășurată a clădirii este justificată prin actul de proprietate, planul cadastral sau, în lipsa acestora, prin schițe sau alte documente asemănătoare.
Pentru determinarea suprafeței construite desfășurate, în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, asupra suprafeței utile se aplică coeficientul de transformare de 1,20.
Aplicarea coeficientului de corecție urmărește ca, la suprafața utilă, să se adauge suprafața pereților, a balcoanelor, a logiilor, precum și a cotei părți din spațiile de deservire comună.
Valoarea impozabilă a clădirii este stabilită în lei/mp, diferențiat în funcție de diferite caracteristici tehnice ale clădirii (existența sau inexistența instalațiilor de apă, canal, încălzire, materialul din care sunt construiți pereții).
Conform normelor de aplicare a Codului fiscal, s-au stabilit pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate aferente clădirilor care sunt dotate cumulativ cu instalații de apă, canalizare, electrice și de încălzire, următoarele:
a) clădirea se consideră dotată cu instalație de apă caldă dacă alimentarea de apă se face prin conducte, dintru-un sistem de aducțiune din rețele proprii sau direct dintr-o sursă naturală: puț, fântână sau izvor în sistem propriu;
b) clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică;
c) clădirea se consideră că are instalație electrică dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la rețeaua publică sau la o sursă de energie electrică: grup electrogen, microcentrală, instalații eoliene sau microhidrocentrală;
d) clădirea se consideră că are instalație de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic: abur sau apă caldă de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii, și îl transmit în sistemul de distribuție în interiorul clădirii, constituit din conducte, radiatoare, calorifere, indiferent de combustibilul folosit: gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum și din sobe încălzite cu gaze/convectoare.
Legiutorul stabilește coeficienții de corecție pozitivă care se vor aplica valorilor impozabile unitare pentru diferențierea acestora pe categorii de localități și pe zone în cadrul localităților:
Tabelul nr.3 Sursa: Legea nr. 571/2003 actualizată la 1 ianuarie 2010, Cod fiscal 2010
Pentru clădirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente coeficienții de corecție pozitivă vor fi diminuați cu 0,10.
Pentru locuințele situate la subsol, demisol sau mansardă, valoare impozabilă pe metru pătrat care se ia în calcul la determinarea impozitului pe profit este de 75% din valoarea impozabilă a clădirii din care fac parte.
Pentru spații cu altă destinație decât cea de locuit, situate în subsolul sau demisolul clădirilor, valoarea impozabilă pe metru pătrat care se ia în calcul la determinarea impozitului este de 50% din valoarea impozabilă a clădirii din care fac parte.
Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost finalizate, cu 20% pentru clădirile cu o vechime de peste 50 de ani și cu 10% pentru clădirile cu o vechime cuprinsă între 30 și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.
Valoarea impozabilă se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătrați sau fracțiune din aceștia, în cazul în clădirii utilizate ca locuință, a cărei suprafață construită depășește 150 de metri pătrați.
Prin legislația în vigoare, contribuabili, persoane fizice, datorează statului, un impozit majorat pentru clădirile cu destinație de locuință aflate în proprietate, atele decât cea la care au adresa de domiciliu, dacă nu sunt închiriate. Impozitul crește progresiv, pe măsură ce contribuabilii au mai multe clădiri în proprietate.
Tabelul nr.4 Legea nr. 571/2003 actualizată la 1 ianuarie 2010, Cod fiscal 2010
Ordinea numerică a proprietăților se determină în raport de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de proprietar.
Dacă pentru o clădire aflată în proprietate este încheiat contractul de închiriere înregistrat la administrația financiară, nu se datorează impozit majorat.
Persoanele fizice care dețin în proprietate mai multe locuințe care nu sunt închiriate au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorizațiilor administrației publice locale în raza cărora își au domiciliul, precum și la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora prin care să ateste acest fapt.
Sunt considerate ca fiind închiriate numai acele clădiri utilizate ca locuință pentru care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în formă scrisă;
contractul este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea dreptului de folosință a bunurilor, în condițiile legii;
locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului (soțul, soția și copiii lor necăsătoriți).
Această condiție nu se urmărește în cazul în care clădirea utilizată ca locuință se închiriază unei persoane juridice.
Nu se datorează impozitul suplimentar pentru locuința închiriată, alta decât cea de domiciliu, decât pentru perioada din an cât se derulează contractul de închiriere.
În cazul persoanei fizice care deține în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuință, iar domiciliul sau reședința sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste clădiri, prima clădire dobândită conform datei dobândirii este asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.
Clădirile distincte utilizate ca locuință, situate la aceiași adresă, proprietatea aceleiași persoane fizice, sunt asimilate unei singure clădiri (fie locuință de domiciliu, fie cu același regim de majorare al impozitului).
În cazul clădirilor aflate în proprietate comună, coproprietarii având determinate cotele-părți din clădire, impozitul pe clădiri datorat statului se împarte proporțional cotelor-părți respective, iar asupra acestuia se aplică, după caz, majorarea de impozit în funcție de ordinea în care aceste cote-părți au fost dobândite, rezultând astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil. În cazul în care nu sunt determinate cotele părți, dacă trebuie aplicată majorarea de impozit, aceasta se aplică la valoarea impozitului pe întreaga clădire împărțită la numărul de proprietari.
Pentru anul 2011 valoarea impozabilă a fost stabilită prin HCL nr. 469/23.11.2010.
În cazul clădirii utilizată ca locuință, a carei suprafață construită depășește 150 mp, valoarea impozabila a acesteia. Conform prevederilor OUG 59/30.06.2010 de modificare a LG 571/2003 privind Codul Fiscal-persoanele fizice care au în proprietate doua sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:
cu 65% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 150% pentru cea de a doua cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 300% pentru cea de a treia cladire și urmatoarele în afara celei de la adresa de domiciliu;
Impozitul majorat se determina în functie de ordinea în care proprietățile au fost dobândite, așa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.
Prevederile prezenței ordonanțe de urgență se aplică începând cu 1 iulie 2010.
Nu intră sub incidența dispozițiilor mai sus menționate persoanele fizice care dețin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală.
2.3.1.2. Impozitul pe clădiri deținute de persoanele juridice
În cazul persoanelor juridice, modul de calcul al impozitului pe clădiri este diferit față de modul de calcul pentru clădirile deținute de persoanele fizice.
Impozit pe clădiri = cota de impozitare x valoarea de inventar înregistrată în contabilitate
Valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, reprezintă valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii și care, după caz, poate fi:
costul de achiziție, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;
costul de producție, pentru clădirile construite de persoana juridică;
valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ținându-se seama de valoarea
clădirilor cu caracteristici tehnice și economice similare sau apropriate, pentru clădirile obținute cu titlu gratuit;
valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinată prin expertiză, potrivit legii;
valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții
legale.
Tabelul nr. 5 Legea nr. 571/2003 actualizată la 1 ianuarie 2010, Cod fiscal 2010
În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar se aplică următoarele reguli:
impozitul pe clădiri se datorează de locatar;
valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din
contract a clădirii, așa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului;
în cazul în care contractul de leasing încetează astfel decât prin ajungerea la scadență,
impozitul pe clădiri este datorat de locator.
Reguli generale privind impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri se determină anual. Există însă și situații în care clădirile intră în proprietatea unor contribuabili, sau ies din proprietatea lor pe parcursul anului, caz în care impozitul se va determina corespunzător numărului de luni în care au fost în proprietate.
Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru situațiile de demolare, distrugere a clădirilor, precum și de transfer al dreptului de proprietate ori locațiune asupra clădirilor, după caz, se face cu începere de la data de înti a lunii următoare celei în care s-a produs una din aceste situații. Scăderea se acordă proporțional cu partea de clădire supusă unei astfel de situații, precum și cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal. La baza determinării impozitului pe clădiri stă declarația de impunere. Contribuabilii persoane fizice care dețin în proprietate mai multe clădiri cu destinația de locuințe cu obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au domiciliul, precum și la cele în a căror rază teritorială sunt situate clădirile respective.
Contribuabilii au obligația să depună șa organul fiscal o declarație de impunere în termen de 30 de zile de la data la care au loc modificări ale clădirilor care duc șa modificarea bazei de impozitare.
Impozitul anual determinat pe baza declarațiilor de impunere se plătește semestrial, în două tranșe egale, cu următoarele scadențe: 31 martie, inclusive și 30 septembrie, inclusiv.
În cazul în care impozitul se datorează pentru perioade mai mici de un an, urma de plată aferentă fiecărei scadențe este dată de numărul de luni aferent semestrului pentru care se plătește și de impozitul lunar.
Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului fiscal se acordă o bonificație de până la 10% stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Beneficiază de scutire de impozit pe clădire:
veteranii de război;
persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începerea de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituie în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi;
văduvele de război și văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;
persoanele cu handicap grav sau accentuat și persoanele invalide de gradul I sau II.
În categoria unei clădiri deținute în comun de o persoană fizică prevăzută în categoria celor de mai sus, scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietățile deținute în comun de soți. Scutirea se aplică doar clădirii folosite ca locuință de domiciliu.
Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică unei persoane începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii.
Persoanele fizice și/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le dețin în proprietate, în condițiile O.G. nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioada de rambursare a creditului obținut pentru rebilitarea termică.
Impozitul pe clădiri se reduce cu 50%, în conformitate cu O.G. nr. 27/1996 privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei Delta Dunării, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliează și trăiesc în localitățile precizate în:
H.G. nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării
economico-sociale a unor localități din Munții apuseni, cu modificările ulterioare;
H.G. nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri și acțiuni
pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a județului Tulcea și a Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu modificările ulterioare. Impozitul pe clădiri nu se aplică:
oricărei instituții sau unității care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, cu excepția incintelor folosite pentru acțivități economice;
fundațiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural.
organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrăni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor străzii:
Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru acele clădiri deținute de persoane juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turitice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.
Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru clădirile nou construite deținute de cooperațiile de consum sau meșteșugărești, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziției clădirii.
Consiile locale au libertatea acordării unor facilități în cazul impozitului pe clădiri în funcție de anumite considerente de protecție socială sau în funcție de alte considerente. Procedurile de acordare a facilităților fiscale sunt stabilite de consiliile locale.
Pentru locuința de domiciliu, consiliile locale pot adopta în timpul anului hotărâri privind reducerea sau scutirea de impozit pe clădiri, stabilite în sarcina persoanelor fizice.
Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim pe economie ori constau în exclusivitate din ajutor de șomaj și/sau pensie de asistență socială.
De asemenea, scutire sau reducere de impozit pe clădiri se poate acorda și în cazul calamităților.
Scutirea sau reducerea se acordă proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului și operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele în cauză atestă pentru care se acordă scutire.
Fiecare consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri datorat de către persoanele juridice care efectuează investiții de peste 500.000 euro pe o perioadă de până la 5 ani inclusiv. Scutirea se acordă de la data de întâi a lunii următoare finalizării clădirii.
Valorile impozabile unitare pentru municipiul Galați, stabilite pe cei trei ani analizați în lucrarea de față, în conformitate cu prevederile legale, sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 6 Valori impozabile pe suprafața construită desfășurată la clădiri, în cazul persoanelor fizice pentru perioada 2009-2012
Tabel nr. 7 Valori impozabile pe suprafața contruită desfasurata la cladiri, în cazul persoanelor fizice dar fără instalații de apă, canalizare, electrice, încălzire pentru perioada 2009-2012
Înregistrarea contabilă a impozitului pe clădiri:
471 = 446impozit annual
635 = 471 cota lunară
Se observă că, impozitele pe clădiri au scăzut sau au avut o evoluție pozitivă, ca urmare a actualizării valorilor impozabile la clădiri și la alte construcții aparținând persoanelor fizice, cât si persoanelor juridice.
Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotarâre a consiliului local. În municipiul Galați, consiliul local a stabilit o bonificație de 10%, conform prevederilor legale.
2.3.2. Impozitul și taxa pe teren
Impozitul pe teren este datorat de către persoanele fizice sau juridice care au în proprietate terenuri situate în România, indiferent de locul unde acestea sunt situate. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, se stabilește taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren.
Se datorează impozit pe teren indiferent dacă acesta este localizat în intravilanul sau extravilanul localităților.
Dacă un teren este deținut în proprietate de mai mulți contribuabili, impozitul aferent acestuia este datorat de contribuabili astfel:
proporțional cu suprafața deținută (dacă sunt stabilite părțile individuale)
împărțind impozitul total la numărul de contribuabili(dacă nu sunt stabilite părțile individuale).
În cazul în care o persoană are în administrare sau în folosință un teren pentru care se datorează chirie pe baza unui contract de inchiriere, impozitul este datorat de către proprietar.
Sunt scutite de la plata impozitului pe teren următoarele categorii de terenuri:
Terenurile aferente unei clădiri, pentru suprafața de teren acoperită de acesta;
Terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute de lege și unităților locale ale acestora cu personalitate juridică;
Terenurile cimitirelor, crematoriilor;
Terenurile instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar autorizate provizoriu sau acreditate;
Terenurile unităților sanitare de interes național care nu au trecut în patrimoniul autorităților locale;
Terenurile deținute, administrate sau folositede către o instituție publică, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;
Terenurile aferente clădirilor aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ- teritoriale sau a altor instituții publice, exceptând suprafețele acestuia folosite pentru activități economice;
Terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia;
Terenurile, care prin natura lor și nu prin destinația dată, sunt improprii pentru agricultură sau sivicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălți, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologice, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecțiedefinite de lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului.
Orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului emis de oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară;
Terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Comisia Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;
Terenurile parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;
Terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitorii legali sau testamentari;
Terenurile aferente clădirilor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, precum și clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice și nuclearo-electrice, stațiilor și posturilor de transformare, precum și stațiilor de conexiuni;
Impozitul pe teren este un impozit care se determină anual, formula de calcul pentru terenurile situate în intravilan fiind:
Impozit pe teren = suprafața impozabilă x impozitul unitar (eventual se aplică și un coeficient de corecție)
Impozitul unitar este stabilit diferențiat pentru terenuri în funcție de rangul localității și zona din cadrul acestuia și, de asemenea, dacă destinația lui este teren cu construcții sau altă categorie de teren. Impozitul unitar pentru terenurile cu destinație de teren cu construcții situate in intravilan este:
Tabelul nr.8, Sursa: C.I. Jitaru-Contabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor, Ed. Danubius Brăila, 2008-2009 pg. 363
În cazul terenurilor situate în intravilan înregistrate în registrul agricol la altă categorie decât cea de teren cu construcții, impozitul unitar (lei/ha) este:
Tabelul nr.9, Legea nr. 571/2003 actualizată la 1 ianuarie 2010, Cod fiscal 2010
La aceste valori stabilite pentru terenurile înregistrate la altă categorie decât teren cu construcții, impozitele unitare stabilite vor fi corectate pozitiv cu următorii coeficienți:
Tabel nr.10 Legea nr. 571/2003 actualizată la 1 ianuarie 2010, Cod fiscal 2010
În cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat la altă categorie decât de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor menționate anterior numai dacă au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură și au înegistrate în evidența contabilă venituri și cheltuieli de această natură.
În caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilan, chiar dacă este prevăzut la altă destinație decât de teren pentru construcții, se calculează considerând că suprafața de teren este considerată teren pentru construcții.
În cazul terenurilor situate în extravilan, impozitul unitar este următorul:
Tabel nr. 11, Codul fiscal aprobat la 1 ianuarie 2011
Această valoare impozabilă se corectează cu următorii coeficienți:
Tabel nr.12 Sursa: L.Țățu-Fiscalitate. De la lege la practică, Ed. C. H. Beck, 2007, pg. 206
Impozitul pe teren se recalculează în timpul anului pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane, în următoarele situații:
pentru terenurile dobândite în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost dobândit;
pentru terenurile a căror încadrare în funcție de poziție și categorie de folosință se modifică în cursul anului fiscal, impozitul datorat se modifică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs modificarea, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal;
în caz de transfer al dreptului de proprietate asupra unui teren, scăderea de la impunere, în cursul anului, se face cu începerea de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferal dreptului de proprietate, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal.
Orice persoană care dobândește teren are obligația de a depune o declarație privind achiziția terenului la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile inclusiv, care urmează după data achiziției.
Orice persoană care modifică folosința terenului are obligația de a depune o declarație privind modificarea folosinței terenului la compartimentul de specialitate al autorității administrației publie locale în termen de 30 de zile inclusiv, care urmează după data modificării folosinței. Plata impozitului se realizează, în două tranșe egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie , inclusive.
Înregistrarea contabilă a impozitului pe terenuri:
471 = 446impozit anual
635 = 471 cota lunară
Pentru plata cu anticipație a impozitului pe terenuri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotarâre a consiliului local. În municipiul Galați, consiliul local a stabilit o bonificație de 10%, conform prevederilor legale.
Beneficiază de scutire de impozit pe teren:
veteranii de război;
văduvele de război și văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătrit;
persoanele cu handicap grav sau accentuat și persoanele invalide de gradul I sau II.
În cazul unui teren deținut în comun de o persoană fizică prevăzută în categoria celor de mai sus, scutirea fiscală se aplică integral pentru terenurile deținute în comun de soți.
Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutiri.
Impozitul pe teren nu se aplică:
oricărei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației,
Cercetării și Tineretului, cu excepția incidentelor folosite pentru activități economice;
fundațiilor testamentare constituie conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor străzii.
Impozitul pe teren se reduce cu 50% pentru acel teren deținut de persoane juridice care este utilizat exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.
Consiliile locale pot acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru persoanele ale căror venituri linare sunt mai mici decât salariul minim pe economie ori constau în exclusivitate din ajutor de șomaj sau pensie de asistență socială.
De asemenea, scutire sau reducere de la plata impozitului pe teren se poate acorda și în cazul calamităților.
Scutirea sau reducerea se acordă proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului și operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele atestă situațiile pentru care se acordă scutire.
Consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe teren datorat de către persoanele juridice care efectuează investiții de peste 500.000 euro pe o perioadă de până la 5 ani inclusiv. Scutirea de impozit pe teren se acordă de la data de întâi a lunii următoare eliberării autorizației de construire.
În perioada 2009-2012 impozitele și taxa pe terenuri din municipiul Galați a avut o evoluție oscilantă, înregistrând și creșteri și descreșteri, ca urmare a actualizării valorilor impozabile la terenurile aflate în intravilan și a celor din extravilan.
Tabelul nr.13 Impozitul pe terenurile aflate in intravilan (TERENURI CU CONSTRUCȚII)
Tabel nr. 14 Impozitul și taxa pe terenuri amplasate în extravilan, zona A pentru perioada 2012 la nivelul Municipiului Galați
Tabel nr. 15 Impozitul și taxa pe terenuri amplasate în extravilan, zona B pentru perioada 2012 la nivelul Municipiului Galați
Tabel nr. 16 Impozitul și taxa pe terenuri amplasate în extravilan, zona C pentru perioada 2012 la nivelul Municipiului Galați
Tabel nr. 17 Impozitul și taxa pe terenuri amplasate în extravilan, zona D pentru perioada 2012 la nivelul Municipiului Galați
2.3.3. Impozitul pe mijloacele de transport
Impozitul pe mijloacele de transport este datorat anual de deținătorii de mijloace de transport care trebuie înmatriculate în România. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia impozitul se datorează de locatar, iar dacă contractul încetează astfel decât prin ajungerea la scadentă, impozitul se datorează de locator. Sunt scutite de impozitul pe mijloacele de transport:
autoturismele, motocicletele cu ataș și moto triciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora;
navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrile folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței;
mijloacele de transport ale instituțiilor publice;
mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public;
vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.
Pentru atașe, impozitul anual se stabilește la nivelul a 50% din impozitul datorat pentru motociclete, motorete și scutere.
Impozitul pe mijloacele de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite, iar în cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidențele autorităților la care sunt înmatriculate, impozitul se dă la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut una dintre aceste situații.
Orice persoană care dobândește/transferă un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenită. Impozitul pe mijloacele de transport se determină anual și se plătește semestrial, în două rate egale, cu următoarele scadențe:
31 martie, inclusiv;
30 septembrie, inclusiv.
Pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului impozitul datorat se repartizează în sume egale, la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului.
Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijloacele de transport datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. În cazul unui mijloc de transport deținut de un nerezident, impozitul asupra mijlocului de transport se plătește integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorității de administrație publică locală. În situația în care înmatricularea privește o perioadă care depășește data de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deținătorii au obligația să achite integral impozitul asupra mijloacelor de transport până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel:
în cazul în care înmatricularea privește un an fiscal, impozitul anual;
în cazul în care înmatricularea privește o perioadă care se sfârșește înainte de data de 1
decembrie a aceluiași an, impozitul aferent perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie și data de întâi a lunii următoare celei în care expiră înmatricularea. Beneficiază de scutire de impozitul pe mijloacele de transport:
veteranii de război;
persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituie în prizonieri, conform Decretului-lege nr. 118/1990.
În cazul unui mijloc de transport deținut în comun de o persoană fizică prevăzută în categoria de mai sus, scutirea fiscală se aplică integral pentru mijloacele de transport deținute în comun de soți. Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se aplică începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii. Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică:
oricărei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu excepția incidentelor folosite pentru activități economice;
fundațiilor testamentare constituie conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor străzii.
Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijloacele de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotarâre a consiliului local. În municipiul Galați, consiliul local a stabilit o bonificație de 10%, conform prevederilor legale.
Tabel nr. 18 Mijloace de transport cu tracțiune mecanică pentru perioada 2009-2012
Tabel nr. 19 Remorci, semiremorci sau rulote pentru perioada 2009-2012
Tabel nr. 20 Mijloace de transport de apă pentru perioada 2009-2012
Impozitele pe mijloacele de transport au crescut semnificativ pentru perioada 2009-2012, datorită creșterii cotelor de impozitare și a achiziționării cât mai multe a mijloacelor de transport de către contribuabili față de anii anteriori.
2.3.4. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor
Contribuabilii persoane fizice și juridice, datorează bugetelor locale taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor.
În domeniul construcțiilor, aceste taxe se datorează pentru:
eliberarea certificatului de urbanism: taxa este stabilită în lei în funcție de suprafața solicitată, iar în mediul rural taxa este de 50% din cea stabilită pentru mediul urban;
eliberarea autorizației de construire: taxa este de 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor pentru clădire cu destinație de locuință și anexe la locuință;
eliberarea autorizației de forjare și excavări, necesare studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări: taxa datorată este stabilită în lei/mp;
eliberarea autorizației pentru lucrările de organizare de șantier, necesare execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate odată cu acestea: taxa este de 3% din valoarea autorizată a construcțiilor;
eliberarea autorizației de construiere pentru organizarea de tabere de corturi,căsuțe sau rulote, campimguri: taxa datorată este de 2% din valoarea lucrării sau a construcției;
eliberarea autorizației de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice, precum și pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afișaj, a firmelor și reclamelor: taxa datorată este stabilită în lei/mp;
eliberarea autorizației de construire pentru orice altă construcție decât cele prevăzute anterior: taxa este de 1% din valoarea autorizată a lucrărilor;
eliberarea autorizației de desființare, parțială sau totală, a construcțiilor și a amenajărilor:
taxa datorată este de 0,1% din valoarea impozabilă a acestora. În cazul desființării parțiale, cuantumul taxei se calculează proporțional cu suprafața construită a clădirii supuse demolării;
prelungirea certificatului de urbanism, precum și a autorizașiilor de constituire: taxa este de 30% din valoarea taxei inițiale;
eliberarea autorizațiilor privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, energie termică, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu: taxa datorată este stabilită în lei/mp;
eliberarea avizului comisiei de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari ori de structurile de specialitate din cadrul consiliilor județene: taxa datorată este stabilită în lei/aviz.
eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă: taxa datorată este stabilită în lei/certificat.
Se mai datorează taxe pentru:
eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru activități lucrative și viza anuală a acestora: taxa este stabilită în lei, diferențiat pe activități lucrative;
eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare: taxa se prezintă sub forma unei sume fixe în lei;
eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deținute de consiliile locale: taxa este stabilită în lei pentru fiecare mp de plan, diferențiat de scara la care se eliberează;
eliberarea de autorizații sau avize care dau dreptul de a executa proiecte: taxa este stabilită în sumă fixă în lei;
eliberarea certificatului de producător și viza trimestrială a acestuia: taxa este stabilită în lei.
Taxele se plătesc prealabil eliberării sau vizării, după caz, a certificatelor, avizelor și autorizațiilor. În termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expriră autorizația respectivă, persoana care a obținut autorizația trebuie să depună o declarație privind valoarea lucrărilor de construcție la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, pentru recalcularea taxei pe baza devizului real. Recalcularea și aducerea la cunoștința contribuabilului trebuie realizată în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declarației, iar contribuabilul trebuie să plătească diferența de plată sau să primească diferența de taxă achitată în plus în termen de 15 zile de la înștiințare.
În cazul unei autorizații de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construire nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform procedurii de stabilire a impozitului pe clădiri. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor nu se datorează pentru:
certificat de urbanism sau autorizație de construire pentru lăcaș de cult sau construcție
anexă;
certificat de urbanism sau autorizație de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau
reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparțin domeniului public;
certificat de urbanism sau autorizație de construire, pentru lucrările de interes public
județean sau local;
certificat de urbanism sau autorizație de construire, dacă beneficiarul construcției este o
instituție publică;
autorizație de construire pentru autostrăzile și căile ferate atribuite prin concesionare,
conform legii.
Beneficiază de scutire de taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor:
veteranii de război;
persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere la 6 martie
1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituie în prizonieri, conform Decretului-lege nr. 118/1990;
persoanele cu handicap grav sau accentuat și persoanele invalide de gradul I sau II.
Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor, autorizațiilor nu se aplică:
oricărei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu excepția incidentelor folosite pentru activități economice;
fundațiilor testamentare constituie conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor străzii.
În cazul unei calamități naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata taxei pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor. Aceste taxe, la nivelul municipiului Galați sunt prevăzute în tabelul nr. 19, după cum urmează:
În ceea ce privesc taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor se poate constata o creștere pentru perioada 2009-2012, cu excepția certificatelor de urbanism în mediul urban, unde evoluția se observă că, a rămas constantă. Această sporire a acestor taxe s-a datorat necesității autorizațiilor de construire de chioșcuri, tonete, magazine, aprobări de ridicare a unor noi locuințe imobiliare cererea fiind tot mai mare în comparație cu oferta.
Tabel nr. 21 Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediu urban pentru perioada 2009-2012
2.3.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înțelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei, cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise și audiovizuale.
Cuantumul taxei se stabilește prin aplicarea unei cote de impozitare stabilită de consiliile locale între 1 și 3% asupra valorii fără TVA a contractului de reclamă și publicitate.
Taxa se plătește lunar de către cel care efectuează reclama și publicitatea la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se realizează serviciul, până la data de 10 a lunii următoare, pe toată perioada desfășurării contractului, începând cu luna în care taxa a devenit exigibilă. Taxa devine exigibilă la data intrării în vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclamă și publicitate.
Orice persoană care utilizează un panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate într-un loc public datorează plata unei taxe anuale către bugetul local al autorității administrației publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișj respectivă.
Taxa se plătește anticipat de către beneficiarul publicității, proporțional cu numărul de luni sau fracțiuni de lună de utilizare, la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază este expus afișul publicitar.
Taxa anuală stabilită de consiliul local este stabilită în lei/mp. Taxa pentru afișaj în scop de reclamă sau publicitate se poate plăti anticipat sau trimestrial, în patru rate egale.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate și taxa pentru afișaj în scop de reclamă si publicitate nu se aplică:
instituțiilor publice, cu excepția cazurilor când acestea fac reclamă unor activități economice;
panourilor de identificare a instalațiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de
circulați, precum și alte informații de utilitate publică și educaționale;
pentru panourile, afișele sau alte mijloace de reclamă și publicitate amplasate în interiorul
clădirilor.
Tabel nr. 22 privind utilizarea mijloacelor de reclamă și publicitate
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate s-a menținut la un nivel constant în cei trei ani analizați, cu o ușoară creștere în anul 2012.
2.3.6. Impozitul pe spectacole
Orice persoană care organizează manifestări artistice, competiții sportive, activități artistice și distractive de videotecă și discotecă datorează impozit pe spectacole.
Acesta se calculează în cote procentualer asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor sau în sumă fixă pe metru pătrat, în funcție de suprafața incintei unde se desfășoară spectacolul, mai puțin valoarea timbrelor instituite, potrivit legii.
Impozitul stabilit sub forma unor cote procentuale se plătește în următoarele cazuri și cuantumuri:
2% pentru manifestările artistice de teatru, balet, operă, operetă, filarmonică, de circ,
cinematografice, musicale, precum și pentru competițiile sportive interne și internaționale;
5% pentru manifestările neimpozitate folosind cota de 2%.
valoarea supusă impozitării este diminuată cu sumele plătite de organizatorul spectacolului sau evenimentului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.
Persoanele care datorează impozitul pe spectacole au obligația de:
a înregistra biletele de intrare și/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale care își exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul.
a anunța tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum și în orice alt loc în care se vând bilete de intrare și/sau abonamente;
a preciza tarifele pe biletele de intrare și/sau abonamente și de a nu încasa sume care depășesc tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente;
a emite un silita de intrare și/sau abonament pentru toate sumele de la spectatori;
a asigura la cererea compartimentului de specialitate al autorității administrației publice locale, documentele justificative privind calculul și plata impozitului pe spectacole;
a se conforma oricăror altor cerințe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii și Cultelor și Agenția Națională pentru Sport.
Pentru activitățile artistice și distractive de videotecă și discotecă impozitul pe spectacole se stabilește de către Consiliul Local al municipiului Galați în lei/mp, în funcție de suprafața incintei în care se desfășoară spectacolul. Sumelor fixe stabilite ca taxă le sunt aplicate coeficienții de corecție pozitivă în funcție de rangul localității.
Plătitorii de impozit pe spectacole pentru activitățile artistice și distractive de videotecă și discotecă, au obligația să depună o declarație care va conține suprafața incintei, precum și zilele în care se desfășoară spectacole, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.
Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se desfășoară spectacolul.
Tabel nr. 23, Sursa: www.primaria.galati.ro
2.3.7. Taxa hotelieră
Taxa hotelieră se poate institui într-o unitate de cazare situată într-o localitate asupra căreia consiliul local își exercită autoritatea.
Taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% și 5%, aplicate la tarifele de cazare.
Pentru șederea în stațiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale, în funcție de categoria unității de cazare, la tarifele practicate de aceasta pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului.
Unitățile de cazare au obligația virării taxei bugetului local până pe data de 10 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a colectat.
Taxa hotelieră nu se aplică pentru:
persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;
persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;
pensionari sau studenți;
persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
veteranii de război;
văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;
persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituie în prizonieri, conform Decretului-lege nr. 118/1990;
soțul sau soția uneia dintre persoanele fizice care beneficiază descutire, dacă este cazat/cazată împreună cu aceasta.
Taxa hotelieră a avut o creștere de 16,10% în 2009, gradul de ocupare a hotelurilor fiind mai ridicat față de 2011, când a scăzut cu 7,74%.
Consiliul Local a decis să mențină taxa hotelieră practicată în acest an și pentru anul fiscal 2012. Taxa hotelieră pentru șederea într-o unitate de cazare este instituită în municipiul Galați conform prevederilor Codului fiscal și se calculează prin aplicarea cotei de 2,5 la sută la tarifele de cazare practicate de unitățile hoteliere.
2.3.8. Taxe speciale
Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliul local al Municipiului Galați adopta taxa specială pentru habitat. Taxa pentru habitat se plătește anual, în două rate egale, până la data de 31 martie și 30 septembrie respectiv.
Taxa specială de habitat, datorată aceluiași buget local de către contribuabilii persoane fizice a crescut pentru perioada 2009-2012 de la 45 lei până la 53 lei la finele anului 2012 și se va plăti integral până la primul termen de plată.
Tabel nr. 24, Sursa: www.primaria.galati.ro
2.3.9. Alte taxe locale
Consiliul local al Municipiului Galați a instituit următoarele taxe : taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice, taxe pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venture care folosesc infrastructura publică locală, precum și taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător.Aceste taxe sunt redate în tabelul nr. 23.
Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru desfășurarea unor activități de comercializare cu caracter temporar (sezonier, ocazional) sau permanent se calculează de compartimentul de specialitate cu atribuții în domeniu pe baza cererii depuse în funcție de suprafața de teren afectată și se achită anticipat pentru perioade mai mari de o zi.
Plata taxelor se face în baza licenței de ocupare a domeniului public pentru perioada solicitată. Taxele se calculează ca produs al suprafeței folosite pentru activitatea desfășurată în m.p. și valoarea prevăzută în tabelul .
Plata taxelor pentru obținerea licenței de ocupare a domeniului public se face astfel:
pentru activități cu character temporar plata se face anticipat perioadei solicitate;
pentru activități cu caracter permanent plata se face anticipat până la ultima zi a lunii anterioare pentru luna următoare . În cazul în care plata taxei se face după termenul scadent se aplică majorări de întârziere în condițiile legii.
Contribuabilii care dețin în proprietate, la data de 1 ianuarie, echipamente sau utilaje destinate obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală și taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător, sunt obligați să depună declarație de impunere până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv. Taxele datorate pent întregul an se achită până la data de 15 martie a anului de referință.
Pentru echipamentele sau utilajele dobândite/transferate în timpul anului declarația se depune în termen de cel mult 30 de zile de la data dobândirii/transferului. Taxa se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului și se achită în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii. În cazul transferului, taxa se dă la scădere cu data de întâi a lunii următoare. Nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de stabilire a taxei se sancționează potrivit legii.
Tabel nr. 24, www.primaria.galati.ro
Cea mai mare pondere în totalul impozitelor bugetului local le dețin impozitele pe clădiri în proporție de aproximativ 70%, urmate de impozitul pe mijloacele de transport în procent de 17% asta datorită achiziționării mai multor mijloace de transport în 2011 față de anii precedenți.
2.3.10. Chirii estimate pentru anul 2012
Tabel nr. 25 Chirii pentru spații cu altă destinație
Tabel nr. 26 Chirii aferente terenurilor ocupate de constructii pentru anul 2012
2.4. Sistemul electronic de colectare a impozitelor și taxelor locale
Ordonanța Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale, aprobată prin Legea 291/2002, publicată în M.O. nr. 346 din data de 24 mai 2002, prevede obligația autorităților administrațiilor publice locale de a asigura implementarea de sisteme electronice pentru colectarea taxelor și impozitelor în fiecare oraș și municipiu din teritoriu.
În baza acestei ordonanțe și a normelor tehnice de realizare au fost proiectate aplicații care permit cetățenilor să achite obligațiile față de stat în condiții civilizate, utilizând cele mai moderne mijloace bancare de plată, cardurile bancare prin intermediul Internet banking-ului și a automatelor de tip POS.
În vederea asigurării operării Sistemului, entitatea fiscală are următoarele responsabilități:
a) punerea la dispoziția utilizatorilor a unui sistem care să permită încasarea taxelor și impozitelor locale prin mijloace electronice;
b) întreținerea și operarea Sistemului; acest sistem va permite contribuabililor să consulte lista taxelor și impozitelor locale datorate, precum și lista detaliată a plăților efectuate după punerea în funcțiune a Sistemului;
c) să furnizeze servicii de consultanță și suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului și a tranzacțiilor ce se desfășoară prin intermediul Sistemului;
d) să supravegheze și să controleze respectarea normelor legale în vigoare de către cei care utilizează Sistemul.
În scopul asigurării securității datelor, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare pentru stocarea în deplină siguranță a datelor și documentelor utilizate de Sistem. Orice document va fi stocat astfel încât să se păstreze originea, destinația și momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului.
Entitatea fiscală are obligația să informeze cetățenii, prin intermediul Sistemului electronic, cu privire la obligațiile fiscale și la tipul de taxe și impozite pe care aceștia le pot achita și prin mijloace electronice.Entitatea fiscala pune la dispoziția utilizatorilor facilitățile Sistemului fără a percepe taxe.
Orice contribuabil poate folosi Sistemul electronic după înregistrarea ca utilizator.
Conectarea la Sistem se poate face pe Internet, prin intermediul paginii web a entității fiscale, pe baza elementelor de identificare și autentificare în Sistem.
Sistemul va permite accesul cetățeanului la aplicațiile având conținut de informații si servicii atât de la calculatorul personal cit și de la terminale publice specializate instalate in locuri de interes comunitar.
Pagina web principală a entității fiscale va conține informații cu privire la taxele și impozitele locale, calendarul taxelor, modalitatea de calcul, informații generale cu privire la Sistemul electronic, trimiteri către pagini web ale administrației locale și centrale, informații despre băncile atestate în Sistem, informații cu privire la perioada în care se face actualizarea registrului, un ghid de utilizare a Sistemului, precum și alte informații utile utilizatorilor Sistemului.
Fiecare cetățean are dreptul de a alege modalitatea prin care efectuează plata taxelor și impozitelor locale prin mijloace electronice.
Decuplarea de la Sistem se face automat la închiderea navigatorului Internet. În urma unui sondaj de opinie, facut pe un eșantion de 61 de personae, s-a constatat că există un interes scăzut din partea populației pentru aplicații de plată electronică a impozitelor și taxelor (66% din respondenți consideră că interesul este scăzut).
Fig. nr. 2 Gradul de interes manifestat de către populație vis-à-vis de aplicațiile online de plată a taxelor impozitelor și taxelor
Aceste diferențe sunt generate de:
slaba uzabilitate a sistemelor de plată electronică a taxelor și impozitelor locale deja funcționale. Inițial, au existat în cadrul primăriilor si administratiilor locale asteptări mari care nu au fost satisfacute de performanîele acestor aplicații, fapt care a condus la un grad crescut de insatisfacție din partea acestora. Deoarece este greu de acceptat faptul că aplicațiile achiziționate sunt slabe sau insuficient comunicate, vina a fost mutată spre cetățean care “nu este interesat” de aceste metode de plată alternative.
slaba promovare a acestor sisteme de plată în randul cetățenilor.
inexistența unor studii de piață și/sau studii de fezabilitate premergătoare .
achiziționării unui sistem informatic de plată electronică a taxelor și impozitelor locale.
inexistenta unor studii de identificare a dorințelor cetățenilor și a gradului de
promovare a acestor metode de plată electronică a taxelor și impozitelor locale după implementarea acestora în cadrul primăriilor și administrațiilor locale.
CAPITOLUL III
METODE DE CONTABILIZARE A IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE
Potențialul tehnic al agenților economici este format din totalitatea activelor corporale de care dispune la un moment dat. Structural, capitalul fix ca activ patrimonial supus impozitării este compus din terenuri , clădiri, construcții speciale, mijloace de transport, etc. Aceste bunuri le dețin și persoanele fizice pentru care au obligația de a achita impozite și taxe stabilite prin lege. Principalele impozite și taxe pe potențialul tehnic sunt: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport etc.
3.1. Impozitul pe clădiri detinute de persoane juridice
Impozitul pe cladiri = Cota de impozitare x valoarea de inventar
Valoarea de inventar = valoarea de intrare a cladirii care poate fi:
costul de achizitie intrate cu titlu oneros;
costul de productie pentru cladiri construite cu de persoane juridice in regie proprie;
valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, daca sunt obtinute cu titlu gratuit;
valoarea de aport pentru cladiri intrate in patrimoniu in caz de adociere, fuziune. Aceste valori se determina prin expertiza tehnica.
Valoarea reevaluata dispuse prin acte legislative
Termenul de plata. Se plateste trimestrial pana la data de 15 a fiecarei luni din primele trei trimestre, respectiv, 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie pentru ultimul trimestru. Cladirile dobandite in cursul anului sau care ies din proprietatese impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. Impozitul se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la data de 31.12. N.
Nu toate clădirile sunt supuse impozitului ; astfel textul legislativ precizează scutire de impozit pentru următoarele categorii: clădiri ale instituțiilor publice, clădiri considerate monumente istorice, arhitectură și arheologie, muzeele și casele memoriale, lăcașuri de cult ce aparțin cultelor religioase, onstrucții speciale: sonde de țiței, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidro și termoelectrice, centrale nuclearelectrice, galerii, puțuri de mină, diguri, poduri, construcții pentru transportul produselor petroliere, gaze și lichide industriale.
Obligația de constituire a impozitului pe clădiri se impută asupra cheltuielilor ciclului de exploatere, care sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit. Potrivit I.A.S. nr.29 privind ”Situațiile financiare în economiile hiperinflaționiste”, actualizarea elementelor patrimoniale la rata inflației răspunde nevoii de a furniza informații reale, corecte asupra patrimoniului și a situației financiare. In acest context textele legislative și reglementare prevăd reevaluarea mijloacelor fixe corporale corectate cu rata inflației communicată de Comisia Națională de Statistică.
Scopul reevaluării este acela de a aduce valoarea mijloacelor fixe la costul curent sau la valoarea de intrare actualizată funcție de utilitatea bunului și valoarea de piață a acestora. Nu sunt supuse reevaluării clădirile a căror valoare contabilă de intrare a fost recuperată integral pe calea amortizării, precum și acele clădiri construite în anul precedent pentru care în valoarea investiției au fost cuprinse speze și comisioane bancare, dobânzi și diferențe de curs valutar în conformitate cu prevederile legale; clădiri aflate în conservare, sau pentru clădiri evidențiate în afara bilanțului.
Diferențele din reevaluare sunt înregistrate în contabilitate numai după aprobarea de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților și a consiliului de administrație în situația regiilor autonome.
Spre exemplu, societatea X, deține în patrimoniul său o clădire al cărui cost de achiziție este de 15.050 lei. Impozitul aferent acestei clădiri este de 151 lei (15.050 x 1%).
635 = 446.2 151
Cheltuieli privind impozite, Alte impozite, taxe
taxe și vărsăminte asimilate și vărsăminte asimilate
“Impozit pe clădiri”
Plata impozitului pe clădiri prin ordin de plată:
446.2 = 5121.1 151
Alte impozite, taxe și Conturi la bănci în lei
vărsăminte asimilate “B.C.R. lei”
Reevaluarea clădirilor presupune actualizarea valorii rămase cu rata inflației stabilită de către Comisia Națională de Statistică, actualizare care se face la sfârșitul exercițiului financiar pentru clădirile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru reevaluare.
Pentru exemplificare presupunem următoarele date pentru clădirea de mai sus:
1.Valoarea contabilă de intrare = 15.050 lei
2.Amortizarea calculată = 1.003 lei
3.Valoarea netă contabilă = 14.047 lei
4.Coeficientul de actualizare = 1,12
5.Valoarea actualizată = 16.856 lei
6.Gradul de uzură scriptică = 6.67%;
7.Amortizarea actualizată = 1.124 lei;
8.Diferență amortizare = 121 lei
9.Valoarea rămasă actualizată = 15.731 lei;
10.Diferențe din reevaluare calculate = 1.806 lei;
11.Ajustări ale valorii propuse de comisia de inventariere : – 6 lei
12.Diferențe valoare clădiri de înregistrat = 1.800 lei
Înregistrarea diferențelor rezultate din reevaluarea clădirii se face astfel:
212.1 = 105.01 1.800 lei
Rezerve din reevaluari
Construcții dispuse prin acte normative, analitic
“construcții”
b.Inregistrarea diferenței dintre amortizarea actualizată și cea înregistrată până la data reevaluării:
105.01 = 2812 121 lei;
Rezerve din reevaluari Amortizarea constructiilor
Dispuse prin acte normative, analitic
“construcții”
Reevaluarea capitalului fix rămâne în legislația romănească o problemă de rationament profesional a fiecarei intreprinderi. . IAS 16 “ Imobilizari corporale” ne ofera doua tratamente contabile de evaluare a imobilizarilor corporale pentru a corecta costul istoric la data bilantului.
Orice document de sinteză neactualizat la inflație este fără valoare, iar produsul final al contabilității este informația financiară, ce trebuie să dea o imagine corectă a patrimoniului, a situației financiare și a contului de profit și pierdere.
3.2. Impozitul pe teren.
Impozitul pe teren este stabilit în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferențiat pe categorii de localități, iar în cadrul localităților pe zone.încadrate de către consiliile locale în raport de poziția față de centrul localităților și de caracterul zonei. Stabilirea suprafețelor de teren ocupate de clădiri și de alte construcții, pentru care se datorează impozitul pe teren, se face pe baza a două documente: evidențele conduse de administrațiile financiare locale și declarațiile depuse de către contribuabili.
Persoanele juridice care dețin în proprietate terenuri, altele decât cele necesare desfășurării activității pentru care sunt autorizați, datorează impozit pe teren. Este un impozit direct, annual, datorat bugetelor locale. Impozitul pe teren nu se aplică terenurilor pentru care se achită taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură; terenuri ocupate de clădiri și construcții, proprietatea contribuabililor potențiali plătitori de impozit pe teren; terenuri ale cultelor religioase; terenuri ale persoanelor juridice, folosite în scop agricol; terenuri situate în extravilanul localității.
Plate impozitului pe teren se face trimestrial, în rate egale până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Instrumentarea tehnică contabilă este similară cu cea a impozitului pe clădiri, cu analiticul corespunzător.
635 = 446.3 100 lei
Cheltuieli cu impozite, Alte impozite, taxe și
taxe și vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate”Impozit pe teren”
(500m² x 2000 lei/m²)
Se observă că se evită dubla impozitare pentru același tip de teren analizat pe destinație, localități și zone.
3.3.Taxa asupra mijloacelor de transport .
Subiecții impozitului sunt persoanele fizice și juridice deținătoare de mijloace de transport cu tracțiune mecanică, determinată funcție de capacitatea cilindrică a motorului exprimată în centimetri cubi. Plata taxei încetează în situația înstrăinării și radierii mijloacelor de transport din evidențele organelor de poliție în conformitate ci textele legale.
Taxa asupra mijloacelor de transport este stabilita in lei diferentiate pe categorii de mijloace de transport astfel:
Taxa anuala = lei/an/cmc, pentru mijloace de transport cu tractiune mecanica cu masa totala maxima autorizata sub 12 tone, inclusiv;
autovehicule de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone;
combinatii de autovehicule de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone
remorci, semiremorci si rulote
mijloace de transport de apa
Fac excepție de la plata taxei pe mijloace de transport, instituțiile publice și societățile comercialie cu activitatea transportului de călători în comun, în interiorul localității precum și mijloacele auto ce aparțin persoanelor fizice invalide.
Datoria fiscală este stabilită de fisc pe raza teritorială în care persoana juridică sau fizică își are domiciliul sau sediul, pe baza declarației de impunere depuse de acestea în termen de 30 zile de la data intrării în posesie a mijlocului fix. Plata se face trimestrial până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru.
Tratamentul contabil al taxei este similar cu celelalte impozite, fiind deductibile la calculul profitului impozabil.
635 = 446.4 90 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe și
taxe și vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
3.4. Taxa de timbru social pentru autovehicule noi din import cu capacitate cilindrica mai mare de 2000 cmc
Aceasta taxa este suportata de persoane juridice care achizitioneaza mijloace de transport noi, care au o capacitate cilindrica de minimum 2.000 cmc.
Taxa de timbru = cota x valoarea în vama a mijlocului de transport
Cota este de 1%. Taxa de timbru social se achita pana la data de 5 a lunii urmatoare in care mijlocul de transport a fost achizitionat din import. Contabil, aceasta taxa se include in costul de achizitie al mijlocului de transport potrivit IAS nr.16 “ Imobilizari corporale”. Taxa se capitalizeaza in valoarea contabila de intrare a mijlocului de transport astfel:
2133 = 446.5 1.200 lei
Mijloace de transport Alte impozite taxe si varsaminte asimilate
Analitic” taxa de timbru social”
Taxa se vireaza la bugetul de stat, alaturi de celelalte obligatii vamale
446.9 = 5121 1.200 lei
Alte impozite taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei
Analitic” taxa de timbru social” 1.200 lei x 1%
Valoarea în vama a mjlocului de transport a fost calculata de organele vamale la 1.200 lei.
3.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
Persoanele fizice si juridice care beneficiaza de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a uni alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza plata taxei, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale. Taxa este stabilita de consiliile locale cuprinse intre 1 si 3% asupra valorii, fara tva, a contractului de reclama si publicitate.
Taxa = valoarea contractului de reclama si publicitate fara tva x cota intre 1% si 3%
Termenul de plata: lunar de catre beneficiarul reclamei sau publicitatii, pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata perioada desfasurarii contractului. Taxa devine exigibila la data intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclama si publicitate. Persoanele juridice sau fizice care utilizeaza un panou, afisaj, intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale catre bugetul local in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectivă.
Taxa anuala stabilita de consiliul local este calculata in lei/mp proportional cu numarul de luni sau fractiuni de luna de utilizare
Termene de plata: anticipat pentru intregul an pana in data de 15 martie sau trimestrial in patru rate egale pana inziua a 15-a din ultima luna a primelor trei trimestre, respectiv 15 noiembrie pentru trimestrul IV.
Din punct de vedere contabil, taxa de reclama si publicitate este deductibila fiscal la calculul profitului impozabil, determina un raport integrat asupra rentabilitatii firmei si se suporta asupra cheltuielilor din activitatea de exploatare.
623.1 = 446.6. 200 lei
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate Alte impozite taxe si varsaminte
Analitic “Reclama si publicitate” asimilate” taxa de reclama si publicitate”
(1% x 1000 lei valoarea contractului)
3.6. Taxa hotelieră
Sunt supuse acestei taxe, intreprinderile care desfasoara servicii de cazare situate in localitati asupra careia consiliul local o stabileste in mod diferentiat cu cote intre 0,5 si 5%, in functie de categoria unitatii de cazare pentru tarifele practicate de aceasta. Sunt supuse acestei taxe, intreprinderile care desfasoara servicii de cazare situate in localitati asupra careia consiliul local o stabileste in mod diferentiat cu cote intre 0,5 si 5%, in functie de categoria unitatii de cazare pentru tarifele practicate de aceasta.
Taxa hoteliera = cota x tariful practicat pentru o noapte de cazare
Cota este cuprinsa intre 0,5% si 5%. In functie de categoria unitatii de cazare.
Din punct de vedere contabil taxa este deductibil fiscal, determina un raport integrat asupra rentabilitatii intreprinderii si se inregistreaza in contul 635” Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate astfel:
635 = 446.7 84 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe și
taxe și vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
5% 400 EURO/noapte/1 Euro = 42.000 lei analitic” taxa hoteliera”
Virarea taxei prin ordin de plata:
446.7 = 5121 84 lei
Alte impozite, taxe și varsaminte Conturi la banci în lei
asimilate” taxa hoteliera”
Termenul de plată: pana in data de 10 inclusiv, a lunii urmatoarecelei pentru care s-a colectat.
3.7. Noutăți privind impozitele și taxele locale pe anul 2012 în Municipiul Galați
Primăria municipiului Galați și-a propus să nu majoreze în 2012 impozitul pe clădiri datorat de contribuabilii persoane juridice, dar, în contrapartidă, pregătește o creștere a birurilor pe care le percepe de la populație.
Proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și a taxelor locale pentru anul 2012 a fost postat pe pagina electronică a Primăriei, spre dezbatere publică. Potrivit expunerii de motive semnate de comisie, municipalitatea are de gând să propună Consiliului Local majorarea impozitelor și taxelor locale pentru anul viitor în limita indicelui de inflație prognozat pentru anul în curs, respectiv cu 5 la sută. Argumentul, este acela că, în ultimii doi ani, principalele impozite și taxe locale nu au mai fost modificate, și este nevoie de bani pentru a asigura fondurile necesare finanțării cheltuielilor publice locale.
Propuneri de taxe și impozite.
Iată ce ar putea însemna această creștere de cinci la sută aplicată birurilor. Potrivit anexei care însoțește proiectul de hotărâre, impozitul pentru clădirile cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic, cu instalații de apă, canalizare, electrice, încălzire ar putea ajunge la 846 de lei pe metrul pătrat în condițiile în care în 2010 și în 2011 a fost de 806 lei. De asemenea, conform anexei, impozitul pe terenurile amplasate în intravilan – terenuri cu construcții, în Zona A ar putea crește de la 7.408 lei pe hectar la 7.778 de lei pe hectar. Taxa de habitat este propusă, în cadrul aceleiași anexe, la 53 de lei de persoană pe an – în loc de 50 de lei cât era – iar taxa de ecarisaj ar putea fi majorată de la 2,5 la 2,6 lei.
De asemenea, impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care au în proprietate mai multe construcții, în afara celor situate la adresa de domiciliu, se majorează.
''Pentru cea de-a doua clădire, impozitul majorat este în procent de 65%; pentru cea de-a treia clădire impozitul majorat este în procent de 150%; începând cu cea de-a patra clădire, impozitul majorat este în procent de 300%''. Mijloacele de transport cu tracțiune mecanică sunt impozitate în funcție de capacitatea lor cilindrică. Cel mai mic impozit auto se plătește pentru un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.300 cmc – 59 lei, cu trei lei mai mult decât anul trecut, iar cel mai mare pentru un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.900 cmc-2.268 lei, cu 108 lei mai mult decât anul trecut.
Pentru posesorii de ambarcațiuni, cel mai mic impozit, de 19 lei pe an, cu un leu mai mult decât în 2011, este pentru bărci fără motor, iar pentru cele cu motor se plătesc 190 lei pe an, cu nouă lei mai mult decât în anul precedent. Pentru o navă de sport și agrement de peste 2,5 metri, dar nu mai mult de 6 metri, impozitul este de 368 lei pe an.
Deținătorii de animale vor plăti și ei lunar taxe suplimentare majorate: 6,50 lei pe cap de bovină, 1,30 lei pe cap de oaie, capră, porc, 13 lei pe cap de cal, măgar sau catâr. Taxa de ecarisaj a fost majorată de la 2,50 la 2,60 lei.
În anul fiscal 2012 se menține bonificația de 10% acordată persoanelor fizice care achită integral până la 31 martie impozitul pe clădiri, impozitul pe teren sau impozitul pe mijloacele de transport. De asemenea, s-a decis reducerea cu sută la sută a impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenul aferent clădirilor datorat de gălățenii cu un venit mediu pe membru de familie de 200 lei. Ca noutate, și gălățenii cu un venit mediu pe membru de familie cuprins între 201 lei și 300 lei beneficiază de reducerea cu 55% a impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren aferent clădirilor.
Se mențin facilitățile.
Primăria propune ca în anul fiscal 2012 să mențină bonificația de 10 la sută acordată persoanelor fizice care achită integral până la primul termen de plată impozitul pe clădiri, impozitul pe teren sau impozitul pe mijloacele de transport.
De asemenea, se dorește păstrarea facilităților acordate persoanelor fizice care au venituri lunare mai mici decât salariul minim pe economie, precum și celor care realizează lucrări de reparații la imobile.
Proiectul de hotărâre privind birurile în 2012 nu a fost încă stabilit, ci supus dezbaterii publice. Municipalitatea precizează că persoanele interesate pot trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind acest proiect de act normativ, la sediul din strada Fraternității nr. 1, până la data de 31 octombrie 2011. Sugestiile trimise de cetățeni trebuie să poarte mențiunea "Recomandare privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2012".
Concluzii și propuneri
În urma studierii legislației aferente impozitelor și taxelor locale, ce a înregistrat diverse modificări, se pot observa unele imperfecțiuni, atât în specificarea nivelului acestora, a perceperii lor, cât și în stabilirea subiecților impozabili. Unele dintre aceste probleme pot fi:
lipsa unor reglementări;
caracterul stufos al unor hotărâri, ca urmare a copierii textelor de lege, fără însă a se hotărî asupra nivelului impozitelor și taxelor locale, conform competențelor prevăzute de lege;
suprapuneri, exprimări ambigue, confuze, interpretabile în cele mai diferite feluri;
forma de concepere și redactare a hotărârilor;
Pentru elaborarea hotărârilor locale, prin care se stabilesc impozitele și taxele trebuie prevăzută o procedură prestabilită de respectat. În sprijinul acestei idei se pot aduce diverse argumente, dintre care poate fi menționat calificarea personalului consiliilor locale în elaborarea unor hotărâri, cu respectarea ansamblului regulilor de fond. În condițiile în care prin legi, ordonanțe și hotărâri guvernamentale se constată frecvente exprimări, care dau naștere — în multe cazuri – la confuzii, ambiguități, interpretări dintre cele mai diferite, care conțin atât lipsuri, cît și suprapuneri în reglementare, este ușor de înțeles cum sunt redactate (forma) și ce prevederi cuprind (conținutul) hotărârile consiliilor locale comunale. Realizarea unei reale și eficiente autonomii locale se face în timp, printr-un personal cu o pregătire corespunzătoare în domeniul administrației publice locale și nu prin decretarea acesteia.
Statul, prin intermediul primăriilor și a consiliilor locale colectează impozite și taxe pentru creșterea veniturilor consiliilor locale care folosesc aceste colectări pentru achitarea diverselor dări pentru cetățenii localităților, precum și pentru întreținerea și îmbunătățirea mediului înconjurător.
Din studiul de caz analizat, se poate observa că impozitele și taxele locale au înregistrat o evoluție diferită de-a lungul perioadei analizate. În cadrul perioadei analizate, se poate observa o creștere semnificativă a veniturilor fiscale. Principala creștere a veniturilor fiscale în 2011 provine din ajustarea bazelor de impozitare pe terenuri și clădiri, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice.
În ceea ce privește impozitul pe clădiri s-a constatat o mică descreștere în 2009 cu 2,20 % față de anul precedent și o creștere cu 1,21% în 2010 datorită actualizării valorilor impozabile la clădiri și la alte construcții, în conformitate cu legislația în vigoare. În urma defalcării impozitelor și taxelor locale ale Municipiului Galați pe categorii de prelevari, se constată un nivel important al impozitelor pe clădiri instituite asupra persoanelor fizice, care are o ușoară descreștere în anul 2011 față de anii anteriori.
Dacă privim din prisma veniturilor totale ale bugetelor locale acestea au o evoluție crescătoare ponderea cea mai mare deținând-o veniturile fiscale bugetelor locale.
Din toate acestea, se poate sintetiza faptul că impozitele și taxele locale ocupă un rol important în cadrul bugetelor locale, manifestând oscilații importante de-a lungul perioadei studiate.
Problemele fiscale joaca un rol esential in economia de piata. in acest context, impozitul constituie un instrument cu caracter istoric si cu implicatii asupra sferei economico-sociale, fiind intotdeauna un mijloc traditional de consituire a veniturilor statului.
Descentralizarea serviciilor publice si promovarea principiului autonomiei locale in administrarea teritoriului tarii au determinat transferarea tuturor atributiilor si obligatiilor de stabilire, urmarire, incasare si control a impozitelor locale de la Ministerul Finantelor la administratiilor locale. Acest proces, produs in baza legii administratiei publice locale, legii finantelor publice locale si a Hotararii de Guvern nr. 333/1999, a dus la cresterea responsabilitatii consiliilor locale in asigurarea resurselor financiare prin cresterea ponderii veniturilor proprii in total venituri administrate prin bugetul de venituri si cheltuieli.
Crearea sistemului de gestiune a finantelor publice locale si organizarea activitatii fiscale pe principiile descentralizarii si autonomiei financiare constituie problema aflata in centrul atentiei administratiilor locale din Romania.
Din punct de vedere al autonomiei financiare a consiliilor locale, impozitele si taxele locale devin din ce in ce mai importante ca surse de venituri, intrucat diminueaza mult dependenta autoritatilor centrale de bugetul de stat. Politica fiscala a jucat intotdeauna un rol important in realizarea programelor economice si sociale. Ansamblul reglementarilor referitoare la contribuabili, impozite si taxe si modalitatile de plata reprezinta sistemul fiscal. Legea nr. 215/2001, a administratiei publice locale, reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea, respectiv functionarea autoritatilor administratiei publice locale.
Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin municipiului, în scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor, in conditiile legii.
Bibliografie
Belean Pavel, Gabriela Anghelache, – “Finanțele publice ale României”, Editura Economică 2005.
Belean Pavel și colectiv, – “Bugetul public și trezoreria publică”, Editura Economică, București 2007.
Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal aprobat la 1 ianuarie 2010 și actualizată în ianuarie 2010.
Legea nr. 343/2006 pentru modificările și completările legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal publicată în M.O.R. 662 din 1 august 2006.
Hotărâre nr. 1861 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H. G. nr. 44/2004 publicată în M.O.R. 1044 din 29 decembrie 2006.
O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța nr. 35 din 26 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Legea nr. 505 din 28 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală publicat în M.O.R. nr. 1054 din 30 decembrie 2006
Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, publicată în M.O.R. nr. 204 din 23 aprilie 2001, modificată prin legea 286/2006
Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrașiei publice locale nr. 215/2001 publicată în M.O.R. nr, 621din 18 iulie 2006.
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale publicată în M.O.R. nr. 681 din 29 iunie 2006
Legea nr. 468/2004 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și FMI convenit la București și la Washington prin Scrisoarea primului- ministru al României și a BNR din 22 iunie 2004 și decizia consiliului executive al FMI din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice și financiare pentru perioada 2004-2006, precum și a Memorandumului ethnic de înțelegere publicată în M.O..R., din 23 noiembrie 2004
Legea nr. 468/2006 privind bugetului de stat pe anul 2007 publicată în M.O.R. nr. 1043 din 29 decembrie 2006
Legea nr. 388/2007 privind bugetul de stat pe 2008 publicată în M.O.R. nr. 302 din 31 decembrie 2007
Legea nr. 18/2009 privind bugetul de stat pe 2009 publicată în M.O.R. nr. 121 din 27 februarie 2009
Jitaru C.I, – „Contabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor”, Ed. Danubius, Brăila 2007/2008
Popa Florina Adriana, Nicu Popa, – “Impozitele și taxele locale”, Editura Contaplus, Ploiești 2008.
Văcărel Iulian și colaboratori, – “Finanțe publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006.
Vintilă Georgeta, – “Fiscalitate-Metode și tehnici fiscale”, Editura Economică, București 2006.
Țățu Lucian și colectiv, – “Fiscalitate. De la lege la practică”, Editura C. H. Beck, București 2007.
Codul fiscal 2012.
www.primaria.galati.ro
www.mfinante.ro
www.legestart.ro
www.taxeimpozite.ro
Bibliografie
Belean Pavel, Gabriela Anghelache, – “Finanțele publice ale României”, Editura Economică 2005.
Belean Pavel și colectiv, – “Bugetul public și trezoreria publică”, Editura Economică, București 2007.
Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal aprobat la 1 ianuarie 2010 și actualizată în ianuarie 2010.
Legea nr. 343/2006 pentru modificările și completările legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal publicată în M.O.R. 662 din 1 august 2006.
Hotărâre nr. 1861 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H. G. nr. 44/2004 publicată în M.O.R. 1044 din 29 decembrie 2006.
O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța nr. 35 din 26 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Legea nr. 505 din 28 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală publicat în M.O.R. nr. 1054 din 30 decembrie 2006
Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, publicată în M.O.R. nr. 204 din 23 aprilie 2001, modificată prin legea 286/2006
Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrașiei publice locale nr. 215/2001 publicată în M.O.R. nr, 621din 18 iulie 2006.
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale publicată în M.O.R. nr. 681 din 29 iunie 2006
Legea nr. 468/2004 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și FMI convenit la București și la Washington prin Scrisoarea primului- ministru al României și a BNR din 22 iunie 2004 și decizia consiliului executive al FMI din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice și financiare pentru perioada 2004-2006, precum și a Memorandumului ethnic de înțelegere publicată în M.O..R., din 23 noiembrie 2004
Legea nr. 468/2006 privind bugetului de stat pe anul 2007 publicată în M.O.R. nr. 1043 din 29 decembrie 2006
Legea nr. 388/2007 privind bugetul de stat pe 2008 publicată în M.O.R. nr. 302 din 31 decembrie 2007
Legea nr. 18/2009 privind bugetul de stat pe 2009 publicată în M.O.R. nr. 121 din 27 februarie 2009
Jitaru C.I, – „Contabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor”, Ed. Danubius, Brăila 2007/2008
Popa Florina Adriana, Nicu Popa, – “Impozitele și taxele locale”, Editura Contaplus, Ploiești 2008.
Văcărel Iulian și colaboratori, – “Finanțe publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006.
Vintilă Georgeta, – “Fiscalitate-Metode și tehnici fiscale”, Editura Economică, București 2006.
Țățu Lucian și colectiv, – “Fiscalitate. De la lege la practică”, Editura C. H. Beck, București 2007.
Codul fiscal 2012.
www.primaria.galati.ro
www.mfinante.ro
www.legestart.ro
www.taxeimpozite.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Impozitele Si Taxele Locale pe Exemplul Municipiului Galati (ID: 141226)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.