Impozitele Si Importanta Acestora

INTRODUCERE

Actualitatea temei:Impozitele sunt cele mai importante resurse financiare ale statului și cea mai veche,în ordinea apariției veniturilor publice.Impozitele sunt o serie de plăți acordate statului din venitul obținut sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor publice.Pentru toate entitățile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator de surse bănesti a bugetului, dar și instrumente importante de politici financiare, economice și sociale .În prezent activitatea entității este în strînsa legătura cu eficacitatea decontarilor cu bugetul. Aceste decontări constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacțiilor entității care:

-asigurâ minimalizarea riscurilor de insolvabilitate,

-promoveazaă tehnici moderne de decontare,

-contribuie la soluționarea problemelor interne și la desfășurarea eficientă a activității de întreprinzător.

Toate argumentele menționate au stat la baza alegeri temei ,,Contabilitatea Decontarilor cu Bugetul’’

Scopul aceste lucrări constă în elaborarea științifică a indicațiilor metodice și recomandărilor practice privind contabilitatea decontărilor cu bugetul în entitățile economice.

Pentru realizarea scopului a fost stabilite anumite obiective :

-examinarea actele normative aferente decontărilor cu bugetul ,

-analiza aspectelor practice la o entitate din Republica Moldova privind modul de evidențăa decontarilor cu bugetul ,

-evidența tipurilor de impozite și taxe precum si modul de reflectare a acestora în contabilitate.

Obiectul cercetăriiîl contrituie fluxurile informaționale aferente contabilități decontărilor cu bugetul la entitatea ÎS,,Cris” Registru .

În cele ce urmează voi face o scurtă analiză a principalilor indicatori ai activității economico-financiare ai entități ÎS,,Cris” Registru

Î.S. „CRIS „Registru” a fost înființată conform Hotarîrii Guvernului nr.376 din 06.06.1995, iar prin Hotărîrea Guvernului nr.625 din 22.05.2008, Întreprinderea de Stat „Registru" a fost reorganizată în Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”.

Principalele genuri de activitate sîntținerea resurselor informaționale de stat de bază, Registrelor de stat ale transportului și conducătorilor de vehicule, Registrului și sistemelor informaționale de stat, prestarea serviciilor de documentare etc.

Funcțiile de fondator sînt atribuite Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, iar managementul întreprinderii revine administratorului și Consiliului de administrație, desemnat de către fondator.Potrivit Statutului, Î.S. „CRIS „Registru” își exercită atribuțiile pe principii de autogestiune și autofinanțare, în condițiile de activitate a întreprinderii de stat, veniturile formîndu-se din încasări pentru prestarea serviciilor.

Activitatea economico-financiară a întreprinderii este reglementată prin Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”, Legea nr.845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, prevederile Statutului, precum și prin alte acte legislative și normative.

Tabelul.1.Principali indicatori ai activitatea economico-financiară aentități Î.S. „CRIS „Registru”

Pe baza tabelului.1 abservam ca în 2015IS „CRIS „Registru” a obținut profit net in mărime de 10472,03 mii lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 970,86mii lei sau cu 10,22 % față de perioada de gestiune precedentă. Prin urmare, majorarea a fost condiponată de micșorarea impozitului pe venit cu 5018,67 mii lei (de la 8404,88 mii lei pină la 3386,21 mii lei), iar profitul pină la impozitare s-a micșorat față de perioada precedentă cu 4047,81 mii lei, (de la 17906,05 mii lei pină la 13858,24 mii lei). Asupra profitului pană la impozitare a influențat creșterea rezultatului din activitatea operatională cu 9215,36 mii lei. Creșterea profitului brut cu 6,21 % fața de perioada de gestiune precedent este cauzată, in mare măsură, de majorarea numărului de servicii prestate aferente documentării populației.Nivelul rentabilitătii veniturilor din vanzări in 2015 constituie 15,69 %, inregistrand o micșorare cu 4,02 % față de perioada de gestiune precedentă. Dupa nivelul acestui indicator comparind tipurile de activități prestate de către întreprindere ca cea mai profitabila se considera prestarea serviciilor de indentificare a trensportului cu rentabilitatea vînzărilor de 38,75 % .Rentabilitatea activelor la ÎS ,,CRIS ,,Registru’’constituie 2,64 in 2015 fiind sub rata dobinzii pentru credite si împrumuturi primite ,ceea ce reprezinta un factor negativ în atragerea surselor împrumutate.Rentabilitatea capitalului propriu în 2015 a constituit 4,83% ceea ce reprezinta un nivel de eficiiența sub dobînda pentru depozite bancare ce reprezinta un factor pozitiv în formarea depozitelor .

Suportul metodologic al lucrării :Baza informațională a investigațiilor au constituit-o actele legislative și normative ale RM în domeniu contabilități, standartele naționale de contabilitate, standartele internaționale de Raportare Financiară, principiile de bază ale contabilități,caracteristicele informatiei din situațiile financiare precum și concepțiile teoretice expuse în lucrarile savanților și specialiștilor atît din țara cît și din străinătate precum: Bucur V, Țurcanu V, Graur A, Feleagă N, Ionașcu I, Belverd E, Stoian A, Țurlea E.

Apreciind valoarea literaturii stințifice consecrate contabilități decontarilor cu bugetul

Scopul și obiectivele stabilite în realizarea acestei tezei au determinat structura logică a lucrării, care cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii,adnotări,figure,tabele, bibliografie, și anexe.

Capitolul.1 Generalizare,clasificarea și carecteristicele decontărilor cu bugetul va conține generalizări privind decontările cu bugetul,o scurtă clasificarea unde vor fi enumerate principalele caracteristici ale acestora și un studiu comparativ dintre sistemul contabil si cel fiscal pentru a observa deosebirile și similitudinile celor doua sisteme .

Capitolul.2 Organizarea contabilități privind decontările cu bugetul la etitatea ÎS.,,CRIS, REGISTRU”, impozitul pe venit și căile de perfecționare.Acest capitolva conține modul de organizare a contabilitati privind decontarile cu bugetul la o etitatea reala studiu impozitului pe venit si caile de perfectionare .

Capitolul 3 va contine studiu taxei cu valoare adaugata si căile de modernizare .

Capitolul.I Generalizare,clasificarea și carecteristicele decontărilor cu bugetul

1.1Actele normative privind organizarea contabilitati decontărilor cu bugetul

Relațiile agenților economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare și declarare a impozitelor și taxelor. În procesul desfășurării activității de întreprinzător la întreprinderi apar creanțe și datorii privind impozitele, taxele și alte plăți la buget.Modul și termenele de achitare a impozitelor și taxelor, cotele acestora, facilitățile acordate, precum și subiecții și obiectele impunerii se reglementează de prevederile actelor normative care sunt prezentate mai jos:

*Codul fiscal al Republici Moldova nr. 1163 din 24.04.1997. reprezitatotalitatea impozitelor,taxelor, și principiile, formelor și metodelor de stabilire, modificare și anulare a acestora, prevăzute de prezentul cod, precum și totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.

Relațiile reglementate de prezentul cod sunt:

*Stabilirea principiilor generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale și al altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse, modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor organelor fiscale și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora.

* Reglementarea relațiilorce țin de executarea obligațiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.

* Noțiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relațiilor fiscale și ale altor relații legate de acestea.

*Legea contabilității nr.113-XVIdin 27.04.2007.

Scopul prezentei legi este stabilirea cadrului juridic, a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în RepublicaMoldova.Domeniul de aplicare prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice, notarilor, avocaților, mediatorilor și birourilor înființate de aceștia, executorilor judecătorești, precum și reprezentanțelor și filialelor întreprinderilor (organizațiilor) nerezidente, înregistrate în Republica Moldova (denumite în cele ce urmează entități), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

Prezenta lege mai menționează faptul că creanțele și datoriile pe termen scurt se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, iar creanțele și datoriile pe termen lung la valoarea scontată, în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate.Contabilitatea creanțelor și datoriilor se ține pe categorii, clienți, furnizori, alți debitori și creditori.

*Planul General de Conturi

Planul general de conturi contabile este elaborat în baza Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) și a altor acte normative contabile, ținînd cont de cerințele de prezentare a informațiilor în situațiile financiare și necesitățile informaționale ale entității.

Planul general de conturi contabile se extinde asupra entităților care țin contabilitatea în partidă dublă, cu excepția entităților care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), și instituțiilor publice.Planul general de conturi contabile reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în conturi care rezultă din prevederile SNC și altor acte normative contabile. Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează în funcție de conținutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor și politicilor contabile ale entității.

Planul general de conturi contabile cuprinde trei capitole:

I. Dispoziții generale

II. Nomenclatorul conturilor contabile

III. Caracteristica și modul de aplicare a conturilor contabile

În capitolul Ieste prezentat modul general de clasificare, funcționare și simbolizare a conturilor contabile.

Capitolul II cuprinde nomenclatorul claselor, grupelor de conturi, conturilor de gradul I (conturile sintetice) și conturilor de gradul II (subconturile).

În capitolul III sînt caracterizate clasele, grupele de conturi și conturile de gradul I și prezentate principalele conturi corespondente pe debitul și creditul fiecărui cont sintetic.

Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:

1. Active imobilizate

2. Active circulante

3. Capital propriu

4. Datorii pe termen lung

5. Datorii curente

6. Venituri

7. Cheltuieli

8. Conturi de gestiune

9. Conturi extrabilanțiere

ConformStandartele Nationale de Contabilitate 2015

*Politice contabile, modificări ale estimărilor contabile,erori și evenimente ulterioare

Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE, IAS 8 "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori" și IAS 10 "Evenimente ulterioare perioadei de raportare".

Politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător și se aprobă pentru fiecare perioadă de gestiune de către organul (persoana) responsabil(ă) pentru ținerea contabilității și raportarea financiară.Entitatea nou-creată aprobă politicile contabile pînă la prezentarea situațiilor financiare pentru prima perioada de gestiune.Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărîre, dispoziție, ordin etc.) emis de către organul (persoana) responsabil(ă) pentru ținerea contabilității și raportarea financiară și se aplică tuturor subdiviziunilor entității începînd cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Politicile contabile ale entității nou-create se aplică de la data înregistrării de stat a acesteia.

 Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea modului de selectare, aplicare și modificare a politicilor contabile, de modificare a estimărilor contabile, de corectare a erorilor, de contabilizare a evenimentelor ulterioare și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare.

Domeniu de aplicare prezentul standard se aplică la selectarea politicilor contabile, modificarea estimărilor contabile, corectarea erorilor și contabilizarea evenimentelor ulterioare

*Prezentarea rapoartelor financiare

Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară, IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare" și IAS 7 "Situația fluxurilor de trezorerie".

Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea formularelor și a modului de întocmire a situațiilor financiare cu scop general (în continuare – situații financiare).

Domeniu de aplicare prezentul standard reglementează modul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare complete și simplificate ale entităților care aplică Standardele Naționale de Contabilitate.

Prezentul standard nu reglementează modul de întocmire a situațiilor financiare ale:

1) entităților de interes public și altor entități care aplică IFRS (IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare");

2) organizațiilor necomerciale (Indicații metodice privind particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale);

3) instituțiilor publice (Norme stabilite de Ministerul Finanțelor).

Standardul Internațional de Contabilitate 12 ,,Impozitul pe Venit

Obiectivul prezentului standard este acela de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele pe venit. Principala problemă apărută în procesul de contabilizare a impozitului pe venit o constituie modul în care se contabilizează consecințele fiscale curente și viitoare ale:

recuperării (decontării) viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) care sunt recunoscute în situația poziției financiare a unei entități; și

tranzacțiilor și altor evenimente ale perioadei curente care sunt recunoscute în situațiile financiare ale unei entități.

Este inerent în recunoașterea unui activ sau a unei datorii ca entitatea raportoare să se aștepte să recupereze sau să deconteze valoarea contabilă a activului sau a datoriei. Dacă este probabil ca recuperarea sau decontarea acestei valori contabile să ducă la efectuarea unor plăți viitoare mai mari (sau mai mici) privind impozitele decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecințe fiscale, prezentul standard impune unei entități să recunoască o datorie privind impozitul amânat (sau o creanță privind impozitul amânat), cu anumite excepții limitate.

Prezentul standard impune unei entități să contabilizeze consecințele fiscale ale tranzacțiilor și ale altor evenimente în același mod în care contabilizează tranzacțiile și celelalte evenimente în sine. Astfel, pentru tranzacțiile și celelalte evenimente recunoscute în profit sau pierdere, orice efecte fiscale aferente se vor recunoaște și ele în profit sau pierdere. Pentru tranzacții și alte evenimente recunoscute în afara profitului sau pierderii (fie în alte elemente ale rezultatului global, fie direct în capitalurile proprii), orice efecte fiscale aferente sunt de asemenea recunoscute în afara profitului sau pierderii (fie în alte elemente ale rezultatului global, fie, respectiv, direct în capitalurile proprii). În mod similar, recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat și a datoriilor dintr-o combinare de întreprinderi afectează valoarea fondului comercial care rezultă din combinarea de întreprinderi sau valoarea câștigului recunoscut în urma unei cumpărări în condiții avantajoase.

Prezentul standard tratează, de asemenea, recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat rezultate din pierderile fiscale neutilizate sau din creditele fiscale neutilizate, prezentarea impozitelor pe profit în situațiile financiare și prezentarea informațiilor aferente impozitelor pe profit.

Domeniu de aplicare:

Prezentul standard trebuie aplicat pentru contabilizarea impozitului pe profit.În sensul prezentului standard, impozitul pe profit include totalitatea impozitelor autohtone și străine care se stabilesc pentru profiturile impozabile. Impozitul pe profit mai include, de asemenea, impozite, cum ar fi impozitele reținute la sursă, care sunt de plătit de către o filială, o entitate asociată sau angajamente comune pentru distribuirile către entitatea raportoare.

Prezentul standard nu tratează metodele de contabilizare a subvențiilor guvernamentale (a se vedea IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală) sau a creditelor fiscale pentru investiții.Cu toate acestea, prezentul standard tratează contabilizarea diferențelor temporare care pot apărea din astfel de subvenții sau credite fiscale pentru investiții.

1.2 Generalizări privind decontarile cu bugetul.Caracteristica si clasificările acesteia .

În procesul desfășurării activității de întreprinzător la entități apar creanțe și datorii privind impozitele, taxele și alte plăți la buget. Impozitele și taxele constituie componente tot mai importante ale vieții economice, prin intermediul cărora statul își asigură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a căror realizare depinde îndeplinirea funcțiilor sale. Impozitele indirecte se percep de la toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse sau beneficiază de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situația personală a acestora. Fiind percepute în cote proporționale asupra valorii marfurilor vandute și a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsura, impozitele indirecte creeaza impresia falsa ca ar fi suportate în aceeasi masura de toate paturile sociale, care ar asigura o repartiție echitabilă a sarcinilor fiscale.

Impozitele indirecte au in principal trei forme: taxele de consum, taxele vamale și taxele generale.Chiar daca cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite mărfi este mica, indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor, țăran, industriaș sau comerciant, raportat însa la întregul venit, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Asadar, cu cat o persoana realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta pe calea impozitului pe consum, o sarcina fiscala mai mare. Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei, dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scaderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte micsoreaza, în schimb, puterea de cumparare. În tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat al impozitelor directe.

La impozitele indirecte nu este vorba de o constrangere politica, ca în cazul impozitelor directe, ci de una de ordin economic. În perioadele cand economia înregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, în schimb în perioada de criza si de presiune, cand productia si consumul cresc mai lent încasarile din impozitele indirecte urmeaza aceeasi evolutie, pericicland echilibrul bugetar.

Fig.1. Toate decontarile cu bugetul de la entitatea IS,,CRIS,REGISTRU’’ figura realizata de autor conform contului curent CC02 de la entitate.

Conform art.6din Cod fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997

Impozitulreprezintă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile care le obțin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul și termenul precis stabilit prin lege.

Trăsături principale ale impozitelor:

Fig.2Trăsăturile generale ale impozitelor

Conform art.6 Cod Fiscalnr. 1163-XIII  din  24.04.1997 , taxelereprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de instituții publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligații bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice, reprezentând plata neechivalentă pentru servicii solicitate de acestea unor instituții de stat după principiul recompensei speciale.

Fig3.Trăsăturile specifice ale taxelor

În conformitate cu Codul Fiscal impozitele instituite în RM se clasifică după 2 criterii:

– după trăsăturile de fond și formă: directe și indirecte;

– după instituțiile ce le administrează: generale de stat și locale.

1

Fig.4 Sistemul impozitelor și taxelor de stat figura realizata de autor in baza Codului fiscal al Republici Moldova

Impozitul pe venit și taxele percepute în fondul rutier (în partea ce ține de taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de transport înmatriculate în RM) reprezintă surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar, iar impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă sursa de reglementare a veniturilor bugetelor unităților administrativteritoriale. Pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar sunt, de asemenea, taxa pe valoarea adăugată (în partea ce ține de taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse și serviciile prestate de agenții economici din unitatea autonomă) și accizele la mărfurile (producția) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unității date.

Impozitele și taxele generale de stat și locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea și completarea Codului Fiscal.Impozitele locale, lista și plafoanele taxelor locale se aprobă de către Parlament.Cotele impozitelor și taxelor locale stabilite prin Codul Fiscal se numesc cotele maxime ale impozitelor și taxelor locale. Autoritățile administrației publice locale au dreptul la modificarea, în limitele competenței lor, a cotelor, a modului și termenelor de achitare a impozitelor și taxelor locale și la aplicarea facilităților suplimentare, care se adoptă pe parcursul anului fiscal concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor locale. Cotele impozitelor și taxelor locale modificate de către autoritățile administrației publice se numesc cotele concrete ale impozitelor și taxelor locale. Cotele concrete ale impozitelor și taxelor locale nu trebuie să depășească cotele maxime.

Cotele de impozit pe anul 2015 conform art.12 Cod Fiscalnr. 1163-XIII  din  24.04.1997

Fig.5 Cotele de impozite conform art.12 Cod Fiscalnr. 1163-XIII  din  24.04.1997

Conform art.93 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997- Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) -este impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Cotele T.V.A. conform art.96 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997

Fig.6.Cotele T.V.A. conform art.96 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997

Conform art.119 Titlul IV din Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997accizul este un impozit care trebuie să fie plătit statului pentru unele mărfuri de consum, cum ar fi: icre, bere și băuturi alcoolice, țigări, parfumuri, blănuri, cristal, bijuterii, automobile.De regulă, obligația de a plăti acest impozit revine pe seama agenților economici care fac comerț cu mărfurile pentru care se plătește accizul. Acești agenți economici sunt obligați să se înregistreze și să obțină certificat de acciz.

  Mărimea accizului este stabilită în sumă (lei) pentru unitate de măsură sau în procente de la valoarea mărfurilor. Acest acciz este achitat la buget de către agentul economic care pune în vânzare mărfurile supuse accizelor, iar cetățenii procură aceste mărfuri la un preț care include și accizul. Unele mărfuri cum ar fi băuturile spirtoase, vinurile, țigările etc. sunt marcate (au lipite pe ele) un semn special, numit „Timbru de acciz”.

Impozitul pe bunurile imobiliare:

Conform prevederilor art.276 titlulVIal CoduluiFiscal  impozitul pe bunurile imobiliare –(impozit local), reprezintă o plată obligatorie la buget din valoarea bunurilor imobiliare.

Prin noțiunea de impozit pe bunuri imobiliare urmează a se subînțelege atît impozitul funciar, care se calculează pentru terenurile specificate în anexa nr. 1 la Lege, cît și impozitul pe bunurile imobiliare în sensul noțiunii aplicate pînă la intrarea în vigoare a Codului, care se calculează pentru bunurile imobiliare specificate în anexa nr. 2  la Lege.

Pentru persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, calcularea sumei anuale a impozitului pe bunurile imobiliare ce le au în proprietate și perfectarea avizelor de plată la impozitul dat se efectuează de către Serviciul de colectare a impozitelor cu participarea organului fiscal teritorial. Suma impozitului se reflectă în "Registrul de evidență a contribuabililor-persoane fizice (cetățeni) pe impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare". Evidența sumelor calculate și achitate ale impozitului pe bunurile imobiliare se ține, ca și sumele impozitului funciar, în registrul "Conturi personale pe impozitele funciar și pe bunurile imobiliare".

1.3Criterii comparative ale sistemului contabil și fiscal din Republica Moldova

Conform Legii Contabilităținr.113-XVIdin 27.04.2007 contabilitatea reprezintă un sistem complex de culegere, prelucrare și generalizare a informaților contabile. Obiectul contabilități il constituie activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și cheltuielile.

Trecerea Republicii Moldova la relațile economice de piața a condiționat creșterea rolului contabilități și informaței furnizate de aceasta.Obiectivul principal al contabilități rezidăîn asigurarea cu date necesare utilizatorii de informați atît interni, cât și extemi.În situațiile financiare entitățile trebuie să prezinte informația furnizata decontabilitate obiectiv si real privind situața patrimoniului, situatia financiarăși rezultatul financiar . In acest sens, contabilitatea nu are funcți de calculare a plățlor fiscale și nu este orientată spre realizarea funcților fiscale.

In raport cu toți utilizatorii de informație, inclusiv organele fiscale, contabilitatea trebuie să fie neutră, furnizînd o informatie fidelă, clarăși complexă. La întocmirea situațiilor financiare trebuie să se respecte întocmai regulile contabile specificate in Legea contabilităținr.113-XVI din 27.04.2007, Standardele Națonale de Contabilitate (S.N.C.) și Planului general de conturi contabile. Totodată, la înregistrările contabile ce tinede impozite și taxe trebuie su fie exact aplicate regulile din Codul Fiscal al RM și alte acte normative fiscale.

Regulile fiscale nu au drept scop obținerea unei imagini fidele a operațiunilor entități economice să apere interesele statului și să stimuleze unele activități.

Ca urmare, deoarece regulile contabile și fiscale sunt diferite, se obțin indicatori economici diferiți. Aceasta, in primul rînd, se referă la rezultatul financiar: rezultatul contabil se determine conform S.N.C., iar rezultatul impozabil – conform Codului fiscal. Diferențele apar din cauza nerecunoașterii sau limitări unor cheltuieli sau venituri de către Codul Fiscal in comparație cu S.N.C., utilizării diferitelor metode de evaluare a activelor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe etc.

Insă pentru determinarea aeestor indicatori diferiți nu e necesară ținerea paralelă a două contabilități. Rezultatul financiar este calculat în baza regulilor contabile și este recunoscut de fiscalitate, servind drept baza pentru determinarea rezultatului impozabil. Deci, atunci cînd cele două reguli au intrat in contradicție, s-a pus problema concilierii dintre contabilitate și fiscalitate prin folosirea unei baze informaționale unice. Rezultatul impozabil se calculează prin corectarea rezultatului contabil cu diferențele aparute ca incoincidență a regulilor contabile și fiscal.

Pentru asigurarea realizării cerinței referitoare la o bază informațională unicăa, este necesar ca terminologia economică utilizată de sistemul contabil și cel fiscal să fie identice. Aceasta facilitează intocmirea și folosirea rapoartelor financiare și fiscale.

Așadar, la temelia sistemului de raporturi intre contabilitate și fiscalitate in Republica Moldova stau urmatoarele atribute:

baza informațională unica;

terminologia unică;

planul de conturi unic;

baze normative diferite.

Dar sistemul contabil și cel fiscal se deosebesc nu numai prin baza normativă, ci și printr-un șir de alte criterii prezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2 Criterii comparative ale sistemului contabil și fiscal din Republica Moldova

După cum se vede din tabelul1.2 ,sistemul fiscal difera de cel contabil după toate criteriile ,însa ambele sisteme sunt elaborate in concordanța cu normele international și îsi indeplinesc sarciniile puse în fața lor.

Corelația sistemului contabil cu cel fiscal din Republica Moldova

Fig.7.Corelatia dintre sistemul contabil si sitemul fiscal

Concluzie:În capitolul 1Generalizare,clasificarea și carecteristicele decontărilor cu bugetulamstudiat amănunțit actele normative privind organizarea contabilitati decontărilor cu bugetulenumerind principalele obective și domenii de utilizare ale acestora .Apoi am redat succind doate decontarile cu bugetul conform Codului Fiscalnr. 1163-XIII  din  24.04.1997enumerind particularitătțile generale :noțiuni și cotele de calcul ale acestora.La sfîrșitul acestui capitol am realizat o comparative dintre sistemul contabil și sistemul fiscal unde am arătat principalele deosebiri și asemanari

Capitolul II

2.1 Impozitul pe venit .

Impozitele sunt elemente necesare în relațiile economice ale societății chiar din momentulapariției statului.Evoluția și modificarea formelor statului neapărat sunt urmate de modificări alesistemului fiscal.În prezent, într-o societate civilizată impozitele constituie pentru stat sursaprincipală de venituri. În afară de această funcție pur-financiară, mecanismul fiscal se aplică decătre stat pentru a influența procesul de producție, dinamica și structura acestuia..În Constituția Republicii Moldova, Titlul III, Capitolul III, Articolul 58 este stipulat:„Cetățenii au obligație să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legalde impunere trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale. Orice alte prestații sîntinterzise, în afara celor stabilite prin lege.”

Astfel, în Republica Moldova, după ce a fost creată baza legislativă în anii 1992-1993,

începînd cu a doua parte a anului 1994, Guvernul Republicii Moldova a întreprins măsuri de

reducere a presiunii fiscale și de înviorare a activității agenților economici.

Primii pași au fost făcuți spre modificarea cotelor la unele mărfuri (produse) supuse

accizelor, anularea lor completă la un șir de mărfuri. Totodată, realizarea prevederilor de bază ale

Legilor „privind taxa pe valoare adăugată” și „privind accizele” au evitat dubla impunere a

producției.Pentru limitarea multiplelor impozite și încasărilor spontane, stabilite de către organeleadministrației publice locale, determinarea atitudinii metodologice unice față de calculul șicontrolul acestor impozite, a fost adoptată „legea cu privire la impozitele și taxele locale”.Perfecționarea politicii fiscale pentru anii 1995-1996 s-a înfăptuit în direcția micșorării

numărului de plăți fiscale, diminuării cotelor de impozite, stimulării exportului producției favorabile, reducerii sarcinii fiscale.În anul 1996 în locul legii „Cu privire la impozitul rutier” a fost pusă în aplicare „Legeaprivind Fondul rutier”. Drept sursă a servit o parte din accizul încasat la realizarea bunurilor decombustibil, încasările fiscale (de tranzit, special, de la beneficiarii drumurilor auto), mijloace de

la licențiere a activității de transport auto.

În anul 1996 reformarea sistemului fiscal a fost condiționată de următoarele sarcini:

– Sporirea veniturilor statului în scopul finanțării programelor de stat în domeniul

ocrotirii sănătății, învățămîntului public, științei, culturii, acordarea ajutorului social

celor mai nevoiașe categorii ale populației;

– Reducerea cotei fiscale și lărgirea bazei impozabile;

– Reexaminarea modului de calcul al amortizării;

– Perfecționarea impunerii pămîntului și imobilului;

– Crearea cadastrului fiscal, în rînd cu informația despre pămînt și bunurile imobile;

– Perfecționarea sistemului declarațiilor fiscale;

– Trecerea la impunerea taxei pe valoare adăugată și accizelor la locul lor de

consum.

În anii 1996-1997 s-a prevăzut perfecționarea procesului de evaluare a pămîntului,imobilului, reieșind din: fertilitatea solului și veniturile obținute de la utilizarea lui; costul de piață a clădirilor și construcțiilor; compatibilitatea costului pămîntului și imobilului; crearea cadastrului fiscal și juridic.

Perfecționarea impozitelor pe consum prevedea lărgirea sferei de utilizare a bazelor pentru

servicii, business-ul jocurilor de noroc, serviciile de excursii și alte servicii, trecerea pe etape, pe

măsura încheierii acordurilor bilaterale și multilaterale cu țările CSI, la impunerea cu accize a

mărfurilor cu accize, a mărfurilor destinate importului și acordarea înlesnirilor fiscale

producătorilor care efectuează exportul mărfurilor în străinătatea apropiată și îndepărtată.

Reformarea fundamentală și îmbunătățirea considerabilă a structurii și modului deadministrare a sistemului fiscal în RM a necesitat elaborarea urgentă a Concepției reformei

fiscale și realizarea ei prin următoarele etape:

– Unificarea într-un Cod unic a tuturor prevederilor referitoare la impozitarea

venitului întreprinderilor și persoanelor fizice și a tuturor prevederilor administrative

aferente;

– Reforma sistemului Taxei pe valoare adăugată;

– Perfecționarea sistemelor pe impozitul funciar și pe imobil;

– Modernizarea metodelor pe care administrația fiscală le aplică la colectarea

impozitelor;

– Examinarea altor surse de venituri, de impozite în scopul reducerii sau eliminării

surselor, care nu asigură venituri considerabile sau stopează dezvoltarea economică a

RM.

– Distribuirea veniturilor bugetare între organele centrale și locale.

Sistemul fiscal actual, creat pe parcursul etapelor de trecere de la economia centralizată la

economia de piață, trebuie să fie adoptat la noile condiții de piață. În numeroase cazuri lipsesc

principiile fiscale, care stimulează creșterea economică și care pe larg sunt aplicate în întreaga

lume. Lipsa acestor principii creează dificultăți pentru producătorii locali și prezintă un obstacol

în calea investițiilor locale și străine în economia națională

Modul de calculare a sumei impozitului pe venit de achitat sau de recuperat se determină conform prevederilor Codului fiscal nr. 1163- XIII din 24 aprilie 1997 și Legii pentru punerea in aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164-XIII din 24 aprilie 1997 cu completările și modificarile ulterioare. Codul fiscal prevede component subecților impozabili, structura obiectului impozabil, cotele impozitului, scutirile si facilitatile acordate, termenele și modul de achitare (restituire) și declarare a impozitului pe venit.

Subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt persoanele juridice și fizice cu exceptia societatilor, specificate in art.5 (9) din Codul fiscal, care obțin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate in Republica Moldova, persoanele juridice care obtin venit din afara R.M. precum și persoanele fizice care obțin venit investițional și financiar din surse aflate in afara Republicii Moldova.

Drept subiecți ai impunerii se considera cetatenii, antreprenorii independenți definiti ca lucratori salariati, agentii economici rezidenți și nerezidenti sub orice forma de organizare juridică:

societății cu raspundere limitata,

cooperative,

intreprinderi de stat și municipal,

fonduri de investiții,

organizatii ale avocatilor, inclusiv uniunile acestora,

alte organizatii prevazute de legislate,

gospodariile țaranești(de fermier),

antreprenorii individuali,

intovarașiri.

Obiect impozabileste venitul impozabil determinat ca diferenta dintre venit brut (inclusiv facilitatile) obtinut din toate sursele de către orice persoană juridical sau fizica și deducerile și scutirile la care are dreptul aceasta persoana.

Veniturile și cheltuielile inregistrate de agentii economici se trateaza in mod diferit in contabilitatea financiara și in scopuri de impozitare. Determinarea și constatarea venitului și cheltuielilor in contabilitatea financiara se axeaza pe principiile fundamentale ale contabilitatii, care trebuie sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare și a rezultatelor financiare obtinute.

Din aeeste principii fac parte:

.

Fig.8.Principiile fundamentale ale contabilitatii

Normele fiscale pun la baza impozitari venitului impozabil metodeologii de constatare și calculare diferite de cele contabile ,de aceia mărimea veniturilor și cheltuielilor constant în contabilitate și în scopuri de impozitare poate sa difere în diverse perioade de gestiune

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

Conform art.13 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997 impozitul pe venit se impune :

a)persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepția societăților specificate la art.5 pct.9), care desfășoară activitate de întreprinzător, precum și persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

b) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova;

c) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

d) persoanele fizice rezidente cetățeni străini și apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova și obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții și financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

e) persoanele fizice nerezidente care nu desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu.

Obiect al impuneriiconformart.14 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997  îl constituie:

a)venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de persoanele care practică activitate profesională;

b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de patron, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător;

c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător;

d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții și financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini și apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova;

e) venitul obținut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.

Prevederile si propuneri privind cotele impozitului pe venit personae fizice pe urmatori 2 ani .

În anul 2016 se prevede:

menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetățenilor, concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015 – 2017, conform tabelului ?. Măsura dată are drept scop susținerea persoanelor fizice cu venituri mici și transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populației cu venituri medii și mai sus de medii.

Fig.9 Evoluția cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice, scutirilor personale, personale majore și pentru persoanele întreținute pentru anii 2012 – 2017

b) examinarea posibilității introducerii cotei unice a impozitului pe venit concomitent cu majorarea scutirilor anuale personale, personale majore și pentru persoane întreținute;

c) extinderea pînă în anul 2016 a facilității fiscale acordate persoanelor fizice rezidente pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozite bancare, valori mobiliare corporative, precum și de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii și împrumut amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

d) acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat.

Impozitul pe venit personae juridice

Plătitorii de impozite- persoane juridice sunt societățile comerciale de orice tip,

companiile naționale și regiile autonome, adică toate organizațiile cu scop lucrativ.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice îmbracă urmatoarele forme:

a)impozitul pe profit;

b)impozitul pe dividende;

c)impozitul pe venituri din vânzarea activelor.

Dintre acestea, impozitul pe veniteste cel mai important având în vedere că profitul

este principala formă de venit a societăților comerciale.

În sens, larg profitul reprezintă diferența dintre veniturile unui agent economic realizate

din activitățile pe care le desfășoarăși cheltuielile aferente obținerii lor.

Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferența

dintre veniturile obținute de agentul economic într-un an fiscal și cheltuielile deductibile aferente

efectuate. Dacă existăși cheltuielile nedeductibile, acestea nu pot fi scăzute din venituri, ci se

însumează acestora în vederea determinării profitului anual impozabil. Impozitul pe venit se

obține prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinate.

Prevedeile pe anul 2016 ce tine de impozitul pe venit persoane juridice .

În anul 2016 se prevede:

a) introducerea conceptului privind prețurile de transfer;

b) acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;

c) anularea facilităților fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obținute din dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani;

d) anularea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani și în proporție de 50% – pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncilor comerciale și organizațiile de microfinanțare;

e) introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale;

f) introducerea unui sistem revăzut de deducere a reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale în scopuri fiscale;

g) reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor fondurilor nestatale de pensii și a sistemului de deducere a contribuțiilor către acestea;

h) reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor societăților civile.

Pentru generalizarea informației privid datoriile față de buget ce ține de impozitul pe venit este destinat contul 534 ‘’Datorii privind decontările cu bugetul’’ Evidența sintetica a datoriilor fața de impozitul pe venit a persoanelor fizice la entitatea ÎS ,,Cris Registri’’ se ține in Jurnalul-Order al contului de gradul 534.1 ,,Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice ‘’ Anexa / Acest document reprezintă un registru de evidență sintetica în care se indică corespondența conturilor aferente contului 534.Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice precum și soldul la începutul lunii ,rulajul debitor ,rulajul creditor și soldul final ,care ne arată daca exista datorii ale angajaților față de buget ,privind impozitul pe venit la o dată anumită.

*VEN12este dec larația cu privire la impozitul pe venit

Fig.9. Dec larația cu privire la impozitul pe venit VEN12

Completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit:
    -În poziția „Denumirea contribuabilului” se indică denumirea unității respective care completează Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare – Declarația), care trebuie să corespundă cu cea indicată în documentele de constituire, eliberate de către organele abilitate, conform legislației în vigoare.
     -În poziția „Codul fiscal” se indică Codul fiscal ce reprezintă numărul personal de identificare al contribuabilului, atribuit în modul stabilit de legislația în vigoare.
-În poziția „Genul principal de activitate” se indică denumirea genului principal de activitate determinat conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei și care corespunde codului din patru cifre.
– În poziția „Cod” se indică codul din patru cifre determinat conform CAEM și care corespunde coloanei 5 a acestuia.
-La completarea Declarației care se prezintă organului fiscal pentru prima dată, exceptînd cazurile depistării greșelilor și prezentării Declarației corectate (modificate), contribuabilul indică numărul de ordine – 1. Ulterior, în cazul prezentării pentru aceeași perioada fiscală a Declarației corectate (modificate), ultimei i se atribuie numărul respectiv de ordine, în funcție de numărul declarațiilor deja prezentate (2, 3, 4 etc.).
– Declarația poate fi semnată unipersonal de conducătorul contribuabilului ori de două persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparține conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua – contabilului-șef sau altei persoane împuternicite. Semnăturile pe Declarație se confirmă prin aplicarea ștampilei contribuabilului respectiv.

Calculul Impozitului pe Venitși completarea VEN12 care este anexata în Anexa ? se face in moldul următor
-În rîndul 010 se reflectă profitul obținut în perioada gestionată pină la impozitare rezultatul se obține, din diferența sumei totale a veniturilor și suma totală a cheltuielilor conform datelor contabilității financiare (profit, pierdere), pînă la impozitare.

582.266.623,20-568.408.386,26= 13.858.237,94lei

-În rîndul 0101 se reflectă suma totală a veniturilor constatate în contabilitatea financiară, conform prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate sau Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, care se determină ca suma conturilor din clasa  „Venituri” și se obține din suma veniturilor din vinzări + alte venituri din activitatea operatională + venituri din din alte activități.

550680688 + 20359667 + 11226268 =582.266623,20 lei
-În rîndul 0102 se reflectă suma totală a cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate sau Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, care se determină ca suma

Variației stocurilor +cheltuieli privind stocuri + cheltuieli cu personalul privind remunerarea munci + contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare medicală +cheltuieli cu amortizarea și deprecierea activelor imobilizate + alte cheltuieli _ cheltuieli din alte activități

1322484+ 163868174+163151096+37564120+26821656+159484100+16196756= 568408386,26 lei

    -În rîndul 020 se reflectă suma totală a ajustării (majorării/micșorării) veniturilor, potrivit prevederilor legislației fiscale cu privire la impozitul pe venit (Codul fiscal, Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codul fiscal), determinată conform calculelor din anexa 1D este -516932,42 lei
    -În rîndul 030 se reflectă suma totală a ajustării (majorării/micșorării) cheltuielilor efectuate în conformitate cu legislația fiscală cu privire la impozitul pe venit, folosind datele din anexa 2D este -15405851,51 lei
-Indicatorul din rîndul 040 se determină prin următorul calcul: rîndul 010 + rîndul 020 – rîndul 030.

13858236,94-516932,42+15405851,51=28747156,03 lei
-În rîndul 050 se reflectă suma cheltuielilor legate de donațiile în scopuri filantropice și de sponsorizare atît sub formă monetară, cît și sub formă nemonetară, care sînt deductibile în conformitate cu art.36 din Codul fiscal.  În conformitate cu art.36 din Codul fiscal, se permite spre deducere suma cheltuielilor efective în scopuri filantropice și de sponsorizare, dar nu mai mult de 10 la sută din venitul impozabil.Suma acestor cheltuieli este de 505244,23 lei si este sub limita de 28747156 * 10% = 2874715 lei
-În rîndul 060 se reflectă suma cheltuielilor totale neconfirmate documentar, care sînt deductibile în conformitate cu art. 24 alin. (10) din Codul fiscal.
    În conformitate cu art.24 alin. (10) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil.Suma acestor cheltuieli este de 23515,00 lei si este sub limita de 28747156 * 0,2% = 574943,12 lei
-Rîndul 0701 se completează de către contribuabilii cu statut de persoană fizică. În acest rînd se indică suma scutirilor aferente fondatorilor de care aceștia pot beneficia în baza art.33, 34 și 35 din Codul fiscal.Acest rînd se completează doar în cazurile nefolosirii scutirii în alte cazuri prevăzute de Codul fiscal (transmiterea scutirii soției (soțului) sau alte situații prevăzute de Codul fiscal). Indicatorul din rîndul 0701 nu trebuie să depășească rezultatul pozitiv al calculului rîndului 040 – rîndul 050 – rîndul 060.
-Rîndul 070 reflectă suma venitului impozabil fără luarea în calcul a pierderilor fiscale ale anilor precedenți.
    Pentru contribuabilii cu statut de persoană juridică acest indicator se determină prin următorul calcul: rîndul 040 – rîndul 050 – rîndul 060 (se indică doar rezultatul pozitiv sau cifra 0, iar în cazul calculării unui indicator negativ el urmează să fie reflectat în rîndul 100 fără semnul “-”.
    Pentru contribuabilii cu statut de persoană fizică acest indicator se determină în felul următor: rîndul 040 – rîndul 050 – rîndul 060 – rîndul 0701 (se indică doar rezultatul pozitiv sau cifra 0, iar în cazul calculării unui indicator negativ el urmează a fi reflectat în rîndul 100 fără semnul “-”. Noi avind statut de persoană juridical calculăm:

28747156,03-505244,23-23515,00=28218396,80 lei
-În rîndul 080 se reflectă suma pierderilor fiscale reportate din perioadele fiscale precedente, dar care se permit spre deducere în perioada fiscală curentă. Rîndul respectiv se completează numai în cazul în care indicatorul rîndului 070 este mai mare decît 0 și nu trebuie să depășească suma indicată în rîndul 070. Suma totală a pierderilor fiscale în contabilitatea financiară se reflectă în contul extrabilanțier “Pierderi fiscale nereclamate”.
-În rîndul 0901 se indică venitul impozabil pînă la aplicarea facilităților fiscale care se determină prin următorul calcul: rîndul 070 – rîndul 080.

28218396,80 – 0= 28218396,80 lei
-În rîndul 0902 se indică suma venitului scutit de impozitare ca rezultat al utilizării facilităților (înlesnirilor) fiscale. Unele facilități se acordă sub formă de scutire parțială sau totală de impozitare a venitului.
    Respectiv, în rîndul 0902 se reflectă suma venitului scutit de impozitare, însă mărimea acestuia nu trebuie să depășească indicatorul din rîndul 0901 „Suma venitului impozabil pînă la aplicarea facilităților fiscale”.
    Indicatorul rîndului 0902 se utilizează la întocmirea anexei 4D, în sensul estimării sumei impozitului pe venitul nevărsat la buget.
-În rîndurile 090 și 100 se reflectă suma venitului impozabil sau a pierderilor fiscale calculate pentru perioada fiscală de gestiune care se determină prin următorul calcul: rîndul 090 = rîndul 0901 – rîndul 0902. 28218396,80-0=28218396,80lei

– În rîndul 100 se reflectă rezultatul negativ determinat în urma calculării indicatorului rîndului 070. Suma din rîndul 100 se înregistrează fără semnul „-”.
-În rîndul 110 se indică cota impozitului pe venit aplicabilă în perioada fiscală respective numai persoanelor juridice .Cota impozitului pe venit personae juridice este12 %.
-În rîndul 120 se reflectă suma impozitului pe venit.
    Pentru contribuabilii cu statut de persoană juridică acest indicator se determină prin calculul: rîndul 090 × rîndul 110. 28218396,80*12= 3386207,62lei
    Pentru contribuabilii cu statut de persoană fizică acest indicator se determină conform anexei 5D.
    -În rîndul 130 se reflectă suma facilităților acordate din suma calculată a impozitului pe venit. Rîndul respectiv se completează în baza anexei 6D, indicînd totalul din coloana 5 a acesteia.
-În rîndul 140 se reflectă suma impozitului pe venit nevărsat la buget ca rezultat al acordării facilității corespunzătoare privind scutirea parțială sau totală a venitului de impozitare și se determină în baza anexei 4D, fiind egală cu totalul din coloana 4. Indicatorul în cauză poartă doar un caracter informațional, adică nu se utilizează la determinarea sumelor reflectate în rîndurile 150–200 din Declarație.

-În rîndul 150 se reflectă suma impozitului pe venit, exceptînd facilitățile fiscale și se determină: rîndul 120 – rîndul 130. 3386207,62-0=3386207,62lei
    -În rîndul 160 se reflectă suma totală a trecerilor în cont care reprezintă suma rîndurilor 1601 (anexa 7D) și 1602 suma impozitului pe venit reținut la sursa de plată conform prevederilor art. 89 din Codul fiscal.
  -În rîndul 170 se reflectă suma impozitului pe venit pasibil reflectării în fișa personală a contribuabilului care se determină prin calculul: rîndul 170 = rîndul 150 – rîndul 1603386207,62-0=3386207,62lei . Rîndul 170 se completează doar în cazul constatării valorii pozitive a operațiunii (rîndul 150 minus rîndul 160). În cazul constatării valorii negative a operațiunii indicate se completează rîndul 200 și, respectiv, nu se completează anexa 10D.
-În rîndul 1801 se reflectă suma totală a impozitului pe venit achitat în rate pe parcursul perioadei fiscale, în conformitate cu art.84 din Codul fiscal.

Aceasta suma este egală cu 4005632,25 lei
-Rîndul 1802 se completează de către persoanele juridice care pînă la finele perioadei fiscale au efectuat repartizarea prealabilă a dividendelor acționarilor (asociaților) săi.
-În rîndul 180 se indică suma totală a impozitului pe venit achitat de către contribuabili în perioada fiscală de gestiune (rîndul 1801 + rîndul 1802). 4005632,25+0=4005632,25 lei
– Indicatorii din rîndurile 190 și 200 se determină respectiv prin următorul calcul:
    a) pentru suma impozitului pe venit spre plată: rîndul 190 = rîndul 150 – rîndul 160 – rîndul 180;
    b) pentru suma plății în plus a impozitului pe venit : rîndul 200 = rîndul 160 + rîndul 180 – rîndul 150. 4005632,25-3386207,62=619424,63lei

* IRV14- este impozitul pe venit reținut la sursa de plata si se transmite lunar pina la data de 25 a luniiurmătoare după perioada de gestiune, la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Fig.10.Declaratia privind impozitul pe venit reținut la sursa de plata IRV14

Copletarea sa are loc in modul următor :

-în rubrica „Codul fiscal” – codul fiscal, care reprezintă numărul personal de identificare al contribuabilului, atribuit în modul stabilit de legislația în vigoare;

-în rubrica „Denumirea contribuabilului” – denumirea contribuabilului, care trebuie să corespundă cu cea indicată în documentele de înregistrare eliberate de către organele abilitate conform legislației în vigoare;

-în rubrica „Inspectoratul Fiscal de Stat” – denumirea organului fiscal la care se prezintă darea de seamă (nota de informare). Darea de seamă (nota de informare) se prezintă la organul fiscal în a cărui rază se deservește contribuabilul;

-în rubrica „Perioada fiscală” – perioada fiscală pentru care se prezintă darea de seamă respectivă. Rubrica data se completează sub formă de cod cu următorul format:

P/NN/AAAA,

unde:

P – indică periodicitatea prezentării dării de seamă și poate primi valorile „L” – pentru perioada fiscală lunară și „A” – pentru perioada fiscală respectivă (art.121 din Codul fiscal);

NN – indică numărul de luni pentru perioada lunară (L): de la 1 pînă la 12;

AAAA – indică anul gestionar;

-în rubrica „Codul localității (CUATM)” – codul localității unde este înregistrat sediul central al contribuabilului – cod unic de identificare (4 semne), conform Clasificatorului unităților administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (CUATM), aprobat și pus în aplicare de la 3 septembrie 2003 prin Hotărîrea Departamentului „Moldova-Standard” nr.1398-ST din
3 septembrie 2003;

-în rubrica „Data prezentării” – data la care a fost prezentată darea de seamă respectivă;

-în rubrica „Numărul de înscrieri” – numărul total de înscrieri incluse în nota de informare, fără a lua în calcul informația de la rîndul „Total”;

-în rubrica „Codul genului principal de activitate” – codul genului principal de activitate, determinat conform Clasificatorului activităților din economia Moldovei, care corespunde codului din patru cifre.

Darea de seamă (nota de informare) se prezintă de către întreprindere organului fiscal teritorial în a cărui rază se deservește aceasta, dar nu de către subdiviziunile acesteia.

În darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta (forma IRV14, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament,) se completează următorii indicatori:

-în coloana 4 – suma venitului calculat și îndreptat spre achitare în luna gestionară (suma respectivă se reflectă fără deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și fără deducerea contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii);

-în coloana 5 – suma impozitului pe venit reținut din suma venitului indicat în coloana 4;

-in codul 11 se indică„Plăți salariale, art.88 din Codul fiscal” – inclusiv veniturile specificate la art.71 lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut din aceste venituri, conform art.88 din Codul fiscal;

-în codul 42 se complecteaza FOL (contractele de arenda )

-în codul 51 se complecteaza PLT (plați direcționate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepția dividentelor și a sumelor specificate in art.90 alin.3 din Cod fiscal) si anume persoanelor nerezidente se retine 10% din suma achitat conform contractului .

Începând cu 1 mai 2015, din categoria veniturilor neimpozabile au fost excluse indemnizațiile de concediere stabilite conform legislației (art.20 lit.g) din Codul fiscal, în continuare CF). 

        Astfel, indemnizațiile de eliberare din serviciu fiind excluse din categoria veniturilor neimpozabile, se califică a fi drept venituri impozabile fiind atribuite la art. 18 lit.o) din CF, alte venituri. 

        Ținînd cont, că indemnizațiile de eliberare din serviciu sunt achitate ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din Codul fiscal. Obligația de reținere prealabilă la sursa de plată a impozitului pe venit în mărime de 7% survine din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice care se referă la veniturile impozabile stabilite de art. 18 din Cod. 

        Prin urmare, fiind stabilit că aferent indemnizațiilor de eliberare din serviciu se aplică regimul fiscal stabilit de art.90 din Codul fiscal, în darea de seamă forma IRV14 acestea se vor reflecta la codul SER.

Privind aplicarea corectă a unorprevederi cin Codul fiscal aferente modificărilor

operate prin legea nr. 71 din 12.04.2015

Pornind de la modificările operate în Codul fiscal nr.H63-XIII din 24.04.1997 prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015 (Monitorul Oficial, nr.102-104/170 din 28.04.2015), Ministerul Finanțelor prezintă pentru cunoștință și călăuză în activitatea cotidiană următoarele.

1. Cu privire la aplicarea normelor privind modificările mărimilor tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute, la calcularea impozitului pe venitul persoanelor fizice.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015 (Monitorul Oficial, nr.102-104/170 din 28.04.2015), începînd cu data de 01.05.2015, au fost modificate mărimile tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majori; și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute, la calcularea impozitului pe or fizice, stabilite prin art. 15 lit.a), art.33 alin.(l) și alin.(2), art.34 alin.(l) și in.(l) și alin.(2) lit.d) ale Codului fiscal. Astfel, mărimile tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majors și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute, conform Codului fiscal, sunt următoarelevenitul persoane alin.(2), art.35 a

Tabelul.3.Mărimile tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute, la calcularea impozitului pe venitul persoanelor fizice, aplicate în anul 2015, fară și cu luarea în considerare a legii nr.71 din 12.04.2015

Totodată, prin Legea nr.108 din 28.05.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a fost modificată data intrării în vigoare a modificărilor operate la art.15 lit.a), art.3:î alin.(l) și alin.(2), art.34 alin.(l) și alin.(2), art.35 alin.(l) și alin.(2) lit.d) și art.83 alin. [2) lit.b) ale Codului fiscal, și anume de la 01.05.2015 la 01.01.2015.

La aceasta, art.IIl al legii nr.108 din 28.05.2015 stipulează că, patronii vor efectua recalculul Impozitului pe venitul persoanelor fizice pentru perioada de la 01.01.2015 și pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi (05.06.2015 – data publicării în Monitorul Oficial, nr.139-143 din 05.06.2015). Organele fiscale nu vor aplica sancțiuni fiscale pentru per oada pentru care se efectuează recalculul impozitului pe venitul persoanelor fizice, adică pentru perioada 01.01.2015 – 04.06.2015.

Astfel, începînd cu data de 05.06.2015, patronii vor efectua recalculul impozitului pe venitul persoanelor fizice pentru perioada 01.01.2015 – 04.06.2015, rară a fi aplicate sancțiuni fiscale, conform Titlului V „Administrarea fiscală" din Codul fiscal.

De asemenea, persoanele fizice care au încetat sau și-au suspendat raporturile de muncă în perioada 01.01.2015 – 04.06.2015 vor putea beneficia de mărimea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale peitru persoanele întreținute aplicate de la data de 01.01.2015, cu luarea în considerare a legii nr.71 din 12.04.2015, la completarea și prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2015, conform art.83 alin.(2) lit.a) și lit.b) din Codul fiscal, adică pînă la data de 25.03.2016 inclusiv.

În acest sens, în cazul în care urmare completării și prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit, persoana fizică va constata o sumă plătită în plus aferentă impozitului pe venit, aceasta va avea dreptul să solicite restituirea sumei impozitului pe venit plătit în plus în modul și termenele stabilite la art. 175 și art. 176 din Codul fiscal.

Astfel, persoanele fizice vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începînd cu 1 aprilie a anului în care a fost constatată suma plătită în plus, conform îrt.176 alin.(21) din Codul fiscal.

Totodată, persoana fizică poate opta pentru stingerea unei alte obligații fiscale prin compensare – trecere în contul restanței a sumei impozitului pe venit plătite în plus, conform art.175 alin.(l) din Codul fiscal. Compensarea se efectuează la inițiativa organului fiscal sau la cererea persoanei fizice, dacă legislația fiscală nu prevede altfel, conform art.175 alin.(2) din Codul fiscal.

Exemplu:

1. Calculul impozitului pe venit reieșind din mărimile tranșelor de venit impozabil.

scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru

persoanețe întreținute, fără luarea în considerare a legii nr.71 din 12.04.2015

Un contribuabil beneficiază de un salariu lunar în mărime de 4 500 lei.

Pentru perioada 01.01.2015 – 30.04.2015:

*Salalariu a constituit 18 000lei;

*Suma primei de asigurare obligatorie de asistență medicală – 720 lei (18 000 *4%)în condițiile în care prima de asigurare obligatorie de asistență medicală a fost la 28.04.2015 – data introducerii acesteia în mărime de 4,5%;

*Suma contribuției de asigurare socială de stat obligatorie – 1 080 lei (18 000 lei * 6%)

*Scutirea personală 3172 lei (9516 lei /12 luni * 4 luni )

* Suma venitului impozabil 13028 lei (18000 lei -720 lei -1080 lei -3172 lei )

*Suma impozitului pe venit 1323 lei [((27852 lei/12*4 luni)*7%)+((13028 lei –(27852 lei/12 luni *4 luni))*18 %)]

2. Recalculimpozitului pe venit reieșind din mărimile tranșelor de venit impozabil ,scutiri anuale personale,scutiri anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute, cu luarea în considerare a legii nr.71 din 12.04.2015

Un contribuabil beneficiază de un salariu lunar în mărime de 4 500 lei. Pentru perioada 01.01.2015 – 30.04.2015:

•Salariul a constituit 18 000 lei;

•Suma primei de asigurare obligatorie de asistență medicală – 720 lei (18 000 lei 4%), în condițiile în care prima de asigurare obligatorie de asistență medicală a fost achitată pîr ă la 28.04.2015 – data introducerii acesteia în mărime de 4,5%;

•Suma contribuției de asigurare socială de stat obligatorie – 1 080 lei (18 000 lei

6%);

Scutirea personală – 3 376 lei (9 516 lei /12 luni * 4 luni);

Suma venitului impozabil – 12 824 lei (18 000 lei – 720 lei – 1 080 lei-3 376lei);

Suma impozitului pe venit – 1 221,52 lei [((29 640 lei /12 luni * 4 luni) * 7%) + ((12 824 lei – (29 640 lei / 12 luni * 4 luni)) * 18%)];

Restituirea impozitului pe venit plătit în plus 102,28 lei (1323,8 lei – 1221,52 lei).

2.2 Alte impozite generale și locale

Impozitul pe bunurile imobiliare:

Impozit pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. Bunurile imobiliare includ:

– terenurile și / sau îmbunătățirile de pe ele

– clădiri, construcții, apartamente și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii.

Subiecți ai impunerii sunt persoanele juridice și persoanele fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova:

proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;

deținătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune, de administrare operativă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale;

arendașii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel. Pentru bunurile imobiliare ale autorităților publice și ale instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă sau locațiune, subiecți ai impunerii sunt arendașii sau locatarii.

Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinație agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și terenurile cu alte destinații speciale) din intravilan sau din extravilan și / sau îmbunătățirile de pe ele – clădiri, construcții, apartamente și alte încăperi izolate, inclusiv îmbunătățirile aflate la o etapă de finisare a construcției de 80% și mai mult, rămase nefinisate timp de 5 ani după începutul lucrărilor de construcție.

Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri.

Cotele impozitului pentru clădiri și construcții:

Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice și întreprinderilor individuale se stabilește în proporție de 0,1 la sută din valoarea de bilanț a clădirilor și construcțiilor. Întreprinderile producătoare de materie primă agricolă sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare folosite la obținerea producției agricole.

Termenele achitării impozitului:

Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părți egale nu mai târziu de 15 august și 15 octombrie a anului în curs.

Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv, beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Calcularea și completarea Formei BIJ-15

1.Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ-15) se prezintă de către contribuabilii – subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în conformitate cu prevederile art.277 al Codului fiscal, care dispun de bunuri imobiliare, și au obligațiuni de prezentare a dării de seamă, adică – persoane juridice, persoane fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător (cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier) și întreprinzătorilor individuali al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale nu depășește 3 unități, care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA);

2. Calculul impozitului pe proprietate (Forma BIJ-15) se prezintă și de către contribuabilii care beneficiază de înlesniri la plata acestui impozit și suma către plată este egală cu zero;

3. Calculul impozitului pe proprietate nu se prezintă de către contribuabilii care nu dispun de obiecte ale impunerii;

4. Contribuabilii care nu dispun de subdiviziuni și/sau de obiecte impozabile amplasate în afara unității administrativ-teritoriale în care se află sediul lor și beneficiază sau nu de înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare, completează doar Calculul impozitului pe proprietate și, după caz, Anexa nr.2 la Calcul. În cazul în care contribuabilul beneficiază de scutiri la impozitul pe bunurile imobiliare, pînă a purcede la completarea Calculului, va completa Anexa nr.2 la Calcul;

5. Contribuabilii care dispun de subdiviziuni și/sau de obiecte impozabile amplasate în afara unității administrativ-teritoriale în care se află sediul lor și beneficiază sau nu de înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare, completează atît Calculul impozitului pe proprietate, cît și Anexele nr.1 și, după caz, nr.2 la Calcul. În cazul în care contribuabilul dispune de subdiviziuni și beneficiază sau nu de înlesniri, pînă a purcede la completarea Calculului, va completa Anexele nr.1 și, după caz, nr.2 la Calcul;

6. În cazul în care pentru subiectul impunerii, bunul imobiliar a apărut/ a încetat existența în cursul anului, acesta are obligația de a calcula impozitul pe bunurile imobiliare, ce urmează a fi achitat la bugetul respectiv, în următorul mod. Inițial se determină suma calculată a impozitului pe proprietate pentru întregul an calendaristic (cota concretă și/sau cota fixă a impozitului se înmulțește cu baza impozabilă (valoarea estimată/ valoarea contabilă sau suprafața) a bunului imobiliar). Ulterior rezultatul obținut se împarte la numărul de zile calendaristice în acest an (365 sau 366 de zile) și se înmulțește cu numărul de zile, calculate din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosință și de dispoziție asupra bunurilor imobiliare (în condițiile în care drepturile patrimoniale nu au fost supuse înregistrării de stat) și pînă în ultima zi în care subiectul a deținut bunul în anul fiscal în curs. II.

La perfectarea Calculului impozitului pe proprietate (Forma BIJ-15) pe formularul tipizat, contribuabilul, în mod obligatoriu trebuie să indice:

7. codul fiscal al contribuabilului;

8. denumirea contribuabilului;

9. codul localității unde este înregistrată reședința de bază a contribuabilului – cod unic de identificare conform Clasificatorului unităților administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (CUATM);

10. inspectoratul fiscal de stat teritorial în raza căruia este înregistrat sediul contribuabilului;

11. codul activității de bază pentru perioada fiscală, determinat potrivit Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei;

12. perioada fiscală – anul calendaristic. În formularul tipizat al Calculului, rubrica “Perioada fiscală” se completează cu un cod care are următoarea structură: P/AAAA (unde P – este codul perioadei fiscale care obține valoarea A – anuală, iar AAAA – anul. Spre exemplu, pentru anul 2015 perioada fiscală va avea structura – A/2015);

13. data prezentării Calculului;

14. termenul stabilit de legislație pentru prezentarea Calculului – dacă termenul stabilit de legislație este pînă la 25 iulie – se bifează prima celulă, iar dacă termenul este pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune – se bifează a doua celulă;

15. suma de control – suma totală a impozitului către plată, indicată în col.11 a rîndului – “Total”;

16. semnătura autentificată prin ștampilă a persoanelor responsabile – conducătorul și contabilul-șef al contribuabilului. Notă: Sumele mari se vor completa astfel: spre exemplu – 123 456,05 sau 123456,05, dar nicidecum sub forma 123.456,05 sau 123.456.05 sau în alt mod. III. În tabela “Calculul impozitului pe proprietate” se indică următoarele:

17. în col.6 – baza impozabilă a bunurilor imobiliare corespunzătoare tipurilor bunurilor imobiliare:

– pentru obiectele evaluate în scopul impozitării

– valoarea estimată;

– pentru clădiri, construcții neevaluate

– valoarea contabilă;

– pentru terenuri neevaluate

– suprafața acestora.

Baza impozabilă a bunurilor imobiliare va include și baza impozabilă a bunurilor imobiliare pentru care contribuabilul beneficiază de scutiri la plata impozitului;

Aceasta baza conform exemplului din fig..///// la entitatea ÎS ,,Cris Registru ‘’ este 124015708,38 lei

18. în col.7 – cota impozitului (se indică în % sau lei/ha). Coloana respectivă nu se completează în cazurile în care cota concretă a impozitului este diferită; Cota impozitului este 0,1

19. în col.8 – suma calculată a impozitului, care se determină astfel: baza impozabilă a bunurilor imobiliare pentru tipurile obiectelor respective, indicată în col.6 se înmulțește cu cota impozitului indicată în col.7 (se indică în lei). Suma indicatorilor reflectați în col.8 rîndurile 1.1 – 5.3 din Calcul trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectați în col.20-35 a rîndului “Total” din Anexa nr.1 la Calcul;

124015708,38 *0,1=124015,71 lei

20. în col.9 – suma înlesnirilor acordate, cu excepția reducerilor pentru achitarea impozitului pînă la 30 iunie a anului fiscal în curs (se indică în lei). Suma indicatorilor reflectați în col. 8 rîndurile 1.1 – 5.3 din Calcul trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectați în col.36-51 a rîndului “Total” din Anexa nr.1 la Calcul;

21. în col.10 – suma reducerilor acordate, care se determină astfel: din suma indicată în col.8 se scade suma indicată în col.9, iar rezultatul obținut se înmulțește cu 15% (se indică în lei). Notă: – Coloana respectivă se completează doar în cazul achitării integrale a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul fiscal în curs pînă la data de 30 iunie a anului respectiv. Nu se completează coloana respectivă pentru impozitul pe bunurile imobiliare calculat din valoarea contabilă. Suma indicatorilor reflectați în col.10 rîndurile 1.1 – 5.3 din Calcul trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectați în col.52-67 a rîndului “Total” din Anexa nr.1 la Calcul;

15%*124015,71=18602,36 lei

22. în col.11 – suma impozitului către plată, care se determină astfel: din suma indicată în col.8 se scad sumele indicate în col.9 și 10. Suma indicatorilor reflectați în col.11 rîndurile 1.1 – 5.3 din Calcul se indică în col.11 a rîndului “Total” a Calculului și trebuie să fie identică cu suma indicatorilor reflectați în col.70-85 a rîndului “Total” din Anexa nr.1 la Calcul, precum și cu suma reflectată în col.86 a rîndului “Total” din Anexa nr.1 la Calcul;

124015,71-18602,36=105413,35 lei aceasta este suma impozitului către plata

23. în rîndul „Total pe 114/1” – suma valorii indicată în rîndul 4.1;

24. în rîndul „Total pe 114/2” – suma valorilor indicată în rîndurile 1.1, 2.1, 3.1, 5.1;

25. în rîndul „Total pe 114/6” – suma valorii indicată în rîndul 4.2;

26. în rîndul „Total pe 114/10” – suma valorilor indicată în rîndurile 1.2, 2.2, 3.2, 4.3, 5.2;

27. în rîndul „Total pe 114/12” – suma valorilor indicată în rîndurile 1.3, 2.3, 3.3, 4.4, 5.3;

28. în rîndul “Total” – suma valorilor pe fiecare coloană a rîndurilor 1.1 – 5.3 (se indică în lei). Verificarea corectitudinii perfectării Calculului impozitului pe bunurile imobiliare se efectuează astfel: suma indicată în col.11 a rîndului “Total” urmează să coincidă cu suma determinată conform următorului algoritm: rîndul “Total” (col.8-col.9-col.10);

29. în rîndul “Suma de control” – suma totală a impozitului către plată, indicată în col.11 a rîndului – “Total”. Suma respectivă trebuie să fie identică cu suma reflectată în col. 86 a rîndului “Total” din Anexa nr.1 la Calcul. IV. Anexa nr.1 la Calcul se va completa de către contribuabil doar dacă acesta dispune de subdiviziuni și/sau de obiecte impozabile amplasate în afara unității administrativ-teritoriale în care se află reședința de baza. Anexa nr.2 la Calcul se va completa de către contribuabili doar dacă aceștia beneficiază de înlesniri la plata impozitului pe proprietate. Modul de perfectare a Calculului impozitului pe proprietate de către contribuabilii care dispun de subdiviziuni diferă de modul de perfectare a calculului respectiv de către contribuabilii care nu dispun de subdiviziuni și/sau beneficiază de înlesniri la plata impozitului pe proprietate. Contribuabilii care dispun de subdiviziuni și/sau obiecte impozabile, precum și cei care beneficiază de înlesniri de la plata impozitului pe proprietate vor începe completarea formularului nemijlocit cu completarea Anexei nr.1 și, după caz, a Anexei nr.2 și apoi – a Calculului. V. Tabela din Anexa nr.1 la Calcul, expusă pe două pagini, se completează cu următorii indicatori:

30. în col.1 – numărul de ordine se completează consecutiv, indiferent de numărul necesar de pagini;

31. în col.2 – codul subdiviziunii (obiectului impunerii), care este un cod din patru cifre atribuit de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale contribuabililor care au în componența lor subdiviziuni (cel puțin o subdiviziune) și/sau obiecte impozabile în subordinea subdiviziunilor conform Ordinului IFPS.

32. în col.3 – codul localității în care este amplasată subdiviziunea și/sau obiectul impozabil;

33. în col.4-19 – baza impozabilă a bunurilor imobiliare specificate în rîndurile 1.1-5.3 din Calcul, amplasate în subdiviziunea respectivă;

34. în col.20-35 – suma calculată a impozitului aferent bunurilor imobiliare specificate în rîndurile 1.1- 5.3 din Calcul (se indică în lei);

35. în col. 36-51 – suma înlesnirilor acordate, cu excepția reducerilor pentru achitarea impozitului pînă la 30 iunie a anului fiscal în curs, pentru obiectele impunerii cu impozitul pe proprietate specificate în rîndurile 1.1-5.3 din Calcul. Suma înlesnirilor acordate pe subdiviziuni trebuie să fie identică cu suma indicată în col.21 a Anexei nr.2 pe subdiviziunile respective (se indică în lei);

36. în col. 52-67 – suma reducerilor acordate pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1.1-5.3 din Calcul (se indică în lei). Coloanele 53, 56, 59, 63, 66 – nu se completează.

37 în col. 70-85 – suma impozitului către plată pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1.1- 5.3 din Calcul (se indică în lei); 3

8. în col.86 – suma totală a impozitului către plată pe fiecare subdiviziune în parte, care se determină ca suma col. 70-85 (se indică în lei);

39. în rîndul “Total” – suma valorilor pe fiecare coloană. După completarea de către contribuabilul care dispune de subdiviziuni și/sau obiecte impozabile a Anexei nr.1, se va purcede la completarea nemijlocită a Calculului, cu sumele reflectate în rîndul “Total” din această anexă;

40. suma impozitului către plată, indicată în col.86 rîndul “Total” trebuie să coincidă cu suma indicată în col.11 a rîndului “Total” din tabela Calculului. VI. Tabela din Anexa nr.2 la Calcul se completează astfel:

41. în col.1 – numărul de ordine se completează consecutiv, indiferent de numărul necesar de pagini;

42. în col.2 – codul subdiviziunii (obiectului impunerii), care este un cod din patru cifre atribuit de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale contribuabililor care au în componența lor subdiviziuni (cel puțin o subdiviziune) și/sau obiecte impozabile în subordinea subdiviziunilor conform Ordinului IFPS;

43. în col.3 – codul localității în care este amplasată subdiviziunea și/sau obiectul impozabil;

44. în col.4 – codul înlesnirii, corespunzător Anexei nr.3 la prezentul Ordin. Dacă contribuabilul beneficiază de mai multe înlesniri, acesta va indica informația separat, pe fiecare tip de înlesnire;

45. în col.5-20 – suma înlesnirilor acordate pentru bunurile imobiliare specificate în rîndurile 1.1-5.3 din Calcul. Suma înlesnirilor acordate se determină în mod analogic ca și suma calculată a impozitului pe bunurile imobiliare (se indică în lei);

46. în col. 21 – suma totală a înlesnirilor acordate pe fiecare subdiviziune în parte, care se determină ca suma col. 5 – 20 (se indică în lei);

47. în rîndul “Total” – se indică suma valorilor pe fiecare coloană (se indică în lei).

48. suma înlesnirilor acordate, indicată în col. 21 rîndul „Total”a Anexei nr. 2, urmează să coincidă cu suma indicată în col. 9 a rîndului “Total” din tabela Calculului.

2.3 Cai de perfectionare

Sistemele fiscal-contabile trebuieîn permanență de modificat,actualizat,perfecționat în acord cu obectivele economice și sociale ale fiecarei etape de dezvoltare cu progresul economico-social.Pentru aceasta orgnele fiscale trebuie sa se informeze în permanența asupra reactiilor contribuabilor față de un anumit impozit sau o anumita taxă.

În funcție de aceste se propun amendamente către Guvern și mai apoi către Parlament.Amendamentele se refera la modificari ale impozitelor si taxelor ,abrogarea unor și introducerea altor impozite ,ale bazei de impozitare și tehnici fiscale .

O cale de perfectionare a calculului si evaluării impozitului pe venit ar fii armonizarea sa strinsă atit cu situația economiei naționale cît și cu standartele Internaționale,dar și cu noutățile aparute în sistemul fiscal al țărilor dezvoltate.

Dupa cum bine știm metodele si tehnicile de contabilizare influnțează vădit corectitudinea informației dezvăluite in situațiile financiare,iar principalii creditori ai ÎS ,,Cris Registru ,,sunt banci europene acesta suportă cheltuieli semnificative în vederea ajustări acestor credite .Astfel pentru entitate ar fii fost oportuna respectarea IFRS,conform prevederilor Legi Contabilității ,sau cel puțin a SNC intrat în vigoare la 1.01.2014.

Corectitudinea informației contabile are un rol deosebit in continuitatea evoluării fiecărei entități

Pentru o prezentare mai corectă entitatea trebuie să se conformeze prevederilor SNC în vigoare ,iar în cazurile pentru care SNC nu conține specificări să se apeleze la standartele internaționale si la raționamentul profesional.

O altă problemă ce afectează contabilitatea datoriilor este recunoașterea și contabilizarea greșită a veniturilor anticipate. ÎS ,,Cris Registru,, contabilizează în component veniturilor anticipate ci nu ca venituri curente ,penalități calculate ,întrucît nu este sigura de încasarea acestora.Iar atunci cînd încasarea penașităților este certă ,în baza dispozițiilor de încasare ,entitatea deconteză veniturile anticipate la venituri curente .Ceia ce încalcă principiu contabilității de angajamente ,conform careiaveniturile sunt recunoscute în momentul în care apar ci nu atunci cînd sunt încasate .Aceasta de asemenea denatureză informația prezentată în raportul de profit și perdere și anume veniturile operaționale profitul pîn la impozitare ,impozitul pe venit si profitul net .Așadar o asemenea evidență cauzează și declararea eronată a venitului si impozitului pe venit .

O cale de perfecționare ar fii crearea unui centru de informație contabila și fiscala care sa poata fii accesat de fiecare contribuabil sau entitate ceia ce ar duce la simplificare procesului de declarare a veniturilor,am avea un flux de informație corectă care in orice moment poate fi accesat .

Concluzie:În capitolul II m-am aprofundat în ceia ce ține de decontările cu bugetul la entitatea ÎS,,Cris Registru,, și anume: Impozitul pe Venit ,alte impozite generale și locale.Am arătat baza de impozitare completarea si calcularea formularelor cum ar fi VEN 12,IRV14,BIJ 15 conform actelor de la entitate care sunt anexate .Am descoperit un șir de probleme care soluționate ar duce la perfecționarea modului de calculare a decontărilor cu bugetul .

Capitolul III

3.1 Taxa cu valoare adaugata

Confortm art.93 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997 taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Subiecții impozabili sînt:

a) persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistrați sau trebuie să fie înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A.;

b) persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare;

c) persoanele juridice și fizice, nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanței permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A.

Obiecte impozabile constituie:

a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova;

b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepția mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare, importate de către persoanele fizice;

c) importul serviciilor în Republica Moldova.

Nu constituie obiecte impozabile:

a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal;

b) venitul sub formă de dobîndă obținut de către locator în baza unui contract de leasing;

c) livrarea de mărfuri și servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obținut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare;

d) transmiterea proprietății în cadrul reorganizării agentului economic.

 Modul de calculare și achitare a T.V.A.

(1) Subiecții impozabili stipulați la art.94 lit.a) sînt obligați să declare, conform art.115, și să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art.114, suma T.V.A., care se determină ca diferență dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor și sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ținîndu-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.102.

(2) Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor depășește suma T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferența se reportează în următoarea perioadă fiscală și devine o parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(3), (5) și (6).

(3) Dacă suma T.V.A. la valorile materiale și la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pîine și produse de panificație și întreprinderile ce prelucrează lapte și produc produse lactate depășește suma T.V.A. la livrările de pîine, produse de panificație, lapte și produse lactate, diferența se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulțite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăși 45 de zile.

(4) Subiecții impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plății, inclusiv a plății prealabile pentru serviciul de import.

(5) Dacă depășirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depășită T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar și/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) și ale art.125, în limitele cotei-standard a T.V.A., stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a T.V.A., stabilite la art.96 lit.b), înmulțite cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depășește 45 de zile.  La exportul mărfurilor supuse accizelor, fabricate din materia primă supusă accizului, limita valorii maxime a T.V.A. apreciate spre restituire se majorează cu suma ce se apreciază prin înmulțirea cotei standard a T.V.A. la valoarea accizelor achitate furnizorilor la procurarea materiei prime utilizate la producerea mărfurilor exportate.

(6) Dacă suma T.V.A. la valorile materiale și/sau la serviciile procurate de către întreprinderile ce desfășoară activitate de leasing depășește suma T.V.A. la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar și/sau operațional, diferența se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A. înmulțite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăși 45 de zile.

(7) Persoanele juridice și fizice care importă mărfuri pentru desfășurarea activității de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării declarației vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă de 300 de euro achită T.V.A. în funcție de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micșorează valoarea impozabilă a mărfurilor).

(8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenților economici (sau ale creditorilor lor) față de bugetul public național, iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligații ale acestora față de bugetul public național sau la contul bancar al agentului economic.

Calcularea si completarea declarației TVA12

Fig.11.Declaratia privind Taza cu Valoare Adaugata ,,TVA12’’

 Declarația privind TVA conține 22 de boxe în care se înscrie următoarea informație:

Perioada fiscală – se completează sub formă de cod cu următorul format: 
    LL/AAAA, unde: 
    LL – indică numărul lunii calendaristice ce corespunde perioadei fiscale pentru care se prezintă declarația; 
    AAAA – indică anul respectiv. 
    Exemplu: în declarația fiscală pentru lunadecembrie 2015 în rubrica “perioada fiscală” se va indica 12/2015. 

În boxa 1 se indică valoarea livrărilor de mărfuri, servicii impozitate la cota standard efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări. Suma = 46090388,91 lei

În boxa 2 se indică suma TVA calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 1, inclusiv suma TVA calculată de la plată anticipată (în avans) primită pentru aceste livrări. 

46090388,91*20%=9218078,57lei
În subboxele 1.1 și 2.1 se indică respectiv valoarea livrărilor producției de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură în formă naturală, producției de fabricație proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată și livrărilor de zahăr din sfeclă de zahăr ca producție de fabricație proprie, și suma TVA calculată de la valoarea acestor livrări.
    [Pct. 4.4 în redacția OIFPS519 din 07.05.13, MO110-113/17.05.13 art.708]
În boxa 3 se indică valoarea livrărilor de mărfuri și servicii pentru care, conform legislației în vigoare, este prevăzută aplicarea TVA la cota redusă, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări.Astfel aceste produse se impoziteaza cu 8%

Suma = 5197,63 lei
În boxa 4 se indică suma TVA calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 3, inclusiv suma TVA calculată de la plata anticipată (în avans) primită pentru aceste livrări. 

Astfel aceste produse se impoziteaza cu 8%

5197,63*8%= 415,81 lei 
   În boxa 5 se indică valoarea livrărilor de mărfuri și servicii pentru care, conform legislației în vigoare, este prevăzută aplicarea cotei zero a TVA, cu excepția plăților primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări. 

Suma =48642,38lei
În boxa 6 se indică valoarea livrărilor de mărfuri și servicii scutite de TVA, conform legislației în vigoare, cu excepția plăților primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări. Suma=782986,21lei

În boxa 7 se indică: 
    – valoarea serviciilor importate; 
    – valoarea activelor nemateriale importate, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal; 
    – valoarea serviciilor, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale, apei livrate, procurate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal. 
    -valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul statutar (social), care se comercializează, se transmit în arendă, locațiune, uzufruct, leasing operațional sau financiar pînă la expirarea termenului de 3 ani de la data eliberării facturii fiscale.
    [Pct. 4.9 modificat prin OIFPS854 din 30.05.14, MO160-166/20.06.14 art.882]

Suma = 7844163,60 lei
În boxa 8 se indică suma TVA calculată de la valoarea serviciilor, activelor nemateriale, mărfurilor reflectate în boxa 7. Pentru cazurile specificate la liniuța a patra din punctul 4.9, TVA se va calcula și se va achita din valoarea de intrare de către subiectul în al cărui capital statutar (social) au fost introduse activele materiale, conform art.108 din Codul fiscal.

7844163,60*20%=1568832,72 lei
    [Pct. 4.10 modificat prin OIFPS854 din 30.05.14, MO160-166/20.06.14 art.882]
    În boxa 9 se indică sumele TVA ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente au fost comise erori în reflectarea TVA aferente livrărilor efectuate. 
În boxa 10 se indică volumul total al livrărilor efectuate în perioada gestionară, constituit din suma indicilor din boxele 1, 3, 5, 6. 

46090388,91+5197,63+48642,38+782986,21=46927215,13 lei total suma fară TVA
În boxa 11 se indică suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri, servicii efectuate în perioada gestionară, constituită din suma indicilor din boxele 2, 4, 9. 

9218078,58+415,81+0= 9218494,38 lei total suma cu TVA
În subboxa 11.1 se indică  valoarea TVA aferentă plăților anticipate (în avans), încasate de la beneficiar pentru livrările impozitate cu TVA la cota standard și cota redusă. Subboxa 11.1 nu se completează în cazul în care plata anticipată (în avans) a fost primită în aceeași perioadă fiscală în care a fost efectuată livrarea.

Suma = 79295,27lei
    În boxa 12 se indică valoarea mărfurilor și serviciilor procurate pe teritoriul Republicii Moldova folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, cu excepția procurărilor efectuate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar. 

Suma =18310450,11 lei
    În boxa 13 se indică suma TVA pentru procurările de mărfuri și servicii efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, determinate în boxa 12 care în conformitate cu prevederile art.102 al Codului fiscal, este destinată trecerii în cont. 

18310450,11*20%= 3602942,06 lei

În boxa 14 se indică: 
    – valoarea mărfurilor și serviciilor importate; 
    – valoarea activelor nemateriale importate, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal; 
    – valoarea mărfurilor, procurate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar. 

Suma = 18641953,14 lei
În boxa 15 se indică suma TVA aferentă mărfurilor și serviciilor importate și procurate, valoarea cărora este reflectată în boxa 14. 

18641953,14*20%=3728390,63
    În boxa 16 se indică sumele TVA ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente au fost comise erori în reflectarea sumelor TVA destinate trecerii în cont, inclusiv sumele TVA trecute în cont în cazul datoriilor, considerate conform legislației drept datorii compromise, precum și în cazul aplicării proratei anuale. 

Suma = – 35262,50 lei
    În boxa 17 se indică suma trecută în cont din perioada fiscală precedentă și reflectată în declarația pentru perioada precedentă în boxa 21, majorată cu  suma TVA, indicată în boxa 22, dar nesolicitată sau neacceptată spre restituire.

Suma = 6657549,39 lei
    [Pct. 4.20 modificat prin OIFPS854 din 30.05.14, MO160-166/20.06.14 art.882]
    În boxa 18 se indică suma totală a TVA spre deducere, calculată ca suma indicilor din boxele 13, 15, 16, 17.  3602942,06+3728390,63-35262,50+6657549,39= 13953619,58 lei
În boxa 19 se indică suma TVA aferentă bugetului, calculată în conformitate cu prevederile art.101 al Codului fiscal. Boxa dată se completează numai în cazurile în care suma totală a TVA pe volumul de livrări efectuate în perioada fiscală dată depășește suma totală a TVA spre deducere și care se determină ca diferența boxelor (11 – 18)

In cazul nostru suma nu depașește suma Totală spre deduce si boxa nu se completeaza .
    Producătorii agricoli și producătorii de zahăr care livrează pe teritoriul țării producție de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură în formă naturală, producție de fabricație proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată și zahăr din sfeclă de zahăr ca producție de fabricație proprie, în temeiul art.1012 din Codul fiscal, cu titlu de excepție, achită la buget doar 40% din suma T.V.A. calculată aferentă acestor livrări conform art.96 lit.a), vor determina indicele din boxa 19 în modul următor:
    a) Se determină indicatorul inițial pentru calculul TVA aferentă bugetului în conformitate cu art.1012 din Codul fiscal (Itva),
    Itva = (Suma TVA reflectată în boxa 11 – Suma TVA reflectată în boxa 18);
    b) Se determină ponderea TVA aferentă livrărilor producției de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură în formă naturală, producției de fabricație proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată și livrărilor de zahăr din sfeclă de zahăr ca producție de fabricație proprie în totalul sumei TVA calculate (K), (nu mai mult de 4 cifre după virgulă),

                Suma TVA reflectată în subboxa 2.1
    K =  ————————————————— ;
                Suma TVA reflectată în boxa 11

    c) Se determină suma TVA aferentă bugetului în conformitate cu art.1012 din Codul fiscal care se va reflecta în boxa 19 a Declarației privind TVA,
    Boxa 19 = Itva – (Itva x K x 0,6), 
    unde coeficientul 0,6 reprezintă 60% din  suma T.V.A. calculată aferentă livrărilor producției de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură în formă naturală, producției de fabricație proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată și livrărilor de zahăr din sfeclă de zahăr ca producție de fabricație proprie care nu se achită la buget și rămîn la dispoziția agentului economic producător agricol sau producător de zahăr și vor fi folosite de către acesta exclusiv pentru extinderea și dezvoltarea capacității de producție a întreprinderii.
    Boxa 19 conform prezentului punct, se va completa începînd cu declarația privind TVA prezentată pentru perioada fiscală aprilie 2013 și doar pentru cazurile în care indicele Itva este mai mare de zero.
    [Pct. 4.221 introdus prin OIFPS519 din 07.05.13, MO110-113/17.05.13 art.708]
În boxa 20 se indică suma TVA aferentă bugetului (echivalentă cu suma TVA reflectată în boxa 8), calculată de la valoarea serviciilor, activelor nemateriale, mărfurilor reflectată în boxa 7. Suma =1568832,72 lei
În boxa 21 se indică suma TVA destinată trecerii în cont în perioada fiscală ulterioară. Boxa dată se completează numai în cazul în care suma totală a TVA spre deducere depășește suma totală a TVA pe valoarea livrărilor efectuate în perioada fiscală dată și TVA spre restituire care se determină ca diferența indicatorilor din boxele (18 – 11 – 22). 

13953619,58-9218494,38-0=4735125,20 lei
   În boxa 22 se indică suma TVA solicitată spre restituire și stipulată în cererea de restituire. Completarea boxei se efectuează în Declarația privind TVA prezentată în perioada fiscală în care a fost depusă cererea. 
La Declarația privind TVA se prezintă obligatoriu anexa nr.1 „Lista facturilor fiscale primite” (forma TVA FACT) și anexa nr.2 „Lista facturilor fiscale eliberate” (forma TVA LIVR) care constituie părți indispensabile ale Declarației privind TVA. 

În anexa nr.1 la Declarația privind TVA se înregistrează toate facturile fiscale primite în perioada fiscală pentru care se prezintă Declarația privind TVA, iar în anexa nr.2 se înregistrează toate facturile fiscale eliberate în perioada fiscală pentru care se prezintă Declarația privind TVA.

Prevederile pe anul 2016 privind TVA

În anul 2016 se prevede: a) introducerea taxării inverse în unele sectoare ale economiei naționale; b) revederea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA; c) reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de societățile civile; d) examinarea introducerii conceptului de antrepozit TVA. În anul 2015 – 2017 se prevede armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a cadrului legal privind TVA cu actele legislative ale Uniunii Europene, și anume cu: – Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată; – Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe; – A treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE).

3.2 Alte taxe generale și locale

Taxa pentru amenajarea teritoriului este o taxa impusa de fiecare primarie in parte.

Conform art 290 Cod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997: Subiecți ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului, în conformitate cu art. 290 lit. a) al Codului fiscal, sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă.

Obiectul impunerii la taxa pentru amenajarea teritoriului, potrivit art. 291 lit. a) al CF, îl constituie salariații și/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluși în efectivul trimestrial de salariați

*TL13- Darea de seamă pe taxele locale (taxa pentru amenajarea teritoriului) se calculeaza trimestrial pina la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

Instrucțiuni de completare a tabelului dării de seama pentru Forma :

Fig.12. Taxa privind amenajarea teritoriului

Calcularea are loc în modul următor:

Se calculeaza numărul scriptic de persoane care activează în subdiviziunile respective de exemplu Chișinău .Această sumă se înmulțeste cu cota stabilită conform deciziilor teritoriale pentru un an.Dar deși acestă taxa se calculează trimestrial împărțim această cotă la 4 nr de trimestre.Cota trimestrială obținută se îmulțeste cu numarul scriptic de persoane și se obține taxa pe amenajarea teriotoriului.

1268*(80/4)=25360 lei

Formula contabila :

Tabelul.4.Formula contabila pentru achitarea si calcularea Taxei privind amenajarea teritoriului

*Taxa pentru folosirea drumurilor

Conform art.335Cod FiscalCod Fiscal nr. 1163-XIII  din  24.04.1997taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor și/sau a zonelor de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților.

Concomitent, potrivit prevederilor Codului fiscal:

– subiecți ai impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova sînt persoanele fizice și persoanele juridice posesoare de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova (art.337);

– taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova se achită pentru perioada fiscală printr-o plată unică și în volum deplin, cu excepția cazului stabilit la art.341 alin.(9) (art.340 alin.(2));

– subiecții impunerii achită taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica'Moldova:

a) la data înmatriculării de stat a autovehiculului;

b) la iata înmatriculării de stat curente a autovehiculului, dacă pînă la această dată taxa nu a fost achitată;

c) la data efectuării testării termice obligatorii anuale a autovehiculului, dacă pînă la această dată taxa nu a fost achitată (art.340 alin.(3));

– taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova se calculează de către subiectul impunerii de sine stătător, în funcție de obiectu impunerii și de cota impunerii (art.341 alin.(l));

– pentru autovehiculele care, conform legislației, sînt supuse testării tehnice obligatorii de două ori pe an, subiecții impunerii achită taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, în rate egale, la data cînd autovehici lele sînt supuse testării tehnice obligatorii (art.341 alin.(9)).

Reieșind din cele expuse mai sus, în cazul autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova – obligate să efectueze testarea tehnică o dată pe an, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova se va calcula și achita printr-o plată unică și în volum deplin conform cotelor taxei în vigoare la momentul achitării.

Astfel, în cazul în care contribuabilul, pînă la data de 30.04.2015 inclusiv, a calculat și a achitat printr-o plată unică și în volum deplin taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova conform cotelor taxei în vigoare la momentul achitării pentru autovehiculul corespunzător, iar testarea tehnică obligatorie aferentă autovehiculului respectiv se efectuează după data de 01.05.2015 inclusiv, acesta nu are obligația de a recalcula mărimea taxei conform cotelor taxei stabilite începînd cu data de 01.05.2015 și de a achita diferența dintre mărimea taxei conform cotelor taxei în vigoare pînă la data de 30.04.2015 inclusiv și cotele taxei începînd cu data de 01.05.2015.

Totodată, prevederile respective nu pot fi aplicate și în cazul autovehiculelor care, conform legislației, sînt supuse testării tehnice obligatorii de două ori pe an, deoarece art.341 alin.(9) din Codul fiscal stabilește expres că, pentru această categorie de autovehicule, taxa se achită în rate egale la data cînd autovehiculele sunt supuse testăriitehnice obligatorii, fiind o excepție de la prevederile art340 din aceiași lege.

Astfel pentru autovehiculele care, conform legislației, sînt supuse testării tehnice obligatori de două ori pe an, taxa se achită în rate egale – la data cînd autovehiculele sunt supuse testării tehnice obligatorii conform cotelor taxei în vigoare la momentul efectuări testării tehnice obligatorii.

Respectiv, sumele achitate de contribuabil pentru această categorie de autovehicule anterior datei efectuării testării tehnice obligatorii se vor considera sume ale taxei achitate în avans și se vor trece în cont la calcularea și achitarea taxei conform cotelor acesteia în vigoare la momentul efectuării testării tehnice obligatorii.

Concomitent, în cazul în care prima testare tehnică obligatorie a autovehiculului a fost efectuată pînă la data de 30.04.2015 inclusiv, iar a doua testare tehnică obligatorie se efectuează după data de 01.05.2015, prima rată ½ a taxei se va calcula și achita conform cotelor taxei în vigoare pînă la data de 30.04.2015 inclusiv, iar a doua rată ½ ataxei se va, calcula și achita conform cotelor taxei în vigoare începînd cu data de 01.05.2015 fără efectuarearecalcului sumei taxei pentru prima rată.

Cotele taxei pentru folosirea drumului :

Taxa pentru folosirea drumurilor au suportat unele modificări și anume s-amărit cotele taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

Potrivit legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015 (Monitorul Oficial, nr.102-104/170 din 28.04.2015), începînd cu data de 01.05.2015, au fost modificate mărimile cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova stabilite în anexa nr.l la titlul IX al Codului fiscal nr.U63-XIII din 24.04.1997.

Astfel, cotele taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, conform Codului fiscal, sunt următoarele:

Fig.15 Cotele Taxei privind folosirea drumurilor

Exemplu:

Avem un autovehicol model Vaz21310 cu numărul de înmatriculare F AC 011 cu capacitatea cilinfrică de 1690.De calculat taxa pe drum ?

Tabelul.5

Rezolvare :

Consultînd fig observam ca autovehicolul din exemplul nostru se încadreză in autovehicolele de pină la 2000 cm3 și respective cota sa este de 0.6.

1690 *0,60= 676 lei este taxa pentru folosirea drumului

3.3 Caile de modernizare a taxelor generale si locale de stat

Reproiectarea si cresterea capacitatii sistemului informatic al administratiei fiscale, în vederea gestionării unei baze de date centralizate, cuprinzând date si informații privind toti contribuabilii din Romania reprezinta “pilonul central” al reformei administratiei fiscale din Republica Moldova

Susținerea în condiții bune a obiectivelor reformei fiscale va impune urmatoarele directii de acțiune legate de cresterea capacitatii suportului informatic: Achiziționarea de soft-uri, echipamente si servicii suport pentru implementarea noilor proceduri de gestionare si administrare a documentelor si informatiilor fiscale; Dezvoltarea unor instrumente informatice de monitorizare a procesului de gestiune a declarațiilor fiscale, precum și pentru efectuarea controlului masiv privind coerența datelor din declarații; Uniformizarea programelor informatice la toate structurile administratiei fiscale(vama, garda financiara, administratie fiscala); Realizarea schimbului de informații cu autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public, centrale și locale, precum și serviciile descentralizate ale autorităților publice centrale, care dețin date cu privire la bunurile mobile și/sau imobile ale debitorilor; Dezvoltarea de programe informatice pentru preluarea acestor informații si asigurarea softului necesar transferurilor de date. Crearea unei baze de date unice despre contribuabili; Dotarea cu aplicații care sa permită un acces facil la sursele proprii de date sau date atrase de la alți deținători de informații; Implementarea schimbului electronic de informații în baza convențiilor de evitare a dublei impuneri; Modernizarea si cresterea capacitatii sistemului informatic al administratiei fiscale va conduce la imbunatatirea conformarii voluntare si reducerea substantiala a evaziunii fiscale si implicit la creșterea colectării veniturilor bugetare ca procent din PIB foarte aproape de media europeană

Implementarea unei reforme la nivelul administratiei fiscale din Romania ar trebui sa aiba urmatoarele obiective: stimularea capacitatii institutionale a ANAF de a creste eficienta in colectarea veniturilor bugetare; reducerea dimensiunii economiei subterane; imbunatatirea guvernantei; imbunatatirea climatului de afaceri; si combaterea coruptiei.

Dacă Romania ar colecta impozitele și taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare că procent din PIB foarte aproape de media europeană. O reformă profundă a administrării taxelor și impozitelor in Romania țintită in direcția creșterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară, prin eforturi combinate de crestere a conformarii voluntare si reducerea substantiala a evaziunii fiscale..