Impozite Directe – Impozitul PE Venit. Studiu DE Caz LA Us Food Network Sa

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICENȚĂ

IMPOZITE DIRECTE – IMPOZITUL PE VENIT. STUDIU DE CAZ LA US FOOD NETWORK SA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. univ. dr. NICOLĂESCU EUGEN

Asist. univ. dr. CIUPITU SORIN ADRIAN

ABSOLVENT:

SCHIFFER M.V ELENA – VIOLETA

BUCUREȘTI

2016

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E

Tema aleasă se numește „Impozite directe – Impozitul pe venit.Studiu de caz la o entitate economică din mediul privat”, lucrarea fiind structurată pe trei capitole. Primul capitol se numește „Dispoziții generale” și cuprinde șapte subcapitole. Al doilea capitol se numește „Venituri din salarii” și cuprinde șase subcapitole. Cel de-al treilea capitol cuprinde partea practică și cuprinde cinci subcapitole.

DISPOZIȚII GENERALE

CONTRIBUABILI

Persoanele plătitoare de impozit, denumite contribuabili, sunt următoarele:

persoanele fizice rezidente;

persoanele fizice nerezidente care realizează venituri în România;

persoanele fizice nerezidente care efectuează activități dependente în România;

persoanele fizice nerezidente care efectuează o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România.

Observație: O persoană fizică rezidentă este orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

are domiciliul în România;

central intereselor vitale ale acesteia este în România;

este prezentă în România pentru un interval sau mai multe intervale ce depășesc în total un număr de 183 de zile, pe parcursul a oricărei perioade de 12 luni consecutive, care se incheie în anul calendaristic respectiv.

este cetățean roman care lucrează în străinătate, ca angajat sau funcționar al României într-un stat străin.

Prin excepție de la prevederile lit. a) – d), nu este persoană fizică rezidentă un cetățean străin care este angajat ori funcționar al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în România, un cetățean străin care este funcționar sau angajat al unui stat străin în România și nici membrii familiilor acestora, un cetățean străin consular în România sau cu statut diplomatic.

SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI

Impozitul pe venit se aplică următoarelor venituri:

în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obținute din orice sursă, atât din afara României, cât și din România;

în cazul persoanelor fizice nerezidente, care efectuează orice activitate cu regularitate, alta decât o activitate dependentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate într-o relație de angajare în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;

în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obținute din orice sursă, atât din afara României, cât și din România, începând cu data de la care acestea devin rezidenți în România;

în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obțin venituri în România pentru fiecare categorie de venit prevăzută de lege.

Persoanele fizice nerezidente care au centrul intereselor esențiale în România și sunt prezente în România pentru un interval sau mai multe intervale ce depășesc în total un număr de 183 de zile, pe parcursul a oricărei perioade de 12 luni consecutive, care se incheie în anul calendaristic respectiv, vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din afara României, cât și din România, începând cu data de la care acestea devin rezidente în România.

Persoanele fizice care sunt rezidenți ai unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convențiilor, fac excepție de la prevederile aliniatului de mai sus.

Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit pe perioada șederii în România condiția de a avea centrul intereselor vitale în România și prezența în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, va fi considerată rezidentă în România până la data la care persoana fizică părăsește România. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România cu 30 de zile înaintea plecării din România a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România, și nu va mai face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din afara României, cât și din România, până la data schimbării rezidenței, dacă aceasta dovedește schimbarea rezidenței într-un alt stat cu care România a încheiat convenție de evitare a dublei impuneri . Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România, cu 30 de zile înaintea plecării din România, a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România.

Persoanele rezidente ale statelor cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri trebuie să își demonstreze, printr-un certificat de rezidență emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat, rezidența fiscal. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care își demostrează schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din afara României, cât și din România, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România, cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru un interval sau mai multe intervale ce depășesc în total un număr de 183 de zile, pe parcursul a oricărei perioade de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic respectiv.

CATEGORII DE VENITURI SUPUSE IMPOZITULUI PE VENIT

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt următoarele:

venituri din activități independente;

venituri din salarii și asimilate salariilor;

venituri din investiții;

venituri din pensii;

venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

venituri din premii și din jocuri de noroc;

venituri din transferul proprietăților imobiliare.

1.3.1 Venituri din activități independente

Veniturile din activități independente includ veniturile din prestări de servicii, comerț, activități de producție, veniturile din profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.

Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective.

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.

Observație: Proprietatea intelectuală se referă la creațiile minții: invenții (brevete), opere literare și artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati comerciale.

Proprietatea intelectuală este împarțită în două categorii principale:

Dreptul de autor (Copyright), care include lucrări literare și artistice precum romane, poeme, piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, site-uri web, picturi, fotografii, sculpturi, design arhitectural, etc.

Proprietatea industrială, care include brevete de inventie (patente), mărci și indicații geografice, desene și modele industriale, și topografii pentru produse semiconductoare.

Venitul net anual din activități independente se calculează pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri.

Venitul brut cuprinde:

veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;

câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii și contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;

veniturile sub formă de dobânzi din creanțe;

sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor din desfășurarea activității;

veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

Nu sunt considerate venituri brute:

aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

sumele primite ca despăgubiri;

sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări și donații.

1.3.2 Venituri din salarii și asimilate salariilor

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă. În veniturile din salarii, se cuprind sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum și pe baza actului de numire:

salariile de bază;

sporurile și adaosurile de orice fel;

indemnizațiile de orice fel;

recompensele și premiile de orice fel;

sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaților agenților economici după aprobarea bilanțului contabil;

sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepția sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului și familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;

sumele primite în caz de incapacitate de muncă;

valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creșă, tichetelor de vacanță;

orice alte câștiguri în bani sau în natură, primite de la angajatori de către angajați, ca plată a muncii lor.

1.3.3 Venituri din investiții

Veniturile din investiții cuprind:

veniturile impozabile din dobânzi;

veniturile din dividende;

câștigurile din transferul aurului financiar;

câștigurile din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;

venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum și cele la depozitele clienților, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Plata impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont. Impozitul datorat se plătește integral la bugetul de stat.

Veniturile sub formă de dividende se impozitează cu o cotă de 5% din suma acestora. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori. Termenul de plată a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata.

1.3.4 Venituri din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat.

Impozitul lunar din pensii se stabilește prin deducerea următoarelor:

contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate;

suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei;

Impozitul din pensii se calculează lunar prin aplicarea unei cote de impunere de 16%, iar acesta se reține și se plătește la bugetul de stat. Impozitul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

1.3.5 Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură

Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din:

cultivarea produselor agricole vegetale;

exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;

creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Veniturile din activități agricole sunt venituri neimpozabile în limitele stabilite potrivit tabelului următor:

Tabelul 1.1

(Sursa: ART. 105 – Codul fiscal 2016)

1.3.6 Venituri din premii și din jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, sumele primite în urma participării la Loteria bonurilor fiscale, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr.10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.166/2015.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, în urma participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Observație: Nu reprezintă venituri impozabile cele obținute din premii și din jocuri de noroc, în bani și/sau în natură, sub valoarea sumei de 600 lei, realizate de contribuabil. Veniturile sub formă de premii se impozitează cu o cotă e 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Cota de impunere pentru veniturile din jocuri de noroc este de 1% pentru sumele de până la echivalentul a 14.999 euro, 16% pentru sumele cuprinse între 15.000 – 99.999 euro și 25% pentru sumele care depășesc echivalentul a 100.000 euro. Organizatorul de jocuri de noroc are obligativitatea de a păstra o evidență nominală a persoanelor fizice care au obținut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro și a le declara organului fiscal competent, până la 25 mai inclusiv a anului următor, celui de realizare a venitului.

1.3.7 Venituri din transferul proprietăților imobiliare

La transferul dreptului de proprietate, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;

pentru imobilele descrise la pct. 1) dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

Impozitul prevăzut mai sus nu se datorează în următoarele cazuri:

la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor, de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rudele de până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți;

în cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare;

constatarea în condițiile art. 13 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

pentru transmisiunea dreptului de proprietate, cu titlul de moștenire, nu se datorează impozitul dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Impozitul se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate, pentru situațiile prevăzute mai sus, se realizează prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii comunică organului fiscal competent hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data hotărârii judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârii judecătorești definitive și executorii.

Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.

În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Impozitul stabilit se distribuie astfel:

o cotă de 50% revine la bugetul de stat;

o cotă de 50% revine la bugetul unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află proprietățile ce au făcut obiectul înstrăinării.

Procedura de calculare, încasare și plată a impozitului precum și obligațiile declarative se stabilesc prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției, cu consultarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

VENITURI NEIMPOZABILE

Veniturile neimpozabile sunt următoarele:

ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, primite de la bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și din alte fonduri publice primite de la organizații neguvernamentale sau de la alte persoane;

recompense acordate din fonduri publice;

sumele primite din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi;

indemnizațiile pentru: maternitate, risc maternal, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav;

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, persoanelor fizice, altele decât cele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor;

despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;

veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor care fac parte din programele naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces, survenite în timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate;

bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat;

veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum și veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate;

drepturile în bani și în natură primite de:

militarii în termen, soldații și gradații profesioniști care urmează modulul instruirii individuale, elevii, studenții și cursanții instituțiilor de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională;

personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, rezerviștii, pe timpul concentrării sau mobilizării;

veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din patrimoniul personal;

sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces;

veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare și/sau aurului financiar;

sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație;

veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială;

veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în concordanță cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale;

veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri;

premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice/paralimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanță: clasarea pe locurile 1 – 6 la campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice/paralimpice, precum și calificarea și participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă valorică, precum și la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive. De asemenea, nu sunt venituri impozabile primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți de legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României.

veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de veteranii de război, orfanii și văduvele de război, persoanele cu handicap, invalizii, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961 și soțiile celor decedați, urmașii eroilor-martiri, răniții și luptătorii pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, precum și persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;

premiile și alte drepturi sub formă de transport, cazare, masă, și altele, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România;

COTELE DE IMPOZITARE

Cota de impozit este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

salarii și asimilate salariilor;

cedarea folosinței bunurilor;

activități independente;

investiții;

pensii;

activități agricole, silvicultură și piscicultură;

premii;

alte surse.

PERIOADA IMPOZABILĂ

Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

Prin excepție de la prevederile de mai sus perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situația în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

STABILIREA DEDUCERILOR PERSONALE

Deducerea personală, precum și celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Sumele sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.