Importanta Tinerilor Intreprinzatori In Implementarea Proiectelor Finantare Prin Po Competitivitate In Perioada 2014 2020 In Regiunea Bucuresti Ilfov

Economie

Importanta Tinerilor Intreprinzatori In Implementarea Proiectelor Finantare Prin Po Competitivitate In Perioada 2014 2020 In Regiunea Bucuresti Ilfov

Byadmin ianuarie 1, 2024

C U P R I N S

INTRODUCERE

1.INVESTIȚIILE

1.1. Concept ȘI DEFINIȚIE

1.2. ACTIVITĂȚI INVESTIȚIONALE ȘI TRĂSĂTURI

1.3. Clasificarea INVESTIȚIILOR

1.4. Riscul Investițional

1.5. INVESTIȚII ÎN ROMÂNIA

2. Rolul PROGRAMULUI OPERATIONAL Competitivitate

2.1. FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

2.2.PO Competitivitate

3. Tendințe investiționale recomandate de Acordul de parteneriat România -UE 2014 -2020 și importanța tinerilor întreprinzători

3.1. Descrierea Programului

3.1.1. Obiective generale

3.1.2. Obiective specifice

3.2. Competitivitate si Cercetare-Dezvoltare-Inovare

3.3. Viziune privind cercetarea și inovarea din România în 2020

3.4. Strategii privind cercetare-dezvoltare-inovare

3.5. Domenii de specializare inteligentă

3.6. Proiecte implementate in perioada 2007-2013

4. Încurajarea investițiilor pentru tinerii întreprinzători

4.1. Crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat

4.1.1. Fonduri de capital de risc și de garantare

4.1.2. Credite fiscale

4.1.3. Gestiunea proprietății intelectuale

4.2. Reguli ale ajutorului de stat aplicabile proiectelor de investiții

4.2.1. Tipul de ajutor

4.2.2. Intensitatea ajutorului pentru proiecte de investiții

4.2.3. Determinarea contribuției proprii și a valorii totale a proiectului

4.3.Facilități acordate studenților care doresc să înființeze o afacere proprie

4.4. Etapele de realizare a unui proiect din fonduri europene

4.4.1. Procedura de înscriere în program

4.4.2. Pregatirea proiectului

4.4.3. Etapele implementarii Programului

4.4.4. Finanțarea proiectului

5.Finantarea unui proiect prin po competitivitate

5.1 REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV

5.1.2 Analiza SWOT – Regiunea Bucuresti-Ilfov

5.2 Descrierea programului

5.2.1 Obiective

5.2.2 Activitati previzionate si rezultate anticipate

5.2.3 Contextul proiectului

5.2.4. Justificarea necesitatii implementarii

5.2.5. Metodologia de implementare

5.2.6. Managementul proiectului

5.2.7 Relatia cu alte programe/strategii/proiecte

5.2.8 Sustenabilitatea proiectului

5.3. Concordanta cu politicile UE si legislatia nationala

5.3.1 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI (VĂ RUGĂM SĂ EXPLICAȚI MODUL ÎN CARE PROIECTUL VA RESPECTA PRINCIPIUL „POLUATORUL PLĂTEȘTE”)

5.3.2 Dezvoltarea durabila

5.3.3 Egalitatea de sanse

5.3.3 Bugetul Proiectului/ Surse de finantare

5.4 Analiza cost – beneficiu in vederea obtinerii unei finantari pentru un IMM inovativ

5.4.1 Analiza financiară

5.4.2 Analiza economica

5.4.3 Analiza multicriteriala

5.4.4 Analiza riscului si a senzitivitatii

5.5 Indicatori

5.5.1 Indicatori calitativi

5.5.2 Indicatori cantitativi

5.6 Cerere de finantare

5.6.1 Cerere de finanțare

5.6.2 INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

5.6.2 DESCRIEREA PROIECTULUI

5.6.4 CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

5.6.5 BUGETUL PROIECTULUI/ SURSE DE FINANȚARE

5.6.6 DECLARAȚIE

Concluzii si propuneri

Bibliografie

INTRODUCERE

Complexitatea temei a ambiționat autorul în cercetarea surselor bibliografice și ulterior a cercetărilor directe în vederea identificării situațiilor problematice si a propunerii unor soluții viabile care să contribuie la cresterea economiei cu ajutorul colorantului alimentarsi la promovare.

Lucrarea este structurată astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a putea evidentia Programul Operational Competitivitate, care susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.

Este o prioritate atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijloci

Acestă lucrare abordează domeniul studiat de la general la particular, fiind structurată în cinci capitole ce oferă informații de o importanță deosebită despre implementarea proiectelor de finantare prin Programul Operational Competitivitate.

In primul capitol numit Investitiile gasim conceptii si definitii generale despre investitii dar si ce investitii majore se vor face in Romania.

In cel de al doilea capitol am prezentat fondurile structurale si rolul Programului Operational Competitivitate.

În al treilea capitol numit și Tentdintele investitionale în domeniul competitivității prin Programul Operational Competitivitate, regăsim o scurtă analogie între competitivitate și Cercetare-Dezvoltare-Inovare, viziuni privind Cercetarea-Dezvoltarea-Inovarea în România ce pot fi ce pot fi puse în practică până în 2020, strategiile ce pot influența competitivitatea și domeniile unde putem investii.

Este esențial să se creeze un mediu stimulativ, de aceea cel de-al patrulea capitol se numește „Incurajarea investițiilor pentru tinerii intreprinzatori”. În acest capitol găsim reguli ale ajutorului statului aplicate proiectelor de investiții, crearea unui cadrul stimulativ pentru tineri întreprinzători.

In ultimul capitol am abordat ….?

Structura se regăsește astfel:

Capitolul1- INVESTITIILE

Capitolul 2- Rolul PO Competitivitate

Capitolul 3- Tendințe investiționale recomandate de Acordul de parteneriat România -UE 2014 -2020 și importanța tinerilor întreprinzători

Capitolul 4 – ÎNCURAJAREA INVESTIȚIILOR PENTRU TINERII ÎNTREPRINZĂTORI

Capitolul 5- Studiu de caz – Competitivitatea economică prin contribuția colorantului alimentar bio la realizarea și comercializarea produselor de calitate

INVESTIȚIILE

1.1 CONCEPT ȘI DEFINIȚIE

Dacă nu este susținută financiar nicio economie idiferent că este industrial, postindustrială, agrară sau informațională nu se poate dezvolta. Investițiile sunt considerate ca fiind un punct de referință ce pot influența în mare parte viitorul. De ele depind creșterea, menținerea și perfecționarea potențialului economic și capacitatea de producție a unei întreprinderi.

Deși în mod uzual investiția este considerată o categorie de cheltuieli ce au ca și scop crearea a ceva nou sau ameliorarea a ceva deja existent, noțiunea de investie poate fi abordată din două puncte de vedere și anume în "sens larg” și în "sens ingust”.

Investițiile în "sensul larg” nu se referă neapărat la o anumită sumă de bani, ci este mai degrabă intenția, acțiunea omului de a redirecționa un anumit capital pentru a realiza ceva nou sau pentru a îmbunătăți ceva existent cu scopul de a produce bunuri materiale sau intangibile de pe urmă cărora să obțină unele venituri suplimentare. Conceptul de investiție constituie obiectivul efectuării unei intenții de dezvoltare și evoluare pentru scopul propus.

În "sens ingust” investițiile se referă la achiziționarea de bunuri materiale sau intangibile, a căror valoare este destul de mare, iar durata de întrebuințare este îndelungată.

Totalitatea cheltuililor care se fac pentru realizarea de noi capitaluri fixe reprezintă investițiile, acestea includ înlocuirea capitalului fix uzat dar și alte cheltuieli, ocazionale, care sunt necesare pentru dezvoltarea sau modernizarea capitalului fix.

1.2 ACTIVITĂȚI INVESTIȚIONALE ȘI TRĂSĂTURI

Activitățile investiționale pot fi:

Investițiile reprezintă inversul consumului imediat. Astfel se explică faptul că un proces de economisire și acumulare pentru a obține resursele necesare pentru orice investiție. Acest proces poate fi realizat chiar de investitor dar și de persoane fizice sau juridice, resursele fiind atrase prin finanțări directe sau indirecte.

Relația investiție- timp este o caracteristică a investițiilor. Aceasta definește investiția ca fiind cheltuieli bănești în momentul inițial pentru a produce rezultate ulterioare în timp.

Investițiile au caracter dual. Investiția trebuie să aibă în vedere cele două sensuri în mod simultan:

sensul valoric: când investiția nu reprezintă altceva decât o resursă financiară consumată în prezent, cu scopul obținerii de bunuri materiale ulterior

sensul fizic: când investiția reprezintă o acțiune în care sunt angajate mijloacele tehnice și materiale, persoanele cu cunoștințele și abilitățile, precum și interesele lor.

Investițiile au ca și caracter novator. El aduce și promovează idei noi, schimbând întotdeauna situația existentă.

În economia actuală, investițiile manifestă pe lângă trăsăturile moderne și trăsături clasice ale activității de investire.

Tabelul 1.1

Trăsăturile investițiilor

(Sursa: www.scribd.com)

1.3. Clasificarea INVESTIȚIILOR

Pentru analiza mai profundă a investițiilor este necesar pentru a le diviza după anumite criterii specifice, adică de efectuat clasificarea lor.

În teoria economică, există multe caracteristici de clasificare a investițiilor, dar câteva dintre ele sunt recunoscute ca esențiale, fiind larg utilizate de economiști. Conform acestor criterii investițiile se clasifică precum urmează.

1. După destinația fondurilor alocate:

investiții de capital, reprezentând alocarea mijloacelor bănești nemijlocit în producție, pentru constituirea unor active materiale și nemateriale;

in unele surse, investițiile de capital sau reale, la rândul lor, sunt divizate în investiții corporale (întreprinderi în scopul sporirii stocurilor de producție, achiziționare de bunuri, utilaje) și investiții necorporale sau intangibile (brevete, licențe);

investiții financiare (de portofoliu), realizate prin cumpărarea titlurilor de valoare sau a operelor de artă, crearea unor depozite bancare etc., ținându-se cont mai ales de rata dobânzilor, în funcție de care se consideră dacă sunt sau nu sunt rentabile;

investiții publice, care sunt făcute de autoritățile statului și sunt destinate atingerii scopurilor de gestionare a administrației publice;

investiții individuale, cu destinația către susținerea activităților actuale ale indivizilor și gospodăriilor acestora.

2. După obiectivul care urmărit prin realizarea cu succes proiectului:

investiții productive, clasificate la rândul lor în:

1) investiții de dezvoltare (expansiune, extindere), ce țin de mărirea capacităților de producție;

2) investiții de menținere, acestea presupun cheltuieli în vederea reutilării capacităților de producție existente;

3) investiții de modernizare, care au în vedere creșterea performanțelor tehnice și îmbunătățirea randamentelor utilajelor existente;

4) investiții de inovare, adică lansarea noilor idei și activități;

investiții strategice, acestea se efectuează predominant în sfera cercetării-dezvoltării sau în alte scopuri cu efecte indirecte asupra investițiilor productive.

investiții obligatorii, care sunt făcute cu scopul respectării anumite reglementări legislative, sau anumite obligații luate față de alți agenți economici.

3. După gradul de risc pe care îl implică:

investiții cu risc redus, care sunt cele mai des întâlnite. Această categorie include investițiile de mentenanță, care nu necesită multe resurse, dar și efectele sunt mai mici;

investiții cu risc sporit, în categoria cărora se incadrează investițiile de dezvoltare, de extindere, de inovare, uneori chiar și cele de modernizare, acestea având valori mult mai mari, producând însă și rezultate mult mai mari: implementarea de noi produse și servicii, creșterea capacității tehnice, efectuarea unor reorganizări de producție.

4. După locul în care se fac:

investiții interne;

investiții externe (participarea la formarea capitalurilor altor firme cu fonduri pentru diversificarea activităților).

5. După structura lor tehnologică:

investiții în mijloace fixe, grupate la rândul lor în:

1) cheltuieli de achiziționare a utilajelor, în care pe lângă costul utilajelor sunt incluse și cheltuielile de transport, taxe aferente acestora etc.;

2) cheltuieli de instalare și de montaj;

3) cheltuieli aferente amenajărilor și a construcțiilor;

4) cheltuieli ce țin de exploatările geologice, care includ cercetări, prospecțiuni asupra terenului, precum și cheltuielile privind achiziția acestuia etc.;

cheltuieli preliminare și alte cheltuiețiile de capital sau reale, la rândul lor, sunt divizate în investiții corporale (întreprinderi în scopul sporirii stocurilor de producție, achiziționare de bunuri, utilaje) și investiții necorporale sau intangibile (brevete, licențe);

investiții financiare (de portofoliu), realizate prin cumpărarea titlurilor de valoare sau a operelor de artă, crearea unor depozite bancare etc., ținându-se cont mai ales de rata dobânzilor, în funcție de care se consideră dacă sunt sau nu sunt rentabile;

investiții publice, care sunt făcute de autoritățile statului și sunt destinate atingerii scopurilor de gestionare a administrației publice;

investiții individuale, cu destinația către susținerea activităților actuale ale indivizilor și gospodăriilor acestora.

2. După obiectivul care urmărit prin realizarea cu succes proiectului:

investiții productive, clasificate la rândul lor în:

1) investiții de dezvoltare (expansiune, extindere), ce țin de mărirea capacităților de producție;

2) investiții de menținere, acestea presupun cheltuieli în vederea reutilării capacităților de producție existente;

3) investiții de modernizare, care au în vedere creșterea performanțelor tehnice și îmbunătățirea randamentelor utilajelor existente;

4) investiții de inovare, adică lansarea noilor idei și activități;

investiții strategice, acestea se efectuează predominant în sfera cercetării-dezvoltării sau în alte scopuri cu efecte indirecte asupra investițiilor productive.

investiții obligatorii, care sunt făcute cu scopul respectării anumite reglementări legislative, sau anumite obligații luate față de alți agenți economici.

3. După gradul de risc pe care îl implică:

investiții cu risc redus, care sunt cele mai des întâlnite. Această categorie include investițiile de mentenanță, care nu necesită multe resurse, dar și efectele sunt mai mici;

investiții cu risc sporit, în categoria cărora se incadrează investițiile de dezvoltare, de extindere, de inovare, uneori chiar și cele de modernizare, acestea având valori mult mai mari, producând însă și rezultate mult mai mari: implementarea de noi produse și servicii, creșterea capacității tehnice, efectuarea unor reorganizări de producție.

4. După locul în care se fac:

investiții interne;

investiții externe (participarea la formarea capitalurilor altor firme cu fonduri pentru diversificarea activităților).

5. După structura lor tehnologică:

investiții în mijloace fixe, grupate la rândul lor în:

1) cheltuieli de achiziționare a utilajelor, în care pe lângă costul utilajelor sunt incluse și cheltuielile de transport, taxe aferente acestora etc.;

2) cheltuieli de instalare și de montaj;

3) cheltuieli aferente amenajărilor și a construcțiilor;

4) cheltuieli ce țin de exploatările geologice, care includ cercetări, prospecțiuni asupra terenului, precum și cheltuielile privind achiziția acestuia etc.;

cheltuieli preliminare și alte cheltuieli, care includ cheltuielile de proiectare, cheltuielile de instruire a personalului aferent noului obiectiv de investiții, cheltuielile ce țin de supravegherea construcțiilor, licențe, procurarea de know-how, cheltuielile de constituire;

fond de rulment sau capital de lucru.

6. După rolul funcțional pe care îl joacă în cadrul proiectului:

investiții directe (sunt acele cheltuieli legate funcțional de obiectivul care se edifică);

investiții executate în regie proprie (sunt cheltuieli de resurse legate funcțional de investiția directă);

investiții executate mixt (sunt cheltuielile ce se fac în ramuri sau domenii conexe celui în care se înfăptuiește proiectul).

7. După stadiul în care se găsesc:

investiții care sunt în curs de execuție;

investiții finalizate;

8. După modul de execuție investițiile se greupează în:

investiții executate în antrepriză (de obicei, lucrările în cadrul acestora se execută de o întreprindere specializată de construcție-montaj cu o dotare tehnică și un personal calificat aferent specificului activității lor);

investiții executate în regie proprie (adică cu forțele proprii ale invesitorului);

investiții executate mixt.

9. După sursa de finanțare investițiile se clasifică în:

investiții care sunt finanțate din surse proprii;

investiții care sunt finanțate din surse atrase;

10. Din punctul de vedere al relațiilor stabilite între întreprinzător și sursa de resurse pentru investiții, investițiile, se grupează în două categorii:

investiții directe (când agentul finanțator are atât posibilitatea de a lua decizii cât și control asupra proiectului pe linie managerială, de marketing, tehnologică etc.);

investiții de portofoliu (care reprezintă investiri pur financiare, fără alte implicații în viața proiectului).

Investițiile mai pot fi clasificte în funcție de:

– mărimea efortului investițional (mari, mici),

– după criteriul importanței (proprie, de ramură, națională, mondială),

– după modul de constituire (nete și brute) etc.

1.4. Riscul Investițional

Riscul poate fi definit ca probabilitatea producerii unui eveniment nefavorit sau modificarea profitului sperat. El reprezintă posibilitatea unui succes, de a obține un beneficiu sau a unui eșec, de a pierde resursele investite. Pentru a se determina eventualul risc se analizează mărimea parametrilor proiectului, factorii externi, probabilistici și nivelul indicatorilor.

Incertitudinea intervine atunci când nu se cunosc toate variabilele privind condițiile de impact asupra eficienței determinate obiectiv.

Alegerea proiectelor de risc intră în categoria deciziilor în condiții de risc atunci când diversele alternative posibile din viitor au anumite probabilități de realizare.

Tabel 1.2

Conditiile de risc

(Sursa: www.scritub.com)

Riscurile investiționale sunt de trei tipuri și anume:

riscul de pierdere a profitului;

riscul scăderii rentabilității;

riscul de pierderi financiare.

Riscul de pierdere a profitului- este riscul pierderilor financiare indirecte și apare atunci când întreprinderea suferă unele pierderi indirecte, cauzate de neexecutarea unor lucrări,măsuri.

Riscul scăderii rentabilității- apare în rezultatul micșorării venitului de pe procente, dividende, depuneri bancare și credite.

Figura 1.1 – Ricuri investitionale

1.5. INVESTIȚII ÎN ROMÂNIA

În regiunea Nord-Est se vor investi peste de 600 milioane euro în producția de energie verde” . În Județul Botoșani mai exact la Păltiniș se va crea cel mai mare parc eolian de 500 MW, investiția va ajunge la 500 de milioane euro, dar și alte două parcuri mai mici în Iași la Draguseni respective Suceava la Capu Câmpului. În primul parc se va investi suma de 40 de milioane euro de un investitor din Luxemburg iar în cel de al doilea parc se vor investi 30 de milioane de euro de către o companie deținută de un român și de un francez.

În Muntenia se va construi o fabrică la Darmanesti , Dâmbovița care va produce component electronice, în ea se va investi sumă de 180 milioane de euro. Deschiderea acestei fabrici va crea 2.200 de locuri de muncă. Deasemenea se va construi și un parc solar la Costestii de Vale, Dâmbovița în care compania Solar Energy Omicrom va investi 15,2 milioane de euro.

În Oltenia se va construi la Corabia, Olt de către Olt Energy, firmă deținută de două romance, o centrală electrică pe biomasă în care se va investi 68 de milioane de euro. Tot aici se vor mai investi 20 de milioane de euro pentru contruirea unor silozuri de cereale.

În Sud-Est, la Brăila se vor investi 20 de milioane de euro, de un grup de italieni, cu ajutorul cărora se vor construi trei centre solare, care vor genera câte patru locuri de muncă fioecare.

În Vest, la Dieci, Arad se vor investi 100 de milioane de euro de către compania Silurus în sectorul energiei regeneratoare. Construcția unei fabrici de produse lactate, deținută de un grup de români , va atrage o investiție de 27 de milioane de euro și va genera 100 de locuri de muncă. Deasemenea construirea unui parc eolian de un grup de italieni în Caraș-Severin va atrage și el o investiție de 38 de milioane de euro și va genera 120 de locuri de muncă.

În Nord-Vest, la Cluj-Napoca și la Satu Mare se vor investi de către nemți, în construirea unei fabrici ce produce componente auto, 36 de milioane de euro și vor genera 1.000 de locuri de muncă. In Centrul tarii se va investi cel mai putin si anume 11 milioane de euro, 10 milioane de euro vor fi investite intr-o fabrica de componente auto care va genera 1.200 de locuri de munca.

Pe lângă investițiile făcute de țările care fac parte din Uniunea Europeană s-au mai făcut și investiții și din țări precum China în valoare de 1,1 miliarde de euro, Elveția a investit 900 de milioane de euro sub forma investițiilor directe dar și investiții americane în valoare de 100 de milioane de euro.

Un domeniu în care se poate investi în România este cel de IT. Acesta are o creștere constanta de cereri asupra aplicațiilor și programelor.

În România una dintre cele mai bune investiții o oferă educația. Fără o educație corespunzătoare nu putem evolua și mai ales, fără o educație de calitate nu putem excela. O persoană educata are șanse mai mari de a se adapta schimparilor produse pe plan profesional.

2. Rolul PROGRAMULUI OPERATIONAL Competitivitate

2.1. FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

Prin Fondurile Structurale și de Coeziune, UE finanțează proiecte ce ajută la implementarea Programelor Operaționale, eliminarea decalajelor între regiuni, convergența, competitivitatea regională și ocuparea, cooperarea teritorială europeană, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Fondurile Structurale și de Coeziune sunt împărțite în Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională.

Fondul Social European (FSE) este destinat să țină seamă de obiectivele și prioritățile din domeniul educațional și al formării profesionale, în special de acele categori dezavantajate, precum persoanele care suferă de un handicap, promovarea egalității între femei și bărbați și al nedescriminarii.

FSE are că scop prevenirea și combaterea șomajului prin facilitarea accesului pe piața muncii.

Fondul de Coeziune (FC) promovează dezvoltarea durabilă, el face demersuri atunci când este vorba de proiecte ce privesc rețelele de transport, indiferent de categorie.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) trebuie să asigure un echilibru de dezvoltare între unele regiuni și recuperarea decalajului între zonele rurale și cele urbane dar și cele ce țin de zona georgafica sau cele care au o populație mai mică. În caz de dezechilibru regional FEDR trebuie să acționeze propunând și susținând proiecte în acele zone astfel încât să reasigure echilibrul.

FEDR își are ca și domenii de aplicare în următoarele:

investiții care să genereze noi locuri de muncă;

investiții în infrastructură;

măsuri de susținere și dezvoltare care cuprind asistență și servicii pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri;

asistență tehnică;

Obiectivele politicii sunt:

eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni ( apropierea regiunilor mai sarace de cale bogate);

ajustarea structurală a regiunilor cu probleme;

reconversia economică și profesională a domeniilor și salariilor din regiunile cu probleme;

solidaritatea intre regiunile bogate si cele sarace;

deminuarea/corectarea dezechilibrului șomajului;

echilibrarea fenomenului de migrație prin crearea locurilor de muncă;

Prin sprijinului programului FEDR se poate investi in urmatoarele domenii:

investiții productive (fabrici, ferme, uzine);

investiții în infrastructura economică și noneconomică ( spitale de stat, grădinițe, centre ale orasului);

dezvoltarea potențialului regional și promovarea avantajelor acestora ( centre spa, turism );

unități de producție agroalimentară;

În cadrul Fondul European de Dezvoltare Regională găsim Programele Operaționale:

POS Mediu : suma alocata 4,51 miliarde euro

POS Tansport: suma alocata 4,57 miliarde euro

PO Regional : suma alocata 3,73 miliarde euro Accesibil

PO Competitivitate: suma alocata 2,55 miliarde euro IMM-urilor

Figura 2.1 – Principalele Programe Operationale din FEDR

(Sursa: www.ecrestere.ro)

2.2. PROGRAMUL OPERAȚIONAL Competitivitate

Obiectivul general al PO Competitivitate îl constituie mentinerea productivității întreprinderilor românesti obtinute in perioada 2007-2013 pentru reducerea diferentelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Printre obiectivele specifice ale Programului Operațional Competitivitate se număra: consolidarea și dezvoltarea în timp a unui sector productiv;

crarea unui mediu propice necesar pentru o dezvoltare durabilă a întreprinderilor;

mărirea capacității de CDI ;

fructificarea potențialului tehnologiei informației și a comunicațiilor;

dezvoltarea și creșterea sistemului energetic prin susținerea surselor regenerabile de energie.

În cadrul Programului Operațional Competitivitate se află următoarele domenii în care se pot găsi oportunități de finanțare a proiectelor IMM-urilor:

.

Figura 2.2 – Oportunitati de finantare

3. Tendințe investiționale recomandate de Acordul de parteneriat România -UE 2014 -2020 și importanța tinerilor întreprinzători

3.1. Descrierea Programului

Programul Operațional Competitivitate [POC] se încadrează în prevederile Regulamentului (CE) nr.1303/2013 privind dispozițiile comune și Regulamentele specifice ale Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) 2014-2020, adoptate în decembrie 2013. Sunt avute în vedere și Recomandările specific de țară 2013 (CSR), adoptate de Consiliu și, de asemenea. Documentul de poziție (CPP) pentru utilizarea FESI 2014-2020 în România al serviciilor Comisiei Europene. Programului se bazează pe Acordul de parteneriat, în timp ce analiza de nevoi și provocări, precum abordarea strategică sunt corelate cu documentele strategice relevante la nivel național.

Astfel, programul este elaborat pentru a răspunde recomandărilor în ceea ce privește aplicarea măsurilor structurale pentru promovarea creșterii economice și a competitivității, urmărind îmbunătățirea situației economice, care în momentul de față se confruntă cu o scădere a productivității.

Pentru a îmbunătății capacitatea de inovare și cercetare pentru dezvoltarea de produse noi, procese și modele sociale, servicii de afaceri precum și pentru remedierea mediului de afaceri este necesară crearea de noi locuri de muncă care să corespundă cerințelor.Competitivitatea face parte din cele cinci provocări privind dezvoltarea.

Creșterea investițiilor și stimularea de cercetare-dezvoltare, poate genera creșterea competitivității , specializare și valoare adăugată ridicată.

3.1.1. Obiective generale

OG1. Inovarea ca factor al creșterii competitivității economiei din România. Obiectivul are ca țintă menținerea performanței agenților economici pe lanțurile globale de valoare. Un rol important îl joacă creșterea impactului activităților de tip economic printr-un transfer eficient de cunoaștere și expertiză între cercetare și mediul economic. Planul strategiei este să facă cercetarea mai relevantă din punct de vedere economic prin dezvoltarea de noi produse, tehnologii și servicii cu scopul de a crea parteneriate între agenții economici și cei din mediul de cercetare și de a stimula activitățile economice care se susțin din inovarea derivată din cercetare.

OG2. Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră. Strategia își propune să crească vizibilitatea cercetării și dezvoltării experimentale românești pe plan internațional. Implicarea cercetătorilor în inițiativele, parteneriatele și programele științifice internaționale este obligatorie pentru atingerea obiectivului. Atragerea și formarea cercetătorilor de vârf cât și susținerea infrastructurilor de cercetare și de creștere a gradului de utilizare și a accesului la acestea reprezintă alți factori necesari.

OG3.Creșterea rolului științei în societate. Principalul rol în inovare este dat de nevoia de a crește nivelul de trai și a calității vieții. Aceasta susține programe prin care se răspunde unor nevoi concrete ale sectorului public urmărind atât rezolvarea problemelor specifice prin soluții inovatoare, cât și asistența expertă în dezvoltarea politicilor publice.

3.1.2. Obiective specifice

OS1. Întemeierea unui mediu încurajator pentru inițiativa sectorului privat prin instrumente de stimulare a antreprenoriatului și comercializării rezultatelor de CD, precum și prin susținerea parteneriatelor dintre agenții publici și cei privați.

OS2. Se susține procesul de specializare inteligentă prin concentrarea fondurilor în domenii de cercetare și inovare cu importanță economică și cu potențial de CD demonstrate.

OS3. Concentrarea activităților importante de CDI în domenii cu relevanță publică, pentru marirea potențialului sistemului de CDI de a rezolva problemele sectorului public și a dezvolta abilitatea acestuia din urmă de a însuși efectele cercetării.

OS4. Se susține aspirația spre cercetarea la frontiera cunoașterii printr-o mai bună inglobare a cercetării din Romania atât în spațiul european cât și cel internațional de inițiative și proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare.

3.2. Competitivitate si Cercetare-Dezvoltare-Inovare

În privința Cercetării-Dezvoltării, CSR spune ca "Intensitatea CD este extrem de redusă (0,48% în 2011), ceea ce face ca atingerea țintei de 2% până în 2020 să fie mai degrabă nerealistă. Guvernul și sectorul privat continuă să investească prea puțin, cu un risc major de a ajunge sub o masă critică necesară pentru menținerea unui prag viabil pentru economia bazată pe cunoaștere. Având în vedere constrângerile bugetare naționale, strategia națională CDI ar trebui să vizeze cât mai mult posibil fondurile europene structurale și de investiții, atât în prezent cât și în următoarea perioadă de programare. Dacă este susținută de o capacitate administrativă adecvată, această strategie ar permite României, dacă nu atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cel puțin îmbunătățirea în mod semnificativ a poziției sale".

Pentru a comercializa rezultatele obținute în urma cercetării este necesar să li se acorde prioritate activităților ce duc la asemenea rezultate, cele care au potențial de atragere a investițiilor particulare și de a consolida drepturile de proprietate intelectuală.Aceste investiții private cu destinația CDI sunt reduse și aproape nu există nici o activitate de brevetare.

Lipsa unei strategii naționale pentru politica industrială a unei cooperări între instituțiile care se ocupă cu proiectarea și instituțiile care se ocupă de implementarea politicilor publice duce la o politică industrială de cercetare-inovare destul de slabă.

„Una dintre cele mai importante lecții desprinse din perioada de programare 2007-2013 a fost că, în contextul resurselor limitate acordate sectorului CDI și subfinanțării actorilor din piață, este necesară prioritizarea și concentrarea tematică, pornind de la cerere, în scopul de a consolida și de a genera excelență în CDI, în domeniile prioritare economice și sociale în care România are cea mai mare nevoie de astfel de activități. Considerăm, deci, că această abordare a exercițiului financiar 2014-2020, care va valorifica rezultatele pozitive obținute în actuala perioadă de programare și va oferi instrumente și direcții noi, este de natură să conducă, pe de o parte, la atingerea obiectivelor propuse la nivel național de creștere a excelenței științifice și a competitivității economice, iar pe de altă parte să susțină în mod determinant contribuția României la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării, și implicit a obiectivelor Strategiei Europa 2020”, a conchis ministrul Mihnea Costoiu.

Prioritizarea activităților de cercetare și dezvoltare poate atrage investiții private.Prevalența sectoarelor cu joasă și medie tehnologie caracterizează economia României cu o cerere scăzută pentru cunoaștere și o cultură a inovării slab dezvoltată.

Se vede că o necesitate stimularea dezvoltării capacității CDI ca o consecință a cererii de cercetare. Conform strategiei naționale, în baza cererii susține cercetarea publică cu accent pe câteva sectoare avantajoase care au un potențial ridicat.Publicul ar trebui să sprijine centrele de excelentă care au la bază centrele de dezvoltare în cadrul unor poli de creștere conectați la resursele CDI existente.

Cererea de cercetare determină stimularea progresul dezvoltării capacităților CD. Cercetarea publică trebuie sprijinită în funcție de cerere și potrivit strategiei naționale, concentrându-se pe sectoarele avantajoase. Prioritară ar trebui să fie promovarea cercetării private și în special revizuirea cadrului juridic care reglementează drepturile de proprietate intelectuală.

Principalele investiții în CDI sunt menționate în documentul de poziție al CE sunt:

creșterea cercetării CDI privatet, în scopul de a promova inovarea la nivelul economic;

sprijinirea forței de a dezvolta centre de excelență, bazate pe clustere de competitivitate, fie ele existente sau viitoare și conectate cu centre de CDI în cadrul unor poli de creștere;

prin dezvoltarea de servicii și produse, crearea de rețele și clustere și transfer tehnologic se promovează unui mediu favorabil inovării în mediul de afaceri.

Pentru obținerea efectelor așteptate în ceea ce privește stimularea și îmbunătățirea capacității CDI, după cum este prevăzut în SNCDI, trebuie menținut un angajament pe termen lung privind o abordare coordonată a sistemului național de CDI după cum urmează:

-asigurarea de resurse, presupunând – la nivel național – un set de priorități strategice, menținerea predictibilității, promovarea unui parteneriat public-privat credibil și care să permită crearea unei mase critice de cercetători.

3.3. Viziune privind cercetarea și inovarea din România în 2020

Inovarea nu ar fi avut un progres atât de mare, dacă în natură umană nu s-ar afla spiritul competiției. Creativitatea este necesară în procesul inovării, la fel cum este și integritatea,intuiție sau chiar norocul în cazul antreprenorului, pentru a avea un succes garantat dat de noile monedele inspirationale.

Pentru a întemeia și menține această legătură între inovare și comercializarea efectelor produse de aceasta este esențial să existe un agajament pe termen lung în cea ce privește:

1.Asigurarea resurselor. Statul planifica și aprobă bugetele anuale pentru CDI, cele care ating cel puțin 1% din PIB în 2020, din fondurile publice.

2.Asumarea, la nivel național, a unui set de priorități strategice.Nevoia de a avea în diferite domenii a unui ansamblu de politici publice.

3.Predictibilitatea.Se încurajează colaboarearea și competiția în sistem.

4.Credibiliatea parteneriatului public-privat.

5.Masa critică de cercetători.

3.4. Strategii privind cercetare-dezvoltare-inovare

Strategia va prezenta alegerile tematice și/sau teritoriale în cadrul Axelor Prioritare. Obiectivele Strategiei Europa 2020 trebuie sa fie realizabile, să aibă la bază o logică clară, nu doar posibilitatea teoretică.

Prin investițiile în CDI, competitivitatea contribuie la ajustarea noilor strategii ale Programului Operațional Competitivitate:

-în vederea creșterii prin inovarea competitivității economiei românești se stimulează parteneriatele dintre actorii din sectorul privat și furnizorii din CDI , se oferă sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii, produse și procese care rezultă din activitățile de CDI, se stimulează ativitatile economice care sprijină inovarea, atragerea și menținerea specialiștilor CDI în întreprindere;

-promovarea unor instrumente specifice domeniului și activarea sectorului privat prin instrumente de susținere a intreprenoriatului;

-sprijinirea și consolidarea inițiativelor integrate, cum ar fi clustere, poli de competitivitate, zone de inovare și de dezvoltare tehnologică;

-în scopul de a sporii contribuția românească la progresul cunoașterii și de a-i intensifica participarea României la actovitatile europene și naționale, se consolodeaza capacitatea de cercetare și creșterea excelenței în sinergie cu acțiunile programului EU Orizont 2020;

-creșterea rapidă și durabilă a resurselor umane din punct de vedere calitativ în domeniile de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, chiar și prin atragerea de specialiști din străinătate;

-utilizarea resurselor în domenii economice de interes cu potențial de cercetare-dezvoltare demonstrat chiar și în zonele ce se află pe ordinea de zi a priorităților publice;

Desi a prevazut o crestere treptata a bugetului public pentru CDI strategia nu a putut anticipa schimbarile majore ce au aparut in urma recesiunii majoritatii economiilor statelor europene. Drept consecinta bugetul public pentru CDI nu a mai crescut incepand cu anul 2009. Din acest motiv, România are în prezent cea mai mică intensitate CD din Uniunea Europeană, la o valoare de mai puțin de un sfert din obiectivul său de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul 2020.

Figura 3.1 Bugetul ANCS

(Sursa: www.cnci.ancs.ro)

Factorii suplimentari care limiteaza investitiile private in cercetare si inovare:

fondurile alocate pentru CDI au avu de suferit din cauza impactului negativ al crizei economice interntionale care a determinat creșterea aversiunii față de risc, a redus lichiditatea și a avut un impact negativ asupra IMM-urilor la finanțare;

lipsa capitalului de risc dar în mod special absența lui sub forma de fonduri dedicate inovațiilor tehnologice rezultate din activități de CD;

întreruperea spijinului public național acordat activităților de CDI începând din 2009;

complexitatea regulilor privind accesul la finanțare și implementarea proiectelor de CDI cu sprijin public;

scăderea numărul de angajați din domeniul CD în sectorul privat;

majoritatea companiilor cu capital străin nu includ activități de cercetare pentru operațiunile lor din România;

slaba aplicabilitate practică a rezultatelor cercetării generate de sectorul public duce la legături slabe între învățământul superior și CD din sectorul privat românesc;

costuri ridicate ale intregistrarilor, brevetelor la nivel european, ele fiind obligate să le intregistreze la nivel național.

Potențialul de inovare al agenților economici este strâns legat de structura economică a României:

companiile mari reprezintă doar 0,4 % din totalul companiilor, dar contribuie cu 47,3 % la VAB care poate fi atribuită companiilor; conform evaluărilor, 56,4 % dintre companiile mari sunt active din punctul de vedere al inovării;

companiile mijlocii reprezintă 1,9 % din totalul companiilor și generează 20,5 % din VAB din sectorul privat; se apreciază că 38,7 % din companiile mijlocii sunt active din punctul de vedere al inovării;

companiile mici reprezintă 10,6 % din total și 17,8 % din VAB din companii; conform estimărilor, 27,5 % din companiile mici sunt active din punctul de vedere al inovării;

microîntreprinderile reprezintă 87,1 % din totalul companiilor și generează 14,4 % din VAB din acest sector. Se consideră că doar o mică fracțiune din acestea au capacitate sau orientare către inovare.

Figura 3.2 Potențialul de inovare al agenților economici

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

Majoritatea companiilor românești desfășoară activități de valoare adăugată redusă, 50% dintre ele activind în domeniul comerțului cu amanantul sau în domenii apropiate.

Majoritatea cercetărilor desfășurate în România sunt impulsionate de curiozitatea scolastică mai de grabă decât considerente speciale. Astfel legăturile dintre invatamant, cercetare si sectorul economic raman slabe, puține idei fiind transferate și comercializate.

Activitatea de colaborare tinde să se realizeze între instituțiile de CD și marile companii.Astefel participarea IMM-ulrilor este limitată, iar acest lucru reflectă structura sectorială a bazei de IMM-uri.

România are procentul cel mai mic de personal de CD raportat la procentul total de angajați. Deși din populația activă din grupa de vârstă 25-64 de ani un procent mic are studii superioare în domeniul științei și tehnologiei, sau a avut un loc de muncă care necesită în mod normal, astfel de calificări, în comparație cu UE în care procentul este aproape de 2 ori mai mare.

3.5. Domenii de specializare inteligentă

Tabelul 3.1

Domenii de specializare inteligentă pentru CDI susținute prin POC

(Sursa:www.fonduri-ue.ro)

3.6. Proiecte implementate in perioada 2007-2013

Prin Programul Operațional Sectorial de Creștere a Competitivității Economice(fosta denumire a actualului program Programul Operațional Competitivitate) s-au implementat proiecte precum:

1. “Modernizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare în cadrul Institutului de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” al Academiei Române pentru extinderea cercetărilor interdisciplinare în domeniul nanomaterialelor și nanotehnologiilor” este unul dintre proiectele implementate cu succes prin intermediul programului POS CCE, AXA 2 Cercetare-Dezvoltare-Inovare.

Obiectivul general al proiectului este “Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii existente în Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române, institut recunoscut atât pe plan național cât și internațional pentru studiile multidisciplinare în domeniul chimiei fizice fundamentale și aplicate și al științei materialelor. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii existente va conduce la creșterea capacității de cercetare, a calității și eficienței acesteia, cu consecințe pozitive asupra nivelului de competitivitate economică în domenii cheie științifice și tehnologice: știința materialelor, energie, sănătate, micro și nano-tehnologii, mediu, electronică, agricultură, transporturi, etc.”

Valoarea totală a proiectului este de 38.786.536 din care 32.748.321 reprezintă valoare nerambursabilă.

2. Titlul proiectului este “Eficientizarea reciclarii deseurilor din cauciuc prin inovarea obtinerii cauciucului regenerat” si face parte din proietele implementate cu succes prin programul POS CCE, AXA 2 Cercetare-Dezvoltare-Inovare.

Obiectivul general al proiectului este de a implementa tehnologii noi în domeniul echipamentelor pentru producerea și testarea articolelor tehnice din cauciuc obținute în cadrul SC ARTEGO SA prin aplicarea rezultatelor cercetării, dezvoltării inovării.

Valoarea totală a proiectului este de 12.755.308 lei din care 4.488.881 lei reprezintă valoarea nerambursabilă.

Proiectul contribuie la dezvoltarea teoretică și practică a tehnologiei de prelucrare a cauciucului și asigură echipamentele care sunt necesare pentru a crește capacitatea de prelucrare a deșeurilor din cauciuc, mărirea treptată a capacității de obținere a produselor din cauciuc , asigurarea calităților tuturor produselor obținute și îmbunătățirea condiriilor de lucru.

4. Încurajarea investițiilor pentru tinerii întreprinzători

4.1. Crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat

Comisiea Europena este de părere că, în prezent, „Principala provocare pentru România este competitivitatea sa scăzută”. Cota antreprenoriatului este foarte redusă în România, iar antreprenoriatul care are la bază inovare suferă în mod special. Investițiile private în domeniul cercetării-dezvoltării (BERD) ca și rata inovării din firme sunt scăzute. Comercializarea rezultatelor produse de cercetare-dezvoltare este destul de limitată în România, puține companii multinaționale au adus o componenta de cercetare însemnată.

Susținerea mecanismelor de piață prin încurajarea antreprenoriatului inovativ și a includerii firmelor în activități de CDI și de a aduce capital privat, este realizată pentru a răspunde unor provocări. Printre principalele linii de acțiune se numără fondurile de capital de risc și fondurile de garantare, creditele fiscale și gestiunea proprietății intelectuale.

4.1.1. Fonduri de capital de risc și de garantare

Accesul dificial al IMM-urilor la fondurile de capital privat este una dintre cauzele principale pentru nivelul scăzut în România al antreprenoriatului bazat pe inovare. Riscul antreprenorial nu este susținut de piața bancară, cu atât mai puțin cel bazat pe inovare. Într-un studiu care efectuat în 2008 de KPMG care evalua cât de favorabile sunt sistemele fiscale și juridice în domeniul investițiilor private, România a fost clasată – din păcate – pe locul 24 din cele 27 de țări participante la sondaj.

În cadrul inițiativei europene JEREMIE pentru IMM-uri au fost lansate 4 instrumente financiare adresate întreprinderilor mici și mijlocii și anume trei fonduri de garantare și un fond de capital de risc, toate contractate cu intermediari financiari.

Măsuri luate în sprijinul investițiilor:

Crearea unui fond de investiții cu capital de pornire și de debut (prin PO Competitivitate axă CDI);

Crearea unui sistem de credite cu dobânzi subvenționate în avantajul IMM-urilor inovatoare;

Crearea unui sistem de garanții individuale pentru acoperirea riscului tehnologic;

4.1.2. Credite fiscale

Investiția locală este încurajată de activitățile de CDI prin finanțare indirectă. În ultimul timp, ele au ajuns să fie obișnuite printre țările OECD, ca și printre așa-numitele BRIC .

Din 2010, România a introdus o deducere suplimentară a cheltuelilor pentru activitățile de CD, dar și o serie de măsuri privind deprecierea rapidă a echipamentelor de CD , însă deducerea nu a durat mult, fiind majorată de la 20% la 50% în 2013.

Neglijind deseori oportunitățile fiscale pe care le au la dispoziție, mulți antreprenori români nu beneficiază de potențialul deplin al acestor măsuri, în acest sens fiind acuzată lipsa unor norme adecvate de implementare pentru organele de control fiscal dar și pentru antreprenori.

Măsuri luate în sprijinul investițiilor

Adoptarea reglementărilor pentru deducerile fiscale de 50%.

Remedierea procedurilor privind contabilitatea cercetării, cu scopul de a facilita definirea și înregistrarea activităților private de CD.

Campanie de popularizare a instrumentelor fiscale aflate la dispoziția agenților economici privați.

4.1.3. Gestiunea proprietății intelectuale

România se află în continuare mult sub media europeană în ceea ce privește indicatorii de proprietate intelectuală, succesul inregistat în privință publicațiilor științifice nefiind dublat de câștiguri similare în privință brevetelor.

Strategia intervine în cadrul legal al proprietății intelectuale, fiind unul dintre principalele puncte de intervenție.

Măsuri luate în sprijinul investițiilor

Localizarea activitatilor CDI in Romania prin adoptarea legii inventiilor de serviciu intr-un mod care sa incurajeze inovatia

Instituirea unui program de acțiuni de susținere indirectă pentru cercetare, inclusiv programe de instruire a cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor industriale și a proprietății intelectuale.

Accesul la servicii in domeniul inovarii de sprijinire si comercializare( Prin PO Competitivitate, axa CDI)

4.2. Reguli ale ajutorului de stat aplicabile proiectelor de investiții

4.2.1. Tipul de ajutor

În planul de afaceri trebuie să se afle investițiile în active corporale și/sau necorporale, pe o perioadă de timp bine determinată, cu scopul dea realiza obiectivele stabile, clare, concrete și reale.

Sprijinul financiar nerambursabil pentru proiecte de investiții în sistemul de afaceri se acordă în conformitate cu Schema de ajutor de stat pentru Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes național și internațional- Poli de Competitivitate care a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri nr. 363/2012, Ajutoare regionale acordate pentru investiții. În cadrul programului alocarea ajutoarelor de miminis se face doar dacă se îndeplinesc criteriile privind ajutorul de minimis prevăzute de Regulamentul CE nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L379/28.12. 2006.

Sunt considerate cheltuieli eligibile, cheltuielile legate de:

1.Investițiile în active corporale referitoare la:

terenuri pentru realizarea de amenajare sau de construcții efectuate în cadrul proiectului, cu destinația activității pentru care s-a solicitat finanțarea; cumpărarea de terenuri fără conctructie sau amenajare realizate în cadrul proiectului nu reprezintă o cheltuială eligibilă în program; numai pentru realizarea de activități sportive, recreative și distractive(diviziunea 93), sunt cheltuieli eligibile amenajările pe terenuri închiriate sau concesionate pentru efectuarea proiectului.

Construcții pentru desfășurarea activitatii pentru care s-a solicitat finanțarea;

Achiziționarea de spații destinate realizării activității pentru care s-a solicitat finanțare. Costurile de spațiu cuprind:

spațiu de burouri

spațiu de producție

spațiu de desfășurare de activități comerciale și prestări de servicii

spațiu de depozitare Procurarea de mobilier necesat pentru asigurarea desfacurarii activitatii, amenajarea spatiilor, pentru care s-a solicitat finantarea;

Mașini, utilaje, echipamente tehnologice, aparate și instalații de măsură, control și reglare etc;

Mijloace de transport marfă în directă legătură cu activitățile codului/codurilor CAEN pe care accesează, cu excepția vehiculelor de transport rutier de mărfuri, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terților.

Autoturismele sunt eligibile în cadrul Programului, numai pentru următoarele activități:transporturi cu taxiuri cod CAEN 4932, Activități de închiriere și leasing cu autoturisme și autovehicule rutiere usoare cod CAEN 7711 , 8553 Școli de conducere.

Sunt eligibile în cadrul programului autoutilitare din categoria N1,N2, N3 cu excepția vehiculelor de teren simbol G conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care la certificare se constată că autoutilitarele achiziționate nu fac parte din categoriile enunțate mai sus, se va proceda la recuperarea AFN.

2. Investiții în active necorporale

brevete;

licențe;

mărci comerciale;

alte drepturi și active similare( francize, etichetare ecologică, etc.)

realizare site;

3. Alte costuri de operare referitoare la:

costuri de infiinare a firmei( autorizații);

costuri curente( materii prime, mărfuri, materiale consumabile, materiale auxiliare)

costuri de personal( salarii, costuri asigurări sociale)

costuri de training și formare personal;

servicii externe( contabilitate, consultanță fiscală, consultanță juridică, consultanță IT, consultanță în management etc.);

costuri cu punerea în funcțiune a echipamentelor;

alte costuri conexe legate direct de codul CAEN care poate fi accesat prin Program;

Schema se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare si pe urmatoarele domenii:

Figura 4.1. Domenii de activitate finantate

(Sursa:www.mfinante.ro)

4.2.2. Intensitatea ajutorului pentru proiecte de investiții

Potrivit art. 18 lit. (1) şi (2) din Schema de ajutor de stat, intensitatea ajutorului este conform tabelului de mai jos:

Tabelul 4.1

Intensitatea ajutorului

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

4.2.3. Determinarea contribuției proprii și a valorii totale a proiectului

Diferența dintre valoarea totatala a proiectului și valoarea nerambursabilă reprezintă contribuția proprie a celui care solicită ajutor pentru proiect.

Valoarea totală a proiectului reprezintă suma cheltuielilor eligibile inclusiv TVA nedeductibil aferent şi a celor neeligibile, inclusiv TVA deductibil şi nedeductibil aferent.

Valoarea finanţării nerambursabile este data de un procent din valoarea eligibilă a proiectului, care va fi acoperită din FEDR şi din bugetul de stat. Procentul reprezintă intensitatea ajutorului de stat care e ste stabilită în funcţie de tipul solicitantului si tipul de ajutor cat şi de locul de implementare a proiectului.

Tabelul nr 4.2

Valoarea maxima a finantarii nerambursabile acordate pentru proiecte

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Pe lângă contribuția proprie, solicitantul va suporta toate cheltuielile neeligibile ale proiectului, precum și cele ce pot apărea în timpul implementării (cheltuieli suplimentare) indiferent de proiect.

Solicitantul își poate aduce contribuția din surse proprii, credite bancare negarantate de stat, aport al acționarilor (în afara organismelor statului) sau din alte surse private. Fondurile obținute prin măsuri de sprijin financiar de către stat nu sunt considerate contribuție proprie.

Figura 4.2 Costurile proiectului

4.3.Facilități acordate studenților care doresc să înființeze o afacere proprie

Potrivit prevederilor HG nr. 166/2003, studenții care doresc să înființeze o afacere proprie beneficiază de absolviri de la plata taxelor și tarifelor după cum urmează:

tarifele pentru serviciile de asistență prestate de oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale;

taxele și tarifele pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale;

taxele și tarifele pentru autorizarea funcționării solicitate comercianților la constituire;

taxele și tarifele pentru obținerea de la Administrația Publică Locală a autorizației de desfășurare a unor activități economiceîn mod independent;

tarifele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă tribunal;

taxa de timbru pentru activitatea notarială, în cazul actelor a căror încheiere în formă autentică este obligatorie.

Pentru a beneficia de aceste facilități, studentul care înființează o afacere proprie trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să urmeze cursurile unei forme deînvățământ superior la o instituție deînvățământ acreditată;

să fie cel puțin în anul II de studiu și să fi promovat toate obligațiile prevăzute de senatul universității;

să nu fi depășit vârsta de 30 ani.

Aceste facilități fiscale se acordă o singură dată și pentru constituirea unei singure firme, individual sau împreună cu alți studenți careîndeplinesc condițiile legale menționate mai sus.

4.4. Etapele de realizare a unui proiect din fonduri europene

4.4.1. Procedura de înscriere în program

Prin Direcția Implementare Programe pentru IMM, Ministerul Economiei gestionează și derulează direct ori cu ajutorul organizațiilor sau al instituțiilor de drept privat programele de stimulare și încurajare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, atat la nivel local cat si la nivel national, finantate din bugetul statului prin intermediul Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație. Atat O.T.I.M.M.C. cat si Ministerul Economiei garanteaza mangementul financiar și/sau tehnic al fondurilor alocate de la bugetul de stat, in conformitate cu Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

4.4.2. Pregatirea proiectului

Pregatirea proiectului se face indeplinind urmatoarele:

Definirea proiectului eligibil pentru instrumentele structurale

Informarea corectă și completă privind PO, Axa, DMI sub care poate beneficia de finanțare

Asistență privind elaborarea cererii de finanțare în conformitate cu Ghidul Solicitantului

Eliberarea documentelor necesare pentru confirmarea capacității de cofinanțare – scrisoare de intenție sau scrisoare de confort, promisiune de garantare

4.4.3. Etapele implementarii Programului

Pentru inregistrarea microintreprinderii S.R.L.- D.“ la Oficiile Registrului Comerțului se parcurg urmatoarele etape:

întreprinzătorul are obligatia de a anexa în susținerea cererii de înregistrare a microintreprinderii documentele prevăzute de Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, precum și declarația pe propria răspundere conform art.2 alin. 1, lit. d) din OUG nr. 6 din 09.02.2011;

după înregistrarea în registrul comerțului a microintreprinderii, ONRC va trimite către Ministerul Economiei datele referitoare la înregistrare, în conformitate cu protocolul încheiat în acest sens;

toate operatiunile de inregistrare sunt scutite de plata taxelor catre ONRC conform OUG nr.6 din 09.02.2011.

Microîntreprinderea “S.R.L. – D.” trebuie in termen de 10 zile lucrătoare de la înființare să notifice prin poșta electronică O.T.I.M.M.C. în a cărui rază teritorială își are sediul, în scopul luării în evidență.

4.4.4. Finanțarea proiectului

Finantarea proiectului se poate realiza din urmatoarele surse:

Din surse proprii;

Credit bancar cu garantii proprii;

Credit bancar cu garantii FNGCIMM;

Credit FNGCIMM cu garantii proprii sau acordate de alt partener;

Fonduri obtinute prin programele operationale;

Ajutor de stat.

5.Finantarea unui proiect prin po competitivitate

Prin definiție, întreprinzătorul este acea persoană îndrăzneață, cu spirit de acțiune și cu inițiativă, toate aceste calități țin și de vârstă. O mare parte dintre noi susțin fără răgaz că da, că și vârstă este importantă, argumentul devenind mai degrabă un exemplu, majoritatea întreprinzătorilor de succes atingând apogeul la o vârstă înaintată.

Totuși, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți tineri își fac loc în această lume și dovedesc fără reproș că "mitul" vârstei întreprinzătorului este cu adevărat un basm.O serie de trăsături înnăscute extrem de utile pentru un întreprinzător le avem fiecare dintre noi, odată cu trecerea timpului acestea fiind accentuate,rezultatul unor investiții fiind, vizibil mai bun.

La vârsta la care toate preocupările duc către carieră, către îmbunătățirea serviciilor și deci a stilului de viață, tinerii dau dovadă de spirit practic și sunt întotdeauna orientați spre căutarea de soluții. Astfel, orice decizie și acțiune este precedată de gândire și planificare.

Cu o minte deschisă către mai bine, tinerii au cel mai adesea idei inovatoare, de foarte multe ori durabile, ce pot fi puse în evidență prin mijloace accesibile tuturor vârstelor. Deasemenea, fiind în contact direct cu generația actuală, cu problemele și necesitățile probabil și a generațiilor viitoare, tinerii au capacitatea de a evalua toate posibilitățile dezvoltării unor afaceri ce pot aduce beneficii tuturor părților, oferind totodată încredere și exemplu pozitiv generațiilor viitoare de tineri întreprinzători.

În permanență riscul este prezent în activitatea oricărui întreprinzător, succesul fiind în mod cert condiționat de alegerea celor mai bune decizii. Printr-o evaluare atentă și continuă a riscurilor, tinerii întreprinzători au capacitatea de a-și asumă (chiar dacă nu în mod deliberat) în întregime o situație, atunci când această nu poate fi evitată având totuși în vedere alternativele și câștigurile potențiale, reușind de cele mai multe ori să transforme situația neplăcută într-una favorabilă.

5.1 REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV

Caracteristici demo-geografice

Regiunea București-Ilfov este situată în sudul țării, mai exact în partea centrală a Câmpiei Române și este constituită din Municipiul București – capitala României – și județul înconjurător Ilfov. Cele două entități care formează regiunea sunt cele mai mici entități teritorial administrative ale României, astfel suprafața totală acoperită de regiunea București-Ilfov este de 1.821 km2, 86,9% din această fiind reprezentată de teritoriul administrativ al județului Ilfov și doar 13,1% al Municipiului București.

Populația regiunii, de 2.208.368 locuitori în anul 2005, este repartizată invers proporțional cu intinderea celor două entități teritorial administrative. Densitatea populatiei in aceasta regiune este de 1.232,45 loc/km², Municipiul Bucuresti fiind cea mai mare aglomerare urbană a țării (o densitate de aproximativ 8.168 locuitori/km2) și reprezentând circa 87% din populația regiunii, 16% din populația urbană a țării, respectiv 9% din întreagă populație a României. Cu o populație de numai 283.409 locuitori (și o densitate de aproximativ 180 locuitori/km2) județul Ilfov reprezintă numai 13% din totalul regiunii, situându-se în categoria județelor mici ale țării.

În anul 2005 regiunea București-Ilfov cuprindea 9 orașe, 32 de comune, 91 de sate și un singur oraș cu rang de municipiu (București).

Forța de muncă

In anul 2005 rata de ocupare a fortei de munca, in regiunea Bucuresti-Ilfov, a fost de 59,4%, putin peste media nationala de 57,7%. Din totalul fortei de munca 53,4% sunt persoane de sex feminin. Regiunea București-Ilfov se confruntă cu o cerere de forță de muncă calificată deoarece majoritatea șomerilor înregistrați sunt caracterizati de nivelul scazut de educație.

Economia regionala

Functiile capitalei domina economia regiunii Bucuresti-Ilfov. populatia activa este legata de intreprinderiile care isi desfasoara activitatea aici. Pe teritoriul acestei regiuni se afla cea mai mare aglomerare industriala din Romania, toate ramurile industriale fiind prezente aici. Declinul industrial treptat din ultimele doua decenii a dus la pierderea a multor locuri de munca, iar inchiderea multor societati ineficiente a accentuat migrarea fortei de munca spre sectorul privat.

Prezența capitalei conferă Regiunii o forță economică superioara celorlalte regiuni, un nivel preeminent al PIB-ului și o structură socială și profesională de un standard mai inalt.

Datorita structurii institutionale existente si a sistemului de comunicatii mai evoluat decat in alte regiuni ale Romaniei mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv.

Infrastructura – Transport

Regiunea Bucuresti-Ilfov este, prin intermediul municipiului Bucuresti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian al tarii atat pe plan national cat si international.

Densitatea drumurilor publice in aceasta regiune este de 47,9km/100km2, existand insa, atat in judetul Ilfov cat si in Municipiul Bucuresti, un numar mare de drumuri publice nemodernizate, afectand astfel desfasurarea in bune conditii a traficului rutier.

In ceea ce priveste caile ferate densitatea lor este de apropae 4 ori media nationala cu 165,3km/1000km2 in regiunea Bucuresti-Ilfov, aceasta cifra ridicandu-se la 504,2km/1000km2 doar pentru municipiul Bucuresti.

Accesul in spatiul aerian este asigurat de doua aeroporturi internationale: "Henri Coanda" (Otopeni) – care reprezinta 70% din transportul aerian de pasageri din Romania – si "Aurel Vlaicu" (Baneasa).

Potențial de dezvoltare

Prezența capitalei Romaniei în centrul Regiunii este covarsitoare datorită mărimii populației, a puterii economice și a concentrării activităților umane, a echipării institutiilor.

Puterea de polarizare a capitalei se propaga mult peste de granițele administrative ale sale. Masa mare a populației și concentrarea activităților și serviciilor economice fac din Municipiul București cea mai mare piață din România, dar și una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est.

5.1.2 Analiza SWOT – Regiunea Bucuresti-Ilfov

Tabel 5.1

Analiza SWOT – Regiunea Bucuresti-Ilfov

5.2 Descrierea PROIECTULUI

5.2.1 Obiective

a. Obiective generale

Dezvoltarea și modernizarea unei hale de producție și a unui laborator propriu recunoscut atât la nivel național cât și la nivel internațional, cu scopul de a contribuii la realizarea și comercializarea produselor de calitate.

Dezvoltarea și modernizarea laboratorului va conduce la creșterea capacității de cercetare și a calității produselor, cu consecințe pozitive asupra nivelului de competitivitate economică.

Crearea unor noi locuri de muncă atât pentru persoanele calificate și intruite pentru posturile necesare cât și pentru persoanele necalificate.

b. Obiective specifice

Dotarea laboratorului cu aparatură de ultimă generație necesare derulării ce cercetare la standarde europene care va spori semnificativ performanțele cercetătorilor și a calității produselor.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii va conduce la creșterea capacității de producție, a calității și a eficienței cu consecințe asupra economiei în domeniul alimentar.

5.2.2 Activitati previzionate si rezultate anticipate

Tabel 5.2

Activitati previzionate

REZULTATE ANTICIPATE

Tabel 5.3

Rezultate anticipate privind productia de colorant alimentar bio

-1 cofetărie 100g/luna=>1000g x 200=20 kg

-1 fabrica de crema 30 kg/luna=>30gxl000=300kg

-1 fabrica de muștar 5gx300g=>166kg/tona

-1 fabrica de ketchup lOg x 600=>166kg/tona

-1 fabrica de inghetata 30g xlOOOg =>300kg/tona

-1 fabrica tomate 7g x500=>140kg/tona

Total: 2,949 tone de colorant /luna necesar

Total colorant/luna :3 tone

Total colorant/zi: 150 kg

Total stoc colorant/luna: 51 kg

Moara de macinat produce 100kg/5 ore.

1 kg colorant-200 lei

5.2.3 Contextul proiectului

Populația ocupată pe piața colorantului alimantar bio reprezintă un segment de populație cu acces redus la informație și servicii de pregătire și formare profesională.

Activitățile derulate în proiect, respectiv evaluarea, validarea și certificarea competențelor profesionale pentru persone vor determina pe termen lung creșterea ratelor de ocupare, a ratelor de calificare și recalificare a populației care activează în acest sector. Datorita drumurilor de acces transportul către hala va fi mai facil.

Acumularea de informații și cunoștințe, dobândirea de competențe și calificări specifice colorantului bio, dezvoltarea aptitudinilor și abilităților individuale pentru membrii grupului țintă determină creșterea competenței capitalului uman din acest sector și asigură totodată îndeplinirea obiectivelor de creștere a ocupabilității persoanelor aflate în perioada de educație, precum și creșterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piața muncii

Grupul țintă va fi identificat ca urmare a unor discuții cu angajatorii din piața de colorant care desfășoară activități în regiunile de implementare a proiectului. Beneficiarii vor fi selectați în urma unor interviuri și chestionare distribuite, pe baza cărora se vor identifica: gradul de pregătire profesională, necesitățile de formare și calificare, aspirațiile proprii, motivația, flexibilitatea, etc.

Estimăm că grupul țintă va avea următoarea structură:

25% membri ai întreprinderilor individuale și familiale

5% persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice în mod independent

50% angajați cu funcții de execuție ai societăților comerciale din domeniul alimantar

20% manageri [din toate tipurile de unități/întreprinderi

Persoanele din grupul țintă sunt, în general, slab informate în legătură cu tendințele și evoluțiile pieței muncii, oportunitățile de ocupare și au un grad redus de conștientizare față de avantajele formării profesionale continue și obținerii unei calificări care să le faciliteze accesul pe piața muncii în contextul unui mediu concurențial și a unei piețe a muncii tot mai selective și restrictive.

5.2.4. Justificarea necesitatii implementarii

Se vor crea noi locuri de muncă atât pentru persoanele calificare și instruite pentru posturile necesare cât și pentru persoanele necalificate.

Deși exista o gama variata a folosinței de coloranți pe piața nu exista coloranți alimentari bio ceea ce ne oferă o piața sigura.

Valoarea adăugată a proiectului constă în:

însușirea de către beneficiarii de proiect a unor cunoștințe avansate, competențe și calificări necesare pentru menținerea locurilor de muncă;

creșterea calității resurselor umane în industria alimentara și a competitivității acestora în contextul noilor provocări și ajustări pe piața forței de muncă;

promovarea mobilității, flexibilității și adaptabilității sociale a forței de muncă prin schimbarea calificărilor/recalificărilor în contextul actual al restructurării activităților economice;

posibilitatea ca persoanele care au dobândit cunoștințe pe alte căi decât cele formale să poată fi evaluate și, după caz, certificate pe bază de competențe profesionale în diverse ocupații, fapt ce va determina obținerea de calificări și creșterea șanselor de dezvoltare profesională;

5.2.5. Metodologia de implementare

Campania de publicitate a proiectului va conține publicitate mass-media, elaborarea și distribuirea de broșuri, materiale informative și publicitare. Va fi realizată o pagină web în care vor fi prezentate activitatea și rezultatele proiectului. Vor fi organizate 4 întâlniri între membrii echipei de implementare și potențiali beneficiari în legătură cu activitățile derulate în cadrul proiectului, condiții de acces și participare.

Studiul ce va fi elaborat prin activitati, va fi realizat de o echipă formată din 3 experți pe termen lung. Studiul va conține recomandări și concluzii valoroase pentru cei care vor să știe ce șanse au în viitor calificările pentru ocupații colorantiilor în România.

In vederea monitorizării activităților proiectului, directorul de proiect va avea sarcina urmăririi graficului de implementare a proiectului, respectării planificării activităților și stabilirii măsurilor pentru corectarea eventualelor decalaje apărute în procesul de implementare.

Coloranții naturali fabricate din surse naturale .

Exemple de aditivi naturali: lecitina, derivate din soia, porumb si fructe colorate, sfecla roșie.

Se poate obține prin extragerea cu apa acidulata a substanței, extractul fiind apoi concentrate si uscat prin pulverizare.

De asemenea se mai poate obține prin extactie apoasa a corpului uscat al femelei Dactylopius coccus Costa. Principiul de colorare se datoreaza acidului caminic,sub forma unui chelat hybrid de aluminiu,de culoare roșie.

Colorantul natural verde este present in toate plantele si in alge. Uzual se obține din urzici sau spanac prin extractive cu ajutorul acetone,etanolului metilccetonei si a diclormetanului.

Prin culoare se intelege interacțiunea colorant-substrat de colorat, in urma careia substratului I se conferă culoare.Prin aceasta interacțiune colorantul se fixeaza de substrat.

5.2.6. Managementul proiectului

Managerul de proiect

CRISTEA DENISA

-Ia deciziile conexe în legatură cu managementul resurselor (implicarea unor resurse suplimentare etc)

-Asigură și supraveghează funcționalitatea organizării proiectului

-Coordonează elaborarea Planului detaliat de desfășurare a Proiectului

-Realizează analiza de risc: analiza riscurilor și a posibilelor efecte ale acestora, propuneri de măsuri corective

Responsabilul financiar

DIMA ROXANA

-Asigură managementul financiar al proiectului

-Asigură derularea cheltuielilor prin contul sprecial constituit

-Întocmește rapoartele financiare și cereri de rambursare

-Coordonează activitatea de achiziții

-Urmărește contabilitatea proiectului.

Consilierul juridic

IOVA CRISTINA

-Responsabil de consilierea cu privire la legalitatea operațiunilor

Analist laborator

NEAGU ELENA

ILIE GEORGETA

PARASCHIV IRINA

– Efectua analizele fizico-chimice, microbiologice si organoleptice stabilite prin instructiunile de lucru, microbiologica a probelor din proces, a materiilor prime, produselor finite si a probelor de sanitatie si mediu conform planului de prelevare si control;

-Verifica metrologic conform planului de verificari aparatele de masura si control din laborator;

-Preleva probe de materii prime, materiale si produs finit si completa corect si la timp rapoartele specifice activitatii;

5.2.7 Relatia cu alte programe/strategii/proiecte

Tabel 5.4

Relatia cu alte programe/strategii/proiecte

5.2.8 Sustenabilitatea proiectului

Din punct de vedere al sustenabilității financiare, după finalizarea finanțării nerambursabile pentru continuarea proiectului avem în vedere că Firma “CAMELEON” va crea prin proiect parteneriate și colaborări cu organizațiile și instituțiile locale care au atribuții, responsabilități, preocupări și desfășoară activități în domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale (Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Consilii Locale, Consilii Comunale).

5.3. Concordanta cu politicile UE si legislatia nationala

5.3.1 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI (VĂ RUGĂM SĂ EXPLICAȚI MODUL ÎN CARE PROIECTUL VA RESPECTA PRINCIPIUL „POLUATORUL PLĂTEȘTE”)

Firmă “CAMELEON” va plăti în urma calculului de emisii, în funcție de cantitatea de combustibil pe care o folosește,dar nu numai, ne vom face și un plan annual de emisii. Fundamentul principiului rezultă și din dreptul fundamental la un mediu sănătos, cetățeanul neputând fi obligat să plătească accesul la mediu, nici direct, nici indirect, prin subvenționarea din fonduri publice a cheltuielilor legate de poluare.

Conținutul regulii poluatorul plătește este deosebit de larg și este înțeles în mod diferit, atât la nivel legislativ, cât și în doctrină. În sens larg, conținutul acestei reguli generale presupune că orice cheltuieli legate de poluare (repararea prejudiciului ecologic, cheltuielile legate de diminuarea efectelor poluării și cheltuielile de prevenire a poluării) trebuie să fie suportate de cel care cauzează poluarea și nu de societate.

5.3.2 Dezvoltarea durabila

Conceptul de Dezvoltare durabilă indica totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în principal pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice, ecologice și elementele capitalului natural.

Scopul declarat al Strategiei reînnoite este acela de acționă pentru o îmbunătățire continuă a calității vieții atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se poate obține decât în cadrul unor comunități capabile să utilizeze resursele în mod rațional și eficient și să descopere potențialul ecologic al economiei, asigurând prosperitate, protecția mediului și coeziune social.

factorii de mediu și asigurarea sustenabilității din punct de vedere ambiental;

creșterea economică echilibrată în industria agroalimentara, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între țările bogate și cele sărace;

echilibrul social prin eradicarea sărăciei pe Planetă.

Îmbunatațirea competitivitații întreprinderilor și realizarea creșterii și dezvoltării economice într-un mod durabil vor depinde de prioritațile de investiții și acțiunile propuse de cadrul componentei CDI.

Dezvoltarea durabilă depinde de patru domenii prioritare de specializare, selectate pentru a primi sprijin din partea FESI. Acestea sunt: energia și mediul, eco-tehnologiile, tehnologiile informaționale și bioeconomia.

Pe parcursul programului, a componentei CDI, se întreprind acțiuni pentru a reduce efectele nocive asupra mediului si, totodata, pentru a asigura beneficiile pe plan economic, social si de mediu.

Pentru buna funcționare a acestuia, distribuirea investițiilor în CDI spre utilizarea și dezvoltarea tehnologiilor si a materialelor moderne nepoluante, promovarea eficienței energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie, realizarea de economii de resurse și reducerea poluării sunt esențiale. De asemenea se va tine cont si de evitarea investițiilor care pot avea urmari negative asupra mediului inconjurător, de promovarea dezvoltării de produse și servicii noi pe piața, dar prietenoase cu mediul înconjurător și de sporirea achizițiilor publice ecologice. Un factor important este și responsabilizarea gestionării deșeurilor.

Investițiile in cadrul CDI, care au fost realizate cu sprijinul FESI, vor tine cont de potențialul de temperare a modificarilor climatice și vor fi rezistente la impactul dezastrelor naturale. Pe de alta parte, acestea vor corespunde cu soluțiile de gestionare ale apei.

Pentru creșterea productivitații întreprinderilor și pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene, trebuie luată în considerare promovarea utilizării tehnologiei informației si a comunicațiilor.

Operatorii economici care derulează activități dăunătoare mediului înconjurător sunt obligați prin lege sa achite costuri legate de reabilitare si prevenție, conform principiului “poluatorul plătește”, parte integrantă a legislației naționale în domeniul mediului începând din anul 2005. O condiție prealabilă pentru fiecare proiect de investiții propus este evaluarea impactului asupra mediului (EIM). De asemenea, impunerea unui sistem de management al calitații și respectarea standardelor tehnologice în acest sens va reprezenta o condiție importanta pentru accesarea finanțării din FESI și FEDR.

Din experiența acumulată in perioada de programare 2007 – 2013, proiectele de dezvoltare durabilă vor fi atent monitorizate prin intermediul rapoartelor de progres și prin implicarea de personal specializat.

În conformitate cu Planul de evaluare, promovarea dezvoltării durabile va fi reflectată în rapoartele anuale de implementare a programului operațional ca fiind o componentă tematică importantă în evaluările de program.

5.3.3 Egalitatea de sanse

Axa prioritară 1 are ca scop creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului.

Discriminarea este un fenomen negativ perpetuat de secole prin prejudecăți și stereotipuri păstrate în mentalul colectiv.

România se confruntă cu provocări importante în ceea ce constă agregarea cu valorile fundamentale europene. Astfel, rămâne o societate dezechilibrată, cu diferențe mari privind veniturile, educația si oportunitățile. Defavorizarea persoanelor cu handicap și a persoanelor vârstnice este recunoscută, în ciuda acțiunilor insuficiente întreprinse pentru a satisface realele nevoi.

Prin introducerea cerinței de a asigura o abordare integratoare a egalității de șanse și a non-discriminării, FESI va juca un rol important în creșterea gradului de conștientizare, în schimbarea culturala și în educație.

De aceea, pe tot parcursul programului, respectiv a componentei CDI, acțiunile promovate vor fi deschise tuturor persoanelor, indiferent de rasă, sex, religie, origini etnice, orientare sexuală sau handicap. Informatiile vor fi furnizate la un nivel echilibrat, astfel încât toate persoanele implicate să fie încurajate să participe într-un mod activ și non-discriminatoriu.

Vor fi definiți indicatori de rezultat și de impact care vor determina non-discriminarea, încă din faza de incipit a programului.

Ghidurile puse la dispoziția persoanelor solicitante vor conține informații cu trimitere către egalitatea de șanse, în scopul de a reda obiectivele prioritare in materializarea proiectelor finanțate.

În procesul de selectare a beneficiarilor nu vor exista nici un fel de restricții referitoare la rasă, naționalitate, etnie, categorie socială, apartenență politică, orientare sexuală, limita de vârstă, handicap, etc. și nici un alt criteriu care să restrângă libertățile individuale și să limiteze drepturile fundamentale referitoare la încadrarea în muncă, formare și promovare profesională și condiții de muncă.

Ușile se deschid cu ușurință, au mânere care se apucă ușor și care sunt amplasate la o înălțime accesibilă

Folosiți lumină care evidențiază treptele interne și eventualele pericole

Ușa principală este la nivelul străzii astfel încât să permită manevrarea fotoliului rulant

Ați achiziționat echipamente IT și programe informatice adapate persoanelor cu handicap

Furnizați informații, dacă este necesar, în mai multe formate și limbi ale minorităților.

5.3.3 Bugetul Proiectului/ Surse de finantare

Figura 5.1 Repartizarea bugetului

5.4 Analiza cost – beneficiu in vederea obtinerii unei finantari pentru un IMM inovativ

Analiza cost-beneficiu reprezintă o modalitate de a evalua unele politici sau activități economice care stabilește în termeni monetari valoarea tuturor efectelor fie ele de natură politică fie activități economice asupra societății sau mediului natural. Aceasta măsoară atât intrările, cât și ieșirile cu însemne monetare.

Analiză cost-beneficiu are un rol însemnat în

A decide resursele pentru un proiect;

A cunoaște valoarea actuală a proiectului;

Determinarea sustenabilității proiectului;

Senzitivitatea proiectului la diverși factori;

În continuare se propune un proiect finanțat prin Programul Operațional Competitivitate, pentru a se realiza o fabrică ce va duce la „COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ PRIN CONTRIBUȚIA COLORANTULUI ALIMENTAR BIO LA REALIZAREA ȘI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE CALITATE”.

Analiza dimensiunii economice

Acest proiect va atrage fonduri ce vor duce la :

Realizarea unui control meticulos al calitatii produselor in conformitate cu normele europene;

Precizarea specificatiilor de productie a diferitelor IMM-uri pentru a obtine un segment de piata stabil;

Obtinerea unui nivel de competitivitate care sa ii acorde intrarea produselor pe piata;

Colaborari cu parteneri atat interni cat si externi in derularea proiectelor la nivel european in domeniul alimentar;

Analiza dimensiunii sociale

Crearea de noi locuri de munca;

Sprijinirea regiunii cu o economie mai slaba cu scopul de a echilibra situatia;

Realizarea unei infrastructuri concurentiale pentru a realiza cercetari interlaboratoare si a dezvolta retelele de cercetare;

Analiza dimensiunii economice si analiza dimensiunii sociale influenteaza una pe cealalta prin efectele simultane si cumulative orientate in sensul manifestarii randamentului stiintific si tehnic, a sprijinirii progresului economic la nivel regional si global.

Produsele cu care se poate patrunde pe piata in urma implementarii:

Colorant pudra;

Colorant lichid;

Colorant gel;

Carioci cometibile;

Aparatura ce va fi procurată va sta la baza performațelor făcute în perioada respectivă fiind un instrument important în evaluarea calitativă și cantitativă a produselor realizate.

Analiza cost-beneficiu efectuată asupra proiectului a consolidat fluxurile de numerar ale proiectului prin luarea în considereare a eforturilor și consecințelor economice globale, calculate la nivelul economiei reale, respectiv la nivelul IMM-urilor care vor produce și comercializa produsele obținute. Un lucru de neglijat este de asemenea și impactul generat asupra forței de muncă atât direct cât și indirect, în crearea de noi locuri de muncă de o calitate ridicată, în pregătirea profesională a absolvenților studiilor superioare de învățământ și o mai bună administrare a resurselor.

Veniturile operaționale pentru analiza cost-beneficiu sunt cele realizate de IMM ca efect al valorificării experienței acumulate de laborator și din atingerea standardelor europene. Din veniturile realizate de către laborator 60% sunt destinate IMM-ului.

Din punct de vedere al cheltuielile operaționale pentru analiza cost-beneficiu, cheltuielile vor crește cu 20% în urma majorării vânzărilor produse de IMM.

Structura analizei cost-beneficiu

În această structură intră următoarele etape:

Analiza financiară

Analiza economică

Analiza multicriterială

Analiza riscului și a senzitivității

5.4.1 Analiza financiară

a. Analiza resurselor financiare

Tabel 5.5

Analiza resurselor financiare

Analizand tabelul de mai sus observam ca:

Pentru a putea realiza acest proiect sunt este nevoie de 3.821.400 mil lei (868.500 mii euro).

Finantarea acordata de Programele Uniunii Europene este de 70%, adica 2.674.980 mil lei (607.950 mii euro) , suma ramas fiind acordata de 1.146.420 mil lei (260.550 mii euro) , reprezentand 30%.

Finantarea se va face in transe de cate 20%, 30% si respectiv 50% pe durata a 3 ani, astfel:

In primul an 20% adica 229.284 mii lei (173.700 mii euro)

In cel de-al doilea an 30% adica 343.926 mii lei (260.550 mii euro)

In cel de-al treilea an 50% adica 573.210 mii lei (434.250 mii euro)

b. Analiza sustenabilitatii financiare a proiectului

Din punct de vedere al sustenabilității financiare, după finalizarea finanțării nerambursabile pentru continuarea proiectului avem în vedere că Firma “CAMELEON” va crea prin proiect, parteneriate și colaborări cu organizațiile și instituțiile locale care au atribuții, responsabilități, preocupări și desfășoară activități în domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale (Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Consilii Locale, Consilii Comunale).

Tabel 5.6

Analiza sustenabilitatii financiare a proiectului

Analiza sustenabilitatii financiare a proiectului se face in functie de fluxurile de numerar cu o dobanda de 7% ce stimuleaza rambursarea grantului.

Din tabelul de mai sus reiese ca in conditiile rambursarii grantului (3.821.400 mil lei) si a unei dobanzi de 7% proiectul este sutenabil deoarece totalul fluxului de numerar(30.641) este pozitiv, iar fluxul de numerar total devine pozitiv chiar din primul an.

Deoarece rata de 7% nu este un factor de actualizare, acesta are valoarea: , n= anul de previzionare ia valori intre 1-4. Facorii de actualizare sunt calculati mai jos, ei se obtind dand valori lui n pe perioada analizata dorita.

Tabel 5.7

Factorii de actualizare

5.4.2 Analiza economica

Pozitionarea mai buna pe piata pentru IMM-uri deja existente din domeniul CDI.

Calificarea si recalificarea personalului si nivelul de imbunatarire al calificarii.

Cresterea accesibilitatii la produsele bio din domeniul alimentar, cu efecte benefice asupra sanatatii.

Certificare ecologica – etichetarea ecologica a produselor si standarde de calitate a organizatiei si productiei.

Prin proiect se vor obtine economii din costurile in activitatea de cercetare de profil datorate unor utilizari chibzuite a fondurilor de cercetare si prin utilizarea unor cladiri, echipamente si aparaturi corespunzatoare conform cu cerintele de dotare a institutiilor de cercetare din Uniunea Europeana.

5.4.3 Analiza multicriteriala

Datorita faptului ca investitia este indreptata spre realizarea de noi produse ecologice din industria alimentara se pot realiza venituri atat din comercializarea acestora, cat si din economiile obtinute in urma unor impozite, ecologice, mai mici.

5.4.4 Analiza riscului si a senzitivitatii

Spre deosebire de alte domenii in care rata de succes este considerabil mai mare, in domeniul CDI rata de succes este destul de scazuta.

Numai IMM-urile beneficiare ale proiectului de investitii pot profita de remuneratii in urma materializarii riscurilor de natura financiara.

In aceasta categorie regasim urmatoarele elemente:

Riscul economic (modificari ale ratei dobanzii, modificari ale ratei de schimb, modificari de tarife);

Riscul tehnic (schimbari tehnologice, nivelul ridicat al cererii claselor de calitate si al performantei);

Riscul juridic (modificarea unuor norme sau legi, neindeplinirea clauzelor contractuale);

Modul in care proiectul raspunde la variatia unor variabile de calcul este dat de analiza de senzitivitate, printre variabile se numara: modificarea ratei dobanzilor si a ratei de actualizare, considerarea sau neconsiderarea unui scenariu de rambursare a creditelor si a dobanzilor aferente.

Senzitivitatea proiectului poate fi verificata cu ajutorul urmatoarelor:

Modificarea valorilor unor taxe (TVA);

Schimbarea sumelor aflate initial in proiect la conditiile de finantare (rata dobanzii);

Modificarea valorilor proiectului la rata de actualizare;

5.5 Indicatori

5.5.1 Indicatori calitativi

Prin dotarile obtinute in urma implementarii proiectului laboratorul va asigura pe termen lung atingerea a doi parametri fundamentali ai economiei de piata: productivitatea si calitatea produselor, insa nu trebuie ignorate costurile mai mici si preturi competitive. Prin aducerea pe piata a produselor noi, IMM-ul va constata o crestere a vazarilor, cu conditia ca ele sa se foloseasca de metode de promovare corespunzatoare.

5.5.2 Indicatori cantitativi

Indicatorii cantitativi ai acestui proiect sunt :

A.Indicatori ce privesc proprietatea privata a firmei „CAMELEON- COLORANTI ALIMENTARI BIO S.R.L.” asupra produselor dezvoltate:

Numar de brevete produs

Numar de produse brevetate

Venitul/brevet

B.Indicatori ce privesc produsele dezvoltate:

Numar produse noi dezvoltate

Costul cu reciclarea produselor

Costul cu productia/produs

Economia din costuri prin utilizarea reciclarii unor produse

C.indicatori ce privesc capitalul intelectual

Numar de cercetatori implicati in activitate

Numar de tineri cercetatori formati/an

Numar de contracte nationale si internationale

D.Indicatori ce privesc beneficii sociale

Numar de locuri de munca create

Numar de persoane cu dizabilitati angajate

E.Indicatori ce privesc impactul de mediu

Numar de produse ecologizate

Economiciile din costuri din reducerea poluarii

Economii din costuri din reciclarea produselor

5.6 Cerere de finantare

5.6.1 Cerere de finanțare

INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UE
FORMULAR PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL
CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE

INFORMAȚII PRIVIND TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Tipul asistenței comunitare nerambursabile: FEDR

5.6.2 INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

Se bifează cu X căsuța corespunzătoare.

* Conform datelor din situațiile financiare aferente exercițiului financiar corespunzător anului anterior.

5.6.2 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE

PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL „CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE”

AXA PRIORITARĂ 1 – „Un sistem inovativ și ecoeficient de producție”

DOMENIUL DE INTERVENȚIE 1.3 – „Dezvoltarea durabilă a antrprenoriatului”

OPERAȚIUNEA b) – „Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor”

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT:

Schema de ajutor de stat: „Sprijin pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii prin servicii de consultanță”

Dacă este necesar, se vor insera linii suplimentare în tabel.

Indicatorii trebuie să fie măsurabili.

5.6.4 CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

5.6.5 BUGETUL PROIECTULUI/ SURSE DE FINANȚARE

4.1. DETALIEREA COSTURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIALĂ

4.2. SURSE DE FINANȚARE ALE PROIECTULUI

5.6.6 DECLARAȚIE

Concluzii si propuneri

Tinerii din ziua de azi își găsesc din ce în ce mai dificil un loc de muncă, cu atât mai puțin ei pot spera să gasesca un loc de muncă stabil, din acest motiv unui tânăr îi este mai ușor să își asume riscul de a-și crea propria afacere.

Sunt de părere că un tânăr întreprinzător care vrea să solicite fonduri de la UE trebuie să fie foarte bine informat atât din punct de vedere ai afacerii sale cât și din punct de vedere al documentelor necesare depuneri, respectiv obținerii de fonduri, iar în cazul în care el nu deține cunoștințele necesare despre un anumit domeniu din afacere, să angajeze personal calificat în acel domeniu.

Cei mai mulți oameni sunt criticați și judecăți după aparențe, cum se îmbracă sau cum se comportă. Impresia lăsată de un tânăr, cu cu atât mai mult dacă este un viitor întreprinzător și dacă vrea ca afacerea lui să aibă succes, trebuie să fie una favorabilă, comportamentul și reputația sa trebuie să fie îngrijită, să se arate determinat, echilibrat, rezistent la stres și capacitatea de a lua decizii și a face față lucrurilor în situații dificile, prin aceastea poate influența pozitiv potențiali clienți.

Din punctul meu de vedere ca o afacere să aibă un succes ea trebuie să vina cu ceva nou pe piață indiferent dacă este riscantă.

În orice afacere este esențial să îți asculți înstinctul. Antrepenorii primesc multe sfaturi de la colegi binevoitori, prieteni și familie dar și cel mai bun sfat se poate dovedi inutil cât este aplicat în situația greșită. Astfel, chiar dacă este important să apreciem sfaturile bune, este absolut critic să avem încredere în propriul instinct. De cele mai multe ori prima idee este cea mai bună și prima schița este corectă.

Consider că un tânăr cu o gândire mai maleabilă poate avea un avantaj în față unui tânăr cu idei preconcepute, ba chiar și în fața unor persoane cu experiență.

Pentru a se menține pe piață și pentru a putea beneficia în continuare de fondurile alocate întreprinderea trebuie să depună eforturi mari.

Succesul intrării și menținerea pe piața economică se datorează unei strategii de marketing potrivită ce asigură transmiterea mesajului dorit, prin mai multe căi și anume pliante, site, reclame, dar și prin ambalaje atractive.

În permanență riscul este prezent în activitatea oricărui întreprinzător, succesul fiind în mod cert condiționat de alegerea celor mai bune decizii. Printr-o evaluare atentă și continuă a riscurilor, tinerii întreprinzători au capacitatea de a-și asuma (chiar dacă nu în mod deliberat) în întregime o situație, atunci când această nu poate fi evitată având totuși în vedere alternativele și câștigurile potențiale, reușind de cele mai multe ori să transforme situația neplăcută într-una favorabilă.

Fără dubii, un tânăr întreprinzător poate avea un rol important în societate, inovația, bunul exemplu și spiritul de inițiativă fiind calități ce pot schimba mentalitate și modul de acționare al viitoarelor generații.

Bibliografie

Banacu Cristian Silviu- Finantarea firmelor din fonduri europene, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2011

Parlagi Anton- Managementul proiectelor finantate din fonduri structurale UE, Editura PRO Universitaria, Bucuresti, 2010

Saguna Dan Drosu- Fondurile structurale ale Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

Stanciu Vasile Miltiade- Integrare economică prin competitivitate. Paradigma sănătății întregului viu, Editura Universitara, Bucuresti, 2010

www.9am.ro

www.adrbi.ro

www.avocatnet.ro

www.capital.ro

www.cepu.ro

www.citynews.ro

www.cnci.ancs.ro

www.dreptonline.ro

www.economica.net

www.ecrestere.ro

www.entrepreneur.com

www.erstegroup.com

www.eur-lex.europa.eu

www.eurofinantare.ro

www.europa.eu

www.finantare.ro

www.finantare-proiecte.ro

www.fondurieuropeneromania.info

www.fondurile-europene.eu

www.fonduri-proiecte.ro

www.ghid.eufinantare.info

www.investmenteurope.net

www.jurnalul.ro

www.lege5.ro

www.mfinante.ro

www.pmb.ro

www.ptir.ro

www.scribd.com

www.scritub.com

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

Model orientativ pentru panouri cu afișare temporară

ANEXA 3

ANEXA 4

Declarație privind evitarea dublei finanțări din fonduri publice

Subsemnatul/ subsemnata, ……………………………………………. (numele și prenumele reprezentantului legal al instituției solicitante), în calitate de ……………………………… (funcția reprezentantului legal al instituției solicitante) al ……..…………………………….

………………………………….. (denumirea instituției solicitante), declar pe proprie răspundere că activitățile și cheltuielile propuse spre finanțare în cadrul proiectului cu titlul: “………………………………………………………………………………… ” depus la Competitia din anul …, având codul …………………, nu sunt și nu au fost finanțate din alte surse publice.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice.

Data (Reprezentant Legal)

Funcția ocupată în organizație

zi…../lună……./an…………….

Nume (litere mari de tipar)

Semnătură și ștampilă

Anexa 5

Declarație ( privind conflictul de interese pe parcursul derulării procedurilor de achiziție

Subsemnatul/subsemnata, ……………………………………………. (numele și prenumele), în calitate de reprezentant legal al ……………………………… (denumirea instituției beneficiarului) deținând funcția de ……..………………………… (denumirea funcției deținute în cadrul instituției beneficiarului), declar pe proprie răspundere că, pentru procedura de achiziție finalizată cu Contractul nr. ……….. /……………. <se completează nr. și data contractului de achiziție>, încheiat în cadrul proiectului cu titlul: “………………………………………………………………………………… ”, având ID ……………, SMIS ………………….., Contract de finanțare nr. <se completează nr. și data contractului de achiziție>, nu se înregistrează conflictul de interese, așa cum este el definit în art. 14 ( din Ordonanță de urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în MO nr. 461 din 30 iunie 2011.

Declar totodată că am solicitat membrilor echipei de evaluare depunerea, în cadrul procedurii de achiziție, a unei declarații conform căreia aceștia nu se află în conflict de interese cu ofertanții.

La prezenta declarație anexez Lista de verificare a conflictului de interese, completată și semnată pentru fiecare achiziție realizată în cadrul proiectului care face parte integrantă din prezenta declarație.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice, conform Codului Penal, art. 292 cu privire la falsul în declarații.

Data

(Reprezentant Legal)

Funcția ocupată în organizație

zi…../lună……./an…………….

Nume si prenume

Semnătură și ștampilă

Anexa 6

Declarație de certificare a aplicației

Confirm că informațiile incluse în cererea de finanțare cu titlul ……………………………………….., acronimul ……………… și numărul de înregistrare electronică ……………………, precum și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și asistența financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm că nu cunosc nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această declaratie , propunerea ar putea fi respinsă.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice.

Data (Reprezentant Legal)

Funcția ocupată

zi…../lună……./an…………….

Nume (litere mari de tipar)

Semnătură

Ștampilă

Anexa 7

Declarație de eligibilitate (privind încadrarea în definiția organizației de cercetare)

Subsemnatul/ subsemnata, ……………………………………………. (numele și prenumele reprezentantului legal al instituției solicitante), în calitate de ……………………………… (funcția reprezentantului legal al instituției solicitante) al ……..…………………………….

………………………………….. (denumirea instituției solictante), declar pe proprie răspundere că următoarele condiții sunt îndeplinite simultan:

1. Organizația pe care o reprezint este organizație de cercetare*, după cum urmează:

Instituție de învățământ superior**;

Instituție cu activitate principală cercetarea-dezvoltarea, așa cum reiese din statut sau din actul juridic de înființare;

2. Toate profiturile sau veniturile excedentare sunt reinvestite în activități de cercetare, diseminare sau educație (conform actului de constituire sau al statutului);

3.

Nu există agenți economici care pot exercita influență asupra organizației de cercetare;

Există agenți economici care pot exercita influență asupra organizației de cercetare (ca acționari sau ca membri), dar aceștia nu au acces preferențial la capacitățile de cercetare ale organizației, și nici la rezultatele cercetării;

4.

Organizația desfășoară exclusiv activități non-economice***;

În afara activității non-economice principale, organizația desfășoară și activități economice****, dar în bilanț sau în balanța cu situația analitică, activitățile non-economice, costurile și finanțarea acestora sunt prezentate separat de activitățile economice.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice.

Data (Reprezentant Legal)

Funcția ocupată în organizație

zi…../lună……./an…………….

Nume (litere mari de tipar)

Semnătură și ștampilă

Anexa 8

Declarație privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor eligibile incluse în bugetul proiectului propus spre finanțare din instrumente structurale

A. Datele de identificare a persoanei juridice

______________________________________________________________________________

| _________________________

| Codul de identificare |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

| __________________________________________________________

| Denumirea |__________________________________________________________

|

| Domiciliul fiscal

| ______________ __________________ __________

| Județul |______________| Localitatea |__________________| Strada |__________

| __ ________ __ _________________

| Ap. |__| Codul poștal |________| Sectorul |__| Telefon |_________________

| ___________________ _______________________

| Fax |___________________ E-mail |_______________________

|______________________________________________________________________________

B. Datele de identificare a proiectului

______________________________________________________________________________

| _______________________________________________________

| Titlul proiectului |_______________________________________________________

| ___________________________________________

| Numele programului operațional |___________________________________________

| _______________________________________________

| Axa prioritară |_______________________________________________

| ____________________________________________

| Domeniul major de intervenție |____________________________________________

| _______________________________________________

| Data depunerii proiectului |_______________________________________________

|______________________________________________________________________________

C. …………………………………………………………….,

(numele și statutul juridic ale beneficiarului)

solicitant de finanțare pentru proiectul menționat mai sus, la

…………………………………………………………………..,

(numele autorității de management/organismului intermediar)

în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), declar că mă încadrez în următoarea categorie de persoane din punctul de vedere al regimului de TVA aplicabil:

a) [ ] persoană neînregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal;

b) [ ] persoană înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal.

D. …………………………………………………………….,

(numele și statutul juridic ale beneficiarului)

solicitant de finanțare pentru proiectul menționat mai sus, la

…………………………………………………………………..,

(numele autorității de management/organismului intermediar)

în conformitate cu prevederile Codului fiscal, declar că pentru achizițiile din cadrul proiectului cuprinse în tabelul de mai jos TVA este nedeductibilă.

______________________________________________________________________________

|Nr. | Achiziția | Scopul achiziției/Activitatea prevăzută în |

|crt.| | cadrul proiectului*1) |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________ *1) Atenție! Se va completa cu aceleași informații corespunzătoare din cererea de finanțare.

___________________

Numele și prenumele*): |___________________| _______

___________________ Semnătura și ștampila |_______|

Funcția: |___________________|

*) Se va completa de către reprezentantul legal al solicitantului sau o persoană abilitată să reprezinte solicitantul

Bibliografie

Banacu Cristian Silviu- Finantarea firmelor din fonduri europene, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2011

Parlagi Anton- Managementul proiectelor finantate din fonduri structurale UE, Editura PRO Universitaria, Bucuresti, 2010

Saguna Dan Drosu- Fondurile structurale ale Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

Stanciu Vasile Miltiade- Integrare economică prin competitivitate. Paradigma sănătății întregului viu, Editura Universitara, Bucuresti, 2010

www.9am.ro

www.adrbi.ro

www.avocatnet.ro

www.capital.ro

www.cepu.ro

www.citynews.ro

www.cnci.ancs.ro

www.dreptonline.ro

www.economica.net

www.ecrestere.ro

www.entrepreneur.com

www.erstegroup.com

www.eur-lex.europa.eu

www.eurofinantare.ro

www.europa.eu

www.finantare.ro

www.finantare-proiecte.ro

www.fondurieuropeneromania.info

www.fondurile-europene.eu

www.fonduri-proiecte.ro

www.ghid.eufinantare.info

www.investmenteurope.net

www.jurnalul.ro

www.lege5.ro

www.mfinante.ro

www.pmb.ro

www.ptir.ro

www.scribd.com

www.scritub.com

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

Model orientativ pentru panouri cu afișare temporară

ANEXA 3

ANEXA 4

Declarație privind evitarea dublei finanțări din fonduri publice

Subsemnatul/ subsemnata, ……………………………………………. (numele și prenumele reprezentantului legal al instituției solicitante), în calitate de ……………………………… (funcția reprezentantului legal al instituției solicitante) al ……..…………………………….

………………………………….. (denumirea instituției solicitante), declar pe proprie răspundere că activitățile și cheltuielile propuse spre finanțare în cadrul proiectului cu titlul: “………………………………………………………………………………… ” depus la Competitia din anul …, având codul …………………, nu sunt și nu au fost finanțate din alte surse publice.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice.

Data (Reprezentant Legal)

Funcția ocupată în organizație

zi…../lună……./an…………….

Nume (litere mari de tipar)

Semnătură și ștampilă

Anexa 5

Declarație ( privind conflictul de interese pe parcursul derulării procedurilor de achiziție

Subsemnatul/subsemnata, ……………………………………………. (numele și prenumele), în calitate de reprezentant legal al ……………………………… (denumirea instituției beneficiarului) deținând funcția de ……..………………………… (denumirea funcției deținute în cadrul instituției beneficiarului), declar pe proprie răspundere că, pentru procedura de achiziție finalizată cu Contractul nr. ……….. /……………. <se completează nr. și data contractului de achiziție>, încheiat în cadrul proiectului cu titlul: “………………………………………………………………………………… ”, având ID ……………, SMIS ………………….., Contract de finanțare nr. <se completează nr. și data contractului de achiziție>, nu se înregistrează conflictul de interese, așa cum este el definit în art. 14 ( din Ordonanță de urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în MO nr. 461 din 30 iunie 2011.

Declar totodată că am solicitat membrilor echipei de evaluare depunerea, în cadrul procedurii de achiziție, a unei declarații conform căreia aceștia nu se află în conflict de interese cu ofertanții.

La prezenta declarație anexez Lista de verificare a conflictului de interese, completată și semnată pentru fiecare achiziție realizată în cadrul proiectului care face parte integrantă din prezenta declarație.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice, conform Codului Penal, art. 292 cu privire la falsul în declarații.

Data

(Reprezentant Legal)

Funcția ocupată în organizație

zi…../lună……./an…………….

Nume si prenume

Semnătură și ștampilă

Anexa 6

Declarație de certificare a aplicației

Confirm că informațiile incluse în cererea de finanțare cu titlul ……………………………………….., acronimul ……………… și numărul de înregistrare electronică ……………………, precum și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și asistența financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm că nu cunosc nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această declaratie , propunerea ar putea fi respinsă.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice.

Data (Reprezentant Legal)

Funcția ocupată

zi…../lună……./an…………….

Nume (litere mari de tipar)

Semnătură

Ștampilă

Anexa 7

Declarație de eligibilitate (privind încadrarea în definiția organizației de cercetare)

Subsemnatul/ subsemnata, ……………………………………………. (numele și prenumele reprezentantului legal al instituției solicitante), în calitate de ……………………………… (funcția reprezentantului legal al instituției solicitante) al ……..…………………………….

………………………………….. (denumirea instituției solictante), declar pe proprie răspundere că următoarele condiții sunt îndeplinite simultan:

1. Organizația pe care o reprezint este organizație de cercetare*, după cum urmează:

Instituție de învățământ superior**;

Instituție cu activitate principală cercetarea-dezvoltarea, așa cum reiese din statut sau din actul juridic de înființare;

2. Toate profiturile sau veniturile excedentare sunt reinvestite în activități de cercetare, diseminare sau educație (conform actului de constituire sau al statutului);

3.

Nu există agenți economici care pot exercita influență asupra organizației de cercetare;

Există agenți economici care pot exercita influență asupra organizației de cercetare (ca acționari sau ca membri), dar aceștia nu au acces preferențial la capacitățile de cercetare ale organizației, și nici la rezultatele cercetării;

4.

Organizația desfășoară exclusiv activități non-economice***;

În afara activității non-economice principale, organizația desfășoară și activități economice****, dar în bilanț sau în balanța cu situația analitică, activitățile non-economice, costurile și finanțarea acestora sunt prezentate separat de activitățile economice.

Declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice.

Data (Reprezentant Legal)

Funcția ocupată în organizație

zi…../lună……./an…………….

Nume (litere mari de tipar)

Semnătură și ștampilă

Anexa 8

Declarație privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor eligibile incluse în bugetul proiectului propus spre finanțare din instrumente structurale

A. Datele de identificare a persoanei juridice

______________________________________________________________________________

| _________________________

| Codul de identificare |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

| __________________________________________________________

| Denumirea |__________________________________________________________

|

| Domiciliul fiscal

| ______________ __________________ __________

| Județul |______________| Localitatea |__________________| Strada |__________

| __ ________ __ _________________

| Ap. |__| Codul poștal |________| Sectorul |__| Telefon |_________________

| ___________________ _______________________

| Fax |___________________ E-mail |_______________________

|______________________________________________________________________________

B. Datele de identificare a proiectului

______________________________________________________________________________

| _______________________________________________________

| Titlul proiectului |_______________________________________________________

| ___________________________________________

| Numele programului operațional |___________________________________________

| _______________________________________________

| Axa prioritară |_______________________________________________

| ____________________________________________

| Domeniul major de intervenție |____________________________________________

| _______________________________________________

| Data depunerii proiectului |_______________________________________________

|______________________________________________________________________________

C. …………………………………………………………….,

(numele și statutul juridic ale beneficiarului)

solicitant de finanțare pentru proiectul menționat mai sus, la

…………………………………………………………………..,

(numele autorității de management/organismului intermediar)

în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), declar că mă încadrez în următoarea categorie de persoane din punctul de vedere al regimului de TVA aplicabil:

a) [ ] persoană neînregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal;

b) [ ] persoană înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal.

D. …………………………………………………………….,

(numele și statutul juridic ale beneficiarului)

solicitant de finanțare pentru proiectul menționat mai sus, la

…………………………………………………………………..,

(numele autorității de management/organismului intermediar)

în conformitate cu prevederile Codului fiscal, declar că pentru achizițiile din cadrul proiectului cuprinse în tabelul de mai jos TVA este nedeductibilă.

______________________________________________________________________________

|Nr. | Achiziția | Scopul achiziției/Activitatea prevăzută în |

|crt.| | cadrul proiectului*1) |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________|

| | | |

|____|_______________|_______________________________________________________ *1) Atenție! Se va completa cu aceleași informații corespunzătoare din cererea de finanțare.

___________________

Numele și prenumele*): |___________________| _______

___________________ Semnătura și ștampila |_______|

Funcția: |___________________|

*) Se va completa de către reprezentantul legal al solicitantului sau o persoană abilitată să reprezinte solicitantul

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Importanta Tinerilor Intreprinzatori In Implementarea Proiectelor Finantare Prin Po Competitivitate In Perioada 2014 2020 In Regiunea Bucuresti Ilfov (ID: 141180)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Importanta Tinerilor Intreprinzatori In Implementarea Proiectelor Finantare Prin Po Competitivitate In Perioada 2014 2020 In Regiunea Bucuresti Ilfov

Copyright Notice

Dezvoltarea Si Promovarea Turismului de Tineret In Judetul Braila

Strategii de Dezvoltare a Ofertei Hoteliere

Principalele Politici Contabile la S.c. Boromir Prod S.a. Buzau

Impactul Promotiilor Asupra Comportamentului Consumatorului

Aprecierea Calitatii Si Studierii Gamei Sortimentale a Confectiilor de Vara Pentru Femei

Tendinte ale Dezvoltarii Durabile a Turismului In Africa de Sud

Copyright Notice

Similar Posts