IMPORTANȚA PESCUITULUI SPORTIV PENTRU OMUL MODERN [304239]

[anonimizat], dar și un mod de a petrece timpului liber în natură.

[anonimizat].

[anonimizat], alături de alternanța anotimpurilor (fiecare cu specificul său), se crează un cadru deosebit de agreabil.

[anonimizat], necomplexat, curajos, grijuliu față de familie și societate și responsabil față de mediul înconjurător. [anonimizat] a [anonimizat].

Toate acestea au determinat ca pescuitul sportiv să constituie o direcție importantă de valorificare piscicolă a [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat], montană și submontană nu diferă prea mult de cele clasice. Sunt totuși unele particularități specifice în privința zonelor propice de pescuit, a perioadei optime de timp, a pregătirii momelilor și echipării ustensilelor necesare.

[anonimizat] ([anonimizat]), așa încât și ustensilele trebuie să corespundă acestui specific.

[anonimizat]-[anonimizat], greutatea minimă a acestora și să considere această activitate doar ca un mod agreabil de deconectare în mijlocul naturii.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], a anotimpului și chiar a orei din cadrul zilei.

CAPITOLUL I

[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat].

Teoretic, [anonimizat], precum: piscicultura, acvacultura, hidrologia, ihtiologia, ecologia, protecția mediului și respectiv teoria efectivă a pescuitului la undiță.

[anonimizat] a celor biologice a [anonimizat], este primul pas pe calea asigurării unei capturi mulțumitoare. Chiar și așa, trebuie ținut cont de faptul că t zile sun irepetabile, și se poate întâmpla ca.într-o zi să avem capturi nemaipomenite, dar și 3-10 zile cu eșecuri sigure.

Pescarul sportiv cu experiență mai redusă, dar bine documentat (o pregătire teoretică corespunzătoare), dacă se află pentru prima oară la pescuit, poate să-și de-a seama despre tipul de apă în care se face pescuitul, apreciind aproximativ corect flora și fauna acvatică. Astfel poate fi în măsură să aleagă ustensilele cele mai potrivite și metoda cea mai adecvată de pescuit, adaptată la apa respectivă.

Pescuitul sportiv face parte din categoria sporturilor care supune organismul uman la eforturi fizice, în general reduse și plăcute, care atrage irezistibil numeroși oameni, incită și îndeamnă omul la deslușirea și deprinderea tainelor din mediul acvatic, motivația fiind nu de multe ori de relaxare, atât de necesară pentru activitățile de zi cu zi (Bud, 2006).

Pe continent sunt întânite peste 150 de specii de pești, care fac obiectul pescuitului sportiv. Fiecare captură reprezentă un succes pentru cel ce are această pasiune, privită ca o surpriză mai mică sau mai mare.

Bud (2006) menționează o statistică a motivării omului pentru pescuitul sportiv, studiu realizat pe un eșantion de 500 oameni (tab. 1.1)

Tabelul 1.1

Statistica motivării practicării pescuitului sportiv

(Bud, 2006)

Pescuitul sportiv ne desfată într-o blândă tăcere, reînnodându-ne pe nesimțite legăturile noastre cu eterna mamă natură. Mulți oameni trăiesc izolați de natură prin aspre ziduri de beton armat, străzi infernale și aer sufocant, drumuri prăfuite, zgomote permanente etc.

Pescuitul sportiv este o frumoasă și odihnitoare activitate care ne asigură în mod plăcut și util o parte din timpul liber, captivează, pasionează și ne incită, intervenind o relaxare și clipe de neuitat din fascinanta natură.

Fig. 1.1. Aspecte pescuit sportiv

(www. pasiuneapescuitului.ro)

Pescuitul sportiv permite refacerea sistemului nervos, în special la persoanele cu muncă intelectuală intensă, la cei care sunt solicitați foarte mult în activitatea cotidiană, în manevrarea de instalații sau aparate și tuturor celor au nevoie de o relaxare.

Acestea sunt câtev argumente ce pledează pentru pescuitul sportiv, ca o îndeletnicire ce poate fi practicată în decursul unui an, cu efecte pozitive asupra sănătății omului.

Liniștea în jurul apelor stagnante, susurul continuu al apelor montane, întrerupt doar de prezența diverselor păsări sau mamifere ce habitează în preajma apelor, conduc la o revitalizare a organismului, călindu-l pentru noi încercări la care, omul, este supus în activitatea cotidiană, reușind să facă mai bun, mai înțelegător, mai înțelept și mai uman.

Pescuit sportiv este definit ca "pescuitul realizat cu undița sau lanseta, în scop de agrement, pe baza unui permis nominal emis și eliberat de administratorul resurselor acvatice vii sau asociațiile de pescari sportivi, după caz" (art. 23 din O.U.G. nr. 23/2008)

Pescuitul sportiv este practicat în prezent de peste 200.000 pescari care, conform au dreptul să rețină maxim 5 kg pește din captura zilnică. Aceasta reprezintă o presiune deosebită asupra resursei acvatice vii, prin pescuitul practicat selectiv, ce determină ca unele stocuri de pești cu interes sportiv să ajungă sub limita de siguranță biologică.

Astfel s-au emis de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) o serie de reglementări care se referă la:

– Protecția resursei acvatice vii;

– Majorarea încasărilor la bugetul de stat;

– Implicațiile de natură socială.

Monitorizarea și controlul pescuitului sportiv se execută de către inspectorii filialelor regionale, pe județe, pe baza unor documente de control, prevăzute de reglementările legale în vigoare. Constatările din teren, determină întocmirea de procese verbale de contravenție, rapoarte, cu propuneri privind retragerea/anularea permiselor sau autorizațiilor.

În tab. 1.2 prezentăm o statistică a eliberării permiselor de la sediile asociațiilor de pescari sportivi.

Taxele de eliberare a permiselor de pescuit sportiv sunt stabilite prin H.G. nr. 1016/2008 privind cuantumul taxelor de licențiere și autorizare în pescuit și acvacultură.

Tabelul 1.2

Statistica emiterii și eliberării permiselor de pescuit sportiv

În Registrul unic de evidență a asociațiilor de pescari sportivi ținut și completat la nivelul ANPA s-au înscris 195 asociații de pescari sportivi. Repartizarea asociațiilor pe filiale regionale și numărul de membri sunt prezentate în tab. 1.3.

Tabelul 1.3

Evidența asociațiilor de pescuit sportiv

(http://www.madr.ro)

Constituirea asociațiilor de pescari sportivi are rolul de veghere asupra modului în care membrii asociațiilor respectă reglementările proprii precum și cele legale în vigoare privind pescuitul sportiv.

Asociațiile de pescari sportivi s-au constituit în baza O.U.G. nr. 26/2000, cu privire la asociații și fundații, ca ”persoane juridice de drept privat făra scop patrimonial”. Membrii acestor asociații sunt pescari amatori ce practică pescuitul "cu undița sau lanseta, în scop de agrement, pe baza unui permis".

În cadrul fiecărei asociații, activitatea pescuitului sportiv se practică în baza regulament propriu. Regulamentul(CE) nr. 199/2008 cu privire la instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului definește pescuitul sportiv ca fiind o "activitate necomercială de pescuit ce exploatează resursele acvatice, în scop sportiv".

1.2. Momentele favorabile pescuitului sportiv

Lumea adâncurilor păstrează și protejează atât viețuitoarele, cât și unele secrete ce guvemează viața și obiceiurile acestora, care nu pot fi identificate în totalitate cu toate progresele științei. Enigmele lumii subacvatice vor dăinui mult timp și de acum înainte fără a putea fi descifrate.

Omul trebuie să accepte faptul că activitatea tuturor viețuitoarelor de pe pământ, inclusiv peștiii, sunt influențate de factori geocosmici, mai mult sau mai puțin cunoscuți.

Pe lângă proprietățile mediului acvatic, care este mereu în schimbare, organismele de trăiesc în apă, sesizează și reacționează foarte rapid la diferite schimbări care se produc la acest nivel.

Starea vremii la un moment dat, schimbările de durată sau temporare, au un rol determinant în reacțiile peștilor, care fie se hrănesc cu disperare, fie sunt absenți la întâlnirea cu hrana.

Atracția Soarelui și Lunei asupra pământului și a apelor, are influență directă asupra ritmului de viață a organismelor acvatice. Bud (2006) afirma că marele savant Knigt, încă din secolul trecut, a calculat pentru prima dată orele ”solunare”. Acestea indică momentele de activitate, mai mult sau mai puțin intensă, pe care le desfășoară organismele acvatice.

În prezent, numeroase publicatiilor cu profil pescăresc, prezintă sub diferite forme, date despre orele solunare, tabele cu zile favorabile sau nefavorabile pescuitului sportiv, astfel că pescarul poate avea un ghid aproximativ asupra zilelor în care merită să meargă la pescuit.

Analizând teoria orelor solunare, pe parcursul zilei există patru perioade favorabile de hrănire. Două sunt mai importante, denumite majote și dpuă perioade denumite minore.

O perioadă are durata de aproximativ 90 minute. Poate fi mai redusă sau mai lungă de la o etapă la alta. În mod obișnuit, activitatea peștilor începe după circa 20-30 minute de la începerea perioadei.

De menționat că peștii nu se hrănesc numai în perioadele solunare, dar în aceste perioade, activitatea peștilor este mai intensă. Sunt specii de pești care se suprapun exclusiv pe aceste perioade, precum majoritatea speciilor răpitoare.

Orele solunare variază pentru zone situate la altitudini sau longitudini diferite, considerent pentru care este bine să combinăm solunarul românesc cu cel internațional. Perioada excepțională de pescuit este în primele trei zile premergătoare lunii noi, ziua cu lună nouă și trei zile după ziua cu lună nouă. Aici se mai adaugă o zi înainte de luna plină, ziua cu lună plină și o zi după ziua cu lună plină, în total fiind 10 zile extrem de favorabile pescuit sportiv dintr-un ciclu lunar.

Sintetizând orele solunarelor, putem spune că șansele pentru capturarea peștilor sunt mult mai mari în perioadele de lună plină și lună nouă, în orele 1100-1300 și 2300-100 la ultimul pătrar al lunii dimineața și seara, iar la primul pătrar al lunii, dimineața devreme și după amiaza.

Trebuie avut în vedere că nu toate apele sunt la fel de populate cu pești și chiar pe același curs de apă sunt tronsoane unde peștele este mai dens față de altele, lucru pe care știut de pescar, pentru a nu pescui în zadar.

Experiența pescuitului se câștigă în timp.

1.3. Influența factori meteorologici asupra pescuitului sportiv

Pescarul sportiv știe că activitatea de pescuit cu rezultatele cele mai bune coincide, de cele mai multe ori, cu vremea cea mai rea.

Un prim factor care influențează capturarea peștilor este presiunea atmosferică. Poate fi controlată cu ajutorul barometrului. Creștere bruscă a presiunii atmosferice, dar în special scăderea presiunii, este un semn negativ pentru pescuit, dar la o creștere lină a presiunii și a temperaturii, ne indică faptul că pescuitul poate fi foarte productiv.

Modificarea presiunii atmosferice în condiții cu temperatura constantă, nu reprezintă un semn pozitiv pentru piscicultură. Variațiile mai reduse ale barometrului, în sus sau în jos, nu reprezintă indicii negative pentru pescuit, dar variațiile mari în sus sau în jos trebuie avute în vedere dacă dorim un pescuit avantajos (Mușatescu, 2008).

Vremea este bună pentru pescuitul sportiv dacă temperatura zilnică este relativ ridicată, cu scădere în perioada nopții, diferențele să nu fie prea mari și nici să se schimbe brusc.

Norii de tip Cumulus, în formă de grămezi izolate ca niște baloturi, care apar în cursul zilei și dispar seara, sunt semnale că timpul este foarte bun pentru pescuit.

Adierea vântului ușoară dinspre nord, arată că vom avea un timp frumos, favorabil pescuitului sportiv, așteptându-ne cu siguranță la timp frumos în următoarele ore sau zile dacă soarele apune seara pe un cer senin și are o culoare portocalie-trandafirie puternică.

Strălucirea puternică a lunii pe cerul senin, este un alt indiciu ce prevestește o vreme bună pentru pescuitul sportiv din ziua următoare.

Dacă pe timpul nopții s-a format roua, putem fi siguri că ne așteaptă o zi frumoasă, bună pentru pescuit.

Un alt factor al evoluției vremii îl poate da modul în care fumul se ridică spre înălțimi. Dacă acesta se ridică perfect vertical, urmează o vreme frumoasă, iar dacă fumul se împrăștie la suprafața solului, ne putem aștepta la o vreme neprielnică pescuitului sportiv (Bud, 2010).

Prezentăm în tab. 1.4. câteva recomandări orientative cu referire la influența apei și a vremii asupra pescuitului sportiv.

Tabelul 1.4

Factorii meteorologici cu influență asupra pescuitului sportiv

(Bud, 2010; Mușatescu, 2008)

CAPITOLUL 2

USTENSILE ȘI ACCESORII UTILIZATE LA PESCUITUL SPORTIV

În categoria ustensile și accesorii de pescuit sportiv se încadrează: cârligul sau acul, firul și struna, plutitoare, plumbi, varga, inele de trecere a firului, tambur de înfășurare a firului sau mulineta, minciog, juvelnic și momeli naturale sau artificiale etc.

2.1. Cârligul (acul)

Cârligul sau acul de pescuit, este accesoriu de bază pentru pescarul sportiv, confecționat din oțel inoxidabil. Cârligul este alcătuit din: ochi, braț, arc și vârf. Vârful este întotdeauna prevăzut cu un contravârf, cu rolul de imobilizare a peștelui (fig. 2.1).

Fig. 2.1. Cârlige de pescuit din oțel

(www.brianlawdermilk.com)

Cârligele sunt simple, cu un singur braț sau cu două, trei (fig. 2.2), ori mai multe brațe, în funcție de specia și talia peștelui care urmează a fi capturat.

Fig. 2.2. Ancore triple din nichel

(https://pescariiveseli.ro)

Cârligele au dimensiuni diferite, incluse în variate scări de mărimi, în ordine crescândă sau descrescândă (fig. 2.1), cea mai des utilizată fiind scara descrescândă. Cârligele sunt numerotate de la 1 până la 20, ultimul fiind cel mai mic și se înoadă cu firul de 0,8 mm. Cârligele mai mari față de 1 sunt numerotate între 1/0 și 4/0. Cârligele duble sunt folosite pentru peștii răpitorilor fiind armate la lingurițe sau năluci.

2.2. Firul de undiță (sfoara, naylonul) și struna

Firul de undiță se confecționa în trecut, dintr-un material natural, subțire, dur și elastic (mătase naturală, fir de coadă de cal). În prezent firul de undiță confecționat din material plastic, tip nylon, ce întrunește toate exigențele pescarilor. Pescuitul în țara noatră se realizează cu fire cu grosimea între 0,10 și 1 mm, sau chiar mai subțiri (de 0,08 mm). Lungimea firului de pescuit variază de la câțiva metri până la 100 m, fiind înfășurată pe bobine sau role metalice.

Firele din material plastic au diferite nuanțe de culori (fig. 2.3), de la transparent până la o tentă albăstruie, verzuie, alb murdar etc, în funcție de apă și specia care se va pescui.

Fig. 2.3. Fire de pescuit, pe culori

(www.totalfishing.ro)

Firele sunt uniforme ca diametru sau nu, rezistente, elastice și permit o prindere sigură de cârlig. Firele de pescuit suferă ușoare modificări la contactul cu apa sau în timp (degradându-se, iar la temperaturi foarte mici devin ușor casante).

Firul mai gros, este mai rezistent la tracțiune, astfel cel de 0,08 mm are rezistență la o captură de 0,3 kg, cel de 0,3 mm la o captură de 3,5-4,6 kg, cel de 0,6 mm la o captură de 12,1-15,0 kg, iar cel de 1,0 mm la 30-33 kg, valori foarte satisfăcătoare pentru pescuitul sportiv.

Firele subțiri sunt utilizate în special la pescuitul cu muște.

Struna este segmentul final al firului de pescuit, mai subțirel și de care se leagă cârligul sau acul, în lungime de până la 50 cm, camuflată în apă (fig. 2.4).

Fig. 2.4. Strune pentru pescuit la răpitori

(www.firintins.net)

La pescuitul cu momeli din muște se folosesc segmente de fir mai subțire față de sfoară (firul normal), dar nu mai lungi de 2,75 m.

2.3. Pluta (plutitorul, pânditorul)

Pluta are rol în menținerea momelii și cârligului la o distanță sau adâncime, anume, față de suprafața apei, dar în același timp fiind și semnalizator pentru mușcarea momelei de către pește.

Plutele sunt confecționate din materiale ușoare, care plutesc la suprafața apei, colorate contrastant pentru a li se sesiza mișcarea (fig. 2.5).

Fig. 2.5. Plute sau plutitoare

(http://pasiuneapescuitului)

De obicei, plutele sunt confecționate din din plută, din material plastic, tulpină de porumb uscat, din rahisul penei de pasăre, spongios sau umplut cu aer etc

Pluta sau plutitorul, indiferent de material, trebuie să îmbine două culori contrastante (fig. 2.4), cum ar fi alb cu roșu sau galben cu negru, precum și combinația lor. Plutele cele mai simple sunt confecționate din pană de pasăre, din dop de plută cu pană de gâscă, sau din material plastic golit la interior.

Pentru sesizarea mușcarea momelii se înșiră pe sfoară, între 2 inele, pânditoare din hârtie groasă și îndoită, sau alte materiale ușoare și viu colorate (bambine).

2.4. Plumbul

Plumbul are rolul de menținere a momelii cu cârlig la adâncimea dorită față de vatră, dar și la direcționarea aruncării acesteia spre zona interesată.

Plumbul este confecționat dintr-un material greu, un aliaj pe bază de plumb. Plumbul se poate fixa sau glisa pe firul de pescuit, la o anumită distanță, înainte sau după cârlig.

Forma plumbului variază, acesta prezentând o parte masivă și un orificiu sau despicătură pentru înodarea și fixarea de firul undiței. Sunt și plumbi confecționați din alice lățite, apoi perforate, sau plumbi din metale grele, cu urechi speciale etc. (fig. 2.6)

Fig. 2.6. Tipuri de plumbi

(www.ghidul-pescarului.ro)

Ca principiu general, plumbii trebuie să fie cât mai mici, cu greutatea optimă și de o colorație cenușie cu diferite nuanțe, în funcție de natura albiei râului sau a fundului lacului.

Prinderea firului, atât de cârlig, cât și de plumbi, trebuie să se facă după o anumită tehnică, așa încât să nu se desfacă nodul, mai ales că elasticitatea firului îi dă tendința de desfacere (fig. 2.7).

Fig. 2.7. Manopere de fixare

(Păsărin, 2001)

Efectuarea nodului este mai complicată când pe lângă cârlig trebuie atașată și o momeală, precum muștele artificiale. În mare parte, se practică nodurile simple, clasice, lațuri etc.

2.5. Varga

Varga este principala componentă a undiței de care depinde succesul la pescuit. Cel mai bine sunt agreate vergile lungi, subțiri, ușoare, elastice și foarte rezistente la mânuire.

Varga poate fi confecționată dintr-o tulpină dreaptă, lungă și subțire de alun, din trestie, bambus, fibră de sticlă cu armătură metalică, sau din aliaje pe bază de dur aluminiu (fig. 2.8).

Fig. 2.8. Diverse tipuri de vergi

(pentru o mâna și pentru două mâini)

(www.pescuitinfo.ro)

Vegile scurte sunt denumite "cațaveici" și se folosesc mai rar față de cele lungi, care se folosesc la pescuitul la distanță, de pe mal.

Cu cât varga este mai lungă, cu atât crește distanța de aruncare a cârligului cu momeală față de pescar. Vergile cele mai utilizate au lungimi între 3,5 și 4,5 m. Se folosesc și vergi ce ating până la 8 m lungime dar și cazuri în care lungimea nu depășește 2 m (pescuitul la copcă).

Vergile lungi se realizează prin îmbinarea mai multor fragmente de 1,0-1,5 m, în funcție de material, cu manșoane metalice (alamă), prin culisarea fragmentelor componente (combinarea acestora). O vargă de calitate trebuie să aibă îmbinări ferme, cu vibrare la înclinare rapidă. Fragmentele vergii sunt groase spre baza de prindere, unde se fixează mulineta, fiind din ce în ce mai subțiri către vârf.

Fig. 2.9. Montarea undiței de pescuit

(www.magazinulupeste.ro)

Firul de pescuit se trece de la vârf spre bază prin inele cu diametrele din ce în ce mai mari. Inelele se prind prin înfășurare, iar mulineta se atașează cu ajutorul unei brățări speciale (fig. 2.9).

Vargă din fibră de sticlă sau aliaj pe bază de dur-aluminiu, care este echipată cu inele, mâner și mulinetă cu fir înfășurat se numește lansetă (fig. 2.10).

Fig. 2.10. Set de lansete

(pescaramatorkisspeter.blogspot.com)

În practicarea pescuitului sportiv lansetele sunt cele mai eficiente mijloace, care creează la pescar confortul maxim în perioada petrecerii timpului liber în mijlocul naturii.

2.6. Mulineta

Mulineta este acea componentă a lansetei, cu rolul de a înfășura firul pentru ca acesta să nu se încurce și posibilitatea desfacerii cu mare ușurință, atunci când cârligul și momeala sunt aruncate de către pescar.

Mulineta este un tambur fabricat dintr-un aliaj de metale ușoare sau material plastic, care prin rotire înfășoară sau desfășoară firul undiței.

În funcție de modul de înfășurare a firului și anexele ce reglează blocarea sau deblocarea mulinetei, aceasta poate fi: simplă, rotativă, cu tambur fix și cu multiplicatoare (fig. 2.11).

Mulinetele sunt indispensabile lansetelor, dar se pot monta și la alte tipuri de vergi, în special la cele din trestie, bambus și fibră de sticlă, cu ajutorul unei brățări speciale.

Mulineta cu multiplicatoare poate fi utilizată pentru orice fel de pescuit și are un raport de recuperare a firului pe tambur sau pe bobină de 1:4. Acesta este prevăzută cu un depănator automat ce permite aruncări la distanțe mari ale cârligului cu momeli.

simplă rotativă cu tambur fix

Fig. 2.11. Diverse tipuri de mulinetă

(http://ghidpescuit.ro)

În practică mulinetelor cu tambur fix sunt clasificate pe categorii de mărime, în funcție de utilitatea lor (tab. 2.1).

Tabelul 2.1

Clasificarea mulinetelor în funcție de utilizare

(http://ghidpescuit.ro)

În țara noastră se produc câteva tipuri de mulinete ca: AVAT, RULEX, JUNIOR, GLADIATOR, ARGEȘ, DELTA DUNĂRII etc, relativ competitive cu cele produse de firme străine: BARACUDA, JAXON, DAIWA, OCUMA, BLACK FIGHTER, TRABUCCO etc.

Mulinetele de calitate trebuie să strângă și să desfășoare cu ușurință firul de pescuit, greutatea să fie redusă, funcționare silențioasă și permiterea unei rulări a unui fir cât mai lung.

2.7. Momelile și nadele

În practicarea pescuitului sportiv, momelile și nadele au rol de ademenire sau tentarea peștele să muște din ele, confundându-le cu hrana naturală. Această manifestare instinctivă este dată și de lăcomia peștilor, în special cei răpitori.

Momelile prin formă și culoare, trebuie să imite, hrana naturală preferată, să ajungă prin lungimea firului la locul cel mai potrivit și chiar să execute mișcările specifice organismelor vii, prin tragarea firului în apă (fig. 2.12).

Momelile sunt grupate în momeli naturale și artificiale.

a) Momelile naturale sunt constituite din organisme vii, proaspăt capturate și moarte, dar și din alimente prelucrate după diverse rețete. În această grupă încadrăm: râma de ploaie, râma de piatră, râma de gunoi, râma de lemn putred din pădure, râma de baltă, diverse larve de insecte etc. Momelile naturale trebuie recoltate cât mai aproape de daata pescuitului și păstrate în cutii de lemn sau metal, prevăzute cu orificii mici. Acestea sunt depozitate în locuri ferite de căldură uscată și de lumina solară directă.

Alte momeli vii sau naturale pot fi formele adulte de cosași, capturați la fața locului.

Momelile reprezentate de peștișori vii sunt foarte eficiente în pescuitul la păstrăv. Se poate folosi de obicei grindel, zglăvoacă, porcușor, clean și alte specii cu valoare economică redusă, dar și fragmente din corpul peștelui, proaspăt sau chiar conservat.

Momelile naturale preparate din alimente se folosesc în practică mai rar la salmonide, dar au mare importanță pentru speciile de pești ce cohabitează cu păstrăvii (plătică, oblete, mihalț).

râma roșie coropișniță viermișori carabete

râma neagră larve libelule lipitori

viermi de salcie cosaș râmă de ploaie larve de insecte

Fig. 2.12. Momeli naturale pentru pești

(www.pescuit-sportiv.ro)

buchet de viermuși coropișniță cub de mămăligă pentru crap

Fig. 2.13. Momeli naturale și poziția de prindere a acului

(pescaramatorkisspeter.blogspot.com)

b) Nădirea are rol de obișnuirea peștilor cu momelile respective, în zone preferate și la anumite ore, fără a-i captura. Nădirea are rol important în concursurile sportive, când pescarii sunt mult apropiați și se pune problema numărului de exemplare capturate într-o anumită perioadă de timp. Cele mai utilizate sunt lingurițele sau nălucile care se echipează cu cârlige triple, la captura răpitorilor ce trebuie fixați foarte bine în cârlig.

Lingurele sunt nichelate sau cromate, dar pot fi și modele cu diferite desene și culori (fig. 2.14). spre exemplu, la salmonide, lungimea lingurii nu depășește 8 cm, iar greutatea trebuie să fie sub 20 g.

rotative oscilantă ondulatoare

Fig. 2.14. Tipuri de lingurițe (năluci)

(magazindepescuitro.ro)

Denumirea tipului de lingură diferă de la pescuitul la salmonide la pescuitul la crap. Pentru salmonide sunt preferate lingurițele cu dimensiunile reduse (lingura tip Canada), lingura rotativă (care se învârtește în jurul unui ax) cu mai multe variante, în funcție de forma paletei și culoarea acesteia (fig.2.15).

lingurița Mepps lingurița super-Celta lingurița Abu-Reflex;

lingurița Mitchell linguriță Panther Martin

Fig. 2.15. Modele de lingurițe rotative

(bigfish.ro)

doliger irlandeză frunză țac

atom siluro pișcot pânică

Fig. 2.16. Modele de lingurițe oscilante

(ghid-de-pescuit-cu-linguri-oscilante)

Momelile artificiale de tip wobler sunt utilizate la păstrăv, însă au dimensiuni reduse și culoarea verzuie, galbenă sau combinații cu negru (fig. 2.17).

wobler simplu clasic dintr-o bucată wobler clasic din două segmente

wobler killer wobler banana plucky spicky

Fig. 2.17. Tipuri de woblere

(claumarpescar.ro)

Evoluția momelii în apă diferă, în funcție de modul în care se execută o nișă la nivelul capului de unde este prins firul de undiță. Adâncimea de pătrundere în apă se reglează prin înclinarea ușoară a unei mici palete de sub cap, ceea ce ușurează foarte mult munca pescarului.

Sunt și momeli confecționate din lemn, material plastic, cauciuc, care plutesc pe și în apă, numai prin simpla tragere a firului.

c) Muștele artificiale sunt cele momeli confecționate de om fiind utilizate la pescuirea păstrăvilor (fig. 2.18).

Muștele sunt confecționate din fragmente de pene de pasăre (găini porumbace), prinse pe brațul cârligului cu fir de borangic, astfel încât imită formatul corporal al unei insecte vii sau moarte.

Fig. 2.18. Muște artificiale (Red Tag)

(pasiuneapescuitului.blogspot.com)

Muștele umede (fig. 2.19) imită insectele moarte ce plutesc parțial la suprafața apei, iar muștele uscate (fig. 2.19)imită pe cele care stau în echilibru pe suprafața apei. La muștele uscate materialul este îmbibat cu grăsime și de aceea nu se umezesc la contactul cu apa.

a) b)

Fig. 2.19. Muscă umedă (a) și uscată (b)

(flyfishingoutlet.ro)

Cele mai multe muște imită formatul corporal al efemeridelor, cosașilor, țânțarilor etc. spre exemplu la prinderea salmonidelor pe timp noros se poate folosi orice muscă mare de tip Red Tag (musca tip), iar pentru clean se utilizează musca umedă.

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA CADRULUI ORGANIZATORIC

Ferma piscicolă S.C "DASSM" S.R.L se află la 8 km de municipiul Botoșani, în comuna Stăuceni, sat Stăuceni. Ferma se extinde pe suprafața de 142,88 ha, din care 107 ha Iaz Stauceni și 35,88 ha pepinieră.

Fig. 3.1. Extinderea luciului de apă al fermei piscicole

(google.maps și foto original)

Pepiniera este alimentată gravitațional, canalul de alimentare având o lungime de 450 m; se alimentează 12 bazine piscicole cu suprafețe cuprinse între 0,5-11 ha (fig. 3.2).

Fig. 3.2. Aspecte din pepiniera fermei piscicole

(foto original)

Bazinele din pepiniera au următoarele destinații: reproducere, predezvoltare, creștere și parcare (fig. 3.2).

Iazul STĂUCENI se află în nord -estul țării în bazinul hipografic Sitna (fig. 3.3), alimentarea iazului Stăuceni se face din pârâul Morișca, iar evacuarea apei din iaz se face direct în Sitna. Morișca își are izvoarele în zona Mihai Eminescu fiind sursă de apa pentru trei amenajări piscicole (Costești, Pocăiți și Stăuceni).

Fig. 3.3. Aspecte ale extinderii Iazului Stăceni

(foto original)

Iazul STĂUCENI are priza de alimentare în nord și deține două călugăre (fig. 3.4). În perioada de primăvară și începutul verii, se prind în cantități mai mari crapul, caras, roșioară.

Fig. 3.4. Călugăre din zona iazului Stăuceni

(foto original)

După topirea zăpezilor și a gheții de pe iaz se prind exemplare de biban și șalău. În timpul verii și spre toamnă se prind în proporții mai mari exemplarele de crap.

În scopul ușurării pescuitului sportiv s-au construit 10 pontoane (fig. 3.5). Componența rocilor din zona iazului Stăuceni sunt argiloase. În coada iazului se extend circa 20 ha de stuf, unde cuibăresc diverse specii de păsări.

Fig. 3.5. Ponton amenajat la iazul Stăuceni

(foto original)

Clima este specifică zonei de nord a Moldovei. Înghețul se instalează de obicei în luna noiembrie și în funcție de condițiile climatice poate dura până la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii aprilie.

Comuna Stăuceni se află partea de nord-est a României, la 480 km de București, în centrul județului Botoșani la 7 km de municipiul Botoșani. Comuna este amplasată la intersecția meridianului 26ș45'52˝ longitudine estică cu paralela 47ș43'39˝ latitudine nordică.

Teritoriul comunei Stăuceni se extinde pe 43,64 km², aparținând unității geomorfologice „Podișul Moldovei" la limită cu subunitatea „Câmpiei Moldovei". Suprafața de teren este formată din platouri largi, cu versanți povârniți, cu văi înguste și imașuri plate, situate între dealuri sub 200 m altitudine. Relief generos al comunei Stăuceni este străbătut de râul Sitna, de la nord la sud. Pe cursul acestui râu sunt amenajate numeroase iazuri, aici încadrându-se și Iazul Stăuceni, unde predomină exploatarea specie de crap românesc.

Gestionarea apelor de pe teritoriul comunei Stăuceni, cantitativ și calitativ, se face prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani, subunitatea Companiei Naționale Apele Romane S.A.

Pânza de apă freatică din perimetrul comunei Stăuceni, conține azotiți și azotați.

În partea de vest a comunei, terenurile sunt limitate de pădurea Rediu, renumită pentru stejarii seculari. Pădurea Rediu, are o arie vastă de specii forestiere din grupa foioaselor și numeroase plante hidrofile, cu predominarea papurei, stufului, plop și salcie. În partea de est și nord-est comuna se învecinează cu două comune Blindești și Gorbănești, iar în partea de nord, cu comuna Răchiți.

Partea a II-a

Contribuții proprii

CAPITOLUL 4

SCOPUL LUCRĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC

ȘI METODA DE LUCRU

4.1. Scopul lucrării

Pescuitul sportiv constituie o activitate de recreere și relaxare. Spre deosebire de pescuitul tradițional, pescuitul sportiv nu reprezintă o formă de procurare a hranei. Există tendința de separare a celor două concepte în recreativ și de competiție, dezbătute de legislația în vigoare din România ca tot unitar, astfel pescuitul recreativ este practicat de masă mare de către pescarii amatori și pescuitul de competiție.

Scopul lucrării este acela de scoatere în evidență a următoarelor elemente:

– tehnica și tactica cea mai uzuală de pescuit la crap, șalău și somn, speciile cele mai des capturate în competiții;

– echipamentul utilizat (monturi și momeli) acceptat de comun acord în cadrul competițiilor organizate.

4.2. Materialul biologic

Pentru realizarea cercetării s-a ales ca locație Iazul Stăuceni, începând din primăvara anului 2017 până în toamna anului 2018. Administratorul iazului a susținut că biomasa reprezentată de crap și caras este situată în jurul valorii de 800-900 kg/ha, un procent bun comparativ cu biomasa reprezentată de știucă și somn.

În toate cele 4 anotimpuri pescuitul a fost realizat de la mal, unde albia are differite conformații și de pe ponton. La ponton apa are o adâncime de 80 cm lângă mal și 2-2,5 m în punctul cel mai adânc.

Materialul biologic este reprezentat de cele 4 specii luate în studiu, peescuite cu ocazia pescuitului recreativ pe durata unui an, respectiv: crap, caras, somn și știucă.

a) Crapul (Cyprinus carpio) este cunoscut sub denumiri variate în funcție de dimensiunea capturii: ciortocrap, la 2-4 kg, ciortan, la 600 g – 1 kg, ciortănel, la circa 250 g.

b) Carasul (Carassius auratus gibellio) este cunoscut sub denumirile: caras argintiu, crap-carac sau caras florean.

c) Știuca (Exos lucius) este cunoscută ca mârliță, cu lungimi de până la 30 cm, cățea, ciucă, fâță sau boaldă.

d) Somn (Silurus glanis) este cunoscută sub denumirile: plăci, cu lungimi de până la 30 cm, moacă, la 30-40 cm și 250 g, somotei, până la 1 kg, codău, până la 4 kg, irma, până la 10 kg.

În tab. 4.1 prezentăm dimensiunile și greutățile medii la capturile luate în studiu, iar în tab. 4.2. prezentăm metoda practicată și echipamentele permise în pescuitul sportiv.

Tabelul 4.1

Dimeniunile permise la capturi

(prelucrare proprie)

4.4. Metoda de lucru

a) Pescutiul sportiv la crap este de tipul cu plumbi pe fundul apei, la mal, cu undița mare sau din barcă, cu mulineta și lanseta.

La acest pescuit nu avem plută, doar semnalizatoare, denumite ”pânditor”. Montura este de tipul momeală-plumb, cu plumbul înaintea momelii sau invers. Dacă plumbul este plasat după momeală, el este prevăzut cu un cursor, adică este găurit, nailonul alunecând între două opritoare.

Fig. Dispunerea lansetelor la debutul partidei de pescuit

(foto original)

Bățul sau varga undiței este rezistent, din fibră de sticlă cu mase plastice, cu vârf rezistent.

Varga pentru pescuitul la mal are 4-5 m lungime, bine echilibrată. Varga lansetei ae 2,5-2,8 m sau mai scurtă.

Mulineta este rotativă, preferabil cu recuperare rapidă.

Tabelul 4.2

Metoda utilizată și echipamentul permis la pescuitul sportiv

(prelucrare proprie)

Firul de nailon trebuie să treacă obligatoriu de 50 m sau chiar 80 m dacă se folosesc plumbi grei. Nailonul pentru pescuitul crapului la mal cu undița este de 0,30-0,35 mm. La mulinetele rotative firul va fi mai gros, de 0,40-0,60 mm.

Plumbii sunt sferici sau ovali. Se preferă plumbii găuriți prin care firul poate culisa la mușcătură, crapul nemai simțind legătura, greutatea plumbului.

Acele sau cârligele sunt montate în funcție de momeală și calibrul peștelui. Se folosesc cârlige nr. 3-5, cu forme rotunde pentru cuburile de mămăligă sau nr. 5-7 cu tija lungă, pentru râme.

Momelile sunt în funcție de sezon: porumb în lapte, bob verde, viermi, râme roșii, lipitori, pătrățele de mămăligă, cartof etc. De menționat că la crap este apreciată momeala mai dulce.

Fig. Momeli pentru crap și caras

(foto original)

Nădirea se face numai când se pescuiește fără lansetă. Nu trebuie să fie în cantitate mare pentru a sătura peștele. Se execută la ore fixe și numai în locurile denumite ”vaduri”.

Fig. Captură la crap (cu solzi și nud)

(foto original)

Crapul preferă să mănânce dimineața, cu mușcare bună primăvara și toamna, până în noimebrie, dacă este cald.

Nu mușcă dacă apa este scăzută. Nu mușcă vara, la secetă, între orele 9-17. Este mai flămând primăvara și toamna când a căzut vegetație submersă. Mănâncă bine după ploaie pe vreme senină.

Fig. Amplasare lansete la pescuitul de dimineață și accesorii echipament pescuit

(foto original)

Crapul tânăr, până la 1 an, umblă mult și mușcă ceva mai sus, de aceea momeala va fi plasată la un lat de palmă de fund.

b) Pescuitul sportiv la caras este un pescuit de finețe, unde calitatea uneltei are un rol important. Carasul fiind un pește care se hrănește mai mult pe fundul apei, de aceea momeala trebuie plasată la o palmă sau două de fund.

Pescuitul cu varga și plumbul la fund se practică numai la prezența valurilor.

Bățul sau varga undiței este rezistent, din fibră de sticlă cu mase plastice, cu vârf rezistent.

Varga pentru pescuitul la mal are 4-5 m lungime, bine echilibrată și vargp din 3 segmente de 3,5 m.

Mulineta este rotativă, preferabil cu recuperare rapidă.

Firul de nailon pentru pescuitul carasului la mal cu undița este de 0,20 mm, cu strună de 0,15 mm, în special la apa limbede. La mulinetele rotative firul va fi mai gros, de 0,20-0,33 mm, cu strună de 0,15-0,20 mm.

Plumbii sunt mici, eșalonați pe fir pescarii sportivi cu experiență folosesc doi plumbi, primul plasat este mai mic, imediat sub plută, iar al doilea, ceva mai mare, cu cursor, ce culisează deasupra strunei.

Pluta trebuie să fie ușoară, fină, din vârful inflorescenței de porumb, vopsită cu lac, galben-portocaliu.

Acele sau cârligele sunt mai mici decât la crap. Pentru cocoloașe de mămăligă se folosesc cârlige nr. 10-14, iar pentru râme, nr. 8-12. Pentru viermușul roșii cârligul va fi nr. 18. Rezultate bune se obțin și la buchet de vermuși, libelule sau bucăți de râmă, cu ace nr. 12-16.

Momelile preferate sunt: viermușii, râme roșii, sânge, pătrățele de mămăligă, bucăți de râme, boabe de grâu fiert etc.

Fig. Captură caras la vermuș

(foto original)

Nădirea se face de fond și nădire de apel.

Fig. Nadă și captură la caras

(foto original)

Carasul tânăr mușcă chiar și în mijlocul zilei cu soare. Primăvara, carasul mușcă mai bine, dimineața, iar toamana mușcătura se rărește, dar poate fi bună în zilele cu soare. Mușcă rar, toamna friguroasă.

Fig. Captură la caras și crap

(foto original)

Carasul mușcă la copcă, în special la râma roșie sau viermuș de nămol (libelulă).

Mușcătura carasului nu este violentă, realizată cu precauție, mascându-se prin mișcarea plutei. Se înțeapă imediat, în orice situație, fiind mereu cu gura în ac.

c) Pescutiul sportiv la știucă este se face cu plumbul (înainte și înapoi), fiind metodă statică.

Bățul sau varga undiței este de 5-6 m, atât la mal cât și din barcă.

Varga pentru pescuitul fără mulinetă să fie lungă cu vârf rigid. La pescuitul cu mulinetă sau lansetă, varga are o lungime de 2,5 m.

Fig. Pescuitul la știucă (la mal și copcă)

(foto original)

Mulineta este cu tambur fix, cu recuperare bună.

Firul de nailon pentru știucă este de 0,30-0,40 mm, strună metalică, din liță de oțel de 12 cm lungime.

Plumbii sunt glisanți.

Pluta este mică, semnalizatoare, ușoară și colorată.

Acul sau cârligul se folosește singur, fiind suficient, nr. 1 sau 2, bine ascuțit.

Momelile preferate sunt: broasca vie, râma șerpească și șoricelul.

Pescuitul cu năluci, este o altă metodă practicată la pescuitul sportiv la stiucă, având avantajul că momeala nu se mai deteriorează.

Lanseta sau varga undiței este de 2,2 m, preferându-se lanseta mai scurtă, 1,5 , la lanspri cu linguțe mai ușoare, la mal sau din barcă.

Mulineta este instrumentul de bază. Bobina trebuie să aibă frâna bună, reglată așa încât să-i permită o bună desfășurare la o tragere smuncită a știucii, care poate rupe firul.

Firul de nailon pentru pescuitul cu năluci, la știucă, este de 0,30 mm sau 0,25 mm pentru lansările scurte. La știuca de mărime mijlocie se indică un nailon de 0,20 m, dar de bună calitate.

Struna metalică este obligatorie la pescuitul știucii, deoarece dinții acesteia taie nailonul. Diametrul liței de oțel este de 0,30-0,50 mm, cu lungime de 8-12 cm.

Pluta este mică, semnalizatoare, ușoară și colorată.

Cârligele sau ancorele vor fi cu trei vârfuri, foarte bine ascuțite. Ancorele mari au nr. 1 și 2. Se pot lesta ușor pe tijă cu foi subțiri de plumb, sub aspect de tub.

Accesoriile de pescuit sunt montate pe strună. Din grupa accesoriilor fac parte lingura rotativă, lingura oscilantă, inelul despicat, vârtejul și agrafa.

Carabina este o combinație între vârtej și agrafă, împiedicând răsucirea firului.

Antirăsucitoarele se folosesc la pescuitul cu lingurița ondualtă sau grea, de adâncime, imprimând nălucii anumite mișcări, în apă.

Viteza de atac a știucii este foarte mare (25 km/oră). Pescuitul cu rezultate bune se face în ape limpezi, deoarece la apa tulbure știuca nu vede momeala.

Pescuit bun la știucă se realizează și în zonele cu diguri cu stuf și pe canale. Știuca tânără sau bătrână, se zbat în ideea de a scuipa momeala cu ac. De aceea pescarul sportiv cu experiență trebuie să știe exact când știuca se înțeapă, și anume, când începe să înghită momeala.

Imediat după înghițirea momelii cu ac, știuca are tendința de a porni ca fulgerul spre un loc unde poate încurca și rupe firul (buturugi, bețe de treastie etc.).

La pescutiul de lansetă, când știuca fuge, se dă drumul la nailon câțiva metri, nu brusc ci cu o ușoară rezistență din partea pescarului, apoi acesta va frâna ușor, conducând știuca în cercuri, spre mal.

d) Pescuitul sportiv la somn se face în apropierea malurilor, sub copciile de sub maluri și în locurile mâloase.

Varga pentru pescuitul la somn, la mal sau din barcă, trebuie să fie puternică, cu vârf rigid de 3-5 cm, din bambus sau laminate din plastic cu fibre din sticlă.

Lanseta va fi scurtă, 2-2,5 m pentru o mânuire ușoară, cele lungi fiind dificil de mînuit.

Mulineta este cu multiplicator sau cu tambur fix, cu 50 m lungimea nailonului.

Firul de nailon pentru somn (5 kg) sau somotei este de 0,35 mm.

Struna metalică este obșigatorie la monturi și lingurițe. Struna este din liță de oțel, ca la știucă, mai lungă la monturi, de 30,40 cm.

Monturile se fac ca la pescuitul de știucă.

Plumbii sunt identici cu cei de la pescuitul de crap sau știucă, preferabil cu gaură, pentru ca naionul să culiseze sau plat, se pescuiește cu plumbul înaiante, ca la crap.

Pluta poate fi sau nu folosită. Dacă se folosesc plute aceastea trebuie să fie mari, glisante.

Acul sau ancora este mare, cu tija lungă, deoarece somnul are gura mare. Acele au mărimi diferite în funcție de momeală: ace simple 2/0-1/0 sau ancore triple nr. 2-3 la momeală cu broască sau peștișor viu; ace nr.3 sau mai mari la momeală cu cărășel sau albitură; ace nr. 1-3 la pescuitul cu râmă mare; ace nr. 3-6 la momeala cu coropișnițe.

Momeala este diversă: de preferat sunt țiparii, roșioara, obleții, râmele de nămol, lipitori, coropișnițe, buchet de viermi, intestine de pasăre și sânge închegat etc.

Fig. Lansetă și mulinetă pentru captură la somn, caras și crap

(foto original)

Nădirea la pescuitul somnului se face numai cu sânge și intestine.

Printre accesoriile de pescuit sunt lingurițele de tip blicher ondulatorii, grele, strălucitoare pe de o parte sau numai lucitoare și se trag la adâncime. Se vor folosi la pescuitul de somn, în lunile iunie-august.

Partidele de pescuit au început din luna martie 2017, într-o ritmicitate lunară, până în noiembrie 2018, pe durata a 30 de partide de pescuit, conform regulamentului, în sistemul ”prinde și eliberează”.

Partidele de pescuit s-au desfășurat atât ziua cât și noaptea, cu durata de 24 ore. Scopul a fost acela de evidențiere a importanței formării unui pat de nadă și evaluarea gradului de atracție la nadele folosite a peștilor din cele patru specii luate în studiu.

Corelarea ratei capturilor cu parametrii mediului au fost factorilor variabili de cercetare în cadrul fiecărei partide de pescuit, urmărindu-se:

– condițiile atmosferice și de luminozitate (ceață, ploaie, cer senin, nori vânt etc);

– temperatura apei și a aerului (zi/noapte cu media pentru 24 h);

– cantitatea oxigenului dizolva (mg/l), media pentru fiecare lună în parte.

În plus, punctual de lucru Lebăda organizează pescuit sportive în condiții deosebite, cu “trofee” cum ar fi: somn peste 20 kg, crap peste 10 kg, salau 2-3 kg, etc.

Regulamentul presupune următoarele:

– Fiecare persoană care va sta în apropierea bălții cu cel puțin o unealtă de pescuit va plăti taxa de pescuit.

– Este interzis pescuitul pe digul cu acces auto, pescarii vor folosi pontoanele.

– Se păstreaza în juvelnic numai peștele care va fi luat acasă.

– Peștele ce are peste 10 kg (crap, somn) se va elibera în baltă.

– Puietul se va arunca în baltă imediat ce a fost prins.

Taxa pentru pescuitul sportive este de 25 de lei/zi, indiferent la ce oră s-a ajuns pe baltă sau la ce ora se pleacă între aceste ore.

Peștele se plătește separat iar prețurile sunt următoarele:

– crap românesc 0,6–3,5 kg: 14,5 lei/kg

– crap românesc >3,5 kg: 18 lei/kg

– caras de orice greutate: 7 lei/kg

– șalău >1kg: 17 lei/kg

– somn >1kg: 17 lei/kg

– orice tip de pește puiet ce are greutate mai mică decât cele afișate mai sus: 50 lei/kg

Bibliografie

Bud I., 2010 – Tratat de creșterea peștilor. Editura Ceres, București

Mușateascu M, 2008 – Pești și pescuitul în ape de șes. București.

Păsărin B., Stan, Tr., 2001-Studiu privind pescuitul sportiv și rolul acestuia în promovarea agroturismului în partea de est a României, Simpozionul științific național, USAMV Iași.

Păsărin B., Stan, Tr., 2003 – Acvacultură, Indrunător practic, Ed.Karro, Iași.

Teodorescu S., 1981 – Cartea tânărului pescar sportiv. Edit. Sport-Turism, Galați.

http://www.anpa.ro

http://www.madr.ro

2001-Legea nr. 192/19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura, Monitorul oficial, nr. 200, România.

Art. 23 din O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

http://www.brianlawdermilk.com

http://www.totalfishing.ro

Acasa

http://pasiuneapescuitului.blogspot.com

http://www.ghidul-pescarului.ro

https://www.pescuitinfo.ro/

https://pescariiveseli.ro

https://www.magazinulupeste.ro

https://pescaramatorkisspeter.blogspot.com

http://ghidpescuit.ro

http://www.solzescu.ro

https://magazindepescuitro.ro

https://bigfish.ro

https://claumarpescar.ro

https://flyfishingoutlet.ro