IMPORTANȚA PATRIMONIULUI PRIN ACTIVITATEA [631111]

CUPRINS

IMPORTANȚA PATRIMONIULUI PRIN ACTIVITATEA
INSTITUȚIEI……………………………………………………………………………………………….. 1
IMPORTANȚA STOCURILOR DIN CADRUL PATRIMONIULUI…………….. 1
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A
STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE LA INSTITUȚIILE
PUBLICE APARȚINÂND MINISTERULUI DE JUSTIȚIE
1.1 Delimitări structurale privind activele curente la instituțiile publice ……….. …. 3
1.2 Structura generală a stocurilor ……………………………………………… …………. ………. 6
1.3 Metode de evidență a stocurilor ………………………………………… …………. ………….. 9
1.4 Evaluarea stocurilor de materii prime și materiale ……………. …………. …………….. 10
1.5 Evidența tehnica -operativă a stocurilor de materii prime și materiale ……….. .. 13
1.6 Contabilitatea financiară a stocurilor de materii prime și materiale ………… ….. 14
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A
STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE LA PENITENCIARUL
MIERCUREA CIUC
2.1 Prezentarea gener ală a Penitenciarului Miercurea Ciuc ……………….. ………………. 18
2.2 Contabilitatea financiară a stocurilor de materii prime și mater iale la
Penitenciarul Miercurea Ciuc …………………………………………. …………. ……………. 29
CAPITOLUL III
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………. …….. . 49
BIBLIOG RAFIE

1
IMPORTANȚA PATRIMONIULUI PRIN ACTIVITATEA INSTITUȚIEI
Orice întreprindere dispune, la începutul activității sale, de un patrimoniu care
se regăsește, în totalitatea și structuralitatea sa, în obiectul activității contabile.
Existența patrimoniului este cauza sau matricea existenței î nsăși a obiectului
contabi lității. Literatura de specialitate prezintă trei concepții în analiza și definirea
patrimoniului: juridică, economică și economico -juridică.
În concepția juri dică, patrimoniul este prezentat ca fiind totalitatea drepturilor
și obligațiilor cu conținut eco nomic ale unui subiect de drept, adică, în cazul nostru,
întreprindere.
Concepția economică definește patrimoniul ca fiind ansamblul bunurilor
deținute de întreprindere, exprimate în unități monetare, inclusiv rezultatele folosirii
lor.
Prin asocierea celo r două concepții s -a ajuns la viziunea economico -juridică a
patrimoniului, potrivit căreia acesta este un complex de drepturi și obligațiuni cu
respectivele lor obiecte de drepturi și obiecte de obligațiuni evaluabile în bani. În
cadrul acestui tot economi co-juridic, obiectele de drepturi și obligații formează
realitatea economică a patrimoniului, iar drepturile și obligațiile, cauzele stăpânirii
acestei realități. Astfel, patrimoniul exprimă atât bunurile economice acumulate de
întreprindere (a verea, utilizarea resurselor) , cât și drepturile și obligațiile acesteia .
Patrimoniul unei întreprinderi cuprinde structuri ce sunt legate direct de
evaluarea poziției financiare, respectiv activele, datoriile ș i capitalurile proprii. Prin
intermediul contabilității se realizează procesul de informare operativ și di namic
asupra ciclurilor de expl oatare, finanțare și de investiții derulate în cadrul
întreprinderii. Datele operativ sunt preluate din documentele de evidență contabilă
curente, fiind centralizate și apoi p reluate în situațiile financiare anuale, care prezintă
situația patrimoniului întreprinderii și rezultatele sale la un moment dat, constituind
astfel instrumentul indispensabil pentru un diagnos tic economico – financiar necesar
în evaluarea performanțelor entității economice și în depistarea eventualelor puncte
critice în activitatea desfășurată.

IMPORTANȚA STOCURILOR ÎN CADRUL PATRIMONIULUI
Contabilitatea stocurilor de materii prime și materiale este o activitate
importantă în cadrul oricărei societăți. Am ales să tratez această temă deoarece
contabilitatea stocurilor de materii prime și materiale reprezintă o activitate ce
trebuie realizată după anumite criterii de eficiență și eficacitate.
Lucrarea de față este elaborată a vând la bază prevederile Legii Contabilității,
a Regulamentului pentru aplicarea Legii Contabilității, dar și a Legislației în vigoare,
atât pe plan național cât și internațional. La baza lucrării stă o profundă documentare
atât la nivel teoretic dar mai a les practic.

2
Problema stocurilor, atât ca activitate cât și ca fenomen economic reprezintă
o temă de permanențe reflectări, analize și răspunsuri la multe din întrebările cărora,
fie din literatura de specialitate, fie practica direct productivă, le -au da t de fiecare
dată soluții mai mult sau mai puțin eficiente.
Studiul efectuat urmărește îmbinarea cunoștințelor teoretice cu cele practice.
În acest sens, demersul metodologic utilizat permite înțelegerea lucrării de față prin
intermediu l exemplificărilor p e tot parcu rsul acesteia.
Lucrarea d e licență este împărțită în trei capitole , fiecare capitol având o
structură internă logică ce conferă solidaritate lucrării.
În primul capitol am prezentat delimitările structurale privind activele curente,
structura ge nerală a stocurilor, metode de evidență, metode de evaluare precum și
evidența tehnica -operativă și modul de funcționare al conturilor de stocuri.
Cel de -al doilea capitol cuprinde informații generale referitoare la instituția
publică aleasă – Penitenciaru l Miercurea Ciuc, mai exact date legate de istoric,
obiect de activitate, structura organizatorică și rol ul fiecărei compartimente dar și
exemple privind contabilitatea financiară a stocurilor de materii prime și materiale a
instituției.
În finalul lucrării am formulat concluziile cu privire la studiul de caz.

3
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE A
STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE LA INSTITUȚIILE
PUBLICE APARȚINÂND MINISTERULUI DE JUSTIȚIE

1.1 DELIMITĂRI STRUCTURALE PRIVIND ACTIVELE CURENTE LA
INSTITUȚIILE PUBLICE APARȚINÂND MINISTERULUI JUSTIȚIEI
Ministerul Justiției, denumit în continuare Ministerul, este organ de specialitate
al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în s ubordinea
Guvernului .1
Ministerul contribui e la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea
condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a
drepturilor și libertăților cetățenești.2
În realizarea scopurilor sale fundamentale, Ministerul cooperează instituțional
cu celelalte ministere, cu Administrația Prezidențială și Parlamentul, cu Consiliul
Superior al Magistraturii (CSM), cu organizațiile neguvernamentale, cu Ministerul
Public (MP).3
Ministerul Justiției cuprinde următoarele instituții:
 Institutul Național de Expertize Criminalistice
 Administrația Națională a Penitenciarelor
 Spitalul "Prof. dr. Constantin Angelescu"
 Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
 Centrul Medical de Diagnos tic și Tratament Ambulatoriu
 Oficiul Național al Registrului Comerțului
 Autoritatea Națională pentru Cetățenie
 Direcția Națională de Probațiune4
Administrația Națională a Penitenciarelor este o instituție publică de interes
național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției și face parte
din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului.
Administrația Națională a Penitenciarelor cont ribuie la asigurarea apărării,
ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii,
supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative

1 Portal legislativ, Hotărâre nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției**,
Capitolul I, Art. 1, alin. (1) < http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/108211 >, 02 -07-2018
2 Portal legislativ, Hotărâre nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției**,
Capitolul I, Art. 2, < http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/108211 >, 02 -07-2018
3 Portal legislativ, Hotărâre nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției**,
Capitolul I, Art. 3 < http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/108211 >, 02 -07-2018
4 Ministerul Justi ției, Lista institu țiilor subordonate Ministerului Justiției, http://www.just.ro/lista -institutiilor –
subordonate -ministerului -justitiei/ , 02-07-2018

4
de libertate care se execută în centrele de arest are preventivă și în secțiile speciale
de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a
deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de
prevenire a criminalității și terorismului în medi ul penitenciar, desfășurate potrivit
legii.5
În subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt 33 de
penitenciare, 2 penitenciare pentru minori și tineri (Craiova și Tichilești ),
Penitenciarul de femei Târgșor , 6 penitenciare -spital ( București -Jilava, București –
Rahova, Colibași , Dej, Poarta Albă și Târgu -Ocna) și 2 centre de reeducare (Centrul
de reeducare Buziaș, Centrul de reeducare Târgu Ocna), conform organigramelor
principalelor categorii de unități din anexe. Din sistemul administrației penitenciare
mai fac parte două centre de pregătire a personalului (Centrul de Formare și
Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară Arad, Școala Națională de
Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna), Baza de Aprovizionare,
Gospodărire și Reparații Jilava și Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți
Transferați .6
Instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea
proprie, respectiv contabilitatea f inanciară și după c az, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea,
gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea ins tituțiilor publice, trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea
informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de
trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acest ora, cât și pentru utilizatori externi:
Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele
financiare internaționale). Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații
ordonatorilor de credite cu privire la execuția bu getelor de venituri și cheltuieli,
rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul
patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar și informații
necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a
contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor
speciale.7
Instituțiile publice, au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă cu
ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. Planul de conturi general
cuprinde următoarele clase de conturi:
– clasa 1 "Conturi de capitaluri";

5 Ministerul Justi ției, Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, din
08.01.2018,Art. 1, a lin. 4, https://lege5.ro/Gratuit/gi3tcmbrge3a/regulamentul -de-organizare -si-functionare -a-
administrat iei-nationale -a-penitenciarelor -din-08012018 , 02-07-2018
6 Administra ția Națională a Penitenciarelor, Organizare, < http://anp.gov.ro/penitenciarul -spital –
dej/category/recoman date/ >, 02 -07-2018
7 MONITORUL OFICIAL nr. 1.186 bis din 29 decembrie 2005,pag. 13

5
– clasa 2 "Conturi de active fixe";
– clasa 3 "Conturi de stocuri și producție în curs de ex ecuție";
– clasa 4 "Conturi de terți";
– clasa 5 "Conturi la trezoreria statului și bănci comerciale";
– clasa 6 "Conturi de cheltuieli";
– clasa 7 "Conturi de venituri și finanțări".

În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi, iar grupele sun t
dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I și II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate
în conturi analitice în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii de
informare. Cu ajutorul acestor conturi, instituțiile publice înregistrează op erațiunile
economico -financiare pe baza principiilor contabilității de drepturi și obligații (de
angajamente), respectiv în momentul creării, transformării sau dispariției/anulării
unei valori economice, a u nei creanțe sau unei obligații.8
Instituțiile pub lice organizează și conduc contabilitatea de regulă , în
compartimente distincte, conduse de către d irectorul economic, contabilul ș ef sau
altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie
să aibă studii economice superio are și răspund împreună cu personalul din subordine
de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii.
Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității trebuie să
asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru o rganizarea și conducerea corectă
și la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și
de pasiv, precum și valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de
întocmire a situațiilor financiare, depunerea la t ermen a acestora la organele în drept,
păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare,
organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul instituției publice.
Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunc i când:
 este achiziționat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării
și se așteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;
 este reprezentat de creanțe aferente ciclului de exploatare;
 este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu
este restricționată.

Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea materiilor
prime care intră într -un proces de transformare și finalizarea acestora în trezorerie
sau sub forma unui echivalent de trezorerie. Echivalențele de trezorerie reprezintă
investițiile pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar
și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Activele circulante (curente) cup rind:

8 MONITORUL OFICIAL nr. 1.186 bis din 29 decembrie 2005,pag. 11 -12

6
 stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită
factura;
 creanțe;
 investiții pe termen scurt;
 casă și conturi la bănci.

1.2 STRUCTURA GENERALĂ A STOCURILOR
Stocurile sunt active circulante:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desf ășurării normale a
activității
c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează să fie
folosite în desfășurarea activităț ii curente a instituției, în procesul de producție
sau pentru prestarea de servicii.

În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime, materialele consumabile,
materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, animalele și păsările,
mărfurile, amba lajele, producția în curs de execuție și bunurile aflate în custodie ,
pentru prelucrare sau în consignație la terți.
Materiile prime participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în
produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială , fie transformată (contul
301).
Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje, medicamente și
materiale sanitare și alte materiale consumabile) sunt cele care participă sau ajută la
procesul de fabricație fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit sau asigură
desfășurarea activității curente a instituției (contul 302).
Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare
mai mică decâ t limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale,
indiferent de durata lor de folosință, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de
valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecție,
echipamentul d e lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, scule, dispozitive,
verificatoare, aparatele de măsură și control, etc.) (contul 303).
Documentele aflate în fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale
comune sau care au fost clasate în categ oria bunurilor culturale care fac parte din
patrimoniul cultural național mobil, nu sunt active fixe și sunt evidențiate, gestionate
și inventariate în condițiile legii. Aceste bunuri fac parte din categoria materialelor
de natura obiectelor de inventar, a flate în folosință (contul 303). Eliminarea
documentelor din colecții se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic
sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziție.

7
Pentru organizarea contabilității analitice a cărților care au fost trecute în
categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda
global -valorică, cu apro barea ordonatorului de credite.
Evidența materialelor de natura obiectelor de inventar se ține pe două categorii:
materiale de natura obiec telor de inventar în magazie (contul 3031) și materiale de
natura obiectelor de inventar în folosință (contul 3032).
Înregistrarea pe cheltuieli a consumului acestora se realizează la momentul
scoaterii din folosință.
Rezervă de stat – cuprinde bunuri din proprietatea publică a statului care se
constituie în scopul de a interveni operativ pentru protecția populației, a economiei
și pentru apărarea țării, în situații excepționale determinate de calamități naturale,
epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau
economice, conjuncturi externe sau în caz de război (cont 3041).
Rezer va de mobilizare – cuprinde bunuri din proprietatea publică a statului și
anume:
– în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri și elemente
de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;
– în comunicații și transporturi: materiale destinate restabilirii și menținerii în stare
de funcționare a capacităților de transport și telecomunicații necesare asigu rării
nevoilor forțelor sistemului național de apărare;
– în sănătate: materiale sanitar -farmaceutice consumabile, materii prime și
materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar
medical;
– în comerț: produse alimentare și indus triale necesare asigurării cererilor
unităților militare, solicitate pe plan local, la mobilizare (cont 3042).

Ambalajele rezervă de stat și de mobilizare – cuprind ambalajele aferente
bunurilor ce se constituie în r ezerva de stat și de mobilizare (contul 305).
În categoria altor stocuri intră: munițiile și furniturile pentru apărare națională,
ordine publică și siguranța națională, precum și alte stocuri specifice altor instituții
publice (contul 309).
Produse: semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile și
deșeuri
Semifabricatele reprezintă produsele care nu au parcurs în întregime fazele
procesului tehnologic și care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității sau
se livrează terților (contul 341).
Produsele finite sunt p rodusele care au parcurs în întregime fazele procesului
tehnologic și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților (contul 345).

8
Rebut definitiv (contul 346) se consideră produsul care nu corespunde
prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte și nu poate
fi utilizat decât, eventual, ca materie pr imă sau ca material pentru producerea altor
bunuri.
Prin rebut parțial se înțelege p rodusul care nu corespunde prevederilor din
standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte și care, supus unor operații
de remediere, eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzător sau
poate fi valorificat ca produs declasat.
Produs declasat se consideră produsul care nu corespunde prevederilor din
standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat,
potrivit normelor legale, la preț redus.
Producția în curs de execuție reprezintă producția care nu a trecut prin toate
fazele prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și
recepției tehnice sau necompletate în întregime (contul 331). În cadrul producției în
curs de execuție se cuprind, de asemenea, lucrările și serviciile, p recum și studiile în
curs de execuție (contul 332).
Bunurile confiscate sau intrate , potrivit legii, în proprietatea privată a
statului, precum și bunurile de acest fel aflate în custodie sau în consignație la terți
sunt evidențiate de către direcțiile gen erale ale finanțelor publice județene, respectiv
a municipiului București, sau alte instituții ale statului potrivit prevederilor legale în
vigoare (contul 347).
Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a unităților
adminis trativ -teritoriale se evidențiază în contabilitatea acestora (contul 349).
Stocurile aflate la terți sunt bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau
consignație la terți, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de
stocuri (contur ile 351, 354, 356, 357, 358, 359).
În categoria Animale și păsări se includ animalele născute vii și cele tinere de
orice fel (taurine, porcine, ovine -caprine, cabaline, etc.) crescute pentru producție
(lână, lapte, blană , etc), reproducție, muncă, repreze ntație (spectacole), expunere (în
parcuri și grădini zoologice), precum și animalele și pasările la îngrășat pentru a fi
valorificate (contul 361).
Mărfurile reprezintă bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea
revânzării sau produsele realizate în instituții predate spre vânzare magazinelor
proprii (contul 371).
Ambalajele includ materialele refolosibile, achiziționate sau realizate în
instituție, folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării și care în mod
temporar pot fi păstrate de terț i, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în
contracte (contul 381) .

9
Bunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind achiziționate de către
instituții din momentul în care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci când
furnizarea acestor bunuri este terminată. Costurile bunurilor de natura stocurilor se
recunosc în momentul consumului acestora. Excepție fac materialele de natura
obiectelor de inventar, al căror cost se recunoaște în momentul scoaterii din
folosință. Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum și efectuarea de
operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. În
aplicarea acestor prevederi este necesar să se asigure:
a) recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în in stituție și înregistrarea
acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în
custodie sau în consignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în
gestiune. Valoarea acestor bunuri se înregistrează în contur i în afara bilanțului;
b) în situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se
dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unității, se procedează astfel:
– bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de
depozitare cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare;
– bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct ca intrări în gestiune la
locul de depozitare pe baza documentelor însoțitoare. Nu se înregis trează în
contabilitate datorită lipsei recepției acestora.
c) în cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se
înregistrează ca ieșiri din instituție, nemaifiind considerate proprietatea acesteia,
astfel:
– bunurile facturate și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în
contabilitate în conturi în afara bilanțului;
– bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la
locurile de depozitare cât și în contabilitate, pe baza documentelor care confi rmă
ieșirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate
se înregistrează la intrări și, respectiv la ieșiri, atât în gestiune, cât și în contabilitate,
potrivit contractelor încheiate.

1.3 METODE DE EVIDENȚĂ A STOCURILOR
Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
În condițiile folosirii inventarului permanent , în contabilitate se înregistrează
toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice
moment a stocurilor, atât cantitativ cât și valoric.

10
Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în
contabilitate pe ba za inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei. În acest caz,
ieșirile se determină ca diferență între valoarea stocului inițial plus valoarea intrărilor
și valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.
Contabilitatea analitică a bunurilo r se ține pe baza uneia din următoarele
metode: operativ -contabilă, cantitativ -valorică, global -valorică.
Metoda operativ -contabilă se poate aplica pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiecte lor de
inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor și
ambalajelor. Această metodă constă în ținerea, în cadrul fiecărei gestiuni, a evidenței
cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fișelor de magazie iar în cont abilitate,
în ținerea evidenței valorice pe conturi de materiale, desfășurate valoric pe gestiuni,
iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, după caz. Controlul
exactității înregistrărilor din evidența gestiunilor și din contabilitate se asigură prin
evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fișele de magazie în registrul
stocurilor.
Metoda cantitativ -valorică se poate folosi pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obi ectelor de
inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor,
animalelor și ambalajelor. Această metodă constă în ținerea evidenței cantitative pe
feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate ținerea evi denței
cantitativ -valorice. Verificarea exactității înregistrărilor din evidența de la locurile
de depozitare și din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre
cantitățile operate în fișele de magazie și cele din fișele de cont analitic din
contabilitate.
Metoda global -valorică se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a
mărfurilor și ambalajelor din unitățile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de
birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura
obiectelor de inventar, precum și altor categorii de bunuri. Potrivit acestei metode,
contabilitatea analitică a mărfurilor și ambalajelor se ține global -valoric, atât la
gestiune, cât și în contabilitate, iar controlul concordanței înregistrărilor din eviden ța
gestiunii și din contabilitate se efectuează numai valoric la perioade stabilite de
unitate .

1.4 EVALUAREA STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE
O problemă importantă pentru contabilitate este aceea referitoare la evaluarea
stocurilor și a producție i în curs de execuție, având în vedere, pe de -o parte, sursele
diferite de proveniență a acestora, iar pe de altă parte, efectele liberalizării și
negocierii prețurilor, care pot conduce la variații de valoare de la o perioadă de

11
gestiune la alta, cu influ ențe favorabile sau nefavorabile asupra cheltuielilor de
producție și de desfacere.
De regulă, evaluarea bunurilor materiale de natura stocurilor la intrarea în
instituție nu ridică probleme, deoarece toate informațiile sunt preluate din
documentele justificative. Astfel, evaluarea stocurilor și a producție i în curs de
execuție la intrarea în instituție se f ace diferit, în funcție de sursele de proveniență:
 bunurile procurate cu titlu oneros la costul de achiziție format din: prețul de
cumpărare al bunurilor, taxele de import și alte taxe (cu excepția celor pe care
instituțiile le pot recupera de la autorităț ile fiscale), cheltuieli de transport,
manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor
respective. Nu fac parte din costul de achiziție reducerile comerciale acordate
de furnizor;
 bunurile produse de instituție la costul d e producție, care cuprinde: materiale
directe, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă și alte
cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de
producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația ace stora. Costul
stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera și alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul
însărcinat cu supravegherea precum și cu regiile corespunzătoare;
 bunurile obținute cu titlu gratuit la valoarea justă .
În bilanț, activele de natura stocurilor trebuie reflectate la valoarea realizabilă
netă, respectiv prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul
desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,
atunci când este cazul și costurile estimate necesare vânzării. În acest scop se reflect ă
ajustări le pentru depreciere.
Dificultăți di n punct de veder e practic ridică evaluarea ieșirilor de stocuri,
deoarece acestea provin din intrări diferite, ale căror prețuri pot varia, iar
contabilitatea are sarcina să evalueze ieșirile astfel încât stocul final să fie corect.
Costul stocurilor care nu sunt de obic ei fungibile și al acelor bunuri sau servicii
produse și destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea
specific ă a costurilor individuale.
Pentru evaluarea ieșirilor din gestiune a stocurilor fungibile se pot folosi
următoarele met ode9:
 metoda costului mediu ponderat (CMP). Costul mediu ponderat se calculează
fie după fiecare intrare, fie lunar sau la anumite perioade ca raport între valoarea
stocului inițial plus valoarea intrărilor, pe de o parte, și cantitatea exis tentă în
stocul inițial plus cantitățile intrate, pe de altă parte;

9 Iuliana Georgescu, Contabilitate în administrația publică, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015,
pag.167

12
 metoda “prima intrare -prima ieșire” (FIFO), potrivit căreia bunurile ieșite
din gestiune se evaluează la costul de producție sau de achiziție al primei intrări
(lot). Pe măs ura epuizării l otului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la
costul de achiziție (de producție) al lotului următor, în ordine cronologică;
 metoda “ultima intrare -prima ieșire” (LIFO) potrivit căreia bunurile ieșite se
evaluează la costul de producție (de achiziție ) al ultimei intrări (lot). Pe măsura
epuizării lotului, stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de producție
al lotului anterior.
Pentru determinarea costului stocurilor în funcție de specificul activității,
reglementările precizează că se po t folosi: metoda costului standard în activitatea de
producție și metoda prețului cu amănuntul în comerțul cu amănuntul.
Metoda costului standard presupune evaluarea și înregistrarea în contabilitate
a bunurilor de natura stocurilor și la alte prețuri decât cele efective, cu condiția ca în
raportările periodice să fie prezentate la costuri efective. Astfel de prețuri de
înregistrare pot fi prețurile prestabilite sau standard, stabilite, de exemplu, pe baza
prețurilor medii ale bunurilor respective. Costul standard ia în considerare nivelurile
normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei, capacității de producție etc.
Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de
condițiile existente la momentul respectiv .
Diferențele de preț față de costul de achiziție sau costul de producție efectiv se
vor reflecta distinct în contabilitate în conturile de diferențe de preț , fiind
recunoscute în costul stocurilor.
Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra
stocurilor rămase se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

𝐾=𝑆𝑜𝑙𝑑𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛 ț𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒ț + 𝐷𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛 ț𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒ț
𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝑖𝑛𝑡𝑟 ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 î𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 , 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡
𝑑𝑒 𝑙𝑎 î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖 ț𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐 𝑖𝑎𝑟 𝑝â𝑛ă
𝑙𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛 ță
𝑆𝑜𝑙𝑑𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒ț 𝑑𝑒 î𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 +𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎
𝑖𝑛𝑡𝑟 ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟
î𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 ,
𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒ț 𝑑𝑒 î𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 ,𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑙𝑎 î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙
𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖 ț𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟
𝑝â𝑛ă 𝑙𝑎
𝑓𝑖𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛 ță
Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune, i ar
suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost
înregistrate bunurile ieșite.

13
La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu
soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste stocuri să
reflecte valoarea stocurilor în costul de achiziție sau costul de producție, după caz.
Metoda prețului cu amănuntul poate fi folosită în comerțul cu amănuntul
pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rap idă,
care au marje (adaosuri) comerciale similare și pentru care nu este indicat să se
folosească altă metodă. În această situație, costul bunurilor vândute se calculează
prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare a stocurilor. Orice
modific are a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. Costul
bunurilor vândute se determină prin deducerea valorii adaosului comercial (marjei
brute) din prețul de vânzare al stocurilor fără TVA.

1.5 EVIDENȚA TEHNICO -OPERATIVĂ A STOCURILOR DE MA TERII
PRIME ȘI MATERIALE
Documente utilizate în gestiunea valorilor materiale10:
Factura și factura fiscală sunt documente în baza cărora se decontează
produsele și mărfurile livrate, precum și lucrările și serviciile prestate,fiind utilizate
ca document de înregistrare în contabilitate.
Nota de recepție și constatare de diferențe servește ca document pentru
recepția bunurilor aprovizionate și încărcarea acestora în gestiune, ca act de probă
în litigiile cu transportatorii și furnizo rii pentru diferențele constatate la recepție
precum și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. Pentru materialele
nestocate a căror valoare se înregistrează direct pe cheltuieli,recepția și încărcarea în
gestiune se fac în baza document ului de livrare(factura,avizul de însoțire a mărfii
etc.). Se întocmește în două exemplare dacă nu există diferențe la recepție, și în trei
exemplare dacă se constată diferențe.
Bonul de predare, transfer, restituire servește ca document de predare la
maga zie a produselor finite,a semifabricatelor,pentru transferul semifabricatelor
între secții,transferul valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta instituției,și
de asemenea,ca dispoziție de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite de
secțiile de producție. Se întocmește în două exemplare.
Bonul de consum și bonul de consum colectiv sunt documente de eliberare
din magazie pentru consum a unui singur material,respectiv a mai multora, după caz.
Se întocmesc în două exemplare.
Fișa lim ită de consum și fișa limită de consum colectivă servesc drept
documente de stabilire a cantității limită dintr -un material,respectiv mai

10 Cosmina Pitulice, Contabilitatea Instituțiilor publice din România, Editura Contaplus, 2007, pag. 72 -74

14
multe,necesare executării unui produs sau unei lucrări,precum și ca documente
justificative de scădere din gestiune. S e întocmesc în două exemplare.
Lista zilnică de alimente servește la stabilirea meniurilor zilnice, la calculul
alocației de hrană și urmărirea încadrării în nivelul acesteia, precum și ca document
justificativ pentru eliberarea din magazie a alimentelor necesare pregătirii hranei. Se
întocmește în două exemplare de către cantinele de pe lângă instituțiile publice din
învățământ, sănătate, asistență socială, apărare națională, etc.
Dispoziția de livrare servește ca document pentru eliberarea din magazie a
produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale destinate vânzării și stă la baza
întocmirii facturii sau avizului de expediție,după caz. Se întocmește în două
exemplare.
Borderoul de predare a docu mentelor se utilizează pentru predarea
documentelor justificative de către gestionar la departamentul contabil sau predarea
documentelor între compartimentele instituției.
Fișa de magazie se utilizează pentru evidența intrărilor, ieșirilor și stocurilor
de valori materiale la locul de depozitare. Se întocmește într -un exemplar.
Fișa de evidență a obiectelor de inventar în folosință se utilizează ca
document de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar, până la
scoaterea lor din folosință. Se întocmește într -un singur exemplar.
Registrul stocurilor se utilizează drept document de evaluare a stocurilor de
valori materiale și de verificare a concordanței înregistrărilor efectuate în fișele de
magazie și în contabilitate.
Lista de inventariere se utilizează pentru inventarierea valorilor materiale
aflate în gestiunile insti tuției, servind în acelși timp și ca document de bază pentru
determinarea minusurilor și plusurilor de valori materiale (nu numai stocuri, ci și
active fixe, elemente de trezorer ie etc.). Lista de inventariere se întocmește într -un
exemplar și stă la baza Registrului Inventar.

1.6 CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR
DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

Analiza și funcționarea conturilor de stocuri11
Evidența mișcării stocurilor și a producției în curs de execuție se realizează
prin conturile din clasa a 3 -a din Planul de conturi pentru instituții publice
denumită “Conturi de stocuri și producție în curs de execuție ”.

11 Marinela -Daniela Manea, Contabilitatea instituțiilor publice, Ediția a II -a, Editura C.H.Beck, București, 2012,
pag. 95 -97

15
30 STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MAT ERIALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Semințe și materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Hrană
3028 Alte materiale consumabile
3029 Medicamente și materiale sanitare
303 Materiale de natura obiectelor de inventor
3031 Materiale de natura obiectelor de inventor în magazine
3032 Materiale de natura obiectelor de inventor în folosință
304 Materiale rezervă de stat și mobilizare
3041 Materiale rezervă de stat
3042 Materiale rezervă de mobilizare
305 Ambalaje rezervă de stat și mobilizare
3051 Ambalaje rezervă de stat
3052 Ambalaje rezervă de mobilizare
307 Materiale date în prelucrare în instituț ie
309 Alte stocuri
33 PRODUCȚIA ÎN CURS DE EXECUȚIE
331 Produse în curs de execuție
332 Lucrări și servicii în curs de execuție
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite

16
346 Produse reziduale
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
348 Diferențe de preț la produse
349 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a unităților
administrative -teritoriale
35 STOCURI AFLATE LA TERȚI
351 Materii și materi al aflate la terți
3511 Materii și materiale la terți
3512 Materiale de natura obiectelor de inventor aflate la terți
354 Produse aflate la terți
3541 Semifabricate aflate la terți
3545 Produse finite aflate la terți
3546 Produse reziduale aflate la terți
356 Animale aflate la terți
357 Mărfuri aflate la terți
358 Ambalaje aflate la terți
359 Bunuri în custodies au în consignație la terți
36 ANIMALE
361 Animale și păsări
37 MĂRFURI
371 Mărfuri
378 Diferențe de preț la mă rfuri (adaos comercial)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI
ÎN CURS DE EXECUȚIE
391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

17
393 Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție
394 Ajustări pentru deprecierea produselor
3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
3951 Ajustări pentru deprecierea mat. prime și materialelor aflate la terți
3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți
3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți
3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți
3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți
3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți
3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți
396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
Conturile de stocuri și producție în curs de execuție au funcție contabilă de
activ . Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea instituției publice prin
achiziționare de la furnizori, aport, realizate din producție proprie și din alte surse.
Se creditează cu valoarea stocurilor ieșite din gestiunea instituției prin consum,
vânzare și alte destinații. Soldul conturilor este debitor și reprezintă valoarea
bunurilor și serviciilor în stoc sau în sold la data de raportare.

18
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ: ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII
FINANCIARE A STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE
LA PENITENCIARUL MIERCUREA CIUC

2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PENITENCIARULUI MIERCUREA CIUC
Penitenciarul Miercurea Ciuc12 este o unitate de detenție din municipiul
Miercurea Ciuc , județul Harghita . În timpul regimului comunist din România a
funcționat ca închisoare politică pentru femei.
ISTORIC
Clădirea penitenciarului a fost construită între anii 1896 –1898 . Aceasta este
formată din 23 de celu le, 4 săli și un antreu. La data de 28 octombrie 1929 , clădirea
a intrat în posesia Ministerului J ustiției . Prin decizia nr. 36949 din 29 decembrie
1929 a ministrului de justiție, Grigore Iunian , Penitenciarul Mirecurea Ciuc a intrat
în categoria penitenciarelor de categoria I. Din anul 1964 penitenciarul s -a axat pe
deținuții de drept comun.
Penitenciarul a fost desființat ca urmare a Decretul ui nr. 255 de la data de 31
iulie 1977 , pentru a fi reînființat la 1 mai 1983 . Penitenciarul Miercu rea Ciuc este
situat în centrul municipiului Miercurea Ciuc, în S -E județului Harghita, depresiunea
Ciucului, într -o zonă friguroasă, cu o temperatură medie de -15 până la -30 grade C
(aproximativ 5 luni pe an).
Atribuțiile serviciilor/compartimentelor13
Directorul penitenciarului are, în principal, următoarele atribuții:
 realizează conducerea de ansamblu a sectoarelor, birourilor și compartimentelor
de muncă din penitenciar, luând măsuri pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin,
și asigură aplicarea prev ederilor legale în domeniul de activitate al
penitenciarului;
 sesizează organele judiciare în cazul în care o persoană privată de libertate
săvârșește o infracțiune în timpul executării pedepsei, verifică împrejurările și
cauzele producerii unor evenimente negative, precum și sesizările primite din
partea persoanelor private de libertate și a familiilor acestora;
 ia măsurile pentru menținerea în bună stare de funcționare a armamentului,
tehnicii de luptă, a clădirilor și celorlalte dotări materiale ale peni tenciarului;

12 Wikipedia Enciclopedia Liberă, Penitenciarul Miercurea Ciuc, <
https://ro.wikipedia.org/wiki/Penitenciarul_Miercurea_Ciuc >, 02 -07-2018
13 Administrația Națională a Penitenciarelor, Atribuțiile serviciilor/compartimentelor,
<http://a np.gov.ro/penitenciarul -codlea/informatii -de-interes -public/conform -legii-5442001/atributiile -serviciilor –
birourilor -si-compartimentelor/ >, 02 -07-2018

19
 utilizează creditele bugetare repartizate, în calitate de ordonator terțiar de credite,
numai pentru realizarea sarcinilor instituției pe care o conduce, potrivit
prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile
legale;
 asigură protecția informațiilor clasificate potrivit legii de punere în aplicare a
programelor de prevenire a scurgerii de informații clasificate, precum și
colaborarea cu personalul autorității desemnate de securitate (Serviciul Român
de Informați i) pe p robleme de competențe specifice.

Directorul adjunct pentru siguranță și regim penitencia r, este cel care :
 organizează și coordonează activitățile referitoare la modul de executare a
pedepselor privative de libertate și a măsurii arestării preventive, pronunțate de
instanțele judecătorești;
 aplică regimul legal de deținere, ține evidența nominală și statistică a persoanelor
private de libertate care execută pedepsele privative de libertate, potrivit legii;
 organizează și conduce perchezițiile generale care se execută în penitenciar și
verifică modul în care se execută perchezițiile individuale asupra persoanelor
private de libertate;
 verifică săptămânal sau ori de câte ori este nevoie funcționarea și întreținerea
armament ului și muniției din dotarea personalului din subordine, precum și a
mijloacelor aju tătoare de pază și transmisiuni.

Directorul adjunct economic -administrativ coordonează activitatea
personalului logistic, tehnic, financiar -contabil, producție interioară, îndrumă,
analizează și ia măsuri pentru îmbunătățirea continuă a activităților, pentru
organizarea și desfășurarea activității administrativ -gospodărești, exploatarea,
păstrarea, repararea și evidența materialelor și mijloacelor tehnice din do tare și are
următoarele atribuții principale:
 organizează și coordonează întocmirea proiectelor planurilor de aprovizionare
tehnico -materială de către personalul de specialitate din subordine, pe care le
înaintează Administrației Naționale a Penitenciarelo r, și urmărește realizarea
planului de aprovizionare;
 organizează și îndrumă activitatea de cazare, echipare și hrănire a efectivelor de
cadre și deținuți, conform dispozițiilor legale în vigoare;
 organizează și îndrumă activitatea întregului personal din subordine, întocmește
programul de lucru și grafice de lucrări, stabilește fișele posturilor pentru fiecare
persoană din subordine.

20
Serviciul/Biroul siguranța deținerii îndeplinește următoarele atribuții:

 asigură, coordonează, îndrumă și controlează paza și escortarea condamnaților,
arestaților preventiv și minorilor din penitenciar astfel încât să se asigure
prevenirea evenimentelor negative;
 asigură desfășurarea ședințelor de antrenare și instruire a personalului din unitate
în vederea creșterii capacității de acțiune în situații speciale, analizând periodic
modul de executare a alarmelor;
 organizează și coordonează activitatea personalului care execută paza și
escortarea persoanelor private de libertate transferate cu mijloacele auto di n
dotare, întocmește și prezintă pentru aprobare itinerarele de deplasare, precum și
documentele pentru efectuarea transportului cu asemenea mijloace;
 studiază și propune măsuri de modernizare a sistemelor de supraveghere, a
postului de control și a spații lor de cazare, analizează posibilitățile de dotare a
unităților cu armament modern și eficace și verifică situațiile în care s -a efectuat
uz de armă.
Serviciul/Biroul regim penitenciar are următoarele atribuții:
 asigură, organizează, îndrumă și coordonează activitatea de aplicare a
regimurilor diferențiate de deținere a persoanelor private de libertate;
 asigură, coordonează, îndrumă și controlează activitățile referitoare la acordarea
drepturilor la pachet, vizită, corespondență, petiționare, te lefon, și a celorlalte
drepturi prevăzute de lege;
 asigură, coordonează, îndrumă și controlează activitățile referito are la plimbarea
zilnică, vizită intimă, cumpărături;
 verifică împrejurările și cauzele producerii unor evenimente generate de
încălcări al e prevederilor referitoare la acordarea drepturilor persoanelor private
de libertate, de abuzuri ale membrilor personalului, de aplicarea discriminatorie
a regimului legal de deținere, precum și sesizările primite din partea persoanelor
private de libertat e și a familiilor acestora;
 coordonează activitatea de rezolvare a corespondenței primite de la persoane
private de libertate și membri de familie ai acestora, analizează modul în care se
aplică procedurile legale pe această linie și prezintă informări per iodice
conducerii Administraț iei Naționale a Penitenciarelor.
Grupa operativă
Grupa de intervenție este structura profesională operativă specializată în
executarea misiunilor destinate combaterii actelor de violență ale persoanelor private
de libertate din penitenciar, restabilirii climatului de ordine și normalitate, apărării
așezământului de deținere, urmăririi și capturării persoanelor private de libertate
evadate precum și în alte situații prevăzute în planurile interne de acțiune.

21
Personalul din cadrul grupei de intervenție îndeplinește, în principal, următoarele
atribuții:
 participă ca forță descurajatoare în momentele și locurile stabilite de conducerea
unității prin planurile interne;
 folosește armamentul și mijloacele de imobilizare din dotare în co ndițiile legii;
 poate desfășura activități specifice și în alte unități de penitenciare în baza
dispoziției directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Serviciul/Biroul evidența persoanelor private de libertate și organizarea
munci i îndeplinește următoarele atribuții:
 urmărește punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești;
 primește persoanele private de libertate de la alte penitenciare sau de la poliție;
 urmărește și aplică instituția liberării condiționate, în conformitate cu d ispozițiile
legii;
 introduce î n aplicația informatizată date cu privire la situația juridică a
persoanelor private de libertate și a minorilor, transferul și prezentarea acestora
în fața organelor judiciare etc.;
 calculează și acordă zilele considerate ca executate pe baza muncii prestate ,
persoanelor private de libertate.

Structura educație și asistență psihosocială îndeplinește, prin membrii săi,
următoarele atribuții specifice:
 asigură accesul tuturor persoanelor private de libertate la activitățile și
programele de educație și asistență psihologică și socială, în funcție de
recomandările formulate în Planul individualizat de evaluare și intervenție
educativă și terapeutică;
 acordă sprijin calificat în vederea îmbunătățirii nivelului educațional al
persoanelor private de libertate și a asistării acestora în soluționarea problemelor
cu care se confruntă pe perioada detenției;
 acordă sprijin calificat în vederea ameliorării/soluționării problemelor
psihosociale cu care se confruntă persoanele private de li bertate din penitenciare,
prin implicarea, după caz, a familiei și a reprezentanților comunității în proc esul
de recuperare și pregătire pentru reintegrarea socială după punerea în libertate;
 participă la elaborarea de metodologii, programe, instrumente de lucru specifice
domeniului de activitate, în colaborare cu direcția de specialitate din cadrul
Administraț iei Naționale a Penitenciarelor.
Serviciul/Biroul educație este o componentă specializată a structurii educație
și asistență psihosocială din cadrul penitenciarului, care, prin membrii săi:

22
 organizează și desfășoară activități și programe specifice domeniului educației
în conformitate cu metodologiile specifice și cu atribuțiile prevăzute în fișele
posturilor;
 desfășoară activități de evaluare a nevoil or educaționale ale persoanelor private
de libertate;
 realizează programele cuprinse în manualele de programe educative elaborate la
nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor;
 colaborează cu reprezentanții instituțiilor publice și ai organizațiilo r
neguvernamentale în vederea desfășurării de programe sau activități
educaționale în cadrul pe nitenciarului ori în comunitate.
Serviciul/Biroul asistență psihosocială este componenta specializată a
structurii educație și asistență psihosocială din cadrul penitenciarului, care, prin
membrii săi:
 organizează și desfășoară activități de asistență psihologică și socială, în
conformitate cu metodologiile specifice și atribuțiile prevăzute în fișele
posturilor;
 răspunde la petiții, cereri și reclamații referitoa re la activitatea de asistență
psihologică și socială, formulate de către persoanele private de libertate, de către
terți ori, după caz, de direcția de specialitate din Administra ția Națională a
Penitenciarelor.
Structura economico -administrativă și logis tică este formată din
serviciul/biroul logistică și serviciul/biroul financiar -contabil.
Serviciul/Biroul logistică are următoarele atribuții:
 ține evidenț a bunurilor materiale, mijloacelor tehnice și auto din dotare și
evidența cadastrală a imobilelor și terenurilor aflate în proprietatea sau în
folosința unității;
 asigură scoat erea din funcțiune, declasarea ș i casarea bunurilor materiale;
 desfășoară acti vitățile de hrănire, echipare și cazare a persoanelor private de
libertate;
 asigură materialele de într eținere si igienico -sanitare pentru persoanele private
de libertate conform reglementă rilor prevăzute în acest sens;
 desfășoară activitatea de achiziții publice în conformitate cu legislația în vigoare;
 elaborează ș i definitivează programul anual al achizi țiilor publice pe baza
necesitaților si priorităților comunicate de celelalte compartimente din cadrul
unității si în funcție de fondurile alocate.

23
Compartimentul cazarmare are următoarele atribuții :
 centralizează, fundamentează ș i propune spre repartiz are bugetul pentru
articolele de cheltuieli de resortul compartimentului;
 ține evidența și asigură actualizarea dosarelor de cadastru;
 întocmește sau, după caz, centralizează documentele cu caracter tehnico –
administrativ refer itoare la schimbări de structu ră sau de destinație a imobilelor;
 întocmește situațiile cu imobilele unității, care aparțin domeniului public sau
privat al statului, aflate în administrare;
 ține evidenț a statistică a principalilor indicatori privind obiectele de inventar ș i
activele fix e de natura cazarmă rii.
Compartimentul construcții are atribuții atât pe linia reparațiilor capitale și
investițiilor, cât ș i pe linia reparațiilor curente, după cum urmează :
 întocmește fișele de proiect împreună cu anexele aferente pentru elaborarea
Planului multianual și bugetarea investițiilor ș i reparațiilor capitale, justific ând
din punct de vedere tehnic ș i legal necesitatea realizării obiectivelor propuse;
 participă la întocmi rea temelor de proiectare, a fișei de date ș i a caietului de
sarcini p entru l ucrările de reparații capitale ș i investiții;
 asigură verificarea tehnică a tuturor documentațiilor ce fac obiectul lucrărilor de
reparații capitale și investiții ș i răspunde de executarea lucrărilor, în conformitate
cu documentațiile tehnico -econom ice, prescripțiile tehnice, prevederile legii
privind calitatea în construcții ș i a contractelor de execuție, fiind direct
răspunzător de calitatea, cantitatea ș i valoarea lucrărilor decontate;
 avizează situațiile de lucrări aferente lu crărilor de reparați i capitale ș i investiții
executate în antrepriză ;
 întocmește devizele estimative pentru reparații curente;
 verifică stadiul de ex ecuție a reparațiilor curente ș i întocmește situaț iile de lucrări
lunare, precum ș i recepția acestora.
Compart imentul hrănire îndeplinește următoarele atribuții :
 întocmește documentele tehnic -operat ive (referat de necesitate, bază de calcul
etc.);
 întocmește documente con tabile justificative în legătură cu pre darea, transferul,
restituirea ș i consumul bunurilor materiale (bon de c onsum, bon de predare,
transfer, restituire, bon de m ișcare a mijloacelor fixe etc.).
Compartimentul echipament se ocupă cu :
 asigurarea, depozitarea ș i distribuirea de echipament atât pentru funcționarii
publici cu statut special, cât ș i pentru persoanele private de libertate;

24
 asigurarea, depozitarea ș i distribuirea rechizitelor de birou, imprimatelor pentru
funcționarii pub lici cu statut special, precum ș i pentru persoanele private de
libertate;
 asigurarea, depozitarea și distribuirea produselor și materi alelor pentru igienă ș i
curățenie pentru funcționarii pub lici cu statut special, precum ș i pentru
persoanele private de libertate;
 întocmește documente con tabile justificative în legătură cu predarea, transferul,
restituirea ș i consumul bunurilor materiale (bon de consum, bon de predare,
transfer, restituire, bon de mișcare a mijloacelor fixe etc.).
Compartimentul armament, geniu, chimic, foto are ca principale atribuții
asigurarea,depozitarea și distribuirea armamentului ș i muniției necesare desfășurării
în condiții optime a misiunilor operative.

Compartimentul aut o răspunde de asigurarea tehnică de autovehicule, care
cuprinde ansamblul măsurilor ș i activităților care se planifică, se organizează și se
execută într -o concepție unitară , în scopul menține rii autovehiculelor în permanență
stare de operativitate, pentru îndeplinirea misiunilor în care sunt utilizate.
Compartimentul achiziții publice asigură cheltuirea eficientă a fondurilor
publice în condiții de transparență și mediu concurențial optim.
Compartimentul transmisiuni răspu nde de asigurarea, depozitarea ș i
distrib uirea mijloacelor de comunicații necesare desfășurării în condiții optime atât
a misiunilor op erative, cât ș i a activității întregii unități.
Compartimentul gospodărie agrozootehnică asigură valorificarea bazei
tehnico -materiale cu specific agrozootehnic, în scopul calificării persoanelor private
de libertate, îmbunătățirii hranei, realizării de venitur i.
Prin compartimentul producție bugetară se pot desfășura unele activități
lucrati ve, în interiorul sau în exteriorul așezămintelor de detenție în scopul obținerii
de venituri proprii, care se pot folosi la îmbunătățirea c ondițiilor de detenție, precum
și pentru susținerea acțiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate .
Serviciul/Biroul financiar -contabilitate îndeplinește următoarele atribuții:
 efectuează calculul drepturilor salariale lunare;
 răspunde de întreaga activitate de respectare a disciplinei financiare, de încasare
a venituri lor, de recuperare a pagubelor ș i a creanțelor de orice fel;
 răspunde de efectuarea tuturor plăților, în limita creditelor bugetare apro bate,
numai pe bază de acte justificative, întocmite în confor mitate cu dispozițiile
legale, ș i numai dup ă ce acestea au fost lichidate ș i ordonanțate, în condițiile
legii;

25
 exercită control financiar preventiv asupra tuturor documentelor ce conțin
operațiuni care, potrivit legii, se supun obligatoriu acestui gen de control;
 întocmește situaț ii statistice, centralizatoare și raportări în legătură cu plățile
executate, potrivit prevederilor legale, ș i urmărește depunerea în termen a
acestora;
 ține ev idența contabilă în conformitate cu normele metodologice în vigoare,
inclus iv cea a angajamentelor legale ș i bugetare;
 ține evidenț a de gestiune a bunurilor intrat e sau ieșite în/din patrimoniul propriu;
 confruntă soldurile evidenț ei contabile analit ice cu cele din evidența sintetică ;
 întocmește balanțele lunare de verificare;
 răspunde de prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației
patrimoniului aflat în administrare;
 întocmește proiectul d e buget pentru anul de referință N, în baza instrucțiunilor
însoțite de machete privind fundamentarea acesteia, transmise de către
Administrația Națională a Penitenciarelor – Direcția economico -administrativă
– structura planificare și execuție bugetară ;
 efectuează virări de credite între subdiviziunile clasificației bugetare, însoțite de
nota de fundamentare;
 întocmește nota de fundamentare pentru solicitări de suplimentare de fonduri cu
ocazia rectificării buge tare;
 înaintează Administrației Naționale a Penitenciarelor – Direcți a economico –
administrativă – structura planificare și execuție bugetară propuneri privind
repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare aprobate;
 întocmește lunar situațiile financiar e privind execuția veniturilor și plă ților din
fonduri externe nerambursabile.
Activitatea structurii medicale se desfășoară la nivelul:
a) cabinetului medical – asistență medicală persoane private de libertate;
b) cabinetului medical – asistență medicală persona l;
c) cabinetului de medicină dentară;
d) infirmerie.
Personalul medical care își desfășoară activitatea în cabinetul medical –
asistență medicală persoane private de libertate este cel care :
 acordă asistență medicală de urgență în caz de boală sau de accident;
 acordă asistență medicală generală, profilactică și curativă;
 asigură controlul medical la primire, transfer și liberare din penitenciar;
 asigură controlul medical periodic conform legislației în vigoare;
 urmărește evoluția stării de sănătate a persoanelor private de libertate și aplică
măsurile terapeutice necesare;

26
 acordă îngrijiri medicale în infirmerie cazurilor de îmbolnăvire care necesită
supraveghere medicală permanentă și care nu impun internarea în spital;
 recomandă internarea în unități spitaliceș ti în situația în care nu are posibilități
de diagnostic și tratament, precum și în caz de boli transmisibile pentru care
internarea este obligatorie;
 desfășoară activități de educație pentru sănătate în vederea însușirii de către
persoanele private de lib ertate a cunoștințelor necesare cu privire la igiena
individuală și colectivă, igiena mediului, prevenirea îmbolnăvirilor și pentru
formarea deprinderilor igienice;
 întocmește documentația medicală necesară prezentării persoanelor private de
libertate la c omisia de expertiză a capacității de muncă sau pentru revizuirea unei
decizii a acestei comisii;
 raportează de urgență Direcției M edicale din cadrul Administrației Naționale a
Penitenciarelor și, după caz, medicilor epidemiologi coordonatori zonali
următoa rele date:
– decesele survenite în rândul deținuților;
– bolile transmisibile cu raportare nominală (menționate pe fișa unică de
raportare a cazului de boală transmisibilă);
– apariția unei epidemii în unitate;
– cazuri de accidente și agresiuni care p un în perico l viața deținuților.
 raportează lunar Direcției M edicale din cadrul Administrației Naționale a
Penitenciarelor activitatea cabinetului medical, iar penitenciarului -spital
coordonator, situațiile privind furnizarea de servicii de asistență medicală
primară și de specialitate, în vederea înaintării acestora către casa de asigurări de
sănătate;
Atribuțiile personalului medical care își desfășoară activitatea în cabinetul
medical – asistență medicală personal sunt următoarele:
 acordă asistență medicală de urgen ță la locul de muncă pentru personalul unității;
 acordă asistență medicală primară în situațiile în care există condițiile necesare
privind accesul și furnizarea acesteia;
 stabilește necesarul de medicamente și materiale sanitare pentru buna
desfășurare a activității medicale;
 raportează lunar Direcției M edicale din cadrul Administrației Naționale a
Penitenciarelor activitatea cabinetului medical, iar penitenciarului -spital
coordonator, situațiile privind furnizarea de servicii de asistență medicală
primară și de specialitate, în vederea înaintării acestora către casa de asigurări de
sănătate;
 raportează la sfâ rșitul semestrului I Direcției M edicale din cadrul Administrației
Naționale a Penitenciarelor activitatea medicală prin Raportul de activitate
medical ă.

27
Atribuțiile personalului medical care își desfășoară activitatea în cabinetul
de medicină dentară sunt următoarele:
 acordă asistență medicală dentară persoanelor private de libertate;
 acordă asistență medicală dentară de urgență pentru personalul unită ții;
 raportează lunar Direcției M edicale din cadrul Administrației Naționale a
Penitenciarelor activitatea cabinetului medical, iar penitenciarului spital
coordonator, situațiile privind furnizarea de servicii de asistență medicală
primară și de specialita te, în vederea înaintării acestora către casa de asigurări de
sănătate.
În domeniul de competență biroul resurse umane și formare profesională
are următoarele atribuții:
 asigură implementarea politicilor și strategiilor privind dezvoltarea și
valorificare a capitalului de resurse umane, prin programe pe termen scurt, mediu
și lung, stabilite de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
 asigură încadrarea statului de organizare al unității cu personalul necesar, pe
baza dinamicii de personal, pr in modalitățile și în condițiile stabilite de
reglementările în vigoare;
 aplică procedurile din aria de competență privind concursurile de încadrare a
posturilor vacante: prin avansarea în funcții a personalului, trecerea agenților în
corpul ofițerilor, di n sursă externă;
 întocmește documentația pentru soluționarea lucrărilor ce privesc încadrările din
sursă externă, prin concurs, transferuri sau repartizarea absolvenților instituțiilor
de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile sistemului penitenciar;
 asigură recrutarea candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ care
pregătesc personalul necesar sistemului administrației penitenciare și întocmește
dosarele de concurs ale ac estora;
 gestionează activitatea referitoare la declarațiile de avere și interese de către
personalul unității și asigură realizarea procedurilor de contact și corespondență
cu Agenția Națională de Integritate;
 întocmește și înaintează la Administrația Națională a Penitenciarelor dosarele de
pensie pentru funcționarii publici cu statut special și urmașii acestora;
 întocmește și eliberează dosarele de pensie pentru personalul contractual și
urmașii acestora, în vederea depunerii la casele de pensii teritorial e;
 colaborează cu instituții acreditate de formare profesională.
Structura prevenirea criminalității și terorismului în mediul penitenciar
îndeplinește următoarele atribuții generale:
 desfășoară activități de identificare, cunoaștere și prevenire, în limitele
competențelor sale, a acțiunilor specifice criminalității , criminalității organizate,
terorismului și corupției , a faptelor sau evenimentelor cu consecințe periculoase

28
pentru siguranța deținerii , precum și a oricăror situații ori îm prejurări din care
pot rezulta asemenea pericole și colaborează cu instituțiile abilitate în vederea
combaterii acestora;
 asigură identificarea și prevenirea faptelor, situațiilor și împrejurărilor de
nerespectare de către personalul unității a prevederilo r legale, a drepturilor
persoanelor private de libertate ori de supunere a acestora la tortură, tratamente
inumane sau degradante, precum și a actelor de corupție ori a altor fapte ce
constituie încălcări ale legii;

Structura informatică se ocupă de gestiunea software, analiză și programare,
administrare și securitate tehnică de calcul și comunicații și îndeplinește următoarele
atribuții :
 asigură continuitatea serviciilor informatice în unitate;
 execută analiza de sistem și realizează proi ectul pentru componente ale
sistemului informatic la nivel de unitate, propune bugetul pentru investițiile în
IT sau consiliază directorul unității la stabilirea acestuia;
 asigură implementarea și exploatarea corespunzătoare a programelor în unitate;
 participă la sesiunile de instruire a personalului unității cu ocazia dării în
funcțiune a aplicațiilor informatice;
 întreține rețeaua de calculatoare din unitate, stabilește și impune regulamentul
general de funcționare a rețelei .
Structura managementul ui situațiilor de urgenta are următoarele atribuții :
 controlează și îndrumă activitatea de prevenire a situațiilor de urgenta în unitate;
 formulează propuneri pentru includerea în proiectul bugetului de venituri și
cheltuieli a fondurilor necesare dotării unității cu mașini , instalații , utilaje,
echipament de protecție și substanțe chimice, precum și pentru realizarea
măsurilor de prevenire a situațiilor de urgenta ;
 colaborează cu inspectoratele pentru situații de urgenta județene și al
municipiului Bucureș ti în domeniul apărării împotriva incendiilor și al protecției
civile.
Structura secretariat asigură circuitul documentelor stabilit prin proceduri
specifice de lucru aprobate prin decizie a directorului general, prin organizarea
eficientă a primirii, înregistrării, repartizării spre soluționare și expedierii acestora
precum și arhivarea și păstrarea documentelor în arhiva neoperativă a unității .
Consilierul juridic are următoarele atribuții :
 reprezintă instituția , pe baza delegației date de către director, și apără drepturile
și interesele acesteia în fata instanțelor judecătorești și a altor organe de

29
jurisdicție , precum și în raporturile cu alte organe, cu persoane fizice sau
juridice;
 avizează, din punctul de vedere al legalității , orice măsură de natură să angajeze
răspunderea patrimonială a penitenciarului în calitate de ordonator terțiar de
credite;
 întocmește și trimite instanțelor de judecată sau organelor de urmărire penală
procesele -verbale de îndeplinire a procedurilor de citare a unității ; solicită
organelor judiciare soluțiile dispuse în cauzele cercetate, pe care le comunică
structurii resurse umane și formare profesională în vederea stabilirii situației
raporturilor de serviciu a funcționarilor publici, respectiv punerea la dispoziție
(pe timpul urmăririi penale și al judecății ) sau suspendarea din funcție (pe
perioada arestării preventive), conform Legii nr. 293/2004 , republicată, cu
modificările ulterioare;

Structura informații clasificate are următoarele atribuții în domeniul
elaborării, multiplicării și evidenței datel or și informațiilor clasificate precum și în
domeniul coordonării și controlului măsurilor de protecție a informațiilor
clasificate în cadrul unității .

Structura de prevenire și protecție în domeniul securității , sănătății în
muncă și protecția mediului își desfășoară activitatea în domeniul securității și
sănătății în muncă prin identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru toate
locurile de muncă/posturile de lucru din unitate dar și în domeniul protecției
mediului prin întocmirea documentelor de organizare, control și evaluare a
activităților de protecție a mediului pentru unitatea proprie.

2.2. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MATERII
PRIME ȘI MATERIALE LA PENITENCIARUL MIERCUREA CIUC

Materiile prime și materialele consumabile reprezintă elemente de stoc care
participă direct la procesul de obținere a producției și care se regăsesc în produse,
integral sau parțial, în forma inițială ori transformată.
Pentru contabilizarea acestor categorii de stocuri se utilizează conturile: 301
“Materii prime”; 302 “Materiale consumabile” și 308 “Diferențe de preț la materii
prime și materiale”.
Contu rile 301 “Materii prime” și 302 “Materiale consumabile” au rolul de
a evidenția existența, mișcarea și transformarea unor astfel de active. După
conținutul economic, sunt conturi de active circulante iar după funcția contabilă sunt
conturi de activ.
În sit uația utilizării metodei inventarului permanent, aceste două conturi se
debitează cu:

30
 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnizori, cu plata ulterioară (inclusiv taxa pe valoare adăugată
deductibilă):
% = 401 “Furnizori”
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
4426 “TVA deductibilă”

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
achiz iționate de la furnizori, cu plata imediată d in contul de la bancă (inclusiv taxa
pe valoare adăugată deductibilă):
% = 512 “Conturi curente la bănci”
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
4426 “TVA deductibilă”

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnizori cu plata imediată dintr -un avans de trezorerie (inclusiv
taxa pe valoare adăugată deductibilă):
% = 542 “Avansuri de trezorerie”
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
4426 “TVA deductibilă”

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnizor i, pentru care nu s -au întocmit facturi (inclusiv TVA
neexigibilă ):
% = 408 “Furnizori -facturi nesosite ”
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
4428 “TVA neexigibilă ”

 Valoarea accizelor și tax elor vamale aferente bunurilor importante:
% = 446 “Alte impozite, taxe
301 “Materii prime” și vărsăminte asimilate”
302 “Materiale consumabile”

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile,
reprezentând aport în natură la capitalul social:
% = 456 “Decontări cu acționarii/
301 “Materii prime” asociații privi nd capitalul”
302 “Materiale consumabile”

31
 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime (materialelor consumabile)
primi te cu titlu gratuit:
% = 7582 “Venituri din donații
301 “Materii prime” și subvenții primite”
302 “Materiale consumabile”

 Valoarea unor astfel de bunuri material e constatate plus la inventar:
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime”
(302 “Materiale consumabile” = 602 “Che ltuieli cu materialele consumabile”)

Sau

601 “Cheltuieli cu materiile prime”= 301 “Materii prime” în roșu ( -)
(602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”= 302 “Materiale consumabile”)

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime (materialelor consumabile)
aduse de la terți (prelucrate):
% = 351 “Materii și material e
301 “Materii prime” aflate la terți”
302 “Materiale consumabile”

 Valoarea semifabricatelor și prod uselor finite reținute și consu mate ca materie
primă în cadrul entității:
301 “Materii prime” = %
341 “Semifabricate”
345 “Produse finite”
 Valoarea semifabricatelor și prod uselor finite reținute și consumate ca
materiale în cadrul entității:
302 “Materiale consumabile” = %
341 “Semifabricate”
345 “Produse finite”

În creditul conturilor se înregistrează:

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
eliberate în procesul de fabricație, constatate lipsă la inventariere precum și
pierderile din deprecieri:
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”
(602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 “Materiale consumabile”)
 Valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, vândute ca atare:
1. Trecerea lor în categoria mărfurilor:
371 “Mărfuri” = %
301 “Materii prime”

32
302 “Materiale consumabile”
2. Vânzarea către terți:
4111 “Clienți” = %
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 “TVA colectată”
3. Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”

 Valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, donate terților:
6582 “Donații și subvenții acordate” = %
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”

 Valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, trimise spre prelucrare sau în
custodie la terți:
351 “Materii și materiale aflate la terți” = %
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”

 Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
distruse de calamități:
671 “Cheltuieli privind calamitățile și
alte evenimente extraordinare” = %
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
Soldul conturilor este debitor și reflect ă valoarea la preț de înregistrare a
materiilor prime (materialelor consumabile) existente în stoc la finele perioadei.

Contul 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale” , apare în
situația în care la evaluarea stocurilor se utilizează costul sta ndard sau prestabilit, în
scopul de a evidenția diferențele în plus sau în minus între prețul de înregistrare
prestabilit și costul de achiziție sau de producție a ferent materiilor prime și
materialelor consumabile. De asemenea acest cont se mai utilizează și pentru
reflectarea distinctă a cheltuielilor accesorii privind aprovizionările de materii prime
și material e consu mabile (cheltuieli de transport -aprovizionare, accize, taxe
nerecuperabile și diverse alte cheltuieli) efectuate de entitate în scopul apr ovizionării
cu materii prime și materiale consumabile.
După conținutul economic, este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a
materiilor prime și materialelor consumabile iar după funcția contabilă este cont de
activ.

33

Se debitează cu:

 Diferențele între prețul de aprovizionare și costul standard (prestabilit)
aferente materiilor prime și materialelor consumabile aprovizionate în
corespondență cu:
1. Creditul contului 401 “Furnizori”, dacă plata are loc ulterior:
308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale” = 401 “ Furnizori ”
2. Creditul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” sau 531 “Casa” , pentru
aprovizionările achitate imediat:
308 “Diferențe de preț la
materii prime și materiale” = %
512 Conturi curente la bănci”
531 “Casa”
 Contravaloarea cheltuielilor de transport, aprovizionare, taxelor
nerecuperabile, accizelor și altor cheltuieli accesorii în corespondență cu:

1. Creditul contului 401 “Furnizori”, pentru aprovizionările achitate ulterior:
308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale” = 401 “Furnizori”
2. Creditul contului 512 “Contu ri curente la bănci” sau 531 “Casa”, pentru
aprovizionările achitate imediat:
308 “Diferențe de preț
la materii prime și materiale” = %
512 “Conturi curente la bănci”
531 “Casa”

Se creditează la sfârșitul lunii , cu diferențele de preț repartizate asupra
materiilor prime și materialelor consumabile, în corespondență cu debitul conturilor
601 “Cheltuieli cu materiile prime” sau 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”,
calculate cu ajutorul unui coef icient de repartizare (K), potrivit următoarei
metodologii:

K308 = 𝑆𝑜𝑙𝑑 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑡 308 +𝑅𝑢𝑙𝑎𝑗 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑡 308
𝑆𝑜𝑙𝑑 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑡 301 𝑠𝑎𝑢 302 +𝑅𝑢𝑙𝑎𝑗 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑡 301 𝑠𝑎𝑢 302

Coeficientul astfel obținut se înmulțește cu valoarea la preț de înregistrare a
materiilor prime, materialelor consumabile sau materialelor de natura obiectelor de
inventa r eliberate în consum (date în folosință), cumulată de la începutul exercițiului
financiar și până la finele lunii pentru care se efectuează repartizarea diferențelor de
preț. Se obține astfel valoarea diferențelor de preț corespunzătoare ieșirilor de

34
materii prime, material e consumabile și material e de natura obiectelor de inventa r,
cumulată de la începutul anului. Din această valoare se deduc diferențele de preț pe
luna în curs, cu care se creditează contul 308 “Diferențe de preț la materii prime și
materiale”, în corespondență cu conturile 601 “Cheltuieli cu materiile prime” sau
602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”, 603 “Cheltuieli cu material de natura
obiectelor de inventar”, după caz:
% 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale”
601 “Cheltuieli cu materiile prime”
602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”
603 “Cheltuieli cu material de natura obiectelor de
inventar”
Soldul contului 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale” este
debitor și reflec tă diferențele de preț aferente materiilor prime, materialelor
consumabile sau materialelor de natura obiectelor de inventa r existente în stoc la
finele perioadei.

Materialele de natura obiectelor de inventa r sunt reprezentate de acele
elemente de stoc care prezintă particularitatea că nu se consumă la prima utilizare.
Cu toate acestea, ele nu se înregistrează în contabilitate ca imobilizări corporale
întrucât nu îndeplinesc cumulativ condițiile necesare a fi considerate imobilizări
corporale. Neconsumându -se la prima utilizare, valoarea de intrare a acestora se
poate recupera in tegral, pe seama cheltuielilor, la darea în folosință sau treptat pe o
perioadă de până la trei ani.
Pentru înregistrarea în contabilitate a obiectelor de inventor se utilizează
conturile: 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” și 603 “Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar”. Dacă la înregistrarea stocurilor de
material de natura obiectelor de inventor se utilizează prețurile standard
(prestabilite), în contabilizarea acestora intervine și contul 308 “Diferențe de preț la
materii prime și materiale”.
Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” ține evidența existenței
și mișcării stocurilor de material de natura obiectelor de inventor aflate fie în depozit,
fie în folosință.
După conținutul economic este un cont de active circulante material iar după
funcția contabilă, este cont de activ.
Principalele corespondențe pe debit și credit ale contului sunt aceleași ca și în
cazul conturilor 301 “Materii prime” și 302 “Materiale consumabile”. Spre
deosebire însă de materii prime și material consumabile, care sunt eliberate pentru
consumul productive sau neproductiv, materialele de natura obiectelor de inventor

35
sunt date în folosință secțiilor, ate lierelor, salariaților etc. Eliberarea în folosință a
acestor categorii de stocuri se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:
603 “Cheltuieli privind materialele = 303 “Materiale de natura
de natura obiectelor de inventar” obiectelor de invent ar”

și concomitent ,

D 8035 “Stocuri de natura obiectelor de inventor date în folosință”
Scăderea din evidență a materialelor de natura obiectelor de inventor, cu ocazia
declasării acestora, se înregistrează în contabilitate în creditul contului în afara
bilanțului 8035 “Stocuri de natura obiectelor de inventor date în folosință”.

Producția î n curs de execuție este reprezentată de producția care nu a trecut
prin toate fazele procesului tehnologic precum și produsele nesupuse probelor și
recepției tehnice sau necompletate în întregime. Tot în curs de execuție sunt
considerate lucrările, serviciile și studiile neterminate.
Producția în curs de execuție este evidențiată în contabilitate prin intermediul
conturilor din grupa 331 “Produse în curs de execuție” și 332 “Lucrări și servicii în
curs de execuție”.
După conținutul economic sunt cont uri de active circulante iar după funcția
contabilă, sunt conturi de activ.
Se debitează cu costul de producție al produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de
execuție la sfârșitul perioa dei, stabilit pe bază de inventa r:

% = 711 “Variația stocurilor”
331 “Produse în curs de execuție ”
332 “ Lucrări și servicii în curs de execuție”
Se creditează cu ocazia scăderii din gestiune a valorii produselor, lucrărilor și
serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei următoare:
711 “Variația stocurilor” = %
331 “Produse în curs de execuție”
332 “Lucr ări și servicii în curs de
execuție”
Soldul conturilor este debitor și reprezintă costul de producție al produselor,
lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la finele perioadei.

36
Contabilitatea produselor

În categoria produselor se includ: semifabricatele, produsele finite și produsele
reziduale. Sunt evidențiate în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 34
“Produse”.
Semifabricatele reprezintă produsele al căror proces tehnologic a fost termin at
într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al
altei secții (sau faze de prelucrare) sau se livrează terților.
Evidența contabilă a semifabricatelor se ține prin intermediul contului 341
“Semifabricate”, cont de active circulante, cu funcție contabilă de active. Se
debitează cu:

 Valoarea la preț de înregistrare sau la cost de producție a semifabricatelor
intrate în gestiune, precum și a plusurilor constatate la inventariere, în corespondență
cu creditul contului 711 “Variația stocurilor”:
341 “Semifabricate” = 711 “Variația stocurilor”

 Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor aduse de la terți, în
coresp ondență cu creditul conturilor 354 “Produse aflate la terți” sau 401
“Furnizori”:
341 “Semifabricate” = 354 “Produse aflate la terți”
(401 “Furnizori”)
Se creditează cu:

 Valoarea la preț de înregistrare a semifabricate lor scăzute din gestiune în urma
vânzării acestora către clienți, precum și cu lipsurile constatate cu ocazia
inventarierii, în corespondență cu debitul contului 711 “Variația stocurilor”:
711 “Variația stocurilor” = 341 “Semifabricate”

 Valoarea la preț d e înregistrare a semifabricatelor trimise la terți. În
corespondență cu debitul contului 354 “Produse aflate la terți”:
354 “Produse aflate la terți” = 341 “Semifabricate”

 Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor consumate în cadrul
entității, în corespondență cu debitul conturilor 301 “Materii prime” sau 302
“Materiale consumabile”:
301 “Materii prime ” = 341 “Semifabricate”
(302 “Materiale consumabile” )

 Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor distruse de calamități, în
corespondență cu debitul contului 671 “Cheltuieli privind calamitățile și alte
evenimente extraordinare”:

671 “Chel tuieli privind calamitățile = 341 “Semifabricate”

37
Și alte e venimente extraordinare”

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
semifabricatelor existen te în stoc la finele perioadei.
Produsele finite sunt reprezentate de acele bunuri material care au parcurs
toate fazele procesu lui de fabricație, au fost recepționate din punct de vedere
cantitativ și calitativ și se găsesc depozitate în vederea lor de către terți.
Contabilitatea produselor finite se ține cu ajutorul contului 345 “Produse
finite”, care evidențiază existența și mișcarea stocurilor de produse finite. După
conținutul economic este cont de active circulante iar după funcția contabilă este
cont de activ.

Se debitează cu:

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite intrate din secțiile de
producție, precum și a plusurilor la inventa r, în corespondență cu creditul contului
711 “Variația stocurilor”:
345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor”

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite aduse de la terți, în
corespondență cu creditul conturilor 354 “Produse aflate la terți” sau 401
“Furnizori”:
345 “Produse finite” = 354 “Produse aflate la terți”
(401 “Furnizori”)
Se creditează c u:

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite scăzute din gestiune precum
și cu lipsurile constatate cu ocazia inventarierii, în corespondență cu debitul contului
711 “Variația stocurilor”:
711 “Variația stocurilor” = 345 “Produse finite”

REMARCĂ:
În contabilitate, vânzarea produselor finite se înregistrează în conturi distincte
de cele arătate mai sus, respective în debitul contului 4111 “Clienți” (5311 “Casa în
lei”) și în creditul conturilor 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” și 4427
“TVA colectată”, astfel:

a) Vânzarea produselor finite:
4111 “Clienți” = %
(5311 “Casa în lei”) 701“Venituri din vânzarea produselor finite”
4427 “TVA cole ctată”
b) Încasarea contravalorii acestora:
% = 4111 “Clienți”
512 “Conturi la bănci în lei”

38
531 “Casa”
 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite trimise la terți, în
corespondență cu debi tul contului 354 “Produse aflate la terți”:
354 “Produse aflate la terți” = 345 “Produse finite”

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite livrate magazinelor proprii
de desfacere, în corespondență cu debitul contului 371 “Mărfuri”:
371 “Mărfuri” = 345 “Produse finite”

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite acordate salariaților, ca
plată în natură, în corespondență cu debitul contului 421 “Personal -salarii datorate”:
421 “Personal -salarii datorate” = 345 “Produse finite”

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite acordate acționarilor,
asociaților sau unităților prestatoare, ca plată în natură, potrivit prevederilor
contractuale în corespondență cu debitul conturilor 462 “Creditori diverși” sau 401
“Furni zori”:
462 “Creditori diverși” = 345 “Produse finite”
(401 “Furnizori”)

 Valoarea donațiilor de produse finite, în corespondență cu debitul contului
6582 “Cheltuieli privind donațiile și subvențiile acordate”:
6582 “Cheltuieli privind donațiile = 345 “Produse finite”
și subvențiile acordate”

 valoarea la preț de înregistrare a produselor finite în cadrul entității, în
corespondență cu debitul conturilor 301 “Materii prime” sau 302 “Materiale
consumabile”:
301 “Materii prime” = 345 “Produse finite”
(302 “Materiale consumabile”)

 Valoarea pierderilor din calamități:
671 “Chelt uieli privind calamitățile = 345 “Produse finite”
și alte evenimente extraordinare ”

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
produselor finite existente în stoc.

Produsele reziduale sunt concretizate în rebuturi, material recuperabile sau
deșeuri, rezultate din procesul tehnologic de fabricație. Evidența contabilă a
produselor rezid uale se ține prin intermediul contului 346 “Produse reziduale”, cont
de active circulante, cu funcție contabilă de activ. Se debitează cu:

39
 Valoarea la preț de înregistrare sau la cost de producție a produselor reziduale
intrate în gestiune din producție pr oprie, în corespondență cu creditul contului 711
“Variația stocurilor”:
346 “Produse reziduale” = 711 “Variația stocurilor”

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale aduse la terți, în
corespondență cu creditul conturilor 354 “Produse aflate la terți” sau 401
“Furnizori”:
346 “Produse reziduale” = 354 “Produse aflate la terți”
(401 “Furnizori”)

Se creditează cu:

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale ieșite din gestiune, în
corespondență cu debitul contului 711 “Variația stocurilor”:
711 “Variația stocurilor” = 346 “Produse reziduale”

 Valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale trimise la terți, în
corespondență cu debitul contului 354 “Produse aflate la terți”:
354 “Produse aflate la terți” = 346 “Produse reziduale”.
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
produselor reziduale existente în stoc la finele perioadei.

Contul 348 “Diferențe de preț la produse”, ține evidența dif erențelor între
prețul prestabilit (standard) și costul de producție al produselor obținute. După
conținutul economic este cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor iar
după funcția contabilă, este cont bifuncțional. Înregistrările în acest cont se fac la
finele lunii.
Se debitează la finele lunii cu diferențele de preț între costul de producție și
prețul prestabilit, aferente intrărilor de produse în gestiune. Debitarea se face în roșu
pentru diferențele favorabile (costul de producție este mai mic decât prețul
prestabilit) și în negru pentru diferențele nefavorabile (costul de producție este mai
mare decât prețul prestabilit):
348 “Diferențe de preț la produse” = 711 “Variația stocurilor”
(în roș u, pentru diferențe favorabile)
Sau
348 “Diferențe de preț la produse” = 711 “Variația stocurilor”
(în negru, pentru diferențe nefavorabile)

Se creditează tot la finele lunii, cu diferențele favorabile sau nefavorabile,
repartizate asupra produselor ieșite din gestiune:
711 “Variația stocurilor” = 348 “Diferențe de preț la produse”
(în roșu, pentru diferențe favorabile)
711 “Variația stocurilor” = 348 “Diferențe de preț la produse”

40
(în negru, pentru diferențe nefavorabile)
Soldul contului reprezintă diferențe de preț (favorabile sau nefavorabile)
aferente produselor existente în stoc.
Stocurile aflate la terți cuprind materii prime, material consumabile, material
de natura obiectelor de inventor, produse, animale, mărfuri și ambalaje trimise la
terți pentru diverse prelucrări.
Sunt evidențiate în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 35
“Stocuri aflate la terți”, din care fac parte: 351 “Mărfuri și material aflate la terți”,
354 “Produse aflate la terți”, 356 “Animale aflate la terți”, 357 “Mărfuri aflate la
terți”, 358 “Ambalaje aflate la terți”.
După conținutul economic sunt conturi de active circulante iar după funcția
contabilă sunt conturi de active.
Se debitează cu:
Prețul de înregistrare al stocurilor trimise la terți:
35 “Stocuri aflate la terți” = %
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
341 “ Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”
361 “Animale și păsări”
371 “Mărfuri”
381 “Ambalaje”

Prețul de înregistrare al stocurilor în curs de aprovizionare :
35 “Stocuri aflate la terți” = 401 “Furnizori”
Se creditează cu prețul d e înregistrare al stocurilor intrate în gestiune (aduse
de la terți) sau aflate în curs de aprovizionare:
% = 35 “Stocuri aflate la terți”
301 “Materii prime”
302 “Materiale consumabile”
303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
341 “ Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”
361 “Animale și păsări”
371 “Mărfuri”
381 “Ambalaje”
401 “Furnizori”
Soldul conturilor este debitor și reflect valoarea stocurilor aflate la terț i sau în
curs de aprovizionare.

41
Contabilitatea animalelor și păsărilor
Se ține prin intermediul contului 361 “Animale și păsări” în care sunt
evidențiate efectivele de animale și păsări de natura stocurilor, obținute din producție
proprie sau prin achiziție de la terți, destinate creșterii precum și folosirii lor pentru:
muncă și reproducție, valorificare, producție.
După conținutul economic este cont de active circulante iar după funcția
contabilă este cont de activ.
Se debitează cu valoarea la pre ț de înregistrare a animalelor și păsărilor:
-achiziționate de la furnizori:
% = 401 “Furnizori”
361 “Animale și păsări”
4426 “TVA deductibilă”
-pentru facturi nesosite:
% = 408 “Furnizori -facturi nesosite”
361 “Animale și păsări”
4428 “TVA neexigibilă ”
-cu plata imediată
% = 512 “Conturi curente la bănci”
361 “Animale și păsări” (531 “Casa”)
4426 “TVA deductibilă” (542 “Avansuri de trezorerie”)
-obținute din producție proprie, plusuri de inventor și sporuri în greutate:
361 “Animale și păsări” = 711 “Variația stocurilor”
-aduse de la terți:
361 “Animale și păsări” = 356 “Animale aflate la terți”
-aduse ca aport șa capitalul social:
361 “Animale și păsări” = 456 “Decontări cu acționarii/asociații privind
capitalul”
-primite de la unitate sau subunități :
361 “Animale și păsări” = %
481 “Decontări între unitate și subunități”
482 “Decontări între subunități”
-primite cu titlu gratuit
361 “Animale și păsări” = 7582 “Venituri din donații si subvenții primite”
Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a animalelor si păsărilor ieșite
din gestiune prin:
-vânzare :
a. trecere în cate goria mărfurilor:
371 “Mărfuri” = 361 “Animale și păsări”
b. vânzarea propriu -zisă către clienți:
4111 “Clienți” = %
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 “TVA colectată”
c. scăderea din gestiune a mărfurilor vândute:
607 “Che ltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”

42
-livrate la unitate sau subunitate :
% = 361 “Animale și păsări”
481 “D econtări între unitate și subunități”
482 “Decontări între subunități”
-lipsă la inventariere:
606 “Cheltuieli cu animalele și păsările” = 361 “Animale și păsări”
-trimise la terți:
356 “Animale aflate la terți” = 361 “Animale si păsări”
-sacrif icare în abatorul propriu:
a. scăderea din evidență a animalelor și păsărilor:
606 “Cheltuieli cu animalele și păsările” = 361 “Animale și păsări”
b. obținerea de produse:
345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor”
-mortalități în urma unor calami tăți naturale:
671 “Cheltuieli privind calamități = 361 “Animale și păsări”
și alte evenimente extraordinare”
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
animalelor și păsărilor existente în gestiune la finele perio adei.

Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile, reprezintă bunuri material cumpărate în scopul revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.
Contabilitatea mărfurilor se ține cu ajutorul contului 371 “Mărfuri”, cont ce
asigură evidența și controlul existenței și mișcării stocurilor de mărfuri. Evidența
contabilă a mărfurilor se poate organiza și conduce utilizând următoarele prețuri de
înregistrare:
a. Costul de achiziție, caz în care contabilitatea se operează cu conturile 371
“Mărfuri” și 60 7 “Cheltuieli privind mărfurile”;
b. Prețul de vânzare cu ridicata, caz în care în contabilitate se utilizează, pe lângă
cele două conturi din varianta a. și contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri”;
c. Prețul de vânzare cu amănuntul, caz în care intervine, în plus față de conturile
prezentate în varianta b. și contul 4428 “TVA neexigibilă ”.
Din punct de vedere al conținutului economic contul 371 “Mărfuri” este cont
de active circulante iar după funcția contabilă este cont de activ.
În debitul contului se înreg istrează:
-valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achizițio nate de la furnizori, (inclusiv
TVA deductibilă):
% = 401 “Furnizori”
371 “Mărfuri”
4426 “TVA deductibilă”
-valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor, reprezentând aport în natură șa capitalul
social:
371 “Mărfuri” = 456 “Decontări cu asociații privind capitalul”
-valoarea unor astfel de bunuri material constatate plus la inventariere:

43
371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărf urile”
Sau
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” în roșu( -)
-valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor primate cu titlu gratuit:
371 “Mărfuri” = 7582 “Venituri din donații și subvenții primite”
-valoarea la preț de înregistrar e a produselor finite transferate magazinelor proprii
de desfacere:
371 “Mărfuri” = 345 “Produse finite”
-valoarea adaosului comercial și a taxei pe valoare adăugată neexigibilă (în situația
evidențierii mărfurilor la prețul de vânzare cu amănuntul):
371 “Mărfuri” = %
378 “Diferențe de preț la mărfuri”
4428 “TVA neexigibilă ”
În creditul contului se înregistrează:
-valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din gestiune prin vânzare,
constatate lipsă la inventor precum li pierderile din deprecieri:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”
-valoarea la preț de înregistrare a castor bunuri, donate terților:
6582 “Donații și subvenții acordate” = 371 “Mărfuri”
-valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, trimise spre prelucrare sau în
custodie la terți:
357 “Mărfuri aflate la terți” = 371 “Mărfuri”
-valoarea adaosului comercial și a taxei pe valoarea adăuga tă neexigibilă aferente
mărfurilor ieșite din gestiune:
% = 371 “Mărfuri”
378 “Diferențe de preț la mărfuri”
4428 “TVA neexigibilă ”
-valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor distruse de calamități:
671 “Cheltuieli priv ind c alamitățile și alte = 371 “Mărfuri”
Evenimente extraordinare”
Soldul contului este debitor și reflect valoarea la preț de înregistrare a
mărfurilor existente în stoc la finele perioadei.
Contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri” ține evidența adaosului comercial
aferent mărfurilor existente în gestiunea entităților cu activitate de comerț. După
conținutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare al mărfurilor
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează pe parcurs ul lunii, cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate
în gestiune, în corespondență cu debitul contului 371 “Mărfuri”:
371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”
Se debitează o singură data, la finele perioadei, cu ocazia scăderii din ges tiune
a mărfurilor vândute, în corespondență cu creditul contului 371 “Mărfuri”:
378 “Diferențe de preț la mărfuri” = 371 “Mărfuri”

44
Soldul contului este creditor și reflect valoarea adaosului comercial aferent
mărfurilor existente în stoc (nevându te).

Ambalajele sunt bunuri care asigură protecția materiilor prime, materialelor,
produselor, mărfurilor pe perioada transportului și depozitării lor și/sau asigură
prezentarea mărfurilor în vederea comercializării lor. Ele pot fi grupate în două
categorii:
1. Ambalaje de transport care circulă după princip iul vânzării – cumpărării, fiind
facturate clienților, separate de material, produse, mărfuri și a căror evidență
contabilă se ține cu ajutorul contului 381 “Ambalaje”;
2. Ambalaje de transport care circulă pe principiul restituirii, a căror valoare se
cuprin de în facturile emise de furnizori, dar nu se decontează și sunt evidențiate cu
ajutorul conturilor: 419 “Clienți” și 409 “Furnizori -debitori”.
Contabilitatea ambalajelor care circulă pe principiul vânzării -cumpărării se
ține prin intermediul contului 381 “Ambalaje”, cont de active circulante (stocuri),
cu funcție contabilă de active.
Se debitează cu valoarea ambalajelor:
-achiziționate de la furnizori, cu decontare ulterioară:
% = 401 “Furnizori”
381 “Amb alaje”
4426 “TVA deductibilă”
-achiziționate din avansuri de trezorerie:
% = 542 “Avansuri de trezorerie”
381 “Ambalaje”
4426 “TVA deductibilă”
-obținute din producție proprie:
381 “Ambalaje” = 345 “Produse finite”
-aduse ca aport în natură la capitalul social:
381 “Ambalaje” = 456 “Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”
-aduse de la terți:
381 “Ambalaje” = 358 “Ambalaje aflate la terți”
-primite cu titlu gr atuit:
381 “Ambalaje” = 7582 “Donații și subvenții primite”
-nerestituite furnizorilor, în situația că acestea circulă pe principiul restituirii:
381 “Ambalaje” = 409 “Furnizori -debitori”

Se creditează cu valoarea ambalajelor:
-trimise la terți:
358 “Ambalaje aflate la terți” = 381 “Ambalaje”
-scăzute din evidență ca urmare a vânzării precum și a lipsei la inventariere:
608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje”
-constatate plus la inventor:
608 “Cheltuieli privind ambala jele” = 381 “Ambalaje” (înregistrare în roșu)
-distruse de calamități:

45
671 “Cheltuieli privind calamitățile = 381 “Ambalaje”
și alte evenimente extraordinare”
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
ambalajelor existente în gestiune la finele perioadei.

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției în
curs de execuție
Articolul 134 (1) din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1752/2005,
prevede că: “Activele de natura sto curilor nu trebuie prezentate în bilanț la o valoare
mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest
scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
reflectarea unei ajustări pentru de preciere. ” Ajustările pentru deprecierea stocurilor
se constituie de regulă la finele exercițiului financiar, cu ocazia inventarierii și sunt
contabilizate prin intermediul conturilor în curs de execuție din grupa 39 “Ajustări
pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție”. După conținutul
economic sunt conturi rectificative a valorii contabile a stocurilor iar după funcția
contabilă sunt conturi de pasiv. Se creditea ză cu valoarea ajustărilor pentru
deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție constituite sau majorate.
681 “Cheltuieli de ex ploatare = 39 “Ajustări pentru deprecierea
privind amortizările, provizioanele stocurilor și a produ cției în curs
și ajustările de execuție” de execuție”

Se debitează cu valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției
în curs de execuție, diminuate sau an ulate:
39 “Ajustări pentru deprecierea stocurilor = 781 “Venituri din provizioane
și producției în curs de execuție” și ajustări pentru depreciere”

Soldul conturilor este creditor și reprezintă valoarea ajustărilor pentru
deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție constituite la finele
exercițiului financiar.

Exemple privind c ontabilitatea stocurilor de materii prime și materiale :
1. În data de 15 mai 2018 s e achiziționează de la firma S.C. SERGIANA S.R.L
200 kg carne de porc cu pr ețul unitar de 7 lei/kg plus TVA 9%.
Pe baza facturii avem următoarea înregistrare în contabilitate:
% = 401 “Furnizori” 1526 lei
301 “Materii prime ” 1400 lei
4426 “TVA deductibilă” 126 lei

2. În data de 20.05.2018 se dau în consum pentru deținuți 20 kg carne de porc pe
baza listei de alimente. Această operațiune se reflectă în contabilitate astfel :

46
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 140 lei

3. În data de 21.05.2018 se plătește factura de carne de porc de la firma S.C.
SERGIANA S.R.L. :

% = 512 “Conturi curente la bănci” 1526 lei
301 “Materii prime” 1400 lei
4426 “TVA deductibilă” 126 lei

4. La data de 01.03.2018 s -au achiziționat de la S.C BONDI. S.R.L furaje (fân
6000 kg cu 0.88 lei/kg inclusiv TVA) pentru animalele de la GAZ(Gospodărie
Agrozootehnică) pe bază de factură.
3026 “Furaje” = 401 „Furnizori ” 5280 lei

5. La sfârșitul lunii, pe baza bonului de consum, se scad din gestiune cele 6000
kg fân.

6026 “Cheltuieli privind furajele” = 3026 “Furaje” 5280 lei

6. În data de 02.02.2018 s -au cumpărat 900 kg cartofi cu prețul de 0.80 lei/kg
plus TVA 9% de la firma S.C. FURAJE S.R.L. pe bază de Aviz de însoțire a mărfii.
Ulterior, a ajuns și factura în original.

% = 408 “ Furnizori -facturi nesosite ” 784.80 lei
3027 “Hrană” 720 lei
4428 “TVA neexigibilă ” 64.80 lei

În momentul în care a ajuns factura , operăm în contabilitat e astfel:
408 “Furnizori -facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 784.80 lei
4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă ” 64.80 lei

7. Penitenciarul a primit de la Asociația ȘOROȘ 50 de cărți de psihologie cu
prețul de 10/carte.

302 “Materiale consumabile”= 7582 “Venituri din donații și subvenții
primite” 500 lei

8. În urma inventarului la compartimentul CAZARMARE, comisia a constatat
un plus de 20 becuri 60W. Acestea sunt înregistrate în contabilitate la prețul de 1.50
lei/bucata.

3028 “Alte material consumabile” = 6028 “Che ltuieli privind 30 lei
alte material e consumabile”

47
sau

6028 “Cheltuieli privind = 3028 “Alte material consumabile” 30 lei în roșu
(-)
alte material e consumabile”

9. În data de 05.04.2018 dat orită unei ploi torențiale, s -a inundat magazia de
alimente. Au fost găsite 10 kg mere stricate. Merele au fost achiziționate cu prețul
de 2.50 lei/kg.

671 “Cheltuieli privind calamitățile = 3027 “Hrană” 25 lei
și alte evenimente extraordinare”

10. În data de 8 ianuarie 2018 , penitenciarul a achiziționat prin factură de la
firma S.C. ZENITT S.R.L. 50 de topuri de hârtie XEROX A4 la prețul de 10/top
inclusive TVA 19%. Ulterior, se dau în consum în aceeași zi 10 topuri.
În contabilitate, situația se prezintă astfel :
302 “Materiale consumabile” = 401 “Furnizori” 500 lei
602 “Cheltuieli cu = 302 “Materiale consumabile” 100 lei
materialele consumabile ”

11. Pe data de 1.02.2018 s -a achiziționat de la firma S.C VET S.R.L cheag în
cantitate de 5 kg la prețul de 20 lei/kg inclusiv TVA. În aceeași zi s -au dat în consum
0,5 kg cheag pentru fabricarea brânzei de văcuță.

3021 “Materiale auxiliare” = 401 “Furnizor i” 100 lei

6021 “Cheltuiel i cu materialele auxiliare” = 3021 “Materiale auxiliare” 10 lei

12. Pe data de 7 mai 2018, au avut loc instanțe la Brașov pentru 5 deținuți.
Conform Regulamentului de ordine interioară, aceștia trebuie să primească câte un
pachețel de mâncare. La ambalarea hranei s -au folosit 5 pungi de plastic. Acestea au
fost scoase din gestiune de baza bonului de consum. Pungile au fost achiziționate la
prețul de 0.50 lei/bucata.

6023 “Cheltuieli privind = 3023 “Materiale pentru ambalat” 2.50 lei
materialele pentru ambalat”

13. În data de 9 iunie 2018, magazionerul din compartimentul ALIMENTE a
constatat că mașina de tocat carne are o defecțiune și anume s -a uzat prea tare unul
din rulmenți. Acesta a întocmit un referat de necesitate în care a specificat de ce
anume are nevoie (tipul rulmentului ) și pentru ce îi tre buie. Conform bonul ui de
consum , rulmentul a fost scos din contabilitate după cum urmează :

48
6024 „Cheltuieli privind piesele = 3024 „Piese de schimb” 60 lei
de schimb”

14. Pentru anul 2018, penitenciarul a avut planificat în planul de producție mai
multe culturi de legume printre care o cultură de dovlecei. S -au achiziționat în luna
ianuarie 2018 5kg de semințe de dovlecei la prețul de 20 de lei/kg plus TVA 9%.
Acestea au fost împrăștiate pe teren conform procesului de lucrare agricolă.

În contabilitate, aceste operații se reflectă astfel:
% = 401 “Furnizori” 109 lei
3025 “Semințe și materiale de plantat” 100 lei
4426 “TVA de ductibilă” 9 lei

6025 “Cheltuieli privind = 3025 “Seminț e și materiale de plantat” 10 lei
semințele și materialele de plantat”

15. Inginerul zootehnist a dat în consum animalelor de la GAZ, mai multe
medicamente de apărare împotriva bolilor la bovine.

6029 “ Cheltuieli privind = 3029 “Medicamente și
medicamentele ș i materialele sanitare” materiale sănătate ” 150 lei

16. Penitenciarul a achiziționat o imprimantă LEXMA RK în valoare de 2000 lei
inclusiv 19% TVA. Imprimanta se dă în folosință compartimentului Financiar. In
contabilitate, această situație se prezintă astfel:

303 “Materiale de natura = 401 “Furnizori” 2000 lei
obiectelor de inventar”

603 “Cheltuieli privind materialele = 303 “Materiale de natura 2000 lei
de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

49
CAPITOLUL III
CONC LUZII

În cele ce urmează voi prezenta concluziile ce se pot atribui principalelor
aspecte aferente contabilității stocurilor.
Stocurile sunt active circulante deținute pentru a fi vântuite , în curs de
producție în vederea vânzării sau sub formă de materii prime, materiale și alte
consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea
de servicii.
Activele circulante se utilizează o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii
și în general participă la un singur circuit economic modificându -și în permanentă
forma.
Stocurile cuprind ansamblu de bunuri și servicii care intervin în ciclul de
exploatare al întreprinderii și sunt destinate fie a fi consumate la prima lor utilizare,
fie a f i prelucrate în procesul de producție , ori a fi vândute în starea în care au fost
procurate.
Stocurile intră în întreprindere pe mai multe căi:
-stocuri provenite din cumpărături din afara unității (materii prime, materiale
consumabile, mărfuri, materiale de natura obiectelor de inventar etc.)
– stocuri provenite din producție proprie.
Stocurile prezintă o serie de caracteristici care le particularizează în structura
activelor:
– se află succesiv și neîntrerupt în diferite faze ale procesului de producție și
comercializare;
– descriu mai multe rotații (circuite) în cadrul unei perioade de gestiune;
– sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materii prime, materiale
consumabile), sau a fi vândute după prelucrare (produsele);
-contribuie la reali zarea cifrei de afaceri a unității și la valorificarea capitalului.
Această caracteristică face ca stocurile să dețină un rol important în activitatea
firmei.

50

BIBLIOGRAFIE

1. Cosmina Pitulice, Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura
Contaplus, 2007 ;

2. Marinela -Daniela Manea, Contabilitatea instituțiilor publice, Ediția a II -a,
Editura C. H. Beck, București, 2012 ;

3. Iuliana Georgescu, Contabilitate în administrația publică, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza ” Iași, 2015 ;

4. Adminis trația Națională a Penitenciarelor, Atribuțiile serviciilor, birourilor și
compartimentelor, http://anp.gov.ro/penitenciarul -codlea/informatii -de-
interes -public/conform -legii-5442001/atributiile -serviciilor -birourilor -si-
compartimentelor/ , 02-07-2018 ;

5. Portal legislativ, Emitent MINISTERUL FINAN ȚELOR PUBLICE,
MONITORUL OFICIAL nr. 1.186 bis din 29 decembrie 2005,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/193062 , 02-07-2018 .