Importanta Nevertebratelor Pentru Agricultura Ecologica In Agroecosistemul Gusterita, Judetul Sibiu

Importanța nevertebratelor pentru agricultura ecologică în agroecosistemul Gușterița, județul [NUME_REDACTAT] și discuții

[NUME_REDACTAT] – Luterană din Sibiu a pus bazele la biserica fortificată din Gușterița a unui centru educațional pentru mediu și tineret (Fig.). [NUME_REDACTAT] este certificată în sistemul comunitar EMAS. EMAS este definit de [NUME_REDACTAT], Apelor și Pădurilor ca un ”sistem de management de mediu operational, care conduce la imbunătățirea continua a performantelor de mediu la nivelul celor mai bune tehnici disponibile ale momentului, in paralel cu imbunatatirea perfomantelor economice”.

În cadrul centrului se pune accentul pe reducerea consumului de electricitate și combustibil, utilizarea energiilor regenerabile, reciclarea deșeurilor, mobilitate urbană adecvată și alimente produse ecologic. Toate acestea au dreot scop protejarea mediului înconjurător. În acest context în cadrul ”Proiectului verde sau prima școală de educație non-formală” a fost inființată grădina ecologică de la Gușterița alături de un solar. Astfel, studenții Facultății de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Sibiu din cadrul ULBS, prin gradina ecologică, dobândesc cunoștințe noi cu privire la agricultura biologică sau ecologică.

În anul 2005 Badea și colaboratorii scoteau în evidență în lucrarea ”Îndrumar de practici tradiționale și ecologice în legumicultura ecologică” fraptul că în grădinile biologice dăunătorii se mențin sub control prin intensificarea și aplicarea de metode preventive. Autorii sublinează ca acestea ”trebuie să fie folosite intensiv, iar preparatele de protejare și fortifiere să primeze”. În urma studiului intreprins am identificat tehnologia de cultură aplicată în grădina Gușterița și am constatat că aceasta se pliază pe această metodologie a lucrărilor tradiționale și ecologice acceptate de agricultura ecologică ( Tabel 1).

Tabel 1

Măsuri generale de prevenire sau reducere a atacului dăunătorilor în gradina ecologică [NUME_REDACTAT] folosite la prelucrarea solului sunt: sapa pentru efectuarea drumurilor, pentru plantat se utilizează săpăliga, scafa (Fig. ).

În grădina ecologică Gușterița ca metodă rapidă de îmbogățire a solului în humus se utilizează ”îngrășământ verde” compus din Sinapis alba L. (muștar alb), Brassica rapa L. (rapiță) și Avena sativa L. (ovăz). Pentru aceasta plantele se cosesc, iar apoi sunt lăsate timp de câteva zile sa se usuce după care sunt încorporate în sol la adâncimea de 15 cm. In solar este utilizata Galinsoga parviflora (Asteraceae)-busuiocul dracului (Fig. …, Fig. ..)

Mulciul este considerat litiera grădinii și a fost denumit de numeroși fermieri ”alifia pământului”. Operațiunea de mulcirea solului poate fi echivalată cu o precompostare. Aceasta are ca efect îmbogățirea solului în azot. Pentru aceasta operațiune a fost utilizat un amestec de bălegar de cal cu rumeguș. Stratul de mulci a atins câțiva centimetrii (Fig. )

În luna octombrie 2014 s-a desfășurat actiunea de compostare de toamnă. Aceasta durează 12 luni, în final se obține un compost de bună calitate, bine descompus. Compostul în cea mai mare parte provine din resurse proprii: rumeguș, iarbă de coasă, frunze din livada, coceni de porumb, vreji de fasole la care este adăugat gunoi de animale (cal și vacă). Pentru a obține un compost de calitate este utilizat [NUME_REDACTAT] ”[NUME_REDACTAT] Calculator” care identifică componentele compostului și raportul dintre ele (http://www.klickitatcounty.org/solidwaste/fileshtml/organics/compostcalc.htm). Compostul descompus a fost împrăștiat pe sol și apoi încorporat. El este un îngrășământ natural extrem de valoros atât pentru sol cît și pentru plante (Fig.).

Pentru sporirea activității biologice a solului în gradina ecologică Gușterița acesta a fost stropit cu plămădeală de urzică. A fost utilizat, de asemenea, amestec de usturoi cu ceapă împotriva coleopterului Phyllotreta atra F. (Puricele negru) care a atacat cultura de ridichi.

Semințele utilizate în gradina Gușterița sunt achiziționate de la asociația Eco ruralis din [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Pe viitor, pentru a reduce atacul dăunătorilor se are în vedere și rotația culturilor.

Prin utilizarea ghidului de alelopatie s-au realizat cele mai adecvate asocieri de plante atât în gradină cât și în solar. Astfel în grădină au fost realizate asocierile ce sunt redate în tabelul 2.

Tabel 2

Asocierile plantelor în grădina ecologică Gușterița (jud. Sibiu)

Culturile sunt asociate și cultivate sub formă de benzi concentrice (Fig.). Toate acestea au drept scop prevenirea sau reducea atacul dăunătorilor și favorizarea activității biologice a solului, precum și reducerea buruienile. Acest lucru este preluat din natură unde plantele nu cresc în monocultură.

Printre buruienile utile păstrate printre plantele cultivate amintim: păpădia, trifoiul, leguminoasele spontane. Specii dăunătoare precum hreanul, Cruciulița (Senecio vulgaris) pătlagina (Plantago) sunt în mare măsură îndepărtate deoarece reprezintă plante gazda pentru dăunători. Se utilizează cazmaua (făra a se întoarce stratul), eliminându-se rizomii (Fig. )

Se utilizează apa stătută deoarece este bogată în bacterii. Aceasta se se administrează la sol, la temperatura mediului înconjurător (Fig. )

Igiena culturala este o măsură importantă de prevenire sau reducere a atacului dăunătorilor. În acest sens materialu vegetal uscat este marunțit, iar rumegușul este utilizat la mulcire sau compost.

Un alt deziderat al agriculturii ecologice îl constituie cunoașterea și protejarea faunei utile. În urma observațiilor directe a fost identifă o paete din fauna utilă a agroecosistemul studiat (Tabel 2).

Fauna prădătoare (utilă) identificată pe baza observațiilor și colectărilor directe de pe plante în agroecositemul [NUME_REDACTAT] sunt acele organisme care își asigură existența pe seama hranei de origine animală. Aceștia joacă un rol important în controlul populațiilor de dăunători, influențând mult dinamica acestora. În agroecositemul studiat au fost observate și identificate mai multe grupe de prădători (Tabel 2).

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Aranea reprezintă ordinul cel mai numeros în specii al clasei. Literatura de specialitate descrie circa 40.000 de specii. În țara noastră toate speciile de păianjeni propriu-ziși sunt specii zoofage, deci utile, fiind considerați vîrfuri trofice. Acestia se hranesc exclusiv cu hrană vie, mai ales cu afide. De asemenea ei reprezintă o sursă importantă de hrană pentru păsările cântăroate, mai ales mierle. [NUME_REDACTAT] populația de aranea este semnificativă, observându-se un număr mare de specii și exemplare deoarece în acest agroecositem se utilizează mulci în diferitele culturi, iar grădina oferă multiple locuri unde se pot ascunde (pietre, zone umbroase).

[NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT]. Lithobius forficatus L. Miriapod carnivor, de talie relativ mare, agil și lucifug, preferând mediul umed și întunecos. Aparatul bucal este asemănător insectelor cu mențiunea că buza inferioară lipsește, fiind suplinită de dezvoltarea primei perechi de picioare prevăzută cu ghiare transformate în veritabile croșete veninoase care rețin și ucid prada. Este specie zoofagă, hrănindu-se cu insecte, viermi și reptile mici jucând u rol important în reglarea numerică a altor populații din biocenoză (Fig. ).

[NUME_REDACTAT]. În urma lucrării solului, a fost observată și colectată specia Geophilus flavus [NUME_REDACTAT] considerată de asemenea specie utilă în ecosistem.

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]. Chromatoiulus unilineatus Koch. Este un diplopod ce prezintă corpul puternic segmentat. Fiecare segment poartă câte două perechi de picioare și câte două glande odorifere ce emit secreții toxice sau cianură. Corpului are formă cilindrică și alungită. Numărul enorm și lungimea scurtă a picioarelor fac ca aceste artropode să se deplaseze lent, dar străbat cu ușurință solul. Cuticula este impregnată cu săruri de calciu, ce le conferă o rezistență crescută. Diplopodele sunt saprofage și au rol important în descompunerea resturilor vegetale și repunerea în circuit a unor substanțe

[NUME_REDACTAT]. Entomofauna utilă este bine reprezentată la nivelul ecosistemului studiat. Au fost observate o serie de specii din mai multe familii din această clasa.

[NUME_REDACTAT]. Forficula auricularia L. Se consideră că urechelnița este omnivoră, dar poate consuma și pradă vie: păduchi de frunze, ouă și larve de molii, acarieni din familia Tetranychidae. De asemenea, se hrănește și cu resturi vegetale, țesuturi vegetale vii: muguri, suc de fructe, etc. Pagubele produse de dermapter sunt incomparabil mai mici decât ceea ce reprezintă efectele benefice (Teodorescu & Antonie, 2008). Literatura de specialitate semnalează faptul că urechelnița consumă și ciupercile care provoacă făinarea (Mușat & Lungu, 2010). Pentru a atrage urechelnițele în fermele ecologice se leagă de ramurile pomilor ghivece de flori umplute cu talaș, fân sau muschi. Ghiveciul suspendat trebuie să atingă trunchiul sau ramurile pomului fructifer, dând posibilitatea insectei să se instaleze în adăpost, ajutând la curățarea pomului de afide. Începând cu luna mai și până toamna târziu se pot ascunde în copaci, tufișuri, tuburi speciale și săculeți care sunt folosite drept cuiburi de către urechelniță.

[NUME_REDACTAT]. Coccinella septempunctata L. Forma corpului acestui coleopter este circulară prezentând partea dorsală convexă cu șapte puncte pe elitra. Acestă specie prădătoare consumă păduchi de frunză, acarienilor din familia Tetranychidae precum și a altor insecte, fiind folosită cu succes în controlul biologic al organismelor considerate dăunătoare (îndeosebi insecte) (Teodorescu & Antonie, 2008). În grădina ecologică Gușterița sunt condiții potrivite de habitat, precum garduri vii, tufișuri pentru această specie utielă. De asemenea, există nenumărate locuri locuri unde buburuzele pot iarna (diapauza hiemală): grămezi de frunze, pietre, crăpături în scoarța copacilor. Numărul lor în habitat este ridicat.

[NUME_REDACTAT]. Cantharis obscura L. Speciile din această familie seamană cu lampiridele, dar pronotul nu acoperă capul. Tegumentul este moale, chiar și elitrele. Specia observată și colectată în Gușterița este zoofagă, hrănindu-se cu afide. Numărul de indivizi observați pe plante a fost mare.

[NUME_REDACTAT]. Carabidele sunt coleoptere prădătoare ce atacă diverse insecte, dar și melci. Carabidele trăiesc pe sol, în pământ, pe plante sau pe scoarța copacilor în putrefacție. Sunt insecte extrem de mobile atât în stadiul de larvă cât și în cel de adult. În literatura de specialitate este menționat faptul că aceste specii pot consuma cam de trei ori greutatea lor. Pentru a menține aceste specii zoofage în grădini este necesar să se creeze adăposturi: grămezi de ramuri, pietre, frunze, lemne. Specia observată a fost: Carabus gigas Creutzer.

Tabel 2

Fauna prădătoare (utilă) identificată pe baza observațiilor și colectărilor directe de pe plante în agroecositemul [NUME_REDACTAT] prădătoare (utilă) identificată pe baza observațiilor și colectărilor directe de pe plante în agroecositemul Gușterița