Importanta Ivestitiei Publice In Comuna Susesti Judetul Maramures

INTRODUCERE

Obiectivul acestei lucrări de disertație este de a trata într-o manieră profesională importanța investițiilor în contextul dezvoltării unei administrații publice locale și de a realiza analiza fezabilității unui proiect de investiții în vederea obținerii resurselor financiare din partea UE, prin atragerea unor fonduri atât de benefice pentru dezvoltarea comunității.

Am ales ca domeniu strategiile de investiții pentru că, pe de o parte implică analize minuțioase plecând de la oportunitatea pe care o investiție o generează până la adevărata analiză a unui proiect de investiții cu indicatori financiari și ai performanței, rezultate și obiective atinse. Pe de altă parte, investițiile implică transformări pozitive la nivel social și economic: mai multe locuri de muncă, mai mulți bani, un nivel mai înalt al traiului cetățenilor din comunitate. Investiția reprezintă motorul unei economii în lipsa căreia dezvoltarea unei administrații locale nu ar fi posibilă. Acestea au fost motivele pentru care m-am decis să studiez despre studiile de fezabilitate ale proiectelor de investiții.

Primul capitol furnizeaza informații despre clasificarea investițiilor la nivelul unei administrații locale, respectiv stabilirea tipului de finanțare ce are în vedere resursele utilizate pentru acoperirea majorității cheltuielilor curente ale instituției publice.

Al doilea capitol tratează sursele de finanțare ale proiectele de investiții care sunt la dispoziția sectorului public.

Al treilea capitol pune accent pe elementele financiare ale unui proiect de investiții, menționând care sunt cash-flow-urile unui proiect de investiții, durata de viață , dar și rata de rentabilitate dorită ca nivel acceptabil, însoțit de costul capitalului.

Capitolul al patrulea prezintă criteriile de evaluarea a proiectelor de investiții și indicatorii de eficiență ai investiției, care sunt indispensabili în momentul deciziei investitorilor.

Al cincilea capitol, studiul de caz, prezintă studiul fezabilității proiectului de investiții făcut pentru primăria din Șișești, jud. Maramureș care dorește să înființeze un centru de informare turistică.

Capitolul al șaselea vine în încheiere cu recomandări și ultimele concluzii.

CONȚINUTUL ȘI CLASIFICAREA INVESTIȚIILOR

Finanțarea instituțiilor publice se realizează din veniturile bugetare constituite la nivelul bugetului de stat, bugetului local, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetului fondurilor speciale (fondul național unic de asigurări de sănătate și fondul asigurărilor pentru șomaj) sau bugetele instituțiilor publice. Astfel, se disting trei categorii de finanțări ale instituțiilor publice:

finanțarea din alocații bugetare – presupun finanțare integrală de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, sau de la bugetul unui fond special;

subvenționarea – prin virarea de subvenții de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetul unui fond special;

autofinanțarea – prin acoperirea integrală a cheltuielilor din venituri proprii.

În vederea stabilirii tipului de finanțare a unei instituții publice se au în vedere resursele utilizate pentru acoperirea majorității cheltuielilor curente ale instituției respective. Independent de modul de finanțare stabilit prin criteriul anterior, instituțiile publice pot avea acces la fonduri și din alte surse (autofinanțări, împrumuturi interne sau externe, fonduri nerambursabile etc.). În sectorul public se face diferența dintre venituri și finanțări. Resursele bugetare constituite din impozitele, contribuțiile și taxele virate la bugetele publice sunt utilizate pentru asigurarea finanțării instituțiilor publice (instituții publice finanțate integral de la buget și cele subvenționate). (OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice)

Finanțarea integrală din alocații bugetare

Finanțarea instituțiilor publice integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele local sau bugetele fondurilor speciale se realizează pe baza alocațiilor bugetare. În strictă corelare cu veniturile încasate la bugetele publice (bugetul de stat, bugetul local etc.) se pot face deschideri de credite bugetare pe seama ordonatorilor principali de credite finanțați din respectivele bugete. Deschiderea ce credite bugetare se face diferențiat în funcție de tipul instituțiilor publice. Astfel, distingem două proceduri distincte de deschideri:

deschideri de credite din resurse constituite la nivel central;

deschideri de credite din resurse constituite pe seama colectivităților locale.

A. În cazul ordonatorilor de credite principali finanțați de la una dintre bugetele centrale, deschiderea de credite se concretizează într-o aprobare comunicată de către Ministerul Finanțelor Publice prin Trezoreria Centrală cu privire la totalul repartizărilor de credite bugetare ce se pot realiza către ordonatorii din subordine și totalul plăților proprii ce pot fi inițiate. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate pe capitole și titluri de cheltuieli în raport cu:

gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior;

respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective;

gradul de încasare a veniturilor bugetare și de posibilitățile de finanțare a deficitului bugetar.

B. Deschiderile de credite la nivelul bugetelor locale se realizează la unitățile Trezoreriei Statului din teritoriu. Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. (art. 49 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice modificata prin completare cu Legea nr.270/2013)

Subvenționarea instituțiilor publice

Instituțiile publice care obțin venituri proprii în mod curent, dar ale căror cuantum este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor pot beneficia de subvenții, devenind instituții publice subvenționate. Nu orice instituție publică care obține venituri proprii devine automat instituție subvenționată. În actele normative de înființare trebuie să se stipuleze regimul veniturilor obține de instituțiile publice respective: rămân la dispoziția acestora și se completează cu subvenții (în acest caz instituțiile publice devin subvenționate) sau se virează integral la bugetul ordonatorului de credite și beneficiază de alocații bugetare ce acoperă integral cheltuielile (în acest caz devin instituții publice finanțate integral de la buget, veniturile încasate nefiind ale instituției).

La nivelul instituțiilor publice subvenționate, veniturile au două componente majore:

subvențiile primite de la ordonatorul superior;

veniturile proprii obținute de instituție.

Cheltuielile instituțiilor publice subvenționate trebuie să se încadreze în totalul veniturilor stabilite. Structura cheltuielilor este identică cu cea a oricărei instituții publice. Efectuarea plăților este condiționată de existența disponibilităților în contul deschis la Trezorerie. Disponibilitățile se constituie din depunerea/încasarea directă a veniturilor proprii la care se adaugă viramentele periodice de subvenții efectuate de ordonatorul superior de credite bugetare.

Schema nr. 1 : Mecanismul de finanțare al instituțiilor publice subvenționate

Sursa: A. Gyorgy – Sectorul public românesc în context european: abordare bugetară și instituțională, 2005.

Autofinanțarea instituțiilor publice

Instituțiile publice care obțin venituri proprii care pot acoperi integral cheltuielile intră în categoria instituțiilor publice autofinanțate (finanțate integral din venituri proprii). Statutul de instituție publică autofinanțată de acordă explicit prin actul juridic ce reglementează funcționarea instituției, fiind posibilă organizarea acesteia și ca instituție finanțată de la buget (în acest caz veniturile trebuie virate integral la bugetul de la care se asigură finanțarea). Veniturile proprii ale instituțiilor publice autofinanțate se axează pe contracte de prestări de servicii către terți. (G. Attila, L. Tatu, 2009, Finantele institutiilor publice, Ed Universitară)

SURSELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR

O instituție publică poate avea activități diferite ce sunt finanțate din resurse diferite. Dacă sursa de finanțare a majorității activităților curente este cea care arată tipul de instituție publică, celelalte surse de finanțare vin să acopere anumite cheltuieli punctuale (proiecte, diverse obiective de investiție etc.). Legea finanțelor publice impune ca pentru fiecare sursă de finanțare în parte să se întocmească file de buget distincte pentru un management eficient al fondurilor.

Sursele de finanțare din sectorul public românesc sunt următoarele:

bugetul de stat;

bugetele locale;

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;

bugetul asigurărilor pentru șomaj;

credite externe;

credite interne;

fonduri externe nerambursabile;

bugetul Trezoreriei Statului;

venituri proprii completate cu subvenții;

venituri și cheltuieli înregistrate în afara bugetului local;

venituri proprii.

Donațiile și sponsorizările nu reprezintă o sursă de finanțare de sine stătătoare, aceste sume fiind incluse pe una din filele de buget ale instituției publice.

A. Resursele financiare ale bugetului de stat se constituie din impozite (impozit pe profit, TVA, impozit pe venit, accize etc.), contribuții (de la personalul din structurile militarizate), taxe și alte prelevări. Aceste resurse sunt repartizate pe ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat (aproximativ 50-60 de ministere instituții publice). La rândul lor, ordonatorii principali distribuie sume către instituțiile din subordinea lor (ordonatorilor secundari și terțiari de credite bugetare).

B. Resursele financiare ale bugetelor locale se formează din sume și cote defalcate din impozitul pe venit și TVA, impozite locale (impozit pe clădiri, terenuri, mijloace de transport), taxe (în special pentru autorizații) și alte vărsăminte. Fondurile europene post-aderare atrase de autoritățile publice locale și instituțiile finanțate de la bugetele locale sunt incluse la veniturile, respectiv cheltuielile, bugetelor locale.

C. Bugetul asigurărilor sociale de stat își constituie resursele, în principal, din contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Din acest fond se finanțează Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale cu toate instituțiile din subordine. Destinația majorității sumelor o reprezintă pensiile din sistemul public și prestațiile medicale acordate în caz de accident de muncă.

D. Bugetul asigurărilor pentru șomaj înregistrează la venituri contribuții pentru asigurări de șomaj, contribuții pentru garantarea creanțelor salariale, rambursări din creditele acordate din bugetul de șomaj etc.

E. Bugetul fondului unic național de asigurări sociale de sănătate a fost constituit pentru colectarea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate și a contribuțiilor pentru concedii și indemnizații.

F. Creditele externe contractate de ordonatorii de credite vin în completarea resurselor bugetare naționale și se utilizează pentru proiecte de interes național sau local. Creditorii sunt, de regulă, organisme financiare internaționale: BERD, Banca Mondială etc. Această sursă de finanțare nu vizează acoperirea deficitului bugetar.

G. Creditele interne reprezintă sumele cu caracter rambursabil atrase de pe piața internă pentru finanțarea unor obiective (de obicei obiective de investiții). Utilizarea creditelor interne este mai frecventă la nivel local, aceste credite îmbrăcând forma creditelor bancare sau creditelor obligatare. Rambursarea creditelor interne se asigură de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz. În aceleași bugete sunt incluse și costurile acestor sume: dobânzi și comisioane.

H. Fila de buget aferentă fondurilor externe nerambursabile se utilizează pentru proiectele europene finanțate din fonduri de pre-aderare. La partea de venituri sunt trecute sumele accesate de la bugetul european, cofinanțarea din fonduri publice naționale și sumele alocate acoperirii cheltuielilor neeligibile (inclusiv a taxei pe valoarea adăugată corespunzătoare cheltuielilor eligibile). Cheltuielile cuprind toate sumele necesare plăților ce se inițiază în legătură cu proiectul implementat.

I. Bugetul Trezoreriei Statului este asociat activității de trezorerie din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Veniturile (preponderent de natură financiară) finanțează costurile viramentelor interbancare (derulate prin TransFonD) și dobânzile plătite pentru resursele atrase pe termen scurt.

J. Veniturile proprii ale instituțiilor publice subvenționate se constituie din taxele colectate pentru serviciile oferite beneficiarilor. Aceste sume sunt utilizate pentru asigurarea funcționării instituțiilor respective, fiind suplimentate cu subvențiile primite de la ordonatorul superior de credite.

K. Veniturile și cheltuielile înregistrate în afara bugetului local au fost introduse prin legea finanțelor publice locale. Aceste venituri se constituie din resursele prevăzute expres:

taxe speciale;

fondul de rulment;

fondul de risc;

depozitele speciale constituite pentru construcții de locuințe.

L. Veniturile proprii ale instituțiilor publice (sau ale activităților autofinanțate) se constituie din taxele colectate pentru serviciile oferite beneficiarilor. Aceste sume sunt utilizate în integralitatea lor pentru asigurarea funcționării instituțiilor respective.

ELEMENTELE FINANCIARE ALE UNUI PROIECT DE INVESTIȚIE

Evaluarea unui proiect de investiție necesită obținerea unor date în privința acestuia. Acestea pot fi divizate în două mari categorii:

date privind implementarea proiectului de investiție;

date privind exploatarea proiectului de investiție.

În prima categorie pot fi incluse urm toarele:

categorii de lucrări sau achiziții care trebuie efectuate;

costul implicat de realizarea acestora;

modul de eșalonare a lucrărilor investiționale;

modul de obținere a finanțării;

costul finanțării;

momentul estimat al declanșării proiectului de investiție;

durata estimată necesară implementării proiectului.

În categoria datelor care vizează exploatarea proiectului de investiție pot fi incluse următoarele:

momentul estimat al punerii în funcțiune;

durata de viață estimată a proiectului;

categorii de venituri generate de exploatarea proiectului;

categorii de costuri generate de exploatarea proiectului și de menținerea lui în stare operațională (investiții pe parcurs);

politica de amortizare și eșalonarea amortismentelor;

durata rambursării creditului (nivelul ratelor și dobânzilor);

profiturile și cash-flow-urile estimate a fi generate de proiect;

valoarea reziduală a proiectului.

Informațiile obținute în privința unui proiect de investiție trebuie sintetizate și reflectate în trei elemente importante, numite elementele financiare ale unui proiect de investiție, care includ: cash-flow-urile proiectului de investiție; durata de viață estimată a proiectului; rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil. ( Prelipcean Gabriela, 2008 : 50)

Cash-flow-urile unui proiect de investiție

Estimarea cash-flow-urilor este etapa cea mai important și, în același timp, cea mai dificilă în procesul evaluării unui proiect de investiție. Un cash-flow se calculează, în general, ca o diferență între intrări și ieșiri.

Cash-flow –ul proiectului = intrări – ieșiri

Intrările, în acest caz, sunt reprezentate de veniturile estimate a fi generate în urma exploatării sau vânzării activului investițional vizat. Ieșirile sunt reprezentate de costurile implicate de implementarea, exploatarea și menținerea obiectivului investițional în activitate. Aceste cash-flow-uri reprezintă, de fapt, fluxurile de lichidități care rămân la dispoziția celor care investesc în proiect (acționari plus creditori), așa cum sunt estimate ele la momentul evaluării investiției.

În cazul unui proiect de investiție pot fi identificate trei categorii de cash-flow-uri:

Cash-flow-ul inițial, generat cu ocazia implementării proiectului;

Cash-flow-urile generate de-a lungul duratei de viață a proiectului;

Cash-flow-ul final generat la momentul scoaterii din funcțiune a proiectului.

Cash-flow-ul inițial

Cash-flow-ul inițial aparține perioadei de implementare a proiectului. Aceasta este perioada în care se investește în proiect. Veniturile, evident, sunt absente și, singurele categorii de costuri implicate sunt costurile investiționale. Cash-flow-ul inițial reflectă costul total al investiției, adică capitalul pe care întreprinderea trebuie să îl aloce în vederea realizării unui proiect de investiție, indiferent de sursele de finanțare utilizate (capital propriu sau capital împrumutat). Este un cash-flow negativ care reflect efortul investițional total efectuat în vederea realizării investiției.

Cash-flow-urile generate de-a lungul duratei de viață a proiectului

Calculul acestor cash-flow-uri se realizează pe baza unui cont de rezultate previzionat al noii investiții, în care sunt estimate veniturile și cheltuielile suplimentare generate la nivelul întreprinderii, în urma lansării în activitate a noului proiect. Aceste cash-flow-uri se estimează , de regulă, pe o bază anuală, de-a lungul duratei de viață estimate proiectului de investiție. Este perioada în care proiectul începe să producă efecte.

Una din formulele care poate fi utilizat în vederea calculării acestor cash-flow-uri este următoarea:

CFprevt = PNprevt+At+Dt ± NFRt –IMt (1) unde:

PNprevt= profitul net previzionat pentru anul t At = amortizarea estimată pentru anul t;

Dt = dobânda aferent împrumuturilor utilizate pentru finanțarea investiției aferentă anului t;

NFRt = variația estimată a NFR pentru anul t;

IMt = investiții de menținere previzionate pentru anul t.

În vederea calculării cash-flow-ului disponibil, se pornește de la profitul net estimat pentru fiecare an în parte, de-a lungul duratei de viață a proiectului. Se adaugă amortizarea calculată a investiției deoarece este o cheltuială neplătibilă. Se adaugă dobânda care este câștigul creditorului. Se ia în considerare, de asemenea, variația estimată a necesarului de fond de rulment, de-a lungul duratei de viață a proiectului, generată de evoluția estimată a cifrei de afaceri. Creșterea NFR, determinat de creșterea cifrei de afaceri pe parcurs, implică investiții suplimentare la fondul de rulment, care diminuează cash-flow-urile disponibile investitorilor (apar cu semnul minus). Reducerea NFR, determinată de reducerea cifrei de afaceri pe parcurs, implică dezinvestiții de la fondul de rulment, care amplifică cash-flow-urile disponibile investitorilor (apar cu semnul plus). În final, se scad investițiile suplimentare, estimate a fi realizate de-a lungul duratei de viață a proiectului, în vederea asigurării menținerii în activitate și exploatării eficiente a acestuia. Cash-flow-urile obținute reprezintă fluxurile de lichidități disponibile care remunerează capitalul total investit în proiect și, toți investitorii, indiferent de natura lor (acționari și creditori).

O etapă importantă în estimarea cash-flow-urilor este reprezentată de identificarea fluxurilor de lichidități relevante în procesul de analiză a eficienței proiectului. Trebuie reținut că , în vederea evaluării unui proiect de investiție, sunt relevante numai cash-flow-urile suplimentare, estimate a fi generate de proiectul de investiție la nivelul întreprinderii, reflectate în modificările care se produc în valoarea cash-flow-urilor totale ale întreprinderii, ca rezultat direct al implementării proiectului respectiv. Toate veniturile și costurile generate anterior deciziei de investiție trebuie excluse din analiză. De exemplu, costurile fixe, suportate și în absența realizării unui proiect de investiție, nu sunt luate în considerare. Asemenea costuri, care au fost deja angajate și care nu mai pot fi influențate prin decizia de acceptare sau respingere a unui proiect de investiție, sunt denumite în literatura de specialitate costuri “nerecuperabile” sau “scufundate” (sunk cost).

Cash-flow-ul final .Valoarea reziduală a proiectului

Cash-flow-ul final este reprezentat de valoarea reziduală a proiectului de investiție. Valoarea reziduală (VR) exprimă valoarea posibilă a fi realizată după încheierea duratei de viață a investiției, fie prin vânzarea activului respectiv, fie prin valorificarea pieselor, subansamblelor rezultate în urma casării. În afara veniturilor obținute din vânzarea activelor dezinvestite, fie în ansamblul lor, fie pe părți componente, în calculul valorii reziduale se ia în considerare și fondul de rulment recuperat în urma lichidării obiectivului investițional respectiv. Valoarea reziduală se asimilează fluxului de lichidități obținut în ultimul an de funcționare al investiției și se ia în considerare în calculul eficienței proiectului de investiție.

Durata de viață proiectului de investiție

Durata de viață a proiectului de investiție reprezintă durata de-a lungul căreia se estimează că proiectul ar putea să genereze efecte. Criteriile posibile în vederea stabilirii ei sunt numeroase:

în primul rând, ea se poate identifica cu durata de viață utilă normală a mijlocului fix, de-a lungul căreia se prevede că acesta va fi amortizat.

în al doilea rând, ea se poate asimila duratei de viață fizice a mijlocului fix, adică durata de-a lungul căreia se apreciază că activul respectiv va putea fi exploatat, acesta rezistând din punct de vedere fizic.

în al treilea rând, durata de viață a unui proiect de investiție poate fi reprezentată de durata de viață economică a obiectivului investițional, adică de intervalul de timp în care se apreciază că acesta va putea fi utilizat în mod rentabil, în activitatea în care a fost alocat inițial. Determinarea unei asemenea durate este, însă, destul de relativă avându-se în vedere incertitudinea care planează asupra deciziei.

Rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil. Costul Capitalului

Este un element cheie în evaluarea unui proiect de investiție. Un investitor, nu se poate pronunța în privința fiabilității unui proiect de investiție, dacă nu are o idee în privința ratei de rentabilitate pe care ar fi normal să o câștige, ca un nivel minim acceptabil, dat fiind riscul activității proiectului de investiție vizat. Rata de rentabilitate dorit ca nivel minim acceptabil este rata de rentabilitate solicitat în vederea acoperirii riscului, este rata de rentabilitate care ar trebui să-i satisfacă pe investitori, dat fiind riscul proiectului de investiție analizat.

În luarea deciziilor de investiții sunt esențiale două rate de rentabilitate, calculate pentru același proiect de investiție:

rata de rentabilitate estimată a proiectului (RIR-ul investiției), calculată pe baza cash-flow-urilor estimate ale proiectului;

rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabilă (rata de actualizare) calculată în funcție de riscul estimat al proiectului.

Prin urmare, rata de rentabilitate solicitată unui proiect de investiție are la bază cerințele de rentabilitate ale furnizorilor de capital, cerințe determinate, la rândul lor, de caracteristicile pieței de capital, natura investiției (riscurile implicate de aceasta), atitudinile față de risc ale investitorilor. După cum am menționat în capitolul referitor la problematica finanțării, capitalul necesar implementării proiectelor de investiții se obține din mai multe surse: fie prin reinvestirea unei părți din profitul net al întreprinderii;fie prin punerea în vânzare a unor titluri (acțiuni comune și preferențiale, obligațiuni etc); fie prin contractarea unor credite bancare.

În final, rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil, utilizat în vederea evaluării proiectelor de investiții, se calculează ca un cost mediu ponderat al capitalului obținut în vederea finanțării proiectului. Costul mediu ponderat al capitalului investit în proiect se determină ca o medie aritmetic a costurilor capitalurilor individuale antrenate în vederea finanțării investiției, ponderate cu cota-parte de ținut de fiecare tip de finanțare în valoarea totală a capitalului investit.

În cazul în care, în structura finanțării sunt prezente două surse, capital propriu și capital împrumut, formula costului mediu ponderat al capitalului este următoarea:

= partea din valoarea investiției finanțat pe bază de împrumut;

V = valoarea proiectului de investiție(capitalul total investit în proiect);

Costul de oportunitate al capitalului este reprezentat de rata de rentabilitate estimată a fi degajată de varianta investițională cea mai rentabilă, caracterizat printr-un nivel de risc similar, pe care investitorul o amână în momentul avansării fondurilor către un proiect de investiție particular.

În componența ratei de rentabilitate solicitată de către investitorii de capital sunt cuprinse două elemente de bază, și anume: rata de rentabilitate aferentă unui plasament

fără risc, corespunzătoare a fi utilizată ca rată de discontare în evaluarea unei investiții care nu implică riscuri și, prima de risc, adic sporul de rentabilitate așteptat ca urmare a asumării unui risc. Cuantificarea riscului este esențial în evaluarea unui proiect de investiție. Proiecte diferite au riscuri diferite și, prin urmare, rate de rentabilitate solicitate diferite. Alegerea ratei de rentabilitate solicitate unui proiect de investiție face parte din decizia de investiții. Identificarea ei permite realizarea unei selecții imediate a proiectelor de investiții, separarea investițiilor rentabile de cele considerate neatractive, din punctul de vedere al rentabilității.

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR DE INVESTIȚII

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Criteriul VAN presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichidități estimate a fi obținute de-a lungul duratei de viață a proiectului investițional, inclusiv a celor rezultate din lichidarea activului (valoarea reziduală ), însumarea lor, și efectuarea diferenței dintre suma astfel obținută și costul proiectului sau, cash-flow-ul inițial (actualizat, la rândul lui, în cazul eșalonării realizării investiției respective de-a lungul unui orizont de timp mai larg).

Rata folosită în vederea actualizării este costul mediu ponderat al capitalului destinat finanțării proiectului respectiv.

Formula de calcul a VAN este următoarea:

3)

Ca regulă de decizie, VAN determină următoarele opțiuni:

– acceptarea proiectului dacă VAN ≥ 0;

– respingerea proiectului dacă VAN 0.

În cazul deciziilor de selecție între proiecte de investiții mutual-exclusive (concurente) este preferat proiectul cu VAN maxim. Deci, potrivit acestui criteriu, un proiect de investiție este considerat cu atât mai eficient cu cât degajă o valoare mai mare a VAN.

Semnificația VAN pentru un investitor este următoarea:

dacă VAN>0 rata de rentabilitate estimată (RIR) > rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r);

dacă VAN=0 rata de rentabilitate estimată (RIR) = rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r);

dacă VAN<0 rata de rentabilitate estimată (RIR) < rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r).

Indicele de Profitabilitate (IP)

Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN. El se determină ca un raport între mărimea totală actualizată a fluxurilor de lichidități estimate a fi obținute de-a lungul duratei de viață a proiectului și costul proiectului sau, cash-flow-ul inițial (actualizat, la rândul lui, în cazul eșalonării realizării investiției respective de-a lungul unui orizont de timp mai larg).

Formula de calcul a indicelui de profitabilitate (IP) este următoarea:

Din această formulă se observă că indicele de profitabilitate exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de lichidități obținut pe unitate monetară de capital investit.

Regulile de decizie, pe baza acestui criteriu, sunt următoarele:

– dacă IP≥1 proiectul se acceptă ;

– dacă IP < 1 proiectul se respinge.

În cazul deciziilor de selecție între proiecte de investiții mutual-exclusive (concurente) este preferat proiectul cu IP maxim. Deci, potrivit acestui criteriu, un proiect de investiție este considerat cu atât mai eficient cu cât degajă o valoare mai mare a IP.

Semnificația IP pentru un investitor este aceeași ca și în cazul VAN-ului:

dacă IP>1 rata de rentabilitate estimată (RIR) > rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r);

dacă IP=1 rata de rentabilitate estimată (RIR) = rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r);

dacă IP<1 rata de rentabilitate estimată (RIR) < rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil(r).

Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

Criteriul VAN exprimă eficiența unui proiect de investiție în termenii unei sume monetare. Performanța acestuia poate fi exprimată însă, și procentual, sub forma unei rate de rentabilitate (RIR). Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă rata de rentabilitate estimată a proiectului de investiție, calculată pe baza cash-flow-urilor previzionate ale acestuia.

Potrivit metodologiei de calcul, RIR-ul poate fi definită ca reprezentând rata de actualizare care determină egalitatea între valoarea actualizată a cash-flow-urilor estimate, de-a lungul duratei de viață a proiectului de investiție (incluziv valoarea reziduală), și valoarea capitalului investit(cash-flow-ul inițial).

Formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea:

unde: RIR = rata de internă de rentabilitate estimată a fi degajată de proiect.

Luarea deciziei de acceptare-respingere a proiectului de investiție pe baza RIR-ului, implică compararea ratei de rentabilitate calculate, pe baza formulei de mai sus (RIR-ul estimat al proiectului), cu rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil (r).

Regulile de decizie pe baza acestui criteriu sunt următoarele:

dacă RIR (rata de rentabilitate estimată ) ≥ r(rata de rentabilitate dorită ca nivel minim acceptabil) proiectul se acceptă ;

dacă RIR (rata de rentabilitate estimată ) < r (rata de rentabilitate dorită ca nivel minim accepatbil)proiectul se respinge.

În cazul deciziilor de selecție între proiecte de investiții mutual-exclusive (concurente) este preferat proiectul cu cea mai mare rată intern de rentabilitate.

Din definiția de mai sus rezultă că RIR-ul unui proiect de investiție reprezintă rata de actualizare pentru care VAN=0 și IP=1.

Deci, există următoarele relații:

– dacă r =RIR , VAN=0 și IP=1

– dacă r < RIR , VAN > 0 și IP > 1;

– dacă r > RIR, VAN < 0 și IP < 1.

Rata de rentabilitate, astfel obținută, este numită rată internă, deoarece este intrinsecă unui proiect de investiție depinzând, în mod exclusiv, de caracteristicile acestuia: mărimea capitalului investit, cash-flow-urile estimate a fi degajate de-a lungul duratei de viață a proiectului, periodicitatea obținerii cash-flow-urilor, valoarea reziduală estimat etc. Calculul RIR-ului se realizează în Excel.

Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)

Termenul de recuperare actualizat poate fi definit ca reprezentând perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară în vederea recuperării costului investiției pe baza fluxurilor de lichidități actualizate estimate a fi degajate de aceasta. Formula de calcul a termenului de recuperare actualizat (TRA) are la bază egalitatea între valoarea investiției și valoarea cumulată a cash-flow-urilor actualizate obținute în cadrul acestui termen:

unde: cash-flow-ul mediu estimat aferent proiectului de investiție

Utilizarea TRA ca și criteriu de decizie în selecția proiectelor de investiții necesită stabilirea de către întreprindere, în cazul fiecărui proiect, a câte unui termen de recuperare dorit, termenul de recuperare prag (TRAprag), care reprezintă baza de comparație necesară în vederea luării deciziei.

În cazul evaluării unui proiect de investiții singular (independent), regula de decizie este următoarea:

dacă TRAefectiv ≤ TRA prag ⇒ proiectul se acceptă ;

în caz contrar, deci dacă TRAefectiv > TRAprag ⇒ proiectul se respinge.

În cazul deciziei de selecție între mai multe proiecte de investiții concurente (mutual exclusive) sunt preferate proiectele investiționale cu termenele de recuperare cele mai mici, cu condiția încadrării lor în termenele de recuperare prestabilite.

STUDIU DE CAZ – STUDIUL FEZABILITĂȚII PROIECTULUI DE INVESTIȚIE

DATE GENERALE

Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea activităților turistice în localitatea Șișești care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității comunei, prin crearea unui centru de informare turistică.

Obiective specifice:

Înființarea unui centru de informare turistică în comuna Șișești,jud. Maramureș;

Crearea a două locuri de muncă în cadrul centrului de informare turistică;

Creșterea valorii adăugate în activități de turism;

Creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor acestora;

Informarea turiștilor și promovarea turismului la nivel local.

Activitățile Centrului de informare turistică:

Informarea gratuită a turiștilor cu privire la oferta locală de cazare;

Informarea generală asupra ofertei turistice locale, regionale sau naționale;

Realizarea de material promoțional a comunei Șișești;

Punerea la dispoziția turiștilor a materialelor de promovare locale, regionale și naționale în mai multe limbi de circulație internațională;

Informarea turiștilor referitor la posibilitatea de rezervare a biletelor de transport, precum și cu privire la ghizii locali;

Serviciu de consiliere gratuită cu privire la alegerea diverselor produse turistice locale;

Creșterea circulației turistice locale și regionale prin organizarea de manifestări expoziționale de turism pe plan local;

Realizarea în colaborare cu autorități ale administrației publice locale și cu autoritatea publică centrală pentru turism de activități de cercetare de piață pe plan local și regional, analiză, planificare și elaborare de propuneri de dezvoltare turistică locală și regională și marketing turistic;

Cooperarea cu instituțiile publice locale și regionale pe probleme de turism;

Colaborarea cu operatorii de turism locali, cu agențiile de turism, cu Centrele de Promovare și Informare Turistică din județ și din țară;

Cooperarea cu autoritatea publică centrală pentru turism și furnizarea, la cererea acesteia, de date statistice referitoare la circulația turistică locală și regională, date referitoare la evenimente cu rol în creșterea circulației turistice care se realizează pe plan local și regional. Precum și furnizarea altor informații referitoare la activitățile turistice și oferta turistică pe plan local și regional.

Investiția propusă se încadrează în obiectivele strategice și specifice ale Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura M 41-313-05/2013 – Încurajarea activităților turistice.

Elaborarea studiului de fezablitate s-a realizat de către S.C. CUBICON INVEST S.R.L. în conformitate cu:

Tema de proiectare pentru elaborarea lucrării: înființare centru de informare turistică în comuna Șișești, județul Maramureș.

Ordinul 1.013/873 – Ordin al Ministrului Finanțelor Publice și al Administrării lucrărilor publice, Transporturilor și Locuinței privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii

Conținutul cadru al Studiului de Fezabilitate(M.O., Partea I, 48/22.01.2008)

Informații generale privind proiectul

Situația actuală și informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Comuna Șișești atestată documentar în 1411, cu o populație de 1505 locuitori și satele aparținătoare (Negreia, Dănești, Bontăieni, Cetățele, Plopiș și Șurdești), este situată la altitudinea de 300-440m, având in partea de N-E și N masivul vulcanic Gutâi și Igniș. Comuna și satele aparținătoare se incadrează în satele de tip răsfirat, cu vetre bine conturate, aici s-a dezvoltat o ecnomie complexă, axată în special pe creșterea animalelor, pomicultură și prelucrarea lemnului.

Localitate Șișești este legată de numele și destinul marelui luptător pentru unirea Transilvaniei cu România, preotul greco-catolic Vasile Lucaciu(1852-1922), unul din conducătorii mișcării memorandiste din 1892-1894.

Șurdești-ul este o așezare cunoscută printr-o importantă biserică din lemn de stejar, a cărei turlă înaltă de 54m, impresionează prin eleganță și armonie. Biserica a fost construită la începutul sec. al XVII-lea (1766) de meșterul Toma Macarie, iar pictura în temperă pe pânză, este opera zugravului Ștefan din Șișești în anul 1781. Biserica rămâne una din cele mai înalte construcții și cea mai importantă operă a arhitecturii din lemn, fiind un monument istoric care face parte din patrimoniul UNESCO. La Plopiș se află o biserică de lemn de la sfârșitul sec. al XVIII-lea, monument de arhitectură, construită în anul 1798 și care face parte din patrimoniul mondial.

Comuna Șișești îmbină fericit mirificul naturii, istoria, monumentalitatea bisericilor din lemn și ospitalitatea specifică a oamenilor de pe aceste meleaguri. Pentru promovarea acestei zone, cu un real potențial turistic. Prin tema de proiectare s-a dorit Înființarea unui Centru de informare turistică în comuna Șișești, jud.Maramureș. Obiectivele propuse prin cadrul proiectului sunt în conformitate cu obiectivele măsurii M 41-313-05/2013- ”Încurajarea activității turistice”, putând fi realizate prin cadrul Componentei c) Investiți în infrastructură la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc și Componentei d) Dezvoltarea și/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Prin cadrul acestui Centru se urmărește asigurarea transmiterii de informații turiștilor, tour-operatorilor și agenților de turism, precum și propagarea turistică prin crearea unei rețele de servicii utile de promovare turistică. Construcția se va încadra în aspectul arhitectural al zonei de referință. Materialele folosite sunt de bună calitate, aspect modern, capabile să asigure protecția termică, iluminatul și ventilația corespunzătoare spațiilor. Prin cadrul acestei investiții se dorește, de asemenea, și dotarea centrului de informare turistică cu mijloace de telecomunicație, echipament hardware și software, sistem antiefracție, mobilier și dotări de uz gospodăresc și protecția muncii.

Obiectivul este amplasat în imediata veciinătate a centrului localității Șișești, pe un teren aflat în intravilanul localității și care aparține domeniului public al comunei Șișești. Sediul Centrului de informare turistică a fost strategic ales, astfel âncât să fie ușor identificat de cître turiști, fiind situat pe terenul unde va fi amenajat noul centru civic al localității și, totodată al comunei Șișești.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului:

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Comuna Șișești, județul Maramureș. Obiectivul se va realiza prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)- program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României- M 41-313-05/2013- ”Încurajarea activității turistice”. Responsabilitatea de a asigura implementarea tehnică și financiară a Fondului European Africol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cade în sarcina Asociației Microregionale Mara Natur și a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit(APDRP). Fondul European și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare europeană ăentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, începând cu anul 2007 și până în 2013.

Descrierea investiției

Necesitatea și oportunitatea investiției:

Centrele de informare turistică susțin accelerarea procesului de informare și propagare turistică prin crearea unei rețele de servicii utile și materiale de promovare turistică. Introducerea serviciilor moderne de informații și dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistică va crea condiții mai bune pentru stocarea informațiilor și va permite schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiștii autohtoni și străini.

Nivelul redus de promovare și dezvoltare, la nivel de județ, a centrelor de informare turistică, dar și a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate, îngreunează accesul la informațiile cu privire la date de interes general referitoare, în mare parte, la zonele rurale. Prin moștenirea tradițional-culturală puternic conservată, spațiile cadrului natural sau spațiile fondului construit s-au identificat posibilitățile de dezvoltare a sectorului turistic.

Autoritățile locale sunt interesate de valorificarea potențialului turistic al zonei și de o dezvoltare a acestora controlată și echilibrată. Prin măsura M 41-313-05/2013 din cadrul FEADR, se urmărește crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice, precum și crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism. Programul are ca prioritate creșterea numărului de turiști și durata vizitelor, dezvoltarea regiunilor rămase în urmă și zonelor mai puțin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere.

În județul Maramureș, există posibilitatea de a dezvolta turismul la nivelul unui important sector economic, pe baza condițiilor naturale și antropice existente, cu efecte benefice asupra veniturilor și a pieței forței de muncă. Acesta dispune de o gamă variată de resurse și atracții turistice, care țin în general de mediul natural, de moștenirea istorică și culturală a județului, de patrimoniul construit și de infrastructura psecifică existentă.

Mai mult, comuna Șișești este încadrată conform Anexei 10- Lista comunelor cu potențial turistic ridicat_martie 2012 ca UAT cu concentrare foarte mare de resurse turistice, având un punctaj total de dezvoltare turistică de 44,03. Datorită acestui fapt, în această zonă, turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei.

Turismul la nivelul comunei Șișești

Pentru centralizarea acțiunilor și investițiilor în turism,, aferente comuneii Șișești, s-a întocmit Tabelul 1. Informațiile prezentate sunt în conformitate cu:

Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național-Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată în M.O nr. 152 din 12 aprilie 2000;

Ordin nr. 1964 din 13.12.2007, publicat in M.O, Partea I nr.98 din 7.02.2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Hotărâre nr. 1284 din 24.10.2007, publicat în M.O, Partea I nr. 739 din 31.10.2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Lista monumentelor istorice 2010 – Ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Institutul național al patrimoniului- Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.670 bis/1.X.2010

Informații furnizate de către reprezentanții Unității Administrativ-Teritoriale

Tabel 1. Centralizarea acțiunilor/activităților în turism din comuna Șișești

Pentru a putea analiza zona turistică a comunei Șișești, am repartizat acțiunile/investițiile în turism în 3 categorii:

Obiective naturale;

Obiective cultural-istorice;

Obiceiuri, tradiții și evenimente specific locale.

Promovarea tradițiilor locale

După cum putem observa din Tabelul 1 investițiile/acțiunile sunt repartizate uniform pe satele componente ale comunei, caracterizate printr-o puternică omogenitate cultural-istorică și a obiceiurilor, tradițiilor și evenimentelor specific locale. Prin intermediul proiectului s-a propus promovarea tradițiilor culturale prin:

Toate informațiile referitoare la evenimentele specific locale vor fi centralizate și făcute publice pe site și broșurile gratuite puse la dispoziția vizitatorului. De asemenea, cu câteva zile înaintea unui eveniment, acesta va fi promovat în mod prioritar în cadrul centrului de informare, oferindu-se astfel turiștilor posibilitatea de a cunoaște în mod direct obiceiurile și tradițiile specifice zonei;

În interiorul centrului va fi amenajat un ministand de prezentare a produselor meșteșugărești și de artizanat cu specific local;

Se vor centraliza toate atelierele meștegugărești din zonă și se vor furniza turiștilor informații referitoare la activitatea atelierului și modalitatea în care se poate vizita și participa la activitățile desfășurate în cadrul acestui atelier meșteșugăresc tradițional.

Promovarea ariei naturale protejate

Prin cadrul acestui proiect se urmărește promovarea ariilor naturale protejate situate pe raza teritorial-administrativă a comunei Șișești prin:

Amenajarea în interiorul centrului de informare și promovare turistică a unui ministand de prezentare a mostrelor de floră reprezentativă pentru ariile geografice în cauză;

Oferirea și promovarea unei educații ecologice turiștilor, referitor la o bună conduită în cadrul vizitelor realizate în aria protejată;

Tipărirea de materiale de promovare a ariei naturale protejate;

Tipărirea de hărți cu traseele din aria naturală protejată;

Promovarea activităților și a evenimentelor ce se desfășoară în cadrul ariei.

ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o tehnică utilizată în cadrul acestui proiect pentru identificarea punctelor forte și a celor slabe ale investiției, precum și amenințările mediului eextern, realizând astfel o listă a caracteristicilor pozitive și negative ale comunei Șișești.

Turismul este una din activitățile care poate valorifica resursele comunității locale, pentru bunăstarea și buna funcționare a acestora și a cetățenilor în egală măsură. Pe baza analizei SWOT, în cadrul acestui studiu de fezabilitate, s-au propus obiective și strategii corespunzătoare stării prezente în comuna Șișești, urmărind, pe de o parte, eliminarea ucntelor slabe și, pe cât posibil, diminuarea impactului amenințărilor mediului extern și, pe de altă parte, dezvoltarea unctelor forte și exploatarea și fructificarea ocaziilor favorabile.

Durata de realizare și etapele principale;graficul de realizare a investiției

Durata totală de realizare a investiției a fost de 12 luni, din care:

Pentru desfășurare și atribuire contract de proiectare și de consultanță: 1 lună;

Pentru desfățurare proiectare: 1 lună;

Pentru avizare proiect tehnic: 1 lună;

Pentru desfășurare și atribuire contract de execuție și dotări precum și contract de dirigenție de șantier: 2 luni;

Pentru desfășurarea execuției, dotării și a dirigenției de șantier: 7 luni.

Tabel 2. Graficul de realizare a investiției

Legendă:

– reprezintă 1 lună

– reprezintă 1/2 luni

Costurile estimative ale investiției

Valoarea totală a investiției este de 422.947 mii lei fără TVA(detalierea este prezentată în cadrul devizului general anexat lucrării).

Detalierea pe structura devizului general:

Capitolul 1 – cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului = 3.355 mii lei;

Capitolul 2 – cheltuieli pentru asigurarea utilităților = 15.836 mii lei

Capitolul 3 – cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică = 34.670 mii lei;

Capitolul 4 – cheltuieli pentru investiția de bază = 355.379 mii lei;

Capitolul 5 – alte cheltuieli = 13.707 mii lei;

Capitolul 6 – cheltuieli pentru darea în exploatare = 0.000 lei

Sumele menționate în fiecare capitol în parte sunt considerate cele fără TVA.

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

Tabel 3. Graficul de eșalonare a costurilor

Legendă:

– reprezintă 1 lună

– reprezintă 1/2 luni

Veniturile sunt compuse din:

venituri din vânzare materiale informaționale(hărți, ghiduri turistice, CD-uri etc);

26lei x 10 buc. = 260 lei/lună

venituri din vânzare suveniruri(obiecte din ceramică, produse artizanat etc)

10 lei x 15 buc. = 150 lei/lună

venituri din alocări bugetare: 2600 lei/lună

Total venituri: 3010 lei/lună x 12 = 36120 lei/an

Cheltuielile sunt compuse din:

cheltuieli privind personalul(inclusiv contribuții sociale)

1250 lei x 2 pers. = 2500 lei/lună

cheltuieli utilități

215 lei/lună din care:

energie electrică : 65 lei/lună;

alimentare cu apă: 35 lei/lună;

vidanjare bazin: 35 lei/lună;

achiziție lemne: 80 lei/lună.

cheltuieli de întreținere și reparații: 58 lei/lună

Total cheltuieli: 2773 lei/lună x 12 = 33276 lei/an

Valoarea totală la care se ridică întreaga investiție este de 422.947 mii lei + TVA, respectiv 523.580 mii lei. Rata de actualizare folosită pentru calcularea VNA este de 8 %, iar orizontul de timp pentru care se va realiza previziunea este de 30 ani.

Tabelul nr. 4 Proiecția cheltuielilor – varianta cu proiect

Tabel nr. 5 Proiecția veniturilor-varianta cu proiect

Analiza oportunității investiției realizată din fonduri nerambursabile din programul FEADR

Tabel nr. 6 CASH FLOW-UL PROIECTULUI DE INVESTITIE

Situația fluxurilor de numerar elaborată arată că fluxul de numerar este pozitiv pentru fiecare al al perioadei de referință, adică nu există riscul de lipsă de lichiditate. Având doar o singură sursă de finanțare, provenind din fonduri nerambusrabile, nu se justifică realizarea unei analize financiare separate privind profitabilitatea financiară a investiției în funcție de structura de finanțare a acesteia. În acest caz profitabilitatea investiției va coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului investit. Pornind de la fluxul de numerar calculăm indicatorii economici, în acest caz VAN(Valoarea Actualizata NETĂ) și RIR (Rata Internă de Rentabiliate).

VALOAREA ACTUALIZATA NETA

VAN=(2212 + 2412,8496 +2631,93+2870,91+3131,59+ 3415,94 +3726,12+ 4064,43+4433,48+4836,05) –

VAN= -387760

Valoarea actualizată netă(VAN), calculată la valoarea investiției are valoare negativă, respectiv – 387760,45. Prin urmare, acesta necesită finanțare externă, proiectul neputând fi susținut de către beneficiar.

Rata internă de rentabilitate(RIR), are valoare mai mică de 8%, respectiv -7,3%.

Raportul cost/beneficiu(C/B), are valoare mai mică de 1, respectiv 0,5. Acesta reprezintă raportul dintre valoarea netă actualizată a fluxurilor de intrare și valoarea netă actualizată a fluxurilor de ieșire.

Fluxul numerar este pozitiv pe toată perioada de analiză.

Din analiza financiară a principalilor indicatori rezultă concluzia asupra alegerii variantei CU INVESTIȚIE ca variantă optimă din punct de vedere tehnico-economic. În alegerea variantei optime, au fost uate în considerare și beneficiile sociale pe care le implică varianta CU INVESTIȚIE raportat la varianta 0, beneficii care nu pot fi cuantificate valoric.

Tabel nr. 7 Determinarea VNA/Costurile- Varianta cu proiect

Tabel nr. 8 Determinarea RIR/Costuri – Varianta cu proiect

Analiza de senzitivitate

Analiza de sensivitate este o practică, pe parcursul căreia se evaluează diferitele modificări posibile ale factorilor externi și impactul lor asupra indicatorilor de eficiență economică și financiară. Cu ajutorul acesteia se evaluează cele mai probabile rezultate ale proiectelor și se crează premisele de a reține variantele cele mai plauzibile de desfășurare ale acestora.

Posibilitățile de variație luate în considerare sunt:

variația( creșterea) costurilor cu întreținere și reparații, cu menținerea la nivel constant a veniturilor anuale previzionate;

variația veniturilor(scăderea) cu menținerea la un nivel constant al costurilor previzionate;

modificarea simultană a costurilor cu întreținere și reparații și a veniturilor anuale.

Concepția probabilistică de evaluare a riscului pe care ăl prezintă proiectele de investiții este o componentă a metodelor raționale, moderne de fundamentare a deciziilor. Această metodă are un profund caracter subiectiv, iar stabilirea acestor cuantumuri de probabilitate este legată de experiența, intuiția și corectitudinea expertului consultant.

Situațiile care pot fi luate în considerare se pot încadra într-una din situațiile:

volume diferite ale cererii pieței;

accentuarea concurenței;

dificultăți în asigurarea resurselor financiare, etc;

variația ratei dobânzii, a prețurilor, a inflației etc.

Pe baza probabilității stabilite, s-au calculat avantajele economice și costurile pe varianta de proiect recomandată. Varianta luată în considerare pentru sensivitatea proiectului este:

Varianta cu proiect

În această varinată s-a ales factor critic variația(creșterea) cheltuielilor cu 3 %, cu enținerea la nivel constant a veniturilor anuale previzionate exemplificat în Tabelul nr. ”Analiza de sensivitate- creșterea cheltuielilor cu 3 %- varianta cu proiect” și variația(scăderea veniturilor cu 3 % cu menținerea la nivel constant a cheltuielilor anuale previzionate exemplificat în Tabelul nr. ”Analiza de sensivitate – creșterea veniturilor cu 3 % -varianta cu proiect”.

Creșterea cheltuielilor cu 3 %, venituri constante:

VAN inițial: -387760,45

Raportul C/B inițial: 0,5354

VAN ch + 3 % : -400111,37

Raportul C/B ch+3%: 0,5276

Variația VAN este de 3,19%.

Scăderea veniturilor cu 3 %, cheltuieli constante

VAN inițial :-387760,45

Raportul C/B inițial: 0,5354

VAN venit -3% : -401166,97

Raportul C/B venit -3%: 0,5194

Variația VAN este de 3,46 %.

Tabelul nr.9 Analiza de senzitivitate- creșterea cheltuielilor cu 3 %-varianta cu proiect

Tabelul nr. 10 Analiza de senzitivitate – scăderea veniturilor cu 3%-varianta cu proiect

Conform variațiilor VAN în cele două variante, respectiv varianta în care costurile cresc cu 3 % față de varianta inițială și varianta în care veniturile scad cu 3 % față de varainta inițială, rezultă concluzia că proiectul este mai sensibil la creșterea veniturilor cu 3 % decât la scăderea cheltuielilor cu 3 %.

Orice variabilă a proiectului pentru care variația cu 1 % va produce o modificare cu mai mult de 5 % în valoarea de bază a VAN va fi considerată critică, ca urmare proiectul nostru nu are variabile critice, întrucât nici variația de 3 % a variabilelor analizate nu au produs o modificare cu mai mult de 5 % în valoarea de bază.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, principala sursă de finanțare a programelor de dezvoltare în viziunea administrațiilor locale este reprezentată de fondurile europene. Acestea sunt considerate ca fiind una dintre soluțiile pentru depășirea situației de criză economică și financiară.

Investițiile constituie suportul material al creșterii economice și a dezvoltării, contribuind la asigurarea funcționării normale a economiei precum și la creșterea nivelului de trai al populației, astfel investiția este considerată ca fiind o decizie de imobilizare a capitalului în vederea obținerii ăn viitor a unei bune rentabilități. Rolul administrației publice locale este de a găsi sursele de finanțare necesare investițiilor, de a evalua și de a obține o rentabilitate corespunzătoare. Aceasta trebuie să compare investiția inițială cu încasările pe care le va genera pe viitor și să accepte acea variantă de investiții a cărei rentabilitate este superioară costului finanțării și care va aduce cash-flow-uri corespunzătoare într-o perioadă cât mai scurtă de timp, pentru a recupera investiția.

De multe ori nevoile de dezvoltare ale localităților presupun implementarea de proiecte în parteneriat cu alte instituții, astfel încât experiența cooperării interintituționale pentru atingerea unui obiectiv comunpoate reprezenta un factor determinant pentru capacitatea autorităților locale de a elabora proiecte în vederea unei finanțări din fonduri europene. Se observă că resursele primăriilor în termeni de venituri bugetare, resurse umane specializate, acces la informații și experiența în parteneriate cu alte instituții influențează direct depunerea de proiecte pentru obținerea de finațări din fonduri europene. Veniturile din bugetul primăriilor reprezintă cel mai important predictor ai numărului de proiecte depuse pentru finanțări din fonduri nerambursabile. Gradul de informare despre oportunitățile de informare se dovedește a fi un factor determinant asupra numărului de proiecte depuse pentru a fi finanțate.

În urma realizării analizei financiare, determinării indicatorilor și a analizei de senzitivitate, s-a recomandat realizarea investiției în varianta cu proiect. Rezultatele analizei financiare a proiectului reflectă eficiența și fezabilitatea acestuia în condițiile unei finanțări nerambursabile aferente cheltuielilor de investiții. Valorile obținute pentru indicatorii financiari justifică necesitatea intervenției financiare europene pentru dezvoltarea proiectului, conform reglementărilor din cadrul FEADR al Uniunii Europene, din anul 2015, aceasta și pentru că un astfel de proiect este orientat asupra beneficiilor sociale și economice adiacente decât asupra obținerii imediate de profit.

Proiectul este mai sensibil la creșterea veniturilor cu 3 % decât la scăderea cheltuielilor cu 3 %.

Orice variabilă a proiectului pentru care variația cu 1 % va produce o modificare cu mai mult de 5 % în valoarea de bază a VAN va fi considerată critică, ca urmare proiectul nostru nu are variabile critice, întrucât nici variația de 3 % a variabilelor analizate nu au produs o modificare cu mai mult de 5 % în valoarea de bază.

Propuneri:

Întărirea capacității administrației locale de a atrage fonduri europene și de a finanța/cofinanța programele de dezvoltare locală;

Crearea mai multor unități de cazare și de alimentație publică;

Valorificarea și dezvoltarea potențialului turistic de care dispune comuna;

O comunicare mai bună în ceea ce privește dezvoltarea unor obiecte majore în turism;

Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism: turism științific, de aventură etc.;

includerea pensiunilor agroturistice în rețeaua de agenți de turism națională și internațională;

modernizarea căii de acces spre Centrul de Informare turistică;

crearea unor trasee turistice și în zona montană spre vf. Mogoșa;

BIBLIOGRAFIE

Prof.univ.dr. Gabriela Prelipcean.(2008). Curs Strategii investiționale în afaceri, 50

Attila G. ,Tatu L, Stoian A .(2009). Finantele instituțiilor publice, Ed Universitară, București

***OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, publicat în MO nr. 1186/2005.

*** art. 49 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice modificata prin completare cu Legea nr.270/2013 accesata la data de 30.05.2016

***OMFP nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, publicat în MO nr. 1176/2005 modificata in 2016

*** OMFP nr. 1661 bis/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de încasare și utilizare a fondurilor bănești primite sub forma donațiilor și sponsorizărilor de către instituțiile publice, publicat în MO nr. 881/2003. Accesat la data de 15.05.2016

ANEXE