IMPORTANȚA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ÎN [626619]

5

CAPITOLUL 1
IMPORTANȚA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ÎN
ECONOMIA DE PIAȚĂ

1.1. Întreprinderile mici și mijlocii – motorul economiei de piață
Atenția crescândǎ acordatǎ, în aproape toate economiile naționale, sectorului
întreprinderilor mici și mij locii reflectǎ recunoașterea rolului acestuia în asigurarea unei
dezvoltǎri economice și sociale echilibrate reprezentând, în același timp, o premisǎ a
continuitǎții procesului de creare și consolidare a acestui sector.
Sectorul IMM -urilor joacă un rol ext rem de important într -o economie modernă,
dovedindu -se a fi cel mai activ sector al economiei și totodată un formidabil focar de
competențe și idei noi.
Întreprin derile mici și mijlocii (IMM ) sunt motorul economiei europene. Ele
conduc la cre area de locu ri de muncă și la creșterea econo mică și garantează stabilitatea
socială. În anul 2013, peste 21 de milioane de IMM -uri au furnizat 88,8 milioane de locuri
de muncă în Uniunea Europeană . Nouă din zece întreprinderi sunt IMM -uri, și tot IMM –
urile generează două din trei noi locuri de muncă. De asemenea, IMM -urile stimulează spi –
ritul antreprenorial ș i de inovare în întreaga Uniune Europeană și, prin urmare, sunt de o
importanță crucială pen tru stimularea competitivității și a ocupării for ței de muncă.1

1 Comisia Europeană, Manualul utilizatorului pentru definiția IMM -urilor , 2015

6
Potrivit Gunter Verheugen – membru al Comisiei Europene – „întreprinderile mici
și mijlocii și microîntreprinderile (IMM -urile) constituie motorul economiei europene.
Acestea sunt o sursă importantă de locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea spiritului
antreprenorial și inovat iv la nivelul Uniunii Europene, având astfel un rol crucial în
creșterea co mpetitivității și a gradului de ocupare a forței de muncă.‖
În România, domeniul întreprinderilor mici și mijlocii este reglementat în principal
de Legea 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii actualizată.
Conform prevederilor acestei legi, întreprinderile mici și mijlocii se clasifică, în
funcție de numărul mediu anual de salariați și de cifra de af aceri anuală netă sau de activele
totale pe care le dețin, după cum urmează:
a) microîntreprinderi – au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
b) între prinderi mici – au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală
netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii – au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afa ceri
anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu
depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
Definiția IMM face distincție între trei categorii de întreprinderi. Fiecare categorie
corespunde unui tip de relație pe care o întreprindere ar putea să o aibă cu alta. Această
distincție este necesară pentru a stabili o imagine clară a situației econo mice a unei
întreprinderi și pentru a le exclude pe acelea care nu sunt IMM -uri veritabile.
Categoriile sunt ur mătoarele:
– întreprindere autonomă – în cazul în care întreprinderea este fie complet
independentă, fie are unul sau mai multe parteneriate minoritare (fie care mai puțin
de 25 %) cu alte întreprinderi;
– întreprindere partener – în cazul în care participațiil e la alte întreprinderi ating cel
puțin 25 %, dar nu depășesc 5 0 %;
– întreprindere afiliată – în cazul în care parti cipațiile la alte întreprinderi depășesc
pragul de 50 %.
Promovarea și apă rarea i ntereselor economice, de producție, comerciale ,
financiare, juridice și de orice natură ale întreprinderilor private mici ș i mijlocii din
Romania, reprezintă misiunea de bază a Consiliului Național al Întreprinderilor Private

7
Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Acest organism are ca principale obi ective2:
– apărarea ș i promovarea intereselor IMM -urilor private la nivel internațional,
național ș i local ;
– promovarea și apărarea intereselor întreprinderilor private în relația cu autoritățile
publice precum și cu alte organisme și organizații din România și din străină tate;
– Creșterea capacității investiționale a IMM -urilor și relansarea procesului
investițional;
– Realizarea unui mediu de afaceri predictibil și favorizant pentru IMM -uri;
– Dezvoltarea clasei de mijloc din România, promovarea rolului și importa nței
acesteia pentru dezvoltarea economică și socială a României.
De asemenea, trebuie reținut faptul că Consiliul Național al Întreprinderilor Private
Mici și Mijlocii din România este3:
– memb ru al UEAPME – Uniunea Europeană a Artizanatului și a În treprinderilor
Mici ș i Mijlocii ;
– afiliat la WASME – Asociația Mondială a Întreprinderilor Mici ș i Mijlocii ;
– membru ECSB – Consiliul European pentru întreprinderi mici și antreprenoriat;
– singura organizație patronală de IMM -uri reprezentativă la nivel naț ional.
CNIPMMR susține interesele membrilor săi în cadrul următoarelor structuri
europene:
 Comitetul Fondului Social European, Bruxelles ;
 Comisia de experți pentru uniformizarea reglementărilor FP7, Bruxelles ;
 Grupul pentru Politici privind Întreprinderile – Camera Profesională, Bruxelles ;
 Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Bilbao .

1.2.Caracteristici ale întreprinderilor mici și mijlocii
În general, despre o întreprindere mică se spune că este viabilă numai dacă a reușit
să supraviețu iască primilor 5 ani de la înființare. Deși natura problemelor de importanță
vitală poate să varieze, atât statisticile oficiale, cât și studiile întreprinse de alte organizații
ne dau o imagine destul de clară a tipurilor de probleme cu care se confruntă întreprinderile
mici.
Dificultățile majore apar din următoarele cauze:

2 www.cnipmmr.ro
3 idem

8
i) probleme de constituire (în primii unu -doi ani de activitate: găsirea de clienți,
dezvoltarea de produse etc.);
ii) probleme de consolidare (în următorii doi -trei ani: găsirea de per sonal, delegarea
autorității, controlul întreprinderii);
iii) probleme de expansiune (în faza următoare: găsirea de finanțare, concurența pe piață cu
întreprinderi mult mai mari).
Cele mai grave probleme cu care se co nfruntă o întreprindere mică/ mijlocie p ot fi
sintetizate astfel:
1) Echipa managerială – de cele mai multe ori doar întreprinzătorul – nu dispune de
competențele necesare domeniului . Cazul cel mai întâlnit, poate, este al inginerului care
începe să se confrunte cu probleme de finanțare, promova re, vânzare.
2) Întreprinzătorul nu are timp să ducă la îndeplinire multe din sarcinile complexe
pe care le va presupune evoluția întreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare limitate,
nu poate să recruteze personalul calificat în rezolvarea acelor probleme. Este o experiență
comună multor întreprinderi ca echipa managerială să -și consume mult timp cu „stingerea
incendiilor― și să nu acorde suficientă atenție aspectelor legate de dezvoltare.
3) Întreprinzătorul reacționează la probleme atunci când a par și mai puțin încearcă
să le prevadă și să planifice măsuri profilactice.
4) De regulă, întreprinderile mici nu au experiența necesară pentru a se dezvolta
dincolo de granițele sectorului de activitate. Se apreciază că procentul exporturilor în cifra
de afaceri a întreprinderilor mic i este, de obicei, destul de redus .
5) Profunda implicare a întreprinzătorului face ca judecata obiectivă să fie adesea
dificilă .
Dincolo de aceste probleme, întreprinderile mici si mijlocii dețin și o serie de
atuuri care, e xploatate eficient, pot înlătura multe din minusurile aduse de caracterul
limitat al resurselor acestor întreprinderi4:
1. deciziile pot fi luate mai rapid fiindcă structurile sunt mai simple iar
întreprinderea își po ate schimba rapid direcția de acțiune p entru a valorifica oportunitățile
mediului;
2. o dată luată o decizie, aceasta poate fi mai repede pusă în aplicare iar rezultatele
pot fi vizibile mai rapid în comparație cu o întreprindere mai mare;

4 Popa Raluca , I.M.M. -urile su b presiunea forțelor concurențiale , în Tribuna Economică, nr. 45/2006

9
3. relaț ile dintre întreprinzătorul -manager și angajați au șansă să fie mai echitabile
iar comunicarea poate fi destul de directă; relațiile profesionale tind să fie mai flexibile,
ceea ce ar putea avea un efect benefic asupra moralului angajaților (mediul profesional
fiind mai destins);
4. mediul de muncă are șanse să fie mai bun, angajații reușind să vadă mai repede și
mai clar care sunt rezultatele muncii lor; acest aspect se poate transforma într -un factor
motivator foarte puternic, mai ales pentru a încuraja angajații să vină cu idei;
5. întreprinzătorul -manager este aproape de clienți și de piață, în general, acest fapt
permițând o reacție mai rapidă la schimbări.
Publicațiile de specialitate prezintă chiar opinii ale unor întreprinzători care aduc
argumente în favoarea ideii că „mai mare nu înseamnă întot deauna mai bine―, păstrarea
dimensiunilor mici ale întreprinderii prezentând avantaje obiective: răspuns rapid la
solicitările clienților, posibilitatea clienților de a discuta cu însuși managerul întreprinderii
(situație bine apreciată de aceștia). În plu s, clienții sunt tratați în mod egal, indiferent de
statutul și bugetul lor, fapt care, de regulă, nu este valabil și în întreprinderile mari în care o
solicitare a unui client este repartizată unei persoane mai mult sau mai puțin experimentate,
în funcție de mărimea profitului implicat. De asemenea, o întreprindere mică are mai multă
disponibilitate pentru clienții săi, dedicând mai mult timp relațiilor publice (fapt, de
asemenea, bine apreciat de clienți).
Un alt avantaj al întreprinderilor mici îl reprez intă varietatea proiectelor (în funcție,
desigur, și de obiectul de activitate). Dacă în întreprinderile mari proiectele se aleg, de
regulă, în funcție de profitul pe care îl aduc, o întreprindere mică poate accepta orice
proiect interesant, fapt ce conduc e la stimularea creativității angajaților săi și evitarea
monotoniei.
Nu este de neglijat nici faptul că, de multe ori, întreprinzătorul -manager are
posibilitatea de a practica el însuși activitatea de care este pasionat și pentru care este
pregătit.
Toate argumentele de mai sus nu încearcă să minimizeze avantajele dezvoltării și
extinderii unei întreprinderi, ci să prezinte și cealaltă față a monedei, oferind celor aflați în
dubiu dacă să -și extindă sau nu afacerea câteva motive de a medita înainte de luar ea unei
decizii.

10
1.3. Importanța IMM -urilor în economia de piață
Importanța existenței unui numǎr semnificativ de IMM -uri dinamice și profitabile,
e unanim recunoscutǎ de specialiști în teoria economicǎ. Experiența pe plan mondial
demonstreazǎ rolul îns emnat pe care îl au IMM -urile în promovarea dezvoltǎrii economice
și sociale.
Literatura de specialitate prezintǎ o varietate de opinii referitoare la rolul IMM –
urilor în a sigurarea echilibrului economic:
1. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cǎ IMM -urile reprezintǎ factorul de
echilibru economic, care acționeazǎ în sensul scǎderii gradului de concentrare economicǎ.
Schimbǎrile care au loc pe piațǎ genereazǎ noi oportunitǎți care pot fi fructificate de cǎtre
întreprinzǎtori, acțiunea acestora constit uindu -se într -o premisǎ a a sigurǎrii echilibrului
economic;
2. IMM -urile au o receptivitate și o adaptabilitate mai ridicatǎ la cerințele pieței,
caracteristici determinate de dimensiunile lor relativ reduse. Ele oferǎ produse pentru piețe
limitate sau spe cifice care nu sunt eficiente pentru întreprinderile mari, contribuind, astfel,
într-o bunǎ mǎsurǎ, la satisfacerea nevoii clienților ;
3. IMM -urile sunt mai inovatoare în reacțiile de rǎspuns la cerințele
consumatorilor ;
4. IMM -urile influențeazǎ nivelul o cupǎrii forței de muncǎ prin crearea de noi
locuri de muncǎ în domeniile supuse unor transformǎri structurale însemnate. Costul
creǎrii unui loc de muncǎ într -o întreprindere micǎ sau mijlocie e mai red us decât în
întrepriderile mari;
5. IMM -urile aduc un aport substanțial la climatul concurențial, reducând, astfel,
posibilitǎțile marilor întreprideri de a controla piața. O bunǎ parte din numǎrul IMM -urilor
sunt, însǎ, complementare și nu concurente pentru întrepriderile mari cǎrora le furnizeazǎ
în calita te de subcontractanți, piese, subansamble și servicii;
6. Datǎ fiind marea lor adaptabilitate, IMM -urile au un rol deosebit în atenuarea
șocurilor generate de crizele economice, datorat volumului mai scǎzut de investiții necesar
în vederea schimbǎrii prof ilului;
7. IMM -urile asigurǎ o mai mare satisfacție în muncǎ atât întreprinzǎtorului, cât și
angajaților. Grație mediului de muncǎ, în general armonios, calitatea muncii depuse e mai
ridicatǎ;
8. IMM -urile reprezintǎ agenții active în crearea noii societ ǎți civile, infuențând
pozitiv stabilitatea politicǎ și socialǎ.

11
Un grad mai ridicat de sistematizare a problematicii rolurilor IMM -urilor îl oferǎ
clasificarea rolurilor în funcție de efectul acestora, și anume5:
– rol complementar fațǎ de marea in dustrie ;
– generator de locuri de muncǎ ;
– generator de inovǎri ;
– rol psiho -social .
 Rolul complementar al IMM -urilor fațǎ de marea industrie
IMM -urile acționeazǎ fie în domeniile în care au exclusivitate în raport cu marile
întreprinderi, fie în cal itate de subcontractanți ai acestora. Întreprinderile mari pot apela la
subcontrctarea de capacitate (prin cumpǎrarea de piese și subansamble) sau la cea de
specialitate (prin achiziționarea de servicii specializate).
Prin integrarea într -un sistem de subcontractare IMM -urile pot obține o serie de
avantaje: siguranța și ritmicitatea comenzilor; siguranța încasǎrii contravalorii produselor
livrate, îmbunǎtǎțirea aprovizionǎrii, a imaginii firmei.
Motivațiile întreprinderilor mari care apeleazǎ la subcontractare constau în: lipsa de
know -how în domeniul respectiv, creșterea eficienței economice prin reducerea costurilor
cu personalul și pr oducția, fiabilitatea produselor furnizorilor.
Se poate concluziona cǎ activitatea de subcontractare oferǎ oportunitǎți pentru
crearea de noi IMM -uri atât în economiile occidentale, cât și în cele aflate în tranziție.
Necesitatea restructurǎrii giganților industriali din economia României fie prin
dezmembrarea lor în unitǎțile de dimensiuni reduse, fie prin externalizarea unor activitǎți
reprezintǎ un argument suplimentar în favoarea extinderii sistemului de subcontractare. În
acest scop e necesarǎ adoptarea unei legislații specifice care sǎ reglementeze relațiile de
subco ntractare și în acest timp s ǎ le sprijine printr -un sistem adecvat de stimulente.
 Rolul IMM -urilor de generator de locuri de muncǎ
IMM -urile sunt generatoarele majoritǎții locurilor de muncǎ pe plan mondial,
importanța lor crescând odatǎ cu agravarea problemelor ocupǎrii forței de muncǎ. Astfel,
pe ansamblul Uniunii Europene circa 71% din totalul forței de muncǎ lucreazǎ în IMM, cu
variații de la o țarǎ la alta.
Ponderea IMM -urilor în ocuparea forței de muncǎ din țǎrile cu economie de piațǎ,
crește.

5 Șerbănescu Cosmin, I.M.M. -urile și dezvoltarea economică , Ed. ASE, București, 2006

12
Dincolo de toate dificultǎțile conjuncturale, tendința de creștere a gradului de
ocupare a forței de muncǎ în IMM -uri corespunde unor politici de stimulare a flexibilitǎții
economiilor comunitare. Marile întreprinderi sunt încurajate sǎ -și raționalizeze structurile
prin e xternalizarea activitǎților lor, iar IMM -urile sunt de asemenea, stimulate sǎ se
angajeze în sisteme de subcontra ctare . În ultimii ani, în țǎrile comunitare, numǎrul IMM –
urilor angajate în as tfel de sisteme a crescut considerabil . S-a produs deci, un fenom en de
diminuare a dimensiunilor medii a întreprinderilor, concomitent cu creșterea numǎrului
celor angajați în IMM -uri.
În ceea ce privește numǎrul mediu de salariați din sectorul IM M-urilor din
România, acesta a î nregistrat, de la debutul sǎu o creș tere continuǎ. Aspectele calitative,
ale ut ilizǎrii forței de muncǎ lasǎ, î nsǎ, de dorit, aproape jumǎtate dintre întreprinzǎtori
confruntându -se cu atitudinea necorespunzǎtoare a salariaților manifestatǎ prin:
absenteism, indisciplinǎ, neutilizare a integr alǎ a timpului de lucru etc.
Afirmarea rolului IMM -urilor de generator de locuri de muncǎ, prin prisma
asigurǎri atât a vitalitǎții economice, cât și a echilibrului social, nu se poate realiza în lipsa
unei politici coerente a puterilor publice.
 Rolu l IMM -urilor de generator de inovǎri
Capacitatea relativ ridicatǎ de inovare a IMM -urilor e apreciatǎ în moduri diferite,
în literatura de specialitate. Astfel, în mod tradițional, IMM -urile sunt considerate în urma
marilor întreprinderi în ceea ce p rivește inovarea, deși fenomenul e prezent în majoritatea
IMM -urilor comunitare.
Analiza poate fi aprofundatǎ în interiorul sectorului IMM, în funcție de principalii
factori care diferențiazǎ întreprinderile moderne de cele tradiționale, și anume: calitatea
resurselor umane și capacitatea IMM -urilor de a obține și monitoriza informațiile științifice
și tehnologice, ca resursǎ strategicǎ esențialǎ .
Procesul de diferențiere necesitǎ un efort considerabil din partea IMM -urilor,bazat
pe activitatea de cercetare -dezvoltare internǎ și concretizatǎ cel puțin în monitorizarea
tehnologicǎ sistematicǎ a mediului extern.
Sprijinul acordat procesului inovativ din IMM -urile românești s -a limitat la crearea
unor centre de consultanțǎ în afaceri , în asist ența de împrumuturi nerambursabile sau cu
dobândǎ subvenționatǎ.
Dincolo de ajutorul strict financiar sau nefinanciar prevǎzut a se acorda IMM –
urilor, programele de sprijin trebuie, în primul rând, sǎ ajute IMM -urile sǎ conștientizeze
imperativul ino vǎrii și sǎ -l transpunǎ în strategiile proprii de dezvoltare.

13
 Rolul psiho -social al IMM -urilor
Afirmarea rolului psiho -social al IMM -urilor e strâns legatǎ de manifestarea
rolurilor analizate anterior, în special de cel de generator de locuri de munc ǎ.
Contribuția IMM -urilor la asigurarea echilibrului social trebuie privitǎ sub dublu
aspect: cantitativ, care se referǎ la creșterea gradului de ocupare a forței de muncǎ, și
calitativ, având implicații mult mai complexe vizând:
– creșterea particip ǎrii la viața economicǎ a grupurilor sociale defavorizate și
marginalizate;
– asigurarea unei dezvoltǎri mai echilibrate la nivel regional și local;
– creșterea performanțelor angajaților prin îmbunǎtǎțirea condițiilor de muncǎ și
creșterea satisfacției în muncǎ;
– crearea unei clase de mijloc prospere, ca bazǎ a noii societǎți civile.
Perspectivele rolului psiho -social al IMM -urilor depind de posibilitatea creǎrii unui
climat specific , favorabil întreprinzǎtorilor, ca parte integrantǎ a climatului economic
general.
Adoptarea unor acte normative care obstrucționeazǎ sau descurajeazǎ inițiativa
privatǎ nu e de naturǎ sǎ contribuie la crearea unui astfel de climat.
În plus, cea mai mare parte a întreprinzǎtorilor români intâmpinǎ probleme în
relațiile lor cu organismele administrative, cel mai des invocat fiind comportamentul
necorespunzǎtor al funcționarilor publici.
Afirmarea rolului psiho -social al IMM -urilor nu se poate, însǎ, realiza în absența
unui mediu intern stimulator, bazat pe o culturǎ de întreprinderi care sǎ corespundǎ atât
aspirațiilor întreprinzǎtorilor cât și celor ale angajaților. Conlucrarea acestora într -un climat
de încredere depinde, în mǎsurǎ hotǎrâtoare de acțiunile întreprenoriale și manageriale de
la nivelul fiecǎrei firme, dar și de elaborarea și implementarea, de cǎtre puterile publice, a
unor politici de sprijinire a sectorului IMM.
 Alte roluri ale IMM -urilor
Punctul de plecare în abordarea rolului IMM -urilor îl constituie faptul cǎ ele trebuie
evalu ate mai mult decât ponderea lor, uneori modestǎ pe piațǎ6:
1.Un prim fenomen care trebuie analizat se referǎ la relația care existǎ între sectorul
mic și mijlociu și starea de echilibru economic la nivel macro și microeconomic.

6 Nicolescu Ovidiu, Managemen tul întreprinderilor mici și mijlocii. Concepte, metode, aplicații, studii de
caz, Ed. Economică, București, 2001

14
Echilibrul economic co nstituie elementul central, punctul de plecare și în același
timp, finalitatea teoriei și practicii economice. Nucleul conceptului de echilibru economic
îl constituie egalitatea între nevoi și resurse, care se prezintǎ ca o egalitate a cererii cu
oferta. A naliza echilibrului economic nu se reduce la constatarea stǎrii de egalitate sau de
neegalitate dintre cei doi termeni esențiali, ci se referǎ și la identificarea factorilor care
contribuie la realizarea sistemului de echilibru și înțelegerea influenței lo r. Cercetând
influența acestor factori în legǎturǎ cu sectorul mic și mijlociu, literatura de specialitate
conține o multitudine de opinii referitoare la aceastǎ problemǎ.
În primul rând, o bunǎ parte a literaturii economice mondiale considerǎ cǎ
activitatea IMM -urilor reprezintǎ un fenomen de dezechilibru sau mai precis de
instabilitate. Astfel, întreprinzǎtorii și -ar desfǎșura activitatea pe fondul unor instabilitǎți și
incertitudini economice, pe care în mod sistematic le creeazǎ, formând în mod co nstant noi
spații economice. Întreprinzǎtorii, cǎutând sǎ fructifice oportunitǎțile pieței, ar crea
dezechilibre, ei contestând ordinea economicǎ și orice tendințǎ spre echilibru.
Tot în același mod, Shumpeter considera cǎ întreprinzǎtorul pleacǎ de la echilibru și
creazǎ dezechilibru.
În concluzie, trebuie recunoscut rolul IMM -urilor ca factor de acțiune spre stǎri de
echilibru. Schimbǎrile continue care au loc pe piațǎ genereazǎ noi oportunitǎți care
necesitǎ acțiunea întreprinzǎtorului, rezultând o tendințǎ spre echilibru. În acest mod
întreprinzǎtorii realizeazǎ o alocare mai bunǎ a resurselor,obținând profit, acțiunea acestora
constituind un adevǎrat regulator al dezechilibrelor prin permanenta tendințǎ d e a se
implica acolo unde nu este echilibru .
2. IMM -urile prezintǎ un înalt potențial de creare de locuri de muncǎ. Importanța
IMM -urilor a crescut odatǎ cu agravarea problemelor ocupǎrii forței de muncǎ și creșterii
șomajului, când s -a constatat cǎ ele reprezintǎ un teren propice pentru crearea de noi locuri
de muncǎ. Costul pentru crearea unui loc de muncǎ în întreprinderile mici și mijlocii e mai
mic decât în întreprinderile mari.
Sectorului IMM îi e acordat rolul unuia din remediile importante împotriva
șomajului, acționând ca un amortizor al fluctuațiilor de pe piața muncii. El joacǎ un rol
important în crearea și menținerea locurilor de muncǎ în condițiile în care firmele mari,
datoritǎ recesiunii în vest și tranziției în est, sunt în imposibilitate de a se dezvolta.
Totuși trebuie avut în vedere cǎ, în condițiile în care IMM -urile tind sǎ fie mai mult
capital -intensive decât muncǎ -intensive, pentru a crește productivitatea muncii, problema
ocupǎrii în acestea a unui numǎr tot mai mare de șomeri devine una delicatǎ.

15
3. Distribuția pu terii economice printr -un sistem de IMM -uri conduce la o mai
favorabilǎ distribuție a puterii în societate, în general. Existența unei puternic sector mic și
mijlociu are efecte pozitive asupra stabilitǎții politice și sociale. În economiile de piațǎ se
afirmǎ cǎ excesiva concentrare a puterii economice are efecte nefavorabile și
destabilizatoare pe termen lung.
4. IMM -urile constituie o sursǎ de concurențǎ, asigurând un element competitiv
suplimentar pentru oligopolurile și monopolurile existente, reducând capacitatea acestora
de a controla piața, de a crește prețurile și de a fi ineficiente în ceea ce privește combinarea
factorilor de producție.
Adesea, un grad înalt de concentrare conduce la ineficiențǎ economicǎ și la o
alocare greșitǎ a resurselor . Mai mult, acolo unde rǎmân oportunitǎți neexploatate
înseamnǎ cǎ a intervenit o alocare necorespunzǎtoare a resurselor, ceea ce conduce la o
risipǎ socialǎ. Oricum, o bunǎ parte din IMM -uri sunt complementare și nu concurente
pentru întreprinderile mari, mai ales când realizeazǎ output pentru acestea.
5. IMM -urile reprezintǎ o parte importantǎ de care depinde economia, ele acționând
ca furnizori specializați de piese, subansamble și servicii pentru întreprinderile mari, prin
activitatea de subcontractare. Aceste produse și servicii sunt oferite la prețuri inferioare
fațǎ de cele pe care întreprinderile mari ar fi capabile sǎ le asigure. Putem considera chiar
cǎ existența multor întreprinderi mari, profitabile, se datoreazǎ prezenței IMM -urilor și
relațiilo r cu acestea.
6. Sectorul mic și mijlociu contribuie la formarea ofertei de mǎrfuri, oferind
produse pentru piețe limitate sau specifice, care nu sunt eficiente pentru întreprinderile
mari sau pentru care nu e satisfǎcutǎ cererea numai prin intermediul înt reprinderilor mari
(în cazul țǎrilor în curs de dezvoltare). Acest tip de întreprinderi, prin marea adaptabilitate
de care dispune, orientându -se în funcție de nevoile clienților, contribuie într -o mai bunǎ
mǎsurǎ la satisfacerea trebuințelor.
7. IMM -urile asigurǎ de multe ori o combinare a factorilor de producție care în alte
condiții nu ar fi folosiți într -un proces de producție (resurse locale, produse secundare ale
marilor întreprinderi).
Un rol important îl au aceste întreprinderi în încur ajarea investițiilor populației ,
familiei, prietenilor, rudelor sau din alte fonduri care în final ar fi fost neproductive. Acest
lucru e important pentru orice tip de economie, dar mai ales pentru cele de tranziție,
caracterizate printr -o sǎrǎcie de resurse fina nciare. De asemenea, aceste întreprinderi
contribuie la dispersarea activitǎților în afara marilor zone industriale și urbane.

16
8. IMM -urile prezintǎ o mai mare flexibilitate și rezistențǎ în perioadele de crizǎ și
recesiune. Aceasta implicǎ eforturi mai re duse de investiții și adaptare. Datoritǎ volumului
redus de factori de producție este posibilǎ schimbarea profilului de producție și adaptarea
la schimbǎrile structurii producției. Întreprinderile mari, de multe ori, în ciuda principiilor
economiei de scal ǎ, nu sunt mai eficiente decât cele mici.
9. Existǎ o puternicǎ legǎturǎ între întreprinderile mici și mijlocii și economiile
locale. Prin abilitatea lor de a rǎspunde la cererile locale, prin cunoștințele lor detaliate
privind piețele locale, pot sǎ acț ioneze mai eficient decât întreprinderile mari din interiorul
sau din afara localitǎții.
10. IMM -urile reprezintǎ un potențial de dezvoltare a viitoarelor mari întreprinderi.
Giganții de azi au fost ieri întreprinderi mici.
11. Accentul de inovație constit uie o altǎ trǎsǎturǎ centralǎ, aceasta reprezentând
una dintre ideile principale ale scrierilor lui Schumpeter. Existǎ mai multe exemple în
practica economicǎ care demonstreazǎ cǎ întreprinderile mici și mijlocii sunt o sursǎ
importantǎ de inovație, nu num ai referitor la tehnologii, dar și la management. Aceasta e
cu atât mai importantǎ cu cât ele au cheltuieli mai reduse cu cercetarea. De la cel de -al
doilea rǎzboi mondial, 50% din toate investițiile și 95% din cele fundamentale s -au datorat
firmelor noi, mici și mijlocii.Trebuie subliniat faptul cǎ discrepanța dintre cele douǎ
sectoare în privința ratei profitului constituie o caracteristicǎ doar în economiile în
tranziție. În economiile dezvoltate pe piațǎ, pluralismul formelor de proprietate și
concurenț a creeazǎ condiții pentru apropierea ratelor de profit din cele douǎ sectoare.
12. IMM -urile asigurǎ o înaltǎ calitate a ocupǎrii în termeni de performanțǎ și
satisfacție în muncǎ. Datoritǎ unui mediu de muncǎ în general armonios, calitatea și
satisfacțiil e activitǎților desfǎșurate în micile firme sunt superioare celor mai puțin formale
și existǎ mai multe legǎturi între eforturile individuale și producția finalǎ a întreprinderii.
De asemenea, unele cercetǎri au demonstrat cǎ existǎ o relație direct proporționalǎ
între mǎrimea firmei și probabilitatea grevelor. Structura motivaționalǎ a lucrǎtorului în
acest tip de organizație e diferitǎ, constituind un receptor pentru creativitatea și energiile
individuale, existând mai puține situații de conflict și absenteism, o fluctuație mai micǎ a
personalului. IMM -urile constituie un loc de afirmare a indivizilor care, prin educație sau
temperament, nu se pot integra în organizațiile mari, acestea oferind un important debușeu
pentru energiile indivizilor respect ivi.

17
1.4. Direcții de acțiune pentru îmbunătățirea activității IMM –
urilor
Pe baza analizelor și concluziilor din paragrafele precedente, s -a conturat un
ansamblu de priorități și recomandări , de natură să asigure consolidarea sectorului de
IMM -uri, relan sarea dezvoltării sale și implicit a economiei naționale, în consonanță cu
cerințele Uniunii Europene .
Prioritățile și recomandările referi toare la IMM -uri au la baza urmă toarele premise:
– IMM -urile în România sunt confruntate cu numeroase și ample dificu ltăți
generate de situația economiei naționale în ansamblu s ău, de insuficienta luare în
considerare a particu larităților acestui sector ;
– IMM -urile constituie sectorul economic cel mai potent, dinamic și profitabil din
România și cu cele mai mari perspec tive de dezvoltare;
– IMM -urile constituie singurul sector care poate să creeze locuri de muncă pentru a
absorbi personalul ce a fost disponibiliza t din sectorul de stat , ca urmare a restructurării și
modernizării acestuia ;
– IMM -urile private sunt princip alele surse ale constituirii clasei de mijloc, cu rol
decisiv în asigurarea stabilității sociale și politice a României;
– IMM -urile, datorită particularităților, necesită o abordare economico -socială
sensibil diferită de cea din firmel e din sectorul de st at, la baza căreia să se afle o strategie și
politici specifice;
– Elaborarea și operaționalizarea strategiei și politicilor pentru IMM -uri trebuie să
țină cont de prevederile și recomandările Uniunii Europene, în special ale Cartei Europene
a IMM -urilor pe care Guvernul României a semnat -o;
– Interesul permanent spre c rearea unui sector de IMM -uri similar din punc t de
vedere structural, dimensional funcț ional, contextual și al performanț elor cu c el din
Uniunea Europeană .
Soluționarea coerentă și eficace a multiplelor probleme c u care este confruntat
sectorul întreprinderilor mici și mijlocii în perioada actuală , pornind de la cauzel e care le
generează, este condiț ionată de acționarea în principalele domenii care determină, în fapt,
funcționalitatea și perf ormanțele lor.
Principalele soluții conturate, ținând cont de impactul anticipat asupra
activităților IMM -urilor și asupra economiei și populației sunt7:

7 www.immromania.ro

18
 Diminuarea fiscalității asupra IMM -urilor
Pentru întreprinzătorii români sunt stabilite 225 taxe, imp ozite și alte obligații
financiare. În prezent România are cea mai mare fiscalitate asupra forței de muncă din
Europa și o fiscalitate pe profit, active, etc. mult peste media europeană. Modalitățile
concrete de reducere a fiscalității trebuie stabilite pe baza consultării partenerilor sociali.
Este necesară diminuarea cu prioritate a impozitelor și taxelor directe și indirecte
asupra forței de muncă și profitului.
Aceasta constituie o premisă esențială pentru scăderea motivării economice a
muncii la negru și a economi ei subterane. Prin cumulare cu î ntărirea controlului asupra
încasării taxelor și impozitelor se poate asigura concomitent o diminuare a gradului de
fiscalitate, o creștere a bazei de impozitare și, implicit, majorarea veniturilor intrate la
bugetele administrației centrale și locale.
 Stimularea puternică a creării de locuri de muncă, exportului și implementării
tehnicii și tehnologiei de vârf
Experiența anilor 1999 – 2002 când s -au aplicat stimulente substanțiale pentru
export, este edificatoar e în ceea ce privește amplele efecte economice pozitive pe care le
generează folosirea stimulentelor. În acea perioada exportul României a sporit de aproape
3 ori.
Operaționalizarea acestei recomandări trebuie să constea în extinderea
stimulentelor directe și indirecte, sub formă de subsidii, diminuări de taxe și impozite,
acordări de scutiri fiscale pe perioade limitate, finanțăr i parțiale sau integrale de
consultanță, training etc., utilizând practicile folosite în țările Uniunii Europene. Firește, în
prealabil este necesar să fie stabilite prioritățile și obiectivele concrete economice și sociale
de realizat.
 Intensificarea înființării de noi IMM -uri și a consolidării celor existente
Stringența acestei recomandări decurge din faptul că densitatea IMM -urilor din
România este de 3 ori mai mica decât în Uniunea Europeană, iar puterea economică a unui
IMM, în medie de peste 9 ori mai redusă.
Pentru a operaționaliza aceasta recomandare, se impune promovarea unor scheme
de granturi pentru cei ce î nființează IMM -uri, în special în sectoarele de vârf (informatică,
telecomunicații, mecanică fină, chimie de sinteză, etc.). De asemenea, este necesară
asigurarea și altor stimulente economice cum sunt subvenții le, scuti ri de plată pentru
anumite taxe și impozite, traini ng și consultanță, parțial sau integral gratuită pentru primii
ani de funcționare, etc., în mod similar practicilor din Uniunea Europeană.

19
 Stimularea investiț iilor cu caracter productiv
Investițiile IMM -urilor, deși în creștere în ultimii ani, sunt, așa cu m s-a demonstrat,
mult inferioare celor realizate la nivelul U niunii Europene .
Pornind de la această realitate, este necesar să se stimuleze utilizarea de către
întreprinderi a profitului, amortizărilor și creditelor pentru a investi.
Modalitățile utilizab ile în acest scop sunt subsidierea dobânzilor la creditele pentru
invesții, cel puțin în anumite domenii prioritare pentru România, neimpozitarea sau
impozitarea mai redusă a profitului reinvestit, dezvoltarea schemelor de garantare,
deducerea din profit a sumelor plătite pentr u asigurarea creditelor, diminuă ri de TVA
pentru echipamentele foarte performante, etc.
 Acceler area și amplificarea accesului IMM -urilor private, prin cumpărare,
închiriere și leasing, la spațiile și echipamentele de producție și come rciale
neutilizate în companiile naționale de stat și publice
Efectele pozitive ar fi multiple: crearea de locuri de muncă, realizarea de produse și
servicii cu costuri materiale mai reduse, creșterea PIB -ului, amplificarea bazei de
impozitare, înființarea de noi IMM -uri și dezvoltarea celor existente etc.
 Constituirea treptată a unui sistem de fond uri de garantare și cogarantare la nivel
regional pentru finanțarea întreprinzătorilor
Numeroși întreprinzători nu își pot finaliza idei le de afaceri valoroase, datorită
insuficientului capital pe care îl posedă. Dezvoltarea unui puternic sistem de fonduri de
garantare pentru IMM -uri ar fi de natură să suplinească parțial acest handicap. Primii pași
în această direcție s -au fă cut prin crearea Fondului de Garantare a IMM -urilor, care s -a
alăturat Fondului Rural de Garantare și Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinzători.
 Înființarea unei bănci de informații naționale, specializată pe problemele IMM –
urilor
Performanțele și funcționalitatea IMM -urilor depind tot mai mult de accesul rapid
și ieftin la informații, care reprezintă în economia actuală un vector de bază al dezvoltării.
Resursele și personalul de care dispun majoritatea IMM -urilor nu le conferă capacitatea
necesară pentru a obține, pe baz e economice, informațiile vitale de care au nevoie. Astfel,
ar fi oportună î nființarea la nivel național a unei bănci de informații s pecializate pe IMM –
uri care să î ndeplinească multiple funcții: sursă de informații economice (fiscale, vamale,
bancare, mon etărie, etc) la zi privind principalele reglementări care influențează IMM –
urile, cereri și oportunițăț i de afaceri cu parteneri autohtoni și străini, informații privind

20
bonitatea partenerilor potențiali din țară și din străinătate, sursă de informații pri vind
echipamentele și te hnologiile de vârf din diverse ramuri de activitate, etc. O astfel de bancă
de informații conectată cu cele peste 40 de centre de pregătire și consultanță pentru IM M-
uri, la care să aibă acces prin conectare toți întreprinzătorii in teresați, gratuit sau la prețuri
modice, poate fi o soluț ie pentru sete a lor cronică de informații resimțită în prezent.
Racordarea acestei bănci la sistemul infocentrelor din UE și a celor din România,
prezintă interes la fel de mare și pentru întreprinză torii din țările respective.
 Organizarea sistematică de programe de training pentru întreprinzători, manageri
și personal de execuție din cadrul IMM -urilor
Activitatea a ntreprenorială prezintă un specific pronunțat, necesitând o sfera
cuprinzătoare și vari ată de cunoștințe și abilități, referitoare la pregătirea, implementarea și
valorificarea unei idei de afaceri folosind un numă r redus de persoane. În mod similar,
activitatea managerială în IMM -uri reclamă numeroase particularități generate de
dimensiunea mică a firmei, numărul redus de personal și resursele tehnico -materiale,
financiare și informaționale limitate.
Ca urmare, și sfera calităților, cunoștințelor , aptitudinilor, deprinderilor
antreprenoriale și manageriale implicate este sensibil diferită. Î n consecință, pentru
întreprinzătorii și managerii din IMM -uri sunt necesare programe de formare și
perfecționare specifice. Ca personal de execuție, IMM -urile utilizează atât muncitori din
profesiile clasice, cât și din anumite meserii specifice, mai puți n cunoscute, referitoare în
special la ocupații și/sau tehnologii tra diționale (fierari, olari, covigrari etc.). Pentru
această a doua cat egorie de angajați este necesară o pregătire specifică, care, de regulă, nu
se asigură prin sistemul de învățământ. D e aceea, se impune organizarea pe plan local,
pentru profesiunile deficitar e, de programe speciale de pregă tire.
 Consolidarea unei puternice rețele naționale de centre de consultanță și pregătire
manager ial – antreprenorială pentru IMM -uri
Performanțele IM M-urilor din țările dezvoltate demonstrează că acestea nu ar fi
fost posibile fără fundamentarea activității lor pe conceptele, meto dele și tehnicile
managerial – antreprenoriale profesioniste. Practica activităților IMM -urilor demonstrează
că doar o propo rție redusă dintre acestea folosesc în mod sistematic elementele oferite de
managementul profesionist. Cauzele principale ale acestei situații sunt insuficient a ofertă
de consultanță și pregă tire managerială de calitate superioară, și costul său relativ ri dicat în
raport cu posibilitățile marii majorit ăți a IMM -urilor autohtone. Depă șirea acestor cauze
este posibilă numai prin dezvoltarea unei puternice rețele naționale de centre de

21
consultanță și pregătire managerială, care să acopere în treg teritoriul țăr ii și să depă șească
cele două deficiențe , de calitate și preț, relevate.
 Direcționarea unei părți semnificative dintre activitățile de cercetare – dezvoltare
finanțate de la bugetul statului pentru soluționarea problemelor cu care se
confruntă IMM -urile
În prezent se manifestă un important decalaj între contribuția majoritară pe care
IMM -urile o au la obținerea PIB -ului și la alimentarea bugetulu i statului, pe de o parte, și
măsura nesemnificativă în care beneficiază de resursele alocate de stat pentru fin anțarea
activităților de cercetare – dezvoltare. Practic, în cvasitotalitate, activitățile de cercetare –
dezvoltare finanțate de stat se realizează în cadrul instituțiilor de stat și au drept beneficiari
societățile de stat și companiile naționale. Pentru a depăși o asemenea situație , ținând cont
și de faptul că sectorul de perspectivă al economiei î l reprezintă IMM -urile, se recomandă
un ansamblu de decizii și ac țiuni care să asigure treptat contextual în care IMM -urile
private să devină furnizori și bene ficiari semnificativi de produse, tehnologii, sisteme
manageriale etc. noi și modernizate.
 Dezvoltarea unei rețele naționale de incubatoare de afaceri și parcuri științifice
Perioada contemporană se caracterizează printr -un ritm de producere și
implementar e a progresului științific fără precedent în istoria României. Ca urmare,
inovația competitivă devine un instrument pentru performanțele unei p ărți tot mai mari de
IMM -uri, în principal din industrie, comunicații și construcții, dar și cu frecvență crescân dă
în servicii, transport uri, agricultură și chiar comerț . În consecință, este în interesul național
de a implementa în România acele modalități de intensif icare și eficientizare a promovă rii
IMM -urilor centrate pe inovare, care s -au dovedit eficace în alt e țări. D intre acestea,
practica mondială recom andă cu prioritate incubatoarele de afaceri și parcurile științifice
(tehnopolurile).
În consecință, se impune proiectarea și managementul incubatoarelor de afaceri în
mod similar celor folosite în Uniunea Eur opeană, astfel încât aceste a să fie la fel de
eficace, ca și cele utilizate în alte țări, contribuind substanțial la cre area de IMM -uri high
tech, de locuri de muncă, de produse și servicii competitive.
Pe baza c onsultării și implicării partenerilor social i, se recomandă realizarea unui
program cuprinzător și r ealist de înființare și finanțare de incubatoare și parcuri științifice
care să aibă efecte pozitive majore , în special asupra dezvoltării ramurilor industriale de
vârf.

22
 Extinderea participării reprez entanților organizațiilor de IMM -uri în organismele
de conducere ale administrației publice centrale și locale
Asupra activităților și performanțelo r IMM -urilor, o influență majoră exercită
organismele administrației publice. Pentru a asigura cunoașterea ș i luarea în considerare a
problemelor specifice cu care se confruntă IMM -urile și pentru a le valorifica marele
potențial de care dispun, este indispensabilă participarea amplă a reprezentanților
organizațiilor de IMM -uri în organismele de conducere ale ad ministrației publice la toate
nivelele sale.
 Revizuirea permenentă a legislației economice referitoare la IMM -uri în vederea
eliminării elementelor birocratice, contradictorii și a posibilelor neconcordanțe și
introducerea reglementărilor Uniunii Europene
Activitățile și rezultatele economico – financiare ale IMM -urilor sunt influențate
direct și indirect, în multiple forme și într -o măsură apreciabilă de calitatea legislației. De
aceea este esențial, ca legislația cu impact asupra IMM -urilor să fie cât ma i completă,
riguroasă, simplă și ușor de aplicat. În vederea depășirii acestei situații se impune
acționarea pe mai multe planuri: revederea și modificarea unor reglementări legale
incomplete, necorespunzătoare sau cu un grad mare de generalitate; stabilir ea unor
metodologii sau instrucțiuni de aplicare a legilor, ordonanțelor , a altor acte normative,
clare, precise și ușor de aplicat; armonizarea reglementărilor legislative din România cu
directivele UE și practicile valoroase din cadrul său.

23

CAPITOLUL 2
REALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNEI AFACERI DE SUCCES

2.1.Motiv ația lansării și dezvoltării unei afaceri
Potrivit Raiffeisen Bank, circa 37% din populația din Europa dorește să lucreze pe
cont propriu în comparație cu populația din SUA și China ce dețin un procent de 51%. În
România circa 48% din populație v ede crearea unei afaceri c a fiind un lucru favorabil în
timp ce 44% exclud e această variantă din diferite cauze, cel mai frecvent fiind lipsa banilor
sau teama de necunoscut.
Aceștia enumeră și câteva motive pentru lansarea unei afaceri după cum urmează :8
 Beneficierea de pe urma ideilor – în momentu l în care o persoană are o idee pentru
realizarea unei afaceri este de recomandat să o pună în practică deoarece
informațiile circulă și este posibil ca altcineva sa creeze o afacere din respectiva
idee de pe urma căreia poate avea beneficii.
 Independența – cel mai important dintre motivele lansării unei afaceri este
independența, motiv ce este des spus de către oamenii de afaceri. În momentul în
care întreprinzătorul este cel care decide regulile, el este cel ce dictează sarcinile și
obiectivele, poate aju nge la satisfacții mari din punct de vedere profesional.

8https://www.raiffeisen.ro/imm/expertiza/centru -de-expertiza/pentru -afaceri -noi/10 -motive -sa-iti-lansezi –
propria -afacere/

24
 Program flexibil de muncă –în momentul în care se decide realizarea unei afaceri,
trebuie luat în considerare faptul că se va lucra probabil mai mult decât în
momentul în care se vorbește de un simpl u angajat, dar după ce lucrurile încep să se
așeze, întreprinzătorul poate dispune de mai mult timp liber decât înainte.
 Câștig mai mare – Ca și angajat veniturile sunt de regulă limitate, dar nu ca și
întreprinzător. Acest lucru depinde de cât de mult își va dezvolta întreprinzătorul
afacerea.
 Întreprinzătorul poate deveni un o m de succes – succesul în propia afacere poate
aduce creșterea respectului de sine dar și o mai bună recunoaștere în lumea
afacerilor.
 Posibilitatea de a învăța lucruri noi –Atunci c and ai propria afacere este inevitabil
ca întreprinzătorul să nu învețe lucruri noi, atât cu privire la domeniul de activitate
a firmei precum și a dezvoltării afacerii deoarece el este omul de bază care va
trebui să ia decizii cu privire la viitorul aface rii.
 Acumularea experienței – Cel puțin un întreprinzător are un eșec la activ dar acest
lucru nu trebuie să îl facă să renunțe deoarece va câștiga experiență ce îl va ajuta în
viitorul dezvoltării propriei afaceri.
Unii antreprenori consideră că, inclusiv în perioade de criză economică, poți
specula acest aspect și îți poți dezvolta afacerea. În această perioadă totul este mai ieftin,
pe piață existând bunuri de valoare ale căror prețuri au scăzut considerabil printre care se
numără terenuri, spații comerc iale, echipamente industriale și de construcții sau forța de
muncă. Un alt motiv este acela că se pot angaja oameni mult mai calificați în această
perioadă în care firmele mari dau oameni afară, întreprinzătorul poate poate profita să
găsească resursă uman ă cu costuri accesibile. De asemenea firmele caută să își schimbe
furnizorii, întreprinzătorul poate avea avantajul că este nou pe piață și poate lega noi relații
de afaceri. În această categorie mai intră și proprietarii de firme ce pot avea beneficii de
ordin fiscal în perioada de criză. Furnizorii pot oferi credite mai bune, iar cel mai bun
exemplu este creditul business to business ce a făcut ca banii și acțiunile să circule în
continuare datorită companiilor și furnizorilor ce doresc să găsească soluți i în vederea
realizării câștigurilor. Întreprinzătorii ce doresc realizarea unei afaceri pe timp de criză pot
atrage atenția presei și își pot crea o imagine favorabilă deoarece se pot descurca și în
situații excepționale. Un alt motiv de a lansa o nouă af acere pe timp de criză este
achiziționarea bunurilor la licitație, indiferent de domeniul de activitate în care activează
firma. În momentul de criză, unii antreprenori nu își mai pot continua activitatea și astfel

25
caută să renunțe cât mai repede, oferindu -le altor antrprenori de a reporni afacerea
oferindu -le astfel o afacere cu un potențial ridicat. Noii antreprenori se gândesc sa
pornească o afacere în momentul în care au rămas fără un loc de muncă în moment de
criză, astfel cele mai bune idei venind chi ar în momentele cele mai dificile.Un ultim motiv
de a lansa o afacere în momentul unei crize este concurența mai mică, deoarece nu mulți
antreprenori se gândesc să se avânte într -un astfel de moment.9

2.2.Factori de influență pentru dezvoltarea unei aface ri de succes
Orice persoană ce dorește să dețină propria afacere își dorește ca aceasta să obțină
profit dar succesul unei afaceri depinde foarte mult de munca depusă de întreprinzător
precum și de creativitatea acestuia. Noul întreprinător trebuie să cuno ască anumiți factori
ce influențează dezvoltarea unei noi afaceri.
Printre acești factori se numără :10
 Planificarea detaliată a afacerii –Succesul unei noi afaceri ține de crearea unui plan
de afaceri.Chiar dacă unii oameni de afaceri îl consider inutil, a cesta este un
element util in dezvoltarea unei afaceri.
 Colaborari cu mediul extern –Pentru o afacere nou înființată este foarte dificil să
dețină câte o persoană pentru fiecare department, cum ar fi contabilitate sau resurse
umane si de aceea este de reco mandat să se apeleze la surse externe.
 Produse noi –Unul din punctele cheie în dezvoltarea unei afaceri de success este
crearea de produse noi, dar î nainte de acest pas este necesară o analiză atât din
punct de vedere a concurenței cât și din punct de vede re al clienților pentru ca
întreprinzătorul să aducă ceva diferit pe piață.
 Resurse umane – Pentru a avea succes cu noua afacere trebuie să se pună accent și
pe personalul angajat deoarece aceștia pot aduce plus valoare în noua afacere. De
asemenea aceștia nu trebuie văzuți ca și o cheltuială iar întreprinzătorul să facă
alegeri în funcție de bugetul pe care îl deține.
 Atitudinea –Pentru a dezvolta o afacere este necesar ca întreprinzătorul să își asume
riscuri, să fie încrezător în propriile puteri și de a semenea să accepte propunerile
celor din jur. Atitudinea este un punct forte într -o afacere, iar printr -o atitudine

9http://www.newschannel.ro/stiri/10 -motive -pentru -a-lansa -o-firma -pe-timp-de-criza/
10http://www.presalocala.com/2017/05/16/6 -factori -care-influenteaza -reusita -unei-afaceri/

26
pozitivă întrepriunzătorul poate avea de câștigat, pe când prin insabilitatea
emoțională, teamă și agresivitate poate avea doar de pierdut.
 Resurse financiare – Înainte de a -și propune dezvoltarea unei afaceri,
întreprinzătorul trebuie să stabilească bugetul de care acesta poate depinde, o sumă
ce îl ajută să facă față cheltuielilor, dar nu mulți cunosc și faptul că pot beneficia de
fonduri eu ropene nerambursabile iar obținerea acestor fonduri poate ajuta foarte
mult noua afacere .
Potrivit site -ului www. afacerilacheie .net, printre factorii importanți în dezvoltarea
unei afaceri de succes se numără:11
 Defin irea strategiilor generale, stabilirea obiectivelor pe termen scurt și lung pentru
fiecare funcție;
 Disponibilitate la reorganizare și restructurare;
 Stabilirea unor condiții adecvate pentru a se asigura capitalul social necesar;
 Atenție sporită asupra str ucturii motivaționale și satisfacției angajaților;
 Consultarea specialiștilor din cadrul resurselor umane și specializarea personalului.
Principalul factor de care depinde succesul unei afaceri este chiar întreprinzătorul,
cu ajutorul personalității sale, pusă în evidență de aptitudinile și asteptările pe care le are
acesta. Alți șapte factori de care depinde succesul unei afaceri sunt : gradul de motivare al
întreprinztorului, capacitatea acestuia de a fi cu picioarele pe pământ, cât de mult îi face
plăcere să conducă o afacere, flexibilitatea, canalizarea eforturilor, capacitatea
întreprinzătorului de a -și atinge obiectivele propuse, support din partea familiei.12
În momentul în care se decide realizarea unei afaceri, este necesar ca antreprenorul
să calcule ze cheltuielile pe care acesta le va suporta în urma activității desfășurate de noua
afacere. Pentru a oferi noii afaceri resursele financiare de care aceasta are nevoie în
dezvoltarea ei este indicat ca antreprenorul să optimizeze modul de folosire a resu rselor
interne dar să analizeze atât cheltuielile cât și investițiile pe care noua afacere este nevoită
să le facă.
Astfel, cele mai importante metode pentru a dezvolta o afacere cu resurse limitate
sunt:13

11http://www.afacerilacheie.net/articole/mana gement/factori -de-succes -in-dezvoltarea -unei-afaceri -2934.html
12http://www.manager.ro/articole/intra -in-afaceri -2/7-factori -de-care-depinde -succesul -in-afaceri -(partea -i)-
1136.html
13https://www.avocatnet.ro/articol_43671/Șapte -soluții -pentru -dezv oltarea -unei-afaceri -cu-resurse
limitate.html

27
 Planificarea cash flow -ului. Pentru început este necesară o gestioare riguroasă a
banilor, astfel dacă firma are nevoie, poate să achiziționeze mașini, echipamente în
leasign deoarece cumpărarea acestor bunuri cu banii jos poate duce la un cosum
destul de mare al resurselor financiare.
 Lucrul la domicili u. La începutul activității noii afaceri se poate lucra de acasa
evitând astfel plata unei chirii.
 Folosirea mediului online. Afacerile create in mediul online au avantajul că nu este
necesară plata unei chirii, astfel înainte de a plăti un furnizor pentru a livra anumite
servicii, cu ajutorul internetului, noul întreprinzător poate învăța să facă de unul
singur acest lucru.
 Angajarea studenților. Studenții angajați part -time costă mult mai puțini bani decât
persoanele cu experiență, aceștia având ocazia să pună în practică ceea ce au învâțat
la școală.
 Urmărirea funcționali tății. Este indicat ca noul întreprinzător să folosească resursele
financiare în vederea cumpărării unor bunuri pentru utilitatea lor și nu pentru
nunele brandului.
 Obținerea credit elor c omerciale de la furnizori. Întreprinzătorul trebuie să
negocieze cu furnizorii un termen de plată cît mai lung pentru a nu fi nevoit să
plătească imediat neavând momentan resursa financiară foarte mare.
 Folosirea serviciilor în sch imbul altor servicii pres tate. Este o modalitate de a
economisi bani pentru chirie, servicii contabile etc.

28

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ: REALIZAREA UNUI PLAN DE AFACERI

3.1. Elemente generale privind planul de afaceri
Planul de afaceri este un document confidenția l în care sunt scrise obiectivele și
scopurile întreprinderii, demonstrându -se în detaliu modalitățile de atingere a acestora.
Planul de afaceri este un instrument foarte util nu numai pentru managementul firmei, dar
și pentru potențialii săi creditori și investitori, mai ales în situația în care se urmărește
atragerea de capital. Aceștia vor aprecia în mod deosebit un plan de afaceri obiectiv,
concis, și care cuprinde informații utile și complete necesare în procesul de luare a unei
decizii. Înainte de a of eri finanțare, investitorii vor dori să fie siguri că planul de afaceri a
fost bine conceput și gândit, și că echipa managerială din cadrul firmei dispune de
capacitățile și calitățile necesare pentru a asigura o conducere eficientă, să evalueze toate
ipostazele, și să fie capabilă să rezolve toate problemele care pot să apară. Din acest motiv
planul de afaceri trebuie să fie foarte bine conceput și elaborat, mai ales în ceea ce privește
potențialul afacerii, fiind necesar să se insiste în special asupra as pectelor specifice afacerii
sau sectorului respectiv.

29
Planu l de afaceri se referă de regul ă la obiective stabilite pentru perioada
următoare, dar trebuie să conțină și informații privind activitatea trecută și prezentă a
firmei.
„Scrierea unui plan de afa ceri te forțează să gândești disciplinat, dacă depui un efort
cinstit din punct de vedere intelectual. O idee poate să arate formidabil, dar când începi să
scrii toate detaliile și cifrele, s -ar putea să se facă țăndări"(Eugene Kleiner -investitor de
capital de risc)
Orice plan de afaceri trebuie să conțină cel puțin două puncte forte: obiectivele
afacerii ; misiunea – este o frază despre cel care scrie planul de afaceri, despre companie și
despre idealurile aces teia. Ilustrează cel mai bine ceea ce vrea compania să realizeze în
timp pentru a le realiza utilizatorilor o viață mai plăcută.
La baza inițierii unui plan de afaceri stă chiar însăși întreprinzătorul care dorește să –
și deschidă o afacere sau are deja una existentă, cu asumarea de riscuri pentru desfășurarea
unor activități comerciale sau de producere, în scopul obținerii de profit.
Astfel, putem constata că la baza oricărui plan de afaceri stau trei elemente:
 Antreprenorul — persoana care -și asumă responsabilitatea de a iniția /dezvolta o afacere,
cu scopul de a obține profit, în condițiile respectării legisl ației în vigoare.
 Ideea de afaceri — activitățile care urmează a fi executate de către întreprinzător, pentru
a dezvolta o afacere profitabilă, ce are la bază obținerea de profit.
 Mediul de afaceri — mediul în care antreprenorul își lansează și dezvo ltă afacerea,
ținând cont de toate aspectele legale, etice și comerciale.
Indiferent de etapa la care se află întreprinderea, ea are nevoie de un plan de afaceri
pentru stabilirea noilor obiective, pentru planificarea extinderii afacerii sau pur și simpl u
pentru atingerea scopurilor propuse. Dacă vorbim despre modul în care apare necesitatea
elaborării unui plan de afaceri, atunci spunem că inițial în mintea viitorului antreprenor
apare o idee de afaceri. Ulterior, aceasta fiind analizată, apare o strateg ie de aplicare în
practică a ideii. Mai târziu urmează și etapa de întocmire a planului de afaceri, documentul
în care sunt conturate toate resursele de care va avea nevoie antreprenorul pentru a -și
atinge obiectivele. Desigur că în planul de afaceri se sp ecifică prin calcule și un posibil
profit rezultat din activitatea financiară ce urmează a fi îndeplinită.
De obicei planul de afaceri are o vastă aplicabilitate, principalele sale funcții
putând fi rezumate la:

30
 este un instrument de planificare — cu ajutorul planului de afaceri, antreprenorul
poate iniția o afacere în domeniul ales, știe cu exactitate care sunt prioritățile sale,
scopurile bine stabilite și rezultatele ce urmează să le atingă;
 este un instrument de prezentare a companiei — în planul de afaceri sunt
specificate etapele de evoluție ale afacerii, riscurile pe care și le asumă
antreprenorul și rezultatele pe care urmează să le obțină într -un anumit termen;
 este un instrument de control și evaluare a afacerii — având ca document de baz ă
un plan de afaceri bine întocmit, antreprenorul periodic evaluează, verifică și
controlează dacă rezultatele obținute coincid cu cele planificate, dacă există sau nu
abateri în acest sens și ce măsuri sunt necesare a fi întreprinse;
 este un document d e comunicare externă — planul de afaceri este obligatoriu atunci
când se dorește atragerea investițiilor, obținerea creditelor, pentru a demonstra că
afacerea respectivă are potențial.
Planul de afaceri are mai multe scopuri , cum ar fi:
– inițierea unei afaceri ;
– argumentarea luării unui împrumut sau atragerea unor inve stiții;
– obținerea unei finanțări nerambursabile;
– definirea relațiilor dintre parteneri;
– stabilirea valorii afacerii pentru vânzare;
– extinderea afacerii și deschiderea unei noi linii de produse.
Planul de afaceri este foarte important pentru la nsarea în afaceri și evoluția
întreprinderii, deoarece în acest document se analizează concomitent mai multe aspecte,
printre care ideea de afaceri, obiectivele stabilite, metodele de abordare a acestora, echipa
managerială, produsele propuse spre vânzare sau serviciile prestate, concurenții, resursele
necesare și nu în ultimul rând strategia de marketing.
Un bun plan de afaceri trebuie să răspundă la toate întrebările investitorilor, de
genul:
1. De câți bani are nevoie antreprenorul pentru a -și iniția af acerea?
2. Care vor fi direcțiile în care se vor folosi banii împrumutați?
3. Dacă va avea sau nu posibilitate antreprenorul să restituie banii investitorului?
Pentru a fi eficient, un plan de afaceri trebuie să fie clar, concis, veridic, logic și
neap ărat să aibă o vizualizare optimă. Este bine știut că afacerile conduse pe baza unui plan
alcătuit din timp în majoritatea cazurilor ajung să obțină succes, pe când cele conduse pe
baza reacțiilor spontane la anumite evenimente, deseori duc la falimentarea organizațiilor .

31
3.2. Prezentarea firmei

RADEN SERV SRL a luat ființă în anul 2016, fiind înregistrată la registrul comerțului
din Deva sub nr.J20 /897/2016, av ând cod fiscal RO36449230
Societatea are ca o biect principal de activitate „Servicii profesionale d e curăț enie ș i
întreținere clădiri ―.
Misiunea firmei este aceea de a furniza clienților n oștri servicii de cea mai înaltă
calitate, câ știgând astfel încrederea lor.
Totodată, firma este are la bază o serie de v alori fundamentale , cum s unt:
 Să dezvoltăm continuu domeniul de activitate al firmei astfel încât să
atingem un optim de performanță și câștig;
 Să folosim resursele naturale în mod responsabil și să contribuim la
prote cția mediului;
 Să cream un mediu de muncă și o atmosferă în car e angajații pot crește
împreuna cu firma, dezvoltându -și potenț ialul lor la maxim;
 Să promovam inovația, spiritul profesional, de loialitate și unitate; să
continuam provocarea cu noi inșine și să facem firma mai mare și mai
prosperă ;
 Pentru cl ienții noștr i: să asiguram soluții complete venind în întâmpinarea
așteptă rilor și cerințelor lor ;
 Pentru angajații noștri: să le asiguram respectul, să cre em o atmosferă
pozitivă fiecă ruia pentru a -și atinge potențialul maxim.
Firma oferă următoarele servicii complet e:
 curatenie generală periodică sau ocazională ;
 curățenie zilnică î n domeniul industrial;
 curățenie zilnică spații speciale în industria varului ș i cimentului (benzi
transportoare, cariere, mori ciment, var, uscătoare ș i cicloane, depozite deseuri
speciale );
 curățenie zilnică î n industria cablaje,volane, centuri auto;
 curățenie zilnică în industria ușoară – spălat covoare ;
 curățenie de finisaj după constructii, amenajări, renovă ri;
 amenajări și întreț inere zone verzi;
 dotarea instituț iilor cu dozatoare igie nice pentru hârtie, să pun lichid, prosoape

32
pliate;
 distribuț ie de materiale consumabile, accesorii de igienizare pentru sistemul
sanitare
 curățenie zilnică de întreț inere în instituții și locuinț e private;
 curățenie generală și de întreținere la asociaț ii de proprietari.
În pre zent societatea își desfașoară activitatea în orașul Deva și împrejurimi.
Societatea e ste condusă de 1 administrator ș i are 12 angajați -îngrijitori clădiri.
În anul 2017 societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 276.967,50 lei. C ifra de
afaceri ianuarie 2018 – mai 2018 este de 101.713,30 lei.
Salariații sunt remuneraț i în data de 15 a fiecarei luni; salariu l brut de încadrare este de
2080 lei. În funcție de performanțe , salariații primesc lunar bonusuri și prime.
Firma are ca obiectiv de de zvoltare deschiderea în orașul Brad, a unei spalat orii
profesionale de covoare și , în viitor,a unei curățătorii de haine.

3.3. Elaborarea unui plan de afaceri în vederea dezvoltării afacerii
În epoca vitezei, în care timpul liber a ajuns la mare preț, ―spă latul covoa relor‖ este
o activitate de care toată lumea încearcă să scape. Soluția o reprezintă spălatoriile
profesionale situate î n cartiere î n care locatarii blocurilor din împrejurimi , și nu numai , pot
suna și solicita o firmă pentru a l e ridica, transporta la sp ălat și livra curate covoarele . Se
știe că pentru ca un covor să atingă durabilitatea maximă este nevoie de spalarea și
curățarea acestuia o dată la 5-6 luni. Spă larea covoarelor de dimensiuni mari la domiciliu
se poate dovedi pentru multe persoa ne o adevar ata aventură , de aceea un serviciu de acest
fel ar pr ezenta o foarte mare utilitate și interes pentru foarte multă lume. Întrucât în acest
domeniu concurența nu este acerbă , am considerat c ă deschiderea unui punct de lucru va fi
un succes și totodată un aj utor pen tru cli enții noștrii. Dorim ca serviciile ofe rite de noi să
fie de calitate și la prețuri rezonabile, să ne creăm un renume prin acest lucru ș i astfel, cu
timpul, să ne mă rim activitatea.
Noua idee de afac ere a ap ărut d eoarece în orașul Brad nu exi stă o spălatorie
profesioanală de covoare și o curățătorie de haine, locuitorii acestui oraș ducând covoarele
și hainele la spălat /curățat în orasul Deva. Mai mult decât atât, consider că am experință în
acest domeniu, deoarece din anul 2006 p ână în pre zent am lucrat în servicii profesionale de
curățenie și întreținere , iar familia mea este dispusă să mă ajute. În acest sens, i ntenționez
să dezvolt afacerea prezentă și să accessez o finanțare europeană nerambursabilă , iar
pentru asta trebuie să elaborez un plan de afaceri.

33

Plan de afaceri: Spălătorie de covoare
Date de identificare
1. Numele firmei: SP ĂLĂTORIA DE COVOARE SRL
2. Forma juridică de constituire: Societate Comercială
3. Activitatea principală a firmei și codul CAEN al activității principale: 9601
4. Numele complete a le actionarilor/asociati lor si cotele de participare de ținute
DRAIA RAMONA LENUTA, 100 %
5. Valoarea capitalului : 200 LEI
6. Persoană de contact/ adresa/ număr telefon/ adresa e -mail:
DRAIA RAMONA LENUTA, oras Brad, str.G.V.Milea, bl.C7, ap.13, tel:
0736480098

A. VIZIUNE, STRATEGIE
Spălătoria de c ovoare este o afacere pentru spălatul profesional al covoarelo r. Ideea
noastra este de a uș ura munca clie nților noș trii pr in plasarea unui operator la fața locului
astfel încât clienții noștri să trebu iască doar să își aducă covoarele murdare și apoi să le
ridice, fără grijile de operare a echipamentelor ș i fara timp pierdu t. De asemenea, noi
introducem și un serviciu de ridicare/ livrare la domiciliu pentru a ușura și mai mult munca
clienților noștri ș i pentru a ne mări lista de posibili clienț i.
De aceea, v iziune a noastr ă este de a deschide spălătoria de covoare astfel încât toți
locuitorii oraș ului Brad și împrejurimi să beneficieze de cură tarea lor profesională .
Misiunea noastra este de a înlocui ne voia oamenilor de a -și curăța covoarele acasă,
și de a face în așa fel încât clienții noștrii să se bucure de cât mai mult timp liber ș i lipsit de
griji.
Astfel putem seta și obiectivele afacerii noastre:
 pe termen scurt obiectivul nostru este de a intra p e piata si de a castiga increderea
clientiilor prin servicii prompte si de calitate ;
 pe termen mediu obiectivul este de a completa neajunsurile investitiei initiale si de
largire a gamei de servicii oferite ;
 pe termen lung ne dorim sa ne extindem afacerea in mai multe locatii la nivelul
judetului Hunedoara .
Firma noastra va oferii servicii de curatat /spalat covoare .
Firma noastr a opereaza sub codul CAEN 9301 și propune următoarele activităț i:

34
– Servicii de spalat/ curatat covoare
– Servicii de transport a cov oarelor la si de la domiciliu: ridicare si livrare
În ceea ce priveste strategia de intrare pe piață am în vedere următoarele direcții de
promovare:
 Crearea unui site web în care sunt prezentate serviciile oferite de firma
noastră
 Promovare directă prin flye re, calendare, carti de vizită.
 Oferte atrag ătoare menit e să atrag ă clienți noi
 Promovare pe diferite re țele de socializare

Clien ții firmei vor fi :
 Persoane fizice 60 %
 Firme private 25%
 Instituții publice 15 %
Tabelul nr. 3.1.
Clienții firmei
Clienți/
Grupe de clien ți Anul 1 Anul 2
Lei % Lei %
Persoane fizice 57600 60 63360 60
Persoane
juridice,institutii
publice 38400 40 42240 40
Total cifra de
afaceri 96000 100 105600 100

35
Tabelul nr. 3. 2.
Indicatori
Nr.
crt. Obiective (Indicatori
țintă) UM Anul N
(anul
curent) Anul N+1
1. Cifra de afaceri lei 96000 105600
2. Profit lei 19200 21120
3. Nr. Angaja ți nr. 2 3

Dintre atuurile de care dispun în prezent, în dezvoltarea prezentei afaceri, menționez:
 Cunoștințe tehnologice, datorită exper ienței acumulate din 2006 până î n prezent
 Cunoștințe de piață, dat orită experienței în servicii profesionale de curățenie din
2006 până î n prezent
 Capital propriu în sumă de 8500 lei
 Relații , datorită experienței acumulate î n ultimii 10 ani
 Capacitate de m uncă susținută.
Misiunea pe care ne -o asumă m de la început este satisfacerea cerinței
consumatorilor și cresterea vânzarilor. Viziunea societăț ii este de a realiza servicii de înaltă
calitate ș i promptitudine.

B. ISTORIC, MANAGEMENT, RESURSE UMANE
Istoric
Ideea afacerii:
Ideea de afacere a aparut deoarece în orasul Brad nu există o spălătorie profesională
de covoa re, locuitorii acestui oras ducând covoarele la spalat în orașul Deva, sau o dată la
două săptămâ ni o firma din Deva le recuperează din orasul Brad , ducâ ndu-le la Deva la
spalat ceea ce face ca timpul de executie să fie mult mai mare.
Experienta:
Din anul 2006 până în prezent am lucrat în domeniul serviciilor de curăț enie și
întreț inere printre care și spălarea manuală (cu monoperia) a covoarelor.

36
Am studiat la specializarea Manageme nt, î n prezent studiez masteratul în
Managementul S trategic al A facerilor, am urmat cursuri de resurse umane, controlul
calităț ii (ISO 9001:2000), antreprenoriat .
Mijloace financiare disponibile :
– Dispun de o parte din mijloacele financiare necesare pentru demararea afacerii
– Dispun de aport în natură pentru a demara afacerea.
– Obtinerea de fonduri nerambursabile
În ceea ce privește managementul firmei și a dministratorul firmei voi fi chiar eu.
Am în vedere angajarea de person al.

Analiza PEST
Mediul politic
Serviciile firmei noastre nu vor fi influențate în mod direct de către mediul politic.
Mediul economic
Serviciile oferite de către firma noastră sunt afectate de mediul financiar. Astfel,
scăderea puterii de cumpărare a clie nților noștri poate af ecta afacerea. Adaptarea la
cerințele pieței se va face în mod constant prin diversificarea ofertei de servicii.
Mediul social
Afacerea noastră să bazează pe schimbările prezente în mediul social, și poate avea
un impact benefic asupr a acestuia.
Mediul tehnic
Sunt utilizate utilaje care operează la cele mai eficiente clase energetice. Se dorește
folosirea energiei nepoluante de tip panouri solare pentru încălzirea apei calde menajere și
pentru încălzirea spațiilor destinate întreprind erii afacerilor.

C. ANALIZA PIEȚEI
Datorită faptului că în oraș ul Brad nu există servicii pentru spă lat covoare, aceste
servicii vin în întâmpinarea nevoilor majorităț ii oamenilor.
Pentru procesul de spalare a covoarelor ne propunem sa folosim utilaje moderne
(tren spălare, desprăfuitor, centrifugă ), în aceste conditii covoarele putâ nd fi spalate,
uscate, parfumate și livrate către clienți î n 24 ore.
Principalii clienț i carora li se adreseaza serviciile sunt persoanele fizice, fii nd ur mate
de persoane juridice ș i institutii publice.

37
Un avantaj il constituie deplasarea la sediul/ domiciliul c lientului cu o monoperie
manuală de spalat covoare, a cest lucru fiind de mare folos în cazul î n care covorul
respectiv mocheta nu poate fi transportată.
Alt avantaj îl constituie deplasarea acasă la clienți pentru ridicarea covoarelor și
ducerea acestora la spălă torie.
Serviciile noastre se adrese ază tuturor locuitorilor din orasul Brad, persoane fizice si
juridice, c ât și locuitor ilor din localitățile î nvecinate.
În viitor avem î n vedere deschi derea unei curățătorii de haine, nici acest serviciu
neexistând în oraș ul Brad.
Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
În urma consultării pieț ei am stabilit un pret de 8 lei/mp de covor/mocheta.
Calitate a serviciilor va fi la cel mai î nalt nivel datorită utilajelor moderne folosite. Timpul
de la ridicare/co lectare la predare va fi de aproximativ 24 de ore.
Activit ăți de promovare a vânzărilor :
Principala strateg ie de promovare este o pagina social media (facebook) , fiind urmat
de împărțirea de fluturași ș i pliante.
Tabelul nr. 3.3.
Cheltuieli pentru promovarea serviciilor

Anul N
Anul N+1
PAGINA FACEBOOK GRATIS GRATIS
FLUTURASI , PLIANTE 1800 1500
Total che ltuieli de promovare 1800 1500
D. ANALIZA COSTURILOR DE OPERARE
Societatea noastră își propune să spele covoarele locuitorilor oraș ului Brad ș i
impr ejurimi, acest serviciu neexistând în oraș .
Tabelul nr. 3. 4.
Servicii noi oferite
Produs Pret (lei/UM) Pondere în vânzări totale
SPĂLAREA COVOARELOR 8 lei / mp 100%

38
Tabelul nr. 3. 5.
Principa lul furnizor de materii prime
TIPTOP SHOP SRL Valoarea anu ală a
achizițiilor (lei)
Materie primă/serviciu Șampon covoare
Parfum
Consumabile 3800
Total 3800

Aprovi zionare și Transport
Colectarea covoarelor de la clienti și către clienț i se va face cu o dubiță –
proprietate personală.
Descrierea procesului tehnologic:
– se înregistrează covorul, se măsoară, după care i se atașează o etichetă individuală
– se despr ăfuieș te
– se spală mecanizat cu detergenti siguri și eficienț i
– se introduce în centrifugă pentru a fi extrasă apa
– se usucă î n locul special amenajat
Detergentii folosiți pentru spă larea covoarelor vor fi detergenți avizați de Ministerul
Sănătăț ii care nu afectează mediul înconjură tor.

Tabelul nr. 3. 6
Chelt uieli anuale de producție
Cheltuieli de producție directe Suma
– lei- % din total
cheltuieli
Materii prime (detergent,consumabile) 3800 4,94
Materiale auxiliare 860 1,11
Manoperă directă (sal arii + taxe și contribuții
sociale) 52800 68,75
Energie, apa 7200 9,35
Subansamble 0 –

39
Cheltuieli de producție directe Suma
– lei- % din total
cheltuieli
Servicii sau lucrări subcontractate 0 –

Total cheltuieli directe 64660
Cheltuieli de producție indirecte Suma
-lei- % din total
cheltuieli
Administrație / Ma nagement 4500 5,85
Cheltuieli de Birou / Secretariat 500 0,65
Cheltuieli de Transport 2000 2,60
Cheltuieli de Pază 0 –
Cheltuieli de protecția muncii și a mediului 1000 1,30
Alte chetuieli indirecte 4140 5,39
Total cheltuieli indirecte
TOTAL 7680 0 100

E. INVESTIȚII NECESARE
Tabelul nr. 3. 7.
Descrierea investiției propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior
Obiectul investi ției Furnizor Valoarea
estimat ă (lei) Durata de
amortizare (ani)
Tren automat de spalare TIPTOP SHOP 71590 4
Centrifuga TIPTOP SHOP 10353 4
Aspirator cu aspirare umed
uscat TIPTOP SHOP
2328 4
Monoperie TIPTOP SHOP 3635 4
Ventilator uscat covoare TIPTOP SHOP 798 4
Dubiță transportat covoare 23300 4
TOTAL 112004

40

Amenaj ări privind spa țiile de prod ucție
Proiectul va fi implementat î ntr-un spatiu de aproximativ 100 mp, u tilat cu apă
curentă , curent trifazic, canalizare.
Modificările necesare a fi operate în structura și numărul personalului angajat
Pentru desfășurarea în bune condiții a activității p rezentate, pentru î nceput este
nevoie de un numă r de 2 persoane angajate. Calificar ea personalului se va face de că tre
furnizori i de echipamente necesare desfășurarii activităț ii. Salariul personalului va fi de
2200 lei salariu brut/ luna. Personalul neces ar va fi recrutat prin intermediul AJOFM.

F. PROIECȚII FINANCIARE
Tabelul nr. 3. 8.
Date privind mijloacele fixe care fac obiectul investiției
UTILAJE, CLĂDIRI, LUCRĂRI, ALTE
ACTIVE AMORTIZABILE Valoarea
(lei) Durata de
amortizare (ani)
Tren automat de spala re 71590 4
Centrifuga 10353 4
Aspirator cu aspirare umed uscat 2328 4
Monoperie 3635 4
Ventilator uscat covoare 798 4
Dubiță transportat covoare 23300 4

Tabelul nr. 3. 9.
Plan de finanțare a investiției
Sursa de finanțare Suma (lei) %
Credite bancare 0 –
Capital propriu 8500 5
FINANTARE NERAMBURSABILA 153780 95,00
Total 161780 100 %

41
Date privind capacitatea de execuție
Nr. de schimburi necesare: 1 schimb
Preț mediu / unitatea de produs: 8 lei/ mp covor/mocheta
Tabelul nr. 3. 10.
Date privind cost urile de producție
Tipuri de cheltuieli Valoarea ( Lei)
Cheltuieli cu materia prim ă, din care: cheltuieli detergent,
parfum 3800

Salarii directe (costul total cu salariile – include taxe angajat și
angajator) 52800
Utiliăți (energie, apa, canal, abur, e tc) 7200
Repara ții periodice
Întreținere și piese de schimb
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli administrative 3500
Cheltuieli de desfacere și promovare 1800
Comisioane bancare 0
Asigur ări 0
Alte costuri fixe

39
Tabelul nr. 3. 11.
Estimarea cheltuielilor în primul an de funcționare
Cheltuieli Luna
1 Luna
2 Luna
3 Luna
4 Luna
5 Luna
6 Luna
7 Luna
8 Luna
9 Luna
10 Luna
11 Luna
12
Publicitate 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150
Apa, curent 600 600 600 600 600 600 600 600 600 600 600
Detergenti 317 317 317 317 317 317 317 317 317 317 317
Salarii personal 4400 4400 4400 4400 4400 4400 4400 4400 4400 4400 4400
Consumabile,birotica 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160
Administratie,management,
Contabilitate,ssm 375 375 375 375 375 375 375 375 375 375 375
Cheltuieli transport 167 167 167 167 167 167 167 167 167 167 167
Autorizari 1000
Cheltuieli diverse 231 231 231 231 231 231 231 231 231 231 231 231
TOTAL 1495 6400 6400 6400 6400 6400 6400 6400 6400 6400 6400 6400
În primele 9 luni, salariile angajatilor vor fi suportate din fondurile nerambursabile .

40
Tabelul nr. 3. 12.
Estimarea veniturilor în primul an de funcționare
VENITURI Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna
10 Luna
11 Luna
12
APORT PROPRIU 4250 4250
VENITURI
VÂNZĂRI 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
AJUTORUL DE
MINIMIS 115335

41
Tabelul nr. 3.13.
Schema Gantt de planificare a activității

Nr.crt. Denumire activitate Perioada de desfa surare
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
1 Înfiintare firma
2 Aprobari functionare
3 Inchiriere, amenajare si dotare
spatiu;
4 Achiziționarea echipamentelor de
producție

5 Anunturi angajare si proces de
selectie
6 Elaborare material publicitar si
campanie de publicitate
9 Activitate de prestari servicii
principala.
10 Campanie publicitate

42

Alte date privind activitate a:
Vânzari anuale la 100% capacitate (Lei): 96000 lei
Factur ile se vor î ncasa la : 7 zile
Aprovizionarea cu materii p rime se va face dupa cum ur mează :
a) sampon covoare 30 zile
b) parfum covoare 90 zile
c) consumabile 90 zile
Facturile se vor achita la : 30 zile
Tabelul nr. 3.14.
Situația veniturilor și che ltuielilor
Indicator Valoare (in mii lei)
Anul N Anul N+1
Venituri din v ânzări 96000 105600
Costuri de produc ție 76800 84480
Profit brut ( impozabil) 19200 21120
Impozit pe venit 192 211
Profit net 19008 20909
Dividende pl ătite 0 0
Profit nerepart izat 19008 20909
Dobânzi scadente 0 0
Profit disponibil 19008 20909
Profit disponibil cumulat 19008 39917
Pierderi din activitatea de baz ă 0 0

Tabelul nr. 3.15.
Flux de numerar
Indicator Valoare ( Lei)
Anul N Anul N+1
Resurse financiare la început ul perioadei 8500 34014
Credite 0 0
Fonduri nerambursabile 113850

43
Indicator Valoare ( Lei)
Anul N Anul N+1
Vânzări 96000 105600
TOTAL INTRARI DE NUMERAR 218350 139614
Investi ția 107344 0
Cheltuieli opera ționale 76800 84480
Cheltuieli financiare – dobânzi 0 0
Rate de credit 0 0
Impozit p e profit 192 211
Dividende pl ătite 0 0
TOTAL IE ȘIRI DE NUMERAR 184336 84691
SURPLUS/ DEFICIT DE NUMERAR 34014 54923

Tabelul nr. 3.16.
Bilanțul previzionat
Indicator Valoare ( Lei)
Anul N Anul N+1
A. TOTAL ACTIV 141358 135431
1. Active circulante 0
1.1. Disp onibilit ăți bănesti 34014 54923
1.2. Active curente 107344 80508
2. Active fixe ( la valoarea ramas ă) 107344 80508
3. Pierderi 0 0
3.1. Pierderi din anii preceden ți 0 0
B. TOTAL PASIV 141358 135431
1. Obliga ții curente 122150 95114
2. Credite pe termen scurt și mediu 0 0
3. Capital propriu 19208 40317
a. Finan țare proprie 19208 20902
b. Profit nerepartizat ca dividende 19208 20909
c. Profit nerepartizat din anii preceden ți 0 19208

44
Tabelul nr. 3.1 7.
Indicatorii financiari ai investiției
Indicator Valoare ( Lei)
Anul N Anul N+1
Indicatori de profitabilitate:
Rentabilitatea activelor (profit net/active bilant) 13,45 15,86
Rata rentabilit ății nete = Profit net/ V ânzări 20% 19,80
Punctul critic al v ânzărilor (PCV) 76.992 lei 84.891 lei
Rentabilitatea net ă a capitalului p ropriu 98,9 % 51,36%
Indicatori de lichiditate:
Rata curent ă a lichidit ății 27,84 % 57,74 %
Indicatori investi ție:
Rata de recuperare a investi ției 5,64 ani

Tabelul nr. 3.1 8.
Analiza SWOT a firmei existente
Puncte tari
– profesionalismul personalu lui
– preturi accesibile pentru clienți
– calitatea serviciilor oferite
– gama largă de servicii
– firma este înregistrată și funcționează legal
– calculatoarele firmei sunt conectate permanent
la serviciul Internet Slăbiciuni
– existe nța unor firme concurente în
localitățile vecine
– existența unor idei preconcepute
din partea unor potențiali clienți (de
a spăla covoarele în gospodărie)
Oportunități
-flexibilitatea în amenajarea spațială si
asortimentul serviciilor prestate
– plasarea într -o zonă economică în continuă
creștere
– posibilitatea încheierii de parteneriate cu
diverse hoteluri, instituț ii, spatii comerciale etc Amenințări
– reacția competiției ( riscul preluării
ideii de afaceri)

45

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ
Ne-am alăturat campaniei lansate de compa nia Tuborg, ‗Umbrela Verde‗, avâ nd
sloganul "Eu nu arunc gunoi pe strada!".
Campania Umbrela Verde a pornit la drum foarte ambițios, având încredere că
mesajul sau este puternic și sperând că va atrage cât mai mulți adepți. Nimeni nu a trebuit
sa depună nici un efor t suplimentar pentru a li se ală tura, ci doar sa aleagă cea mai po trivită
cale pentru el, fie ca este vorba de blogger, voluntar, șofer responsabil față de mediu sau
doar o persoană careia îi pasă de ceea ce îl înconjoară.
Fiind o firmă care are grijă și este responsabilă pentru curaț enia mediului în care
locuim sa u în care ne desfășură m activitatea zilnică, am hotărât sa oferim aceste i campanii
0.5 % din investitia noastră, aceasta oferindu -ne in schimb publicitatea de care avem
nevoie fiind la început de drum.

46

CONCLUZII

Întreprinderile mic i și mijlocii joacă un rol extrem de important într -o economie
modernă, dovedindu -se a fi cel mai activ sector al economiei și totodată un formidabil
focar de competențe și idei noi. Ele reprezintă motorul economiei naționale și, implicit
europene. Ele con duc la cre area de locuri de muncă și la creșterea econo mică și garantează
stabilitatea socială.
Importanța existenței unui numǎr semnificativ de firme dinamice și profitabile, e
unanim recunoscutǎ de specialiști în teoria economicǎ. Experiența pe plan mo ndial
demonstreazǎ rolul însemnat pe care îl au acestea în promovarea dezvoltǎrii economice și
sociale.
Intreprinderile mici și mijlocii sunt mai inovatoare în reacțiile de rǎspuns la
cerințele consumatorilor ; influențeazǎ pozitiv nivelul ocupǎrii forței d e muncǎ prin crearea
de noi locuri de muncǎ în domeniile supuse unor transformǎri structurale însemnate .
Datǎ fiind marea lor adaptabilitate, IMM -urile au un rol deosebit în atenuarea
șocurilor generate de crizele economice, datorat volumului mai scǎzut d e investiții necesar
în vederea schimbǎrii profilului; ele asigurǎ o mai mare satisfacție în muncǎ atât
întreprinzǎtorului, cât și angajaților. Grație mediului de muncǎ, în general armonios,
calitatea muncii depuse e mai ridicatǎ.
Orice persoană ce doreș te să dețină propria afacere își dorește ca aceasta să obțină
profit dar succesul unei afaceri depinde foarte mult de munca depusă de întreprinzător
precum și de creativitatea acestuia. Noul întreprinător trebuie să cunoască anumiți factori
ce influențează dezvoltarea unei noi afaceri. Printre acești a se numără:
– definirea strategiilor generale, stabilirea obiectivelor pe termen scurt și lung pentru
fiecare funcție;
– disponibilitate la dezvoltare sau reorganizare și restructurare;
– stabilirea unor condiții ade cvate pentru a se asigura capitalul social necesar;
– atenție sporită asupra structurii motivaționale și satisfacției angajaților;
– consultarea specialiștilor din cadrul resurselor umane și specializarea personalului.

47
Deținând o firmă ce are ca obiect de acti vitate oferirea de servicii de curățenie
pentru persoanele fizice și juridice și, cunoscând piața specifică din Deva și împrejurimi,
am decis să îmi dezvolt afacerea și să diversific obiectul de activitate.
În acest sens, am în vederea deschiderea unei spă lătorii de covoare în orașul Brad.
Pentru aceasta, pe lângă fondurile proprii, mai am nevoie de finanțare. Astfel, am decis să
elaborez un plan de afacere în vederea obținerii de fonduri nerambursabile.
Estimez că afacerea, prin noul obiect de activitate va avea succes, deoarece pe piața
specifică din orașul Brad nu există astfel de servicii.
În perspectivă, am în vedere și deschiderea unei curățătorii de haine.

48

BIBLIOGRAFIE

1. Dalotă M.,Dalotă S., Management strategic. Întocmirea p lanului de afaceri , Ed.
Orizonturi Universitare, Timișoara, 2000
2. Nicolescu O., Managementul întreprinderilor mici și mijlocii , Editura Economică,
București, 2001
3. Nicolescu O. (coord.), Sisteme, metode și tehnici manageriale , Ed. Economică,
București, 1999
4. Nițescu A., Elemente de economia afacerilor, Editura Universitas, Petroșani, 2016
5. Popa Raluca , I.M.M. -urile sub presiunea forțelor concurențiale , în Tribuna
Economică, nr. 45/2006
6. Șerbănescu Cosmin, I.M.M. -urile și dezvoltarea economică , Ed. ASE, București,
2006
7. *** Comisia Europeană, Manualul utilizatorului pentru definiția IMM -urilor , 2015
8. https://www.raiffeisen.ro/imm/expertiza/centru -de-expertiza/pentru -afaceri -noi/10 –
motive -sa-iti-lansezi -propria -afacere/
9. *** Idei de afaceri de success, https://afaceri -si-leadership -feminin.ro/plan -de-
afaceri/#model
10. *** Importanța planului de afacere , http://ibdimv.com/importanta -planului -de-afacere/
11. *** Business Plan Quotes, https://www.goodreads.com/quotes/tag/business -plan
12. www.cnipmmr.ro
13. www.doingbusiness.ro
14. www.pland eafacere.ro
15. www.aippimm.ro
16. www.immromania.ro
17. www.afacerilacheie.net