Importanța energiei în viața economică și socială este hotărâtoare . Interesul [614337]

Capitolul 2. Prezentarea sectorului energetic și a întreprinderilor
analizate

Importanța energiei în viața economică și socială este hotărâtoare . Interesul
continuu de asigurar a bazelor energetice pentru fiecare țară poate fi asemănat cu o luptă
continuă pentru supraviețuirea societății industriale. Producerea energiei electrice din surse
clasice și neconvenț ionale este continuu susținută de creșterea consumului de energie în
general și de energie electrică în special. Pe măsura creșterii producției de energie electrică
s-au găsit soluții eficiente și constructive legate de transportul și distribuția acesteia.
Sursele de energie primară sunt constituite din combustibili solizi, lichizi sau gazoși, din
energia apelor, a soarelui, a vântului sau cea geotermală. Ca forme secundare ale energiei
se remarcă energia electrică și căldura.

2.1. Evoluții și tendințe ale sectorului energetic la nivel internațional

Energia a devenit un fac tor strategic în politica globală, o componentă vitală și un
factor de cost pentru dezvoltarea economică și progresul societății în ansamblu, generând o
serie de pre ocupări majore la nivel mondial1.
Având în vedere rolul energiei pentru societate, precum ș i pentru toate ramurile
economice, dezvoltarea acestui sector se realizează sub supravegherea statului, prin
elaborarea și transpunerea în practică a unei strategii sectoriale, iar pe termen scurt prin
implementarea unei politici corelate cu documentul str ategic2.
Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie asigurarea
condițiilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu și lung, la un preț
accesibil, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață c ivilizat, în
condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea pr incipiilor dezvoltării
durabile3.
În situația limitării resurselor primare de energie, pentru a se atinge durabilitatea în
acest domeniu este nevoie ca energia să se producă, să s e furnizeze și să se consume într –
un mod mai eficient decât până acum. Dacă nu sunt realizate schimbări în privința

1 Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 -2035, Direc ții și obiective strategice în sectorul
energiei electrice, Draft 1, pag. 3 , disponibil on -line pe www.minind.ro , accesa t la data de 01.02.2017 .
2 Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 -2035, Direc ții și obiective strategice în secto rul
energiei electrice, Draft 1 , pag. 3 , disponibil on -line pe www.minind.ro , accesat la data de 01.02.2017 .
3 Strategia energetică a României pentru perioada 2015 -2035 , disponibil on -line pe www.minind.ro , publicat
pe 20.08.2011, accesat la data de 01.02.2017 , pag. 50 .

2
producerii, transportului și consumului energiei, omenirea s -ar putea confrunta cu o criză
energetic ă majoră în următoarele decenii4.
Dacă actualele legi și politici energetice rămân neschimbate de -a lungul perioadei
până în 2035, cererea mondială de energie va crește cu aproape 50% comparativ cu anul
2007. Ponderea cea mai mare în creșterea consumului de energie până în 2035 o vor avea
țările din afara Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (țări non -OECD),
de 84%, comparativ cu doar 14% pentru țările OECD. Iar cererea mondială pentru petrol
va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susține un nivel
actual de consum doar până în 2040, iar cele de gaze naturale pana în 2070, în timp ce
rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o crește re a
nivelului de exploatare. Previziunile indică o creștere economică, ceea ce va implica un
consum sporit de resurse energetice5. Figurile 2.1 și 2.2 prezintă cererea de energie primară
la nivel mondial în perioada 2012 -2035 și creșterea cererii totale d e energie primară în
perioada 1987 -2035.

Sursa: World Energy Outlook 2016 , Ottawa, 18 November

4 Elemente de strategie energetică pentru perioa da 2011 -2035, Direc ții și obiective strategice în sectorul
energiei electrice, Draft 1, pag. 3, disponibil on -line pe www.minind.ro , accesa t la data de 01.02.2017.
5 Poziția Centrului Român al Energiei privind Strategia energetică națională a României , 20 ianuarie 2015,
București, disponibil on -line pe www.crenerg.org , accesat la data de 01.02.2017.
0 500 1000 1500 2000 2500 3000Energie nuclearaPetrolSurse regenerabileCarbuneGaze naturale
1987-2011
2011-2035
Figura 2. 1. Cererea de energie primară – 2035 ( Mtep )

Ponderea cre șterii globale
2012 -2035

Sursa: World Energy Outlook 2013 , London, 12 November
Figura 2. 2. Creșterea cererii totale de energie primară

(Mtep )

3
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel mondial,
evoluția și prognoza de referință realizată de Agenția Internațională pentru Energie (IEA)
evidențiază pentru următoarea decadă o creștere mai rapidă a ponderii surselor
regenerabile (sunt incluse energia hidroelectrică, eoliană, solară, geotermică, bioenergia),
dar și a gazelor naturale (care va depăși cărbunele). Se estimează că, aproximativ un sfert
din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi acoperit e în continuare de
cărbune. Concomitent cu creșterea consumului de energie va crește și consumul de
cărbune. În figura 2.3. este evidențiată evoluția cererii de energie, la nivel mondial.

Figura 2. 3. Evoluția cererii mondiale de energie

Sursa: WEO 2016, OECD/IEA 2016

Creșterea cererii de energie, combinată cu factori geopolitici, în special situația din
Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI creșterea prețului
țițeiului care a indus și creșt eri ale prețurilor gazelor naturale. Un alt factor care a
determinat creșterea prețului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacitaților
de rafinare, problema care necesit ă identificarea unor soluții pe termen mediu și lung. La
toate aceste a s-a adăugat și tendința manifestată de unele state, de suplimentare a
stocurilor, pentru a face față situațiilor de criză6.
În ce privește producția de energie electrică, deși recesiunea economică a încetinit
rata de creștere a consumului mondial de energie electrică în 2008 și 2009, acesta este
estimat să crească de la 18.800 TWh în 2007 la 35.200 TWh în 2035, respectiv cu 87%7.
Se estimeaz ă o creștere continuă pentru producerea de energie electrică din energie
nucleară și din surse de energie regenerabilă, prin susținerea acesteia din urmă cu
stimulente guvernamentale și datorită creșterii prețurilor pentru combustibilii solizi și a

6 Strategia energetică a României pentru perioada 2007 -2020, actualizată pentru perioada 2011 -2020,
varianta 20 august 2011, pag. 6 -7, disponibil on -line pe www.minind.ro , publicat pe 20.08.2011, acces at la
data de 01.02.2017.
7 Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 -2035, Direc ții și obiective strategice în sectorul
energiei electrice, Draft 1, disponibil on -line pe www.minind.ro , accesat la da ta de 01.02.2017 , pag. 3. 050001000015000
1980 2004 2010 2015 2030Alte resurse
Biomasă și deșeuri
Energie hidroelectrică
Energie nucleară
Gaze naturale
Petrol
Cărbune
Mtep

4
introdu cerii costului emisiilor de CO 2. Odată cu reducerea emisiilor de CO 2, implementarea
energiilor regenerabile oferă anumite beneficii cum ar fi: reducerea altor poluanți,
consolidarea securității energetice, scăderea facturilor de import a combustibililor fo sili și
promovarea dezvoltării economice8.
Puterea energetică generată de sursele regenerabile c rește cu peste 7000 TWH din
2015 până în 2040 , constituind aproape jumătate din creșterea totală generată. Sursele
regenerabile devin a doua sursă de energie el ectrică înainte de 2015 și cărbunele prima
sursă până în 20 40, cu o creștere continuă a hidroenergiei și bioenergiei, plus extinderea
rapidă a energiei eoliene și solare (figura 2.4). Aproape două treimi din creșterea generată
de sursele regenerabile sunt în țările non -OECD, iar creșterea din China reprezintă mai
mult decât creșterea din UE, SUA și Japonia la un loc (figura 2.5)9.

Figura 2. 4. Energia electrică gener ată de sursele regenerabile 2015 -2040

Sursa: World Energy Outlook 2016 , Ottawa, 18 November

Figura 2. 5. Creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile 2015 -2040

Sursa: World Energy Outlook 2016 , Ottawa, 18 November

Este necesară o investiție în valoare de 6,5 trilioane $ în domeniul tehnologiilor de
energie regenerabilă din 2015 până în 2040 , doar 5% fiind pentru biocombustibili (figura
2.6). Sursele regenerabile reprezintă 62% din investițiile în noi centrale electr ice până în
2040 . În plus, investițiile în domeniul transportului și distribuției energiei în valoare de 260

8 Strategia E nergetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 , 19 decembrie 2016, disponibil on –
line pe www.solarthermalworld.org , accesa t la data de 03.02.2017, pag. 8.
9 World Energy Outlook 2016 , Ottawa, 18 November , disponibil on -line pe www.worldenergyoutlook.org ,
accesat la data de 02. 02.2017 , pag. 11.
03006009001200150018002100Alte surse regenerabile
Energie Solara
Energie Eoliana
Hidroenergie
China
ASEAN
Africa
America Latină
India
Japonia
SUA
Uniunea europeană
03006009001200150018002100
Europa, Japonia si
SUAChina India, America Latina,
ASEAN si AfricaAlte surse regenerabile
Energie solara
Energie eoliana
Hidroenergie
TWh
TWh

5
miliarde $ sunt necesare pentru integrarea energiei regenerabile. Creșterea generată de
energia eoliană și solară are efecte asupra puterii de cump ărare și asupra sistemului de
operare, care poate reduce prof itabilitatea altor generatoare10.

Figura 2. 6. Investițiile cumulative în generarea de energie electrică pe bază de surse
regenerabile 2015 -2040

Sursa: World Energy Outlook 2016, Ottawa, 18 November

Tehnologiile energetice regenerabile devin din ce în ce mai competitive în
comparație cu prețurile angro de energie electrică, dar creșterea lor continuă depinde de
subvențiile acordate pentru a fa cilita implementarea și pentru reducerea costurilor.
Subvențiile pentru energiile regenerabile ajung la 101 milioane $ în 2013, crescând cu 11%
față de 2012 (figura 2.7). Aproape 60% din acestea au fost plătite de UE. Subvențiile
globale pentru energiile r egenerabile vor depăși 220 milioane $ în 2035. Energia eoliană
devine competitivă în tot mai multe regiuni, la fel ca și energia solară, dar doar într-un
număr limitat de piețe11.

Figura 2. 7. Subvenții pentru energia regenerabilă globală

Sursa: World Energy Outlook 2015 , Renewable Energy Outlook

10 World Energy Outlook 2016, Ottawa, 18 November, disponibil on -line pe www.worldenergyoutlook.org,
accesat la data de 02.02.2017, pag. 11 .
11 World Energy Outlook 201 5, Renewable Energy Outlook, disponibil on -line pe
www.worldenergyoutlook.org , accesat la data de 02.02.2017 , pag. 2.
03006009001200150018002100
Bioenergie Hidroenergie Energie
eolianaEnergie
solaraAlteleȚări OECD
Uniunea Europeana
SUA
Țări non -OECD
India
China
Miliarde de dolari
Miliarde de dolari
050100150200250
2008 2010 2012 2015 2020 2025 2030 2035Biocombustibil
Altele
Energie solară concentrată
Energie eoliană produsă în afara
granițelor
Energie eoliană produsă în țară
Bioenergie
Energie solară

6
Prin urmare, creșterea securității alimentării cu energie la prețuri accesibile și
abordarea schimbărilor climatice sunt două dintre preocupările și provocările majore ale
societății actuale. Atât securitatea alimentării cu energie, cât și schimbările climatice, au
implicații în politicile externe și de securitate.
Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicii energetice a țărilor care sunt
net importante de energie, în sensul creșterii eforturilor pentru îmbunătățirea eficienței
energetice și utilizării surselor regenerabile de energie. Totodată, s -a reevaluat
oportunitatea închiderii unor centrale nucleare într -o serie de țări care în trec ut și-au propus
încetarea producerii de energie electrică în astfel de centrale.

2.2. Evoluții înregistrate în sectorul energetic d in România în perioada 2010 –
2016 și potențialul de dezvoltare viitor

”Sectorul energetic este, pentru România, o adevarată coloană vertebrală a
economiei, cu o contribuție importantă la creșterea produsului intern brut, fiind, în același
timp, un furnizor de securitate națională.12” Cu alte cuvinte, sectorul energetic ia parte
întru -un mod decisiv la procesul de dezvoltare a Ro mâniei, prin influența decisivă asupra
calității vieții, a competitivității economiei, a mediului înconjurător și a climei13.
România are un mix diversificat de energie electrică, bazat în cea mai mare parte p e
resursele energetice indigene precum: resurse de ene rgie primară fosile și minerale ( țiței,
gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu ), dar și un import ant potențial valori ficabil de
resurse regenerabile.
Evoluția consumului de energie electrică a înregistrat fluctuații semnificative în
ultim ele două decenii, în România. În perioada 1989 -2000, consumul intern de energie
electrică s -a redus semnificativ (de la 60 TWh la 40 TWh), în principal din cauza scăderii
consumului din sectorul industrial după anul 1989. Situația s -a stabilizat în anul 2000, când
cererea de energ ie electrică a crescut pentru prima dată după un deceniu. După o creștere
constantă, consumul brut de energie electrică în România a atins cel mai mare nivel în anul
200814, iar în următorii ani înregistrează scăderi semnificative , ajungând în 2015 la 377 TWh (1
TWh = 0,086 mil tep), echivalentul a circa 19 MWh per capita , iar consumul final de energie a fost
254 TWh. Di ferența de 123 TWh rezultă din diferite pierderi. ”Scăderea consumului de energie în

12 Strategia E nergetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 , 19 decembrie 2016, disponibil on –
line pe www.solarthermalworld.or g, accesa t la data de 0 3.02.2017, pag. 8.
13 Strategia E nergetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 , 19 decembrie 2016, disponibil on –
line pe www.solarthermalworld.org , accesa t la data de 03.02.2017, pag. 8.
14 Strategia energetică a României – Analiza stadiului actual 2014, Draft supus dezbaterii publice de Guvernul
României – Departamentul pentru energie, disponibil on -line pe www.energie.gov.ro , accesat la data de
06.02.2017 , pag. 48.

7
termeni de creștere a PIB-ului reflectă o creștere a eficienței energetice în sectoarele de utilizare
finală datorită atât măsurilor de restructurare din economie cât și programelor de eficiență
energetică ”15.
Se estimează că în 2030 consumul brut de energie va fi de 394 TWh (creștere c u 4%),
iar cererea de energie finală va fi de 269 TWh (creștere cu 6%). Consumul resurselor
energetice ca materie primă urmează să crească cu 35% (6 TWh), în timp ce consumul și
pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.
În figura 2.8 e ste reprezentată cererea de energie finală pe sectoare de activitate în
2015 și 2030 . Se observă o scădere ușoară a consumului rezidențial datorită creșterii
eficienței energetice, precum și creșterea cererii în transporturi și în industria producătoare
de componente și echipamente.

Figura 2. 8. Cererea de energie finală pe sectoare de activitate în 2015 și 2030
Sursa: Strategia Energetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050, 19 decembrie 2016

Conform datelor statistice, resursele de energie disponibile (cărbune, gaze naturale,
produse petroli ere, alte resurse) în 2011 înregistrează o scădere față de anul 2010 datorită
scăderilor înregistrate în industrie, consumul final energetic din transporturi și de la
populație păstrâ ndu-se relativ constant. În 2013 se constată o u șoară creștere față de anul
2012 în consumul final energetic dato rită creșterilor înregistrate în transport și industrie , iar
în perioada 201 4-2015 consumul are o tendință de scădere. Așadar, î n perioada 2010 -2015 ,
consumul de energie electrică din România a scăzut cu 6%, în principal sub impactul crizei
economice și al contractării sectorului industrial. Consumul de energie electrică la nivelul

15 Eficiența energetică – prioritate pentru România, București, 13 octombrie 2016, disponibil on -line
www.anre.ro, accesat la data de 04.02.2017, pag. 12.
17%
13%
32% 10% 28% 2030 – 269 TWh
19%
10%
34% 11% 26% 2015 – 254 TWh
Industria energo-
intensivă
Alte sectoare industriale
Gospodării
Agricultură & Servicii
Transport
65
48
26
28
87
76
45
35
86
27

8
sectorului industrial, inclusiv în domeniul construcțiilor și sectorul energetic, a înregistrat o
scădere de aproximativ 18% în perioada 2010 -2015 . În figura 2.9 este prezentată evoluția
structurii consumului de energie electrică în perioada 2 010-2015.

Figura 2. 9. Structura consumului de energie electrică pe cate gorii de consumatori
[TWh], 2010 -2015
Sursa: Strategia energetică a României – Analiza stadiului actual 2014

Conform rapoartelor ANRE, România are cea mai redusă valoare a consumului de
energie primară pe locuitor din cele 28 de state membre UE (1,544 tep/locuitor în anul
2015), de aproape do uă ori mai mică decat media UE în acelasi an (2,9 73 tep/ locuitor), fapt
reprezentat în figura 2.10 .

Figura 2. 10. Consumul de energie primara pe cap de locuitor , 2015

0102030405060
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Industrie Populație Alte activități
Transporturi Agricultură și silvicultură Iluminat public
0123456789
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franța
Croația
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Marea Britanie
Consumul de energie primară/locuitor
Consumul de energie primară/locuitor – media
mii tep/locuitor

9
Sursa: Raport ANRE privind Progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor nați onale de eficiență
energetică, 2016
Numărul total de consumatori finali alimentați în regim regleme ntat a fost de
9.011.095 în 201 5, din care 99,8% (8.8991.881) au fost consumatori alimentați în regim
reglementat, iar restul de 0,2% (19.214) au fost consum atori alimentați în regim
concurențial. Acești consumatori și -au exercitat dreptul de eligibilitate. Consumul în regim
concurențial raportat, în funcție de volum, la consumul final de energie electrică are o
pondere de 56,7%.

Figura 2. 11. Structura consumatorilor de energie electrică din România, 201 5

Sursa: Rapoarte ANRE 2016

În 201 5, cantitatea de energie electrică produsă în România de către producătorii
deținători de unități dispecerizabile (UD) a fost de 55,78 TWh , iar cantitatea totală de
energie electrică livrată în rețele de către aceștia fiind de 51,70 TWh. În figura 2.12 este
prezentată s tructura energiei electrice livrate de producători, pe tipuri de resurse
convenționale și neconv enționale, în perioada 201 0-2015, de unde putem observa că
ponderea cea mai mare o dețin resursele de cărbune și cele hidrologice care au contribuit
cu 57,4% în producția de energie electrică. Producția nucleară a avut un aport de 20,6%,
iar restul fiind acoperit din sursele de gaze naturale, alți combustibili lichizi și alte surse.

Figura 2. 12. Structura energiei electrice livrate de către producătorii deținători de
UD, pe tipuri de resurse [TWh], 201 0-2015

99,8% 0,2%
Piața reglementată
Piața concurențială
43,3% 56,7%
Piața reglementată
Piața concurențială
28% 29% 36% 26% 22% 27% 40% 37% 33% 40%
38% 27% 18%
21% 19% 19%
20% 20% 15%
13% 11% 13%
15% 16% 2%
5% 9% 1%
0102030405060
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Hidro
Carbune
Nuclear
Hidrocarburi
Eolian
Solar
Biomasă
Alte surse
Consum total
43,77 TWh
Număr
consumatori
9.011.095

10
Sursa: Rapoarte ANRE 201 1-2016

În anul 2015 , România înregistrează un export net de 2,02 TWh, atât datorită
nivelul superior al hidraulicității , cât și datorită producție i mai mare în centralele electrice
fotovoltaice și eoliene . Unul dintre obiectivele principale ale strategiei energetice, este ca
România să rămână un exportator important de energie electrică și, totodată, să își mențină
prezența ca jucător activ pe piața liber ă din Europa Centrală și de Est16. În figura 2.13 este
reprezentată e voluția soldului schimburilor fizice transfrontaliere realizate cu state le vecine
în perioada 2011 -2015 .

Figura 2. 13. Balanța import/export de energie electrică [TWh], 2011 -2015
Sursa: Strategia energetică a României – Analiza stadiului actual 2014
Conform țintelor stabilite prin Programul Național de Reformă, România
intenționează să obțină o reducere de 80% în utilizarea energiei primare, să reducă emisiile
de gaze cu efect de seră cu 80% comparativ cu nivelurile din 1990, precum și să obțină o
rată de 24% surse de energie regenerabilă din consum ul total de energie până în anul 2050.
În consecință , înnoirea parcului de capacități de pro ducție a energiei electrice este prima
arie centrală de intervenție strategică. Mixul energiei electrice este și va rămâne
diversificat și echilibrat (figura 2.14) , acordându -se prioritate investițiilor în unități de
producere a energiei electrice ce uti lizează17: surse regenerabile de energie; cărbune prin
tehnologii curate; energia nucleară prin tehnologii sigure și c u impact redus asupra
mediului.
Pentru anul 2030, Scenariul Optim propune o scăde re a gazului natural (39%),
menținerea consumului de țiței (26%) și reducerea contribuției cărbunelui. În schimb,

16 Raport privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică în 201 6, disponibil on -line www.anre.ro,
accesat la dat a de 04.02.2017 , pag. 8 .
17 Strategia E nergetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 , 19 decembrie 2016, disponibil on –
line pe www.solarthermalworld.org , accesa t la data de 03.02.2017, pag. 11.
0,68 0,94 1,04 1,4
0,45
-3,15
-3,85 -2,94 -1,15
-2,47 -2,47 -2,91 -1,9 0,25
-2,02
-4-3-2-10122011 2012 2013 2014 2015
Import
Export
Sold

11
crește considerabil contribuția e nergiei nucleare și cea a energiei provenite din bio masă
(figura 2.15)18.

Figura 2. 14. Structura pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în rețele de
producătorii cu unități dispecerizabile , noiembrie 2016

Sursa: Raport privind rezultatele monitorizării pieței de energi e electrică în luna noiembrie 2016

Figura 2. 15. Structura mixului energiei primare , 2030

Sursa: Strategia Energetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050, 19 decembrie 2016

În perioada 2013 (decembrie) – 2016 (noiembrie) s-au înregistrat scăderi la energia
livrată din centralele ce funcționează pe bază de combustibil lichid, solid și gazos respectiv
creșteri la energia livrată din centralele ce funcționează pe bază de centrale h idro și cele
utilizând surse regenerabile. Scăderea cea mai mare s -a înregistrat la energia livrată din
centrale ce funcționează pe bază de combustibil solid. Energia din sursă eoliană produsă de

18 Strategia E nergetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 , 19 decembrie 2016, disponibil on –
line pe www.solarthermalworld.org , accesa t la data de 03.02.2017, pag. 71.
Solar; 0,57%
Hidro; 29,48%
Nuclear ; 21,14%
Păcură; 0,01% Cărbune; 24,28% Biomasă; 0,17% Eolian; 10,90% Gaz; 18,26%
Solar; 1,00%
Hidro; 30,50%
Nuclear ; 35% Păcură; 0,10% Cărbune; 10,00% Biomasă; 0,40% Eolian; 12,00% Gaz; 11,00%

12

producătorii dispecerizabili a fost cu 1,08% mai mare față d e anul trecut, ajungând anual
de peste 3,67 TWH, iar energia din sursă hidro a crecut cu 5,76% și energia din sursă
gazoasă a scăzut cu 2,93%19. Evoluția structurii energiei electrice livrate în ultimii 3 an i
este prezentată în figura 2.1 6.

Figura 2. 16. Evoluția structurii pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în rețea
de producătorii cu unități dispecerizabile

Sursa: Raport privind rezultatele monitorizării pieț ei de energie electrică în 2016

”Sectorul energetic este, pentru România, o adevarată coloană vertebrală a
economiei, cu o contribuție importantă la creșterea produsului intern brut, fiind, în același
timp, un furnizor de securitate națională. Sectorul energetic românesc este generator de
bunăstare pentru societate, iar modernizarea lui – obiectivul central al demersurilor noastre
strategice în umătorii 15 ani – va crește calitatea serviciilor energetice, ceea ce se va
reflecta în nivelul de trai și în sporirea competitivității economice ”20.
Pentru a susține așteptările consumatorilor de energie, sectorul energetic din
România trebuie să devină mai eficient economic, mai avansat tehnologic , mai puțin
poluant și implicit trebuie să se adapt eze permanent la modific ările ample ce au loc la niv el
mondial: efortul de atenuare a schimb ărilor climatice, evolu ția tehnologic ă (digitalizare și
noi tehnologii pentru întreg lan țul valoric al sectorului energetic) și tendin țele din politica
interna țional ă a energiei (globalizarea pie țelor, dezvoltarea pi eței unice europene a
energiei, precum și noi aspecte de securitate și diploma ție energetic ă regional ă).

19 Raport privind rezultatele monitorizării pie ței de energie electrică în 201 6, disponibil on -line www.anre.ro ,
accesat la data de 10.02.2017, pag. 8.
20 Strategia E nergetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 , 19 decembrie 2016, disponibil on –
line pe www.solarthermalworld.org , accesa t la data de 03.02.2017, pag. 8.