Importanta Educatiei Muzicale In Gradinita

LUCRARE DE LICENȚĂ

Importanța educației muzicale în grădiniță

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1.Muzica si copilul

1.1 Impactul muzicii asupra copilului mic

Capitolul 2. Importanța educației muzicale pentru dezvoltarea preșcolari lor

2.1 Educația muzicală în gradiniță

2.2 Scopul educației muzicale

2.3 Metode și procedee

2.4 Particularitățile dezvoltării psihice a prescolarului

Capitolul 3 Mijloace de realizare a educației muzicale in gradiniță

3.1 Cantecul

3.2 Jocul muzical propriu – zis

3.3 Jocul cu cântec

3.4 Audiția muzicală

3. 5 Jocul muzical-exercițiu

3.6 Exercițul muzical

Capitolul 4 Modalități de valorificare a cântecului

4.1. Întâlnirea de dimineață

4.2 Centrele de interes

4.3 Muzica în cadrul domeniilor experențiale

4.4 Opționalul

4.5 Serbarea

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

,,Copiii iubesc muzica,iar un cantec frumos este pentru ei o jucărie care nu se strica niciodată.” LIVIU COMES

Muzica cea mai profundă si complexă dintre arte, este exprimarea ideilor și sentimentelor prin mijlocirea sunetelor muzicale.

In societatea noastra,scopul educației este dezvoltarea multilaterală si armonioasă a copilului.Arta deschide căi spre cunoaștearea realitații prin limbajul imaginilor artistice.

Muzica este cunoscuta din todeauna ca arta care izvoraste in modul cel mai direct sensibilitatea si gandirea, putând trezi nu numai stări emotive ,ci si idei cu puternic răsunet de voință.

În timpul grădiniței educatoarea poate urmări realizarea celor două sensuri ale educației muzicale:educația pentru muzică si educația prin muzică.Educația pentru muzică include educarea simțului muzical în vederea priceperii si asimilării muzicii,iar educația prin muzică cuprinde realizarea idealului formativ ,integrarea muzicii în viața copiilor ca indeletnicire spirituală pentru afirmarea frumosului.

Cunoscând excepționalele resurse formativ-educative ale muzicii ,în gradinița de copii i se acordă un loc de cinste acestei arte .

Pentru buna desfașurare a amplului complex al educației muzicale în grădinițe ,se impune cunoașterea particularităților creșterii și dezvoltării copilului preșcolar.

Având in vedere tema aleasa îmi doresc să arăt cât de imporantă si utilă este muzica in dezoltatea copiilor și să demonstrez că aceasta ocupă o mare parte din timpul lor, muzica fiind prezentă in aproximativ toate activitățile.

În paginile ce urmează voi prezenta mai detaliat aspecte benefice ale muzicii asupra copilului, importanța educației mzicale in grădinița, metode si procedee folosite in activitatea de educație muzicală, mijloacele de realizare a educației muzicale in gradiniță iar în final modalitățile de valorificare a cantecului in diferite activități

În anexe am prezentat câteva proiecte didactice care redau câteva activități didactice desfașurate în grădiniță, cât și imagini din timpul acestora.

CAPITOLUL I

MUZICA SI COPILUL

In ceea ce privește educarea copilului terapia prin muzică începe încă din viața intrauterină. Anumite sunete și melodii se pare că au efecte remarcabile asupra creierului copilului și asupra dezvoltării și comunicării cu acesta, în special melodiile care conțin sunete pure ale instrumentelor clasice: pian, chitară, vioară, flaut, nai. Copiii care ascultă muzică în timpul sarcinii dezvoltă ulterior un IQ mult mai ridicat decât media pe familie și decât un copil de aceeași vârstă. Se pare că sunetele stimulează creșterea și inmulțirea celulelor cerebrale (neuroni) și de asemenea stimulează crearea conexiunilor între celulele nervoase.

Un alt plus pe care îl aduc melodiile pentru copii în timpul dezvoltării intrauterine este reprezentat de dezvoltarea emotională a copilului, dar și de dezvoltarea comunicării. Incă de la primul gângurit copilul este atent la zgomote și atras de sunetele pe care le aude,recunoscând vocea persoanelor din jurul său.

,, Ca sa poți povesti sau cânta copiilor,trebuie să-i iubești,să cauți să pricepi firea si lumea aparte in care traiesc, să știi să cobori până la nivelul personalitații lor.Trebuie să iei parte la toate manifestările lor sufletești ,intr-un cuvânt,rămânând om mare să fii cât se poate de copil”(George Coșbuc).

Unele studii au dovedit că reascultând bătăile inimii omenești, melodii asculatate de mamă in timpul sarcinii provoacă o stare de bine bebelușului, îl liniștește.

În cartea sa ,, Intâlniri cu muzica “ Alejo Carpentier îndeamană parinții să cultive copiilor plăcerea de a audia muzică bună,fară a neglija formarea acestei deprinderi cât mai devreme posibil.

Este indicat ca oriunde în preajma copilului să existe posibilitatea de a asculta muzică în permanență,deoarece chiar dacă copilul nu pare să-i acorde vreo atenție, cu timpul acesta va fi sensibilizat muzical, iar muzica va prezenta un real interes pentru el.

Istoria muzicii ne prezintă nenumarate cazuri de ,,copii minune” care încă din fragedă copilărie erau remarcați prin harul lor.

Wolfgang Amadeus Mozart cânta la clavecin la 4 ani, la 6 ani compunea primul menuet.

Ludwig van Bethoven era un excelent clavecinist la doar 4 ani,iar la 8 ani cânta in public si lista poate continua cu mari nume de ,,copii minune”.

Să nu ne înșelăm prin faptul că doar copii care moștenesc de la părinți plăcerea pentru muzică pot deveni mari muzicieni. Fără o înclinație spre muzică sau lipsa unui mediu adecvat copilul nu se poate dezvolta în acest sens. Un copil cu calități muzicale trebuie să-și exerseze analizatorii, altfel predispozițiile se pot pierde sau se poate dezvolta în altă direcție.

Impactul muzicii asupra copilului mic

Muzica dezvoltă și sensibilizează sentimente primare cu rezonanță biologică cum ar fi: bucuria, tristețea, mânia, durerea și le dă o coloratură rațional-socială. Ea amplifică emoțiile complexe specifice umane de natură socială: regretul, dorul, mila, extazul, nostalgia.

Contribuind la conturarea idealului estetic, imprimând o anumită direcție atitudinii estetice, muzica introduce frumosul în viața de toate zilele și are, prin urmare funcție estetică, sensibilizând sufletul oricui.

Dacă oamenii maturi se bucură din plin de influența binefăcătoare a muzicii, sensibilizându-le sufletele, formându-se sub aspect afectiv și intelectual, cu atât mai mult muzica are o influență deosebită asupra copiilor, a ființei umane în devenire, formându-le sentimente, constrângeri și aptitudini, sensibilizându-i. Cântând, copilul se bucură de viață, devine mai optimist, încrezător în forțele proprii.Oricat am incrca sa definim muzica ,ea nu va putea fi niciodata cuprinsa intr-un manunchi de cuvinte.Pentru fiecare dintre noi muzica poate fi definite diferit, poate fi ,,lumina si intuneric “, ,,agonie si extaz ,sau pur si simplu libertate.

Muzica îi impresionează pe copii,îndeosebi cântecele le produc emoții plăcute,le însoțesc jocurile și plimbările.fac parte sin distracțiile lor și îi ajuta in relaxare.

În perioada preșcolară se constată o creștere evidentă a posibilităților vocal-auditive ale copiilor.Ei încep să percepă elementele de bază ale muzicii, adică ritmul și melodia,și să execute mici piese muzicale accesibile lor. Organul auditiv al copilului preșcolar este complet dezvoltat din punct de vedere anatomic și fiziologic,iar sensibilitatea auditivă se dezvoltă mult în perioada preșcolară. Ea creste aproximativ de 2-3 ori față de perioada antepreșcolară.Chiar din perioada antepreșcolară copiii, ascultând cântecele pe care le cânta mama sau cântecele transmise la tv, radio etc., încearcă să facă pași, muzica stimulând dorinta de mișcare a copiilor.

Muzica vocala este foarte usor percepută de ei, aceasta se explică prin faptul că vocea omenească este apropiată copilului, timbrul vocii omenești îi este familiar.

Aparatul fonator la copil, ca și la adult, cuprinde:

-Plămânii,care formează dispozitivul de expirare a aerului;

-Laringele,organul principal al fonației;

-Cavitatea bucală și cavitățile nazale,care constituie cele două rezonatoare.

O regulă de care trebuie sa ținem seama este faptul că respirația lor este scurtă și mai accelerată- particularitate care se manifestă prin tendința copiilor de a respira la mijlocul cuvintelor, de a nu pronunța șfârșitul acestora. De aceea cântecele folosite în munca cu preșcolarii,în special cu cei mici,trebuie să aibă un tempo mai lent, cu fraze muzicale scurte și cu un ritm simplu, care să se repete și care să cuprindă cuvinte ușor de pronunțat.

Respirația corectă în timpul cântării asigură igiena aparatului vocal și a intregului organism al copiilor. În același timp însă, ea mijlocește emisia cât mai naturală a sunetelor muzicale.

În activitatea la grupă o bună educatoare trebuie să țină seama atât de particularitățile percepției muzicii, cât și particularitățile executării diferitelor fragmente muzicale.

CAPITOLUL II

IMPORTANTA EDUCAȚIEI MUZICALE PENTRU DEZVOLTAREA PREȘCOLARILOR

În educația muzicală din grăiniță principalul intsrument de exprimare muzicală este vocea. De aceea prin intermediul programului pedagogic ne propunem să urmărim cultivarea vocii copiilor, formarea deprinderilor de cânt, asimilarea unui repertoriu muzical valoros, precum și formarea deprinderilor de utilizare a unor obiecte sonore, jucarii sau instrumente muzicale de percutie, sursa inedită de explorare și îmbogățire a universului sonor, ca și utilizarea corpului ca instrument de expresie artistică prin intermediul mișcării.

Procesul psihologic aferent vârstei preșcolare va determina acestui proces anumite particularități:

Caracterul activ-participativ al învățării;

Caracterul ludic al activităților, dirijate și libere, vizând perfecționarea analizatorilor auditivi, dezvoltarea acuității auditive, ca și formarea deprinderilor muzicale elementare;

Caracterul oral-intuitiv al metodelor și procedeelor, in care va interacționa cunoașterea de tip senzorial cu cea de tip acțional

Bogăția materialului didactic cât mai apropiat mediului sonsor în care trăiește copilul.

În activitatea de educație muzicală, care are ca scop principal dezvoltarea capacităților de exprimare muzicală prin activități de cântare vocală și instrumentală, cadrul didactic trebuie să privească cu toată responsabilitatea actul interpretării artistice. În cântecele și jocurile muzicale, ea trebuie să-și îndrepte atenția nu numai spre aspectul intonațional ci și asupra inerpretării cât mai expresive.

4Pentru aceasta ,este necesar ca educatoarea :

Să studieze cu atenție jocurile alese;

Să analizeze structura și să fixeze locul respirațiilor;

Să stabilească nuanțele, tempoul, caracterul melodiei potrivit conținutului de idei;

Să selecteze modalitățile de cânt,procedee armonice polifonice și acompaniamentul adecvat;

Să conceapă mișcări sau pași de dans (dacă este cazul).

Cadrul didactic trebuie sa manifeste profesionalism, bun gust și mai ales multă fantezie și creativitate, pentru ca infinitatea de mijloace de care dispune sa fie puse în slujba expresiei artistice,dezvoltând la copii, pe langă dragostea pentru mizică,și gustul estetic muzical.

Jocul ,ca mijloc de instruire și educație ocupă un loc important în desfășurarea activităților de educație muzicală, și acesta pentru că, după cum afirmă specialiștii, preșcolarul nu are imboldurile interne pe deplin constituite ca să poată îndepini cu succes roul de cunoaștere conștientă a actului de învățare.

2.1 EDUCAȚIA MUZICALĂ ÎN GRĂDINIȚĂ

În învățământul preșcolar activitățile muzicale, respectiv muzica, constituie unul dintre mijloacele cu valențe multiple în formarea și dezvoltarea personalității copilului. Aceasta însoțește copilul în mai toate tipurile de activități și jocuri și, de aceea, stimulează dezvoltarea progresivă a capacităților intelectuale, estetice, morale și fizice ale copiilor

5O problemă insuficient tratată sau neglijată până în prezent, în ansamblul cercetărilor psihopedagogice din țara noastră este cea a educației muzicale la vârstele mici, când se realizează așa numiă specialiștii, preșcolarul nu are imboldurile interne pe deplin constituite ca să poată îndepini cu succes roul de cunoaștere conștientă a actului de învățare.

2.1 EDUCAȚIA MUZICALĂ ÎN GRĂDINIȚĂ

În învățământul preșcolar activitățile muzicale, respectiv muzica, constituie unul dintre mijloacele cu valențe multiple în formarea și dezvoltarea personalității copilului. Aceasta însoțește copilul în mai toate tipurile de activități și jocuri și, de aceea, stimulează dezvoltarea progresivă a capacităților intelectuale, estetice, morale și fizice ale copiilor

5O problemă insuficient tratată sau neglijată până în prezent, în ansamblul cercetărilor psihopedagogice din țara noastră este cea a educației muzicale la vârstele mici, când se realizează așa numitele achiziții senzoriale respectiv primele percepții și reprezentări de ordin muzical auditiv, baza realizării uneieducații muzicale consistente în urmatoarele perioade.

Această perioadă este numită și etapa prenotației,întrucât nu este posibilă utilizarea simbolurilor muzicale specifice

Prin educația estetică omul accede la o altă formă de organizare,de transfigurare a existenței.În binecunoscuta ierarhie a trebuințelor, elaborate de A.Maslow,satisfacerea nevoilor de ordin estetic,plasate în vârful piramidei, definesc într-o măsură esențială umanitatea și spiritualitatea omul deplin este astfel, cel educat și sub aspect estetic.

2.2 SCOPUL EDUCAȚIEI MUZICALE

Sarcinile și conținutul educației muzicale în grădiniță decurg din scopul și sarcinile educației estetice, fiind condiționate de particularitățile de vârstă.

Iată,așadar, sarcinile pe care educatoarea trebuie să le urmărească la fiecare grupă de copii în parte.

Sarcinile educației muzicale la grupă mică(3-4 ani)

Copiii din această grupă au volumul vocii mic, respirația lor este scurtă, iar pronunția e defectuasă. Ei nu sunt deprinși să asculte cu atenție un cântec, nu știu nu știu să-lcânte în colectiv.

Stimularea interesului pentru muzică;

Formarea deprinderii de a asculta cântecele educatoarei, ale altor copii mai mari decât ei, precum și cântece simple executate laun instrument.

Formarea deprinderii de a cânta în colectiv cântece cu o întindere de 2-4 sunete, urmărindu-se, in limita posibilităților copiilor, omogenizarea și acordarea vocilor;

Formarea deprinderii de a pronunța clar și corect cuvintele cântecului, de a cânta cu gura bine deschisă, fără efort;

Formarea deprinderii de avea o ținută corectă în timpul cântatului;

Recunoașterea sunetelor tobei și a clopoțeilor;

Formarea deprinderii copiilor de a bate din palme ritmic și de a executa și alte mișcari simple în ritmul muzicii, al versurilor sau al bătăilor din tobită

Sarcinile educației muzicale la grupă mijlocie(4 -5 ani)

La această grupă, avându-se în vedere progresele realizate în anul precedent, sarcinile educației muzicale sunt mai numeroase. Ele se referă la noi aspecte legate de ascultarea și interpretarea muzicii.

Educarea interesului și a dragostei pentru muzică;

Recunoașterea cântecelor cunoscute;

Formarea deprinderii de a cânta cu voce firească, fără stridențe, cântece cu o întindere de 3-5 sunete, urmărindu-se omogenizarea și acordarea vocilor;

Formarea deprinderii de a respira corect în timpul cântatului;

Consolidarea deprinderii de a păstra corect poziția în timpul activităților muzicale, de a cânta toți odată și de a începe cântecul sau jocul la semnalul educatoarei;

Consolidarea deprinderii de a pronunța corect și clar cuvintele;

Formarea dprinderii de a deosebi și de a reda intensități contrastante ale sunetelor (tare-încet) în cadrul jocurilor și cântecelor executate;

Consolidarea deprinderii de a recunoaște și a deosebi timbrul unor instrumente muzicale, ca tobă clopoței,xilofon, fluier;

Redarea prin bătăi din palme,mersși alte mișcări simple a unor ritmuri în tempouri egale și contrastante(rar-repede),exprimate prin versuri, cântece sau bătăi din tobă;

Redarea prin mișcare, a conținutului unor cântece învățate.

Sarcinile educației muzicale la grupă mare(5-6)

La această vârstă se observă unele progrese, copiii au posibilități vocal-auditive mai mari, simțul lor ritmic este mult mai dezvoltat. Sarcinile educației muzicale prevăzute în programă sunt mai complexe și se referă în special la calitatea perceperii și interpretării muzicii.

Educarea în continuare a dragostei și interesului pentru muzică;

Consolidarea deprinderii de a asculta cântece executate vocal;

Recunoașterea unor cântece cunoscute ( după un fragment sau numai după melodie)astfel stimulându-se memoria și atenția;

Formarea deprinderii de a cânta corect cântece pe o întindere de 4-6 sunete, fără forțarae vocii, cu toată grupa deodată, asigurându-se omogenizarea și acordarea vocilor;

Înțelegerea și interpretarea expresivă de către copii a pieselor muzicale predate, redând caracterul lor diferit (lent-vesel,vioi) și nuanțele corespunzătoare (încet, tare, potrivit);

Consolidarea deprinderii de a respira corect în timpul cântecului, de apăstra poziția corectă a corpului în timpul cântatului;

Perceperea și diferențierea unor sunete cu înălțime contrastantă (gros-subțire) și redarea corectă prin mișcări deosebite;

Dezvoltarea capacității de coordonare a mișcărilor în colectiv, respectând caracteru piesei muzicale.

6

2.3 METODE ȘI PROCEDEE

Ținând seamă de particularitățile de vârstă ale copiilor din grădinită precum și de conținutul și caracterul educației muzicale aceste metode se aplica în mod diferenșiat în funcșie de categoria de vârstă,îmbinându-se permanent unele cu altele. Educatoarea trebuie să știe ce cunoștinșe și câte cunoștințe să transmită copiilor. Deosebit de important este să știe și modul în care să le transmită,adică ce metode și procedee să folosească în realizarea cu succes a sarcinilor instructiv-educative prevăzute în programa de educație muzicală.

Metodele de bază folosite în grădinița de copii sunt:

Metode explicativ-euristice, centrează activitatea de predare-învățare pe relația dintre copii și cadrul didactic.

Povestirea constă în expunerea verbala a cunoștințelor noi, legate de conținutul cântecelor, mai ales al pieselor muzicale folosite ca audiții muzicale în povestirea conținutului textului.

Explicația constă în expunerea concisă și clară a materialului. A ceastă metodă se folosesște și în activitățile de predare în strânsă legătură cu demonstrația,exercițiul și conversația.

Demonstrația constă în perceperea unor obiecte sau imagini pe cale senzorială. Ea este strâns legată de aplicarea principiului intuiției.

Observarea duce la sensibilizarea și direcționarea gândirii copiilor către un conținut muzical(vizual sau sonor) cuprins în repertoriul specific propus pentru învațare.

Conversația constă în întrebările puse de educatoare și răspunsurile date de copii, pe baza cunoștințelor căpătate anterior în strânsă legătură cu conținutul cântecului ce urmează să fie învățat.

Problematizarea este specifică unui element nou, dezvoltă gândirea divergentă,antrenează aptitudinile creative,asigurând și o motivare a actului învățării.

Descoperirea dirijată este o continuare a problematizării, dar pune accent pe participarea proprie a copiilor

Modelarea aduce copilul în contact direct cu fenomenul muzical.

Metode algoritmice constau în asigurarea unei succesiuni exacte de operații între activetatea de predare și cea de învățare.

Exercițiul este o metodă de bază, considerată ca acțiune motrică sau intelectuală ce se repetă identic cu scopul automatizării unor modalități de exprimare muzicală.

Algoritmizarea se bazează pe parcursul unui grup de operații, care ajută la formarea unor prototipuri de gândire și acțiune,în mod gradat până la rezolvarea totală.

Simularea este o metodă bazată pe acțiune și constă în imitarea unor activități reale de însușire sau practicare a muzicii.

Dramatizarea este o metodă care parcurge un scenariu spontan pentru a dezvolta o exprimare deschisă, o reacție sinceră din partea copiilor.

Metode evaluativ-stimulative sunt cele care asigură procesul de auto-reglare a demersului didactic prin care se realizează conexiunea inversă. Evaluarea se concentrează asupra eficienței educațiti muzicale desfășurate. La vârstele mici activitățile muzicale sunt activități de grup și pentru o apreciere corectă este indicată evaluarea prin stimulare(joc).

Jocul de competiție(întrecerea) se realizează prin repetarea repertoriului învățat după reguli precise, finalitatea fiind concretizată prin aprecieri verbale.

Jocorile de creație impun o educație muzicală susținută, deoarece prin ascestea pot fi falorificate cunoștințele și drprinderile muzicale.

Observarea constă în urmarirea modului în care copiii participă la asimilarea cunoștințelor, implicarea în lecție,efectuarea unor sarcini.

Chestionarea orală este o formă a conversației, prin care se urmarește stabilirea gradului de înțelegere a exemplelor muzicale studiate prin cântare sau audiere.

Proba practică constă în verificarea individuală a nivelului de evoluție muzicală, a calităților vocale, memoriei, auzului muzical și a simșului ritmic prin interpretarea cântecelor și jocurilor muzicale.

Investigația este o metodă care relevă capacitățile creative, atunci când copiii sunt puși în situația de a explora universul sonor și al reprezenta în mod personal prin imagine sau mișcare, oferind posibilitatea stabilirii potențialului artistic muzical al acestora.

7Eugenia-Maria Pașca,Educația muzicală din perspectiva interdisciplinară,Ed, PIM,2006,p. 45

2.4 Particularitățile dezvoltării psihice a preșcolarului

Sensibilitatea

Capacitatea organismului de a simți cât mai viu sonoritățile muzicale din mediul înconjurător se numeste sensibilitate.Datorita activităților practice care solicită auzul în formarea deprinderilor de a percepe, recunoaște și reproduce calitățile sunetului muzical, datorită educației muzicale sistematice bazată pe cântece, audiții și jocuri cu cântec sensibilitatea analizatorului auditiv s-a dezvoltat considerabil.

Percepția

Primele percepții muzicale se formează atunci când pe baza sensibilității, copiii tresar la sunetul clopoțelului sau ascultă un cântec.Prin exerciții de încălzire și omogenizare, copiii își formează percepții asupra intonației juste a sunetelor.

Reprezentările

Spre deosebire de percepție când aceasta se formează in momentul înfăptuirii activității activității muzicale, reprezentările sonore, reflectă imagini muzicale create în trecut.După mai multe repetiții a jocurilor muzicale-exerciții care au la bază însușirile sunetului muzical, pe cele trei releuri, care determină receptarea sonoră, releul bulbar,diencefal și cortical, se imprimă urme se crează legături condiționate, baza fiziologică a reprezentărilor.Astfel pe baza expetienței și a memoriei, copiii își formează reprezentări de sunete înalte, joase, sunete scurte, lungi, sunete cântate tare ,încet, sunete cântate cu vocea sau cu instrument.

În muzică reprezentatrea se numește imagine sonoră. Organizarea și desfășurarea activităților muzicale într-o ambianță plăcută și atrăgătoare cu jocuri și cântece frumose creează posibilitatea formării de reprezentări trainice, durabile, condiție fundamntală în dezvoltatrea memoriei muzicale.

Memoria muzicală

Activitatea de întipărire, păstrare, reproducere și de recunoaștere a responsabilităților muzicale-imaginilor sonore, formează memoria muzicală.

Datorită memoriei muzicale copilul poate păstra reprezentări de sunete de aceeași durată și de dutate diferite, sunete de aceeași înălțime sau de înălțimi diferite, sunete de diferite intensități,formule ritmice, formule melodice și cântece pe care le poate recunoaște cu ușurință.

Memoria muzicală se dezvoltă prin cântece atunci când se urmărește formarea deprinderilor de a reproduce corect exemplele învățate.

În acțiunea de dezvoltare a memoriei muzicale este necesar să ținem seama de plăcerea,interesul și atenția copiilor.

Atenția auditivă

Atenția auditivă este orientarea și concentrarea activității asupra muzicii izvor de frecvențe, plăcute și atrăgătoare contemplări.La copiii din grupa mică inițial atenția se manifestă în mod spontan.În timpul anului în cadrul activităților de educație muzicală și în cadrul celorlalte activități atenția auditivă devine din ce în ce mai susținută și mai voluntară.

Pentru dezvoltarea acestei facultăți psihice, pe tot parcursul procesului instructiv educativ , s-au folosit jocurile muzicale propriu-zise, jocurile cu cântec, audiția, cântecul ca mijloace de trezire a atenției auditive voluntare.

La grupa mare se va continua educația muzicală prin activități atrăgătoare, exerciții împletite cu jocuri, varietate în procedee și modalități de lucru., audiții emoționante, pentru a mobiliza copiii la profundă concentrare în ceea ce privește atenția auditivă.

Imaginația auditivă

Imaginația muzicală se manifestă la copii cu voce placută și frumoasă cate improvizează melodii la început prin imitare iar mai târziu chiar cântece originale.

La copiii preșcolari din grupa mare, improvizația muzicală spontană, în cântece și jocuri trebuie luată în considerare și încurajată. Improvizația muzicală constituie mijlocul cel mai direct prin care se realizează dezvoltarea imaginației muzicale, punctul de plecare către creația melodică.

Limbajul

Copilul preșcolar de la grupa mare se prezintă cu un aparat fonator mai dezvoltat față de cel al copilului preșcolar din grupă mijlocie .Astfel mișcăarile buzelor și al limbii sunt mai precise, corzile vocale mai dezvoltate,iar laringele este în curs de creștere.De aceea, la grupa marese va acorda o atenție deosebită dezvoltării aparatuui fonator prin aplicarea în continuare a complexului de exerciții muzicale, jocuri muzicale, cântece și jocuri cu cântec, urmarindu-se pronunțarea corectă, clară și neforțată a silabelor și cuvintelor prin deschiderea normală a gurii.

Aplicarea întregului sistem prin utilizarea tuturor mijloacelor specifice ce stau la baza educației muzicale,asigură dezvoltarea supleței mișcărilor aparatului fonator ce prezintă esențială pentru o vorbire corectă,expresivă necesară viitorului elev.

Gândirea muzicală

Gândirea muzicală se bazează pe sensibilitate,reprezentări muzicale,memorie și imaginație Prin intermediul activităților muzicale care fsvorizează dezvoltarea sensibiității și consolidarea reprezentărilor, copilul își formează priceperi și deprinderi de a gândi și înțelege muzica, iar prin memorie, reprezentarea în gând a elementelor muzicii, gândirea muzicală își mărește capacitatea de operație ajungându-se la audiția interioară, reproducere mintală a elementelor ce stau a baza muzicii. Audiția interioară contribuie în mod nemijlocit la dezvoltarea gândirii muzicale se va continua cu formarea și consolidarea deprinderilor de a percepe, recunoaște și reproduce ritmul cântecelor și melodia lor.Copiii cântă in gând și bat din palme ritmul cântecului învățat.

Afectivitatea

Viața copilului preșcolar din grupa mare este mai bogată în emoții decât cea a copilului preșcolar mic. Emoțiile sunt trăaite afectiv simple care au rol de mobilizare a energiei în desfășurarea unei activități.

Muzica, artă perin excelență emoțională se adresează direct vieții afective a copilului. De aceea, în momentul predării cântecului, gțndirea muzicală trebuie orientată spre conținutul emoțional al imaginilor artistice pentru a trezi în psihicul lui stări și trăiri emoționale cât mai intense și mai plăcute.

Voința

Preocupările cu privire la disciplină și stăpânire de sine duc către apariția trăsăturilor de voință. Aceastaă activitate trebuie să fie în atenția educatoarelor de la grupa mare,întrucât,din acest punct de vedere copiii trebuie să fie pregătiți pentru clasee primare.

Dezvoltarea stăpânirii de sine și a disciplinei se consolidează prin jocuri muzicale-exerciții, jocuri muzicale propriu-zise, interpretarea cântecelor și audierea exemplelor cunoscute ân programa analitică. Stăpânirea de sine și disciplina se cutivă prin participarea activă a copiilor a interpretarea jocurilor și a cântecelor.

Interesul

Așa cum copilul preșcolar se interesează de toate problemele ce îl preocupă prin întrebarea „de ce?” la fel se întâmplă și în ceea ce privește muzica.În acestă perioadă când viața copilului preșcolar este predominată de sensibilitate, interesul pentru muzică crește, copiii atașându-se activităților muzicale întrucât acestea corespund necesităaților lor înnăscute de a trăi emoții artistice. Copiii a căror sensibilitate nu s-a dezvoltat pe măsura majorității colegilor din grupă, trebuie săa fie atrași săa facă mișcări și să cânte prin imitație,încercându-se astfel interesului.

Educatoarea poate trezi și cultiva interesul copiilor pentru muzică nu numai prin cântece frumoase, ci și prin utilizarea modalităților și procedeelor valoroase sub formă de joc, în care copilul este solicitat să cânte, să joace, să audă, să simtă frumusețea momentului muzical. Interesul are mare importanță în susținerea atenției auditive și în dezvoltarea tuturor facultăților psihice.

Aptitudini muzicale

La copiii preșcolari din grupa mare, aptitudinile muzicale se manifestă printr-o reproducere fidelă a cântecelor,jocurilor învățate.

Cunoașterea particularităților fizice și psihice a copiilor preșcolari și luarea lor în considerare în vederea înfăptuirii educției estetice,ușurează munca educatoarelor de a urmări realizarea tuturor sarcinilor corespunzătoare,în activitatea de zi cu zi din grădiniță.

Capitolul 3

Mijloace de realizare a educației muzicale in gradiniță

Cantecul- creatia ce se inscrie cel mai bine in universal copilariei reprezinta deci, mijlocul principal de realizare a educatiei muzicale in gradinita.

Copilul invata sa cante:

-in colectiv, grupuri mici si individual;

-acompaniati de educatoare;

-acompaniand ritmic cantecele folosind jucarii muzicale;

Prin imbinarea armonioasa a mijloacelor de realizare a educatiei muzicale si folosirea mijloacelor audio-vizuale contribuim la consolidarea cunostintelor si a deprinderilor muzicale, la dezvoltarea dispozitiilor speciale care se vor transforma ulterior in aptitudini sau chiar talent : “ Cu cat copilul va fi mai atras spre muzica, cu atat mai mult el va deveni beneficiarul emotiilor artistice. Muzica va fi pentru el un izvor curat de munte care, pe unde trece, face sa rodeasca pamantul si cu timpul modeleaza chiar si piatra.” ( Lupu Jean – Educarea auzului muzical dificil)

3.1 Cântecul

Datorită accesibilității și conșinutului variat, prin mijlocirea cântecului, copiii își dezvoltă vocea, auzul, își formează deprinderi de a cânta individual și colectiv își dezvoltă dragostea pentru muzică, sentimentul de dragoste pentru familie, natură, prieteni.

Pentru a fi frumos interpretate de către copii, cîntecele trebuie selecșionate după principiul accesibilității; rânduri melodice scurte cu ambitus mic, țesute pe intervale alăturate,ritm simplu curgător, cuvinte ușor de pronunțat și cu un conținut lesne de asimilat.

Fiecare cântec va fi interpretat cu participarea tuturor copiilor, pentru a le trezi în sufletul lor stări emoționale, să le dezvolte sensibilitatea și receptivitatea artistică. Cunoscând plăcerea și necesitatea de mișcare a copiilor,este bine ca repetarea unor cântece învățate să fie însoțite de mișcări corespunzătoare conținutului din text, alte cântece să fie ritmizate prin bătăi din palme, prin ciocănit cu degetele în măsuță, prin mers metric, ritmic prin balansarea brațelor sau ritmate prin utilizarea unor instrumente de percuție.

Jocul muzical propriu-zis

Jocul muzical propriu-zis este un mijloc specific prin care se cultivă imaginile de mișcare, legate de acțiune,de activitatea practică, fructificate în formarea actelor de voimță.

La copiii preșcolari din grupa mare se va continua consolidarea

deprinderilor de joc bazate pe recitative cu durate de pătrimi și optimi.

Recitarea versurilor, acordată la înălșimea unui sunet va fi însoțită de bătăi ușoare din palme, ciocănitul în măsuțe,mers metric. După consolidarea deprinderilor se formează obișnuința de mers ritmic utilizând recitativul format din doimi.

Prin jocurile muzicale propriu-zise se dezvoltă auzul ritmic și auzul melodic, deoarece educatoatea urmărește ca recitarea să se intoneze la înălțmea sunetului ”sol” omogen și acordat.

Însă, auzul melodic se dezvoltă mai ales prin recitative care au la bază intervalul copilului, terță mică în coborâre, când odată cu intonarea sunetelor înalte copiii le marchează prin ridicarea brațelor în sus, iar cele joase prin blansarea brațelor în jos.

3.3 Jocul cu cântec

Un mijloc specific de activitate acre contribuie în cea mai mare măsură la înțeegerea conținutuui unui cântec, este jocul cu cîntec.În această formă specifică se înbină într-o structură unitară atât meodia cât și mișcarea corespunzătoare contextului literar.

Având o mare valoare educativăși estetică, această formă satisface necesitatea psihică a copilului întrucât el imită mersul sprinten al iepurațului sau cel greoi al ursului, adoptând în joc mimica și gesturile adecvate imaginilor poetice. Jocul cu cântec îi ajută pe copiii preșcolari să simtă,să reproducă, și să improvizeze jocuri cu ritm.

Audiția muzicală

Audierea unor cântece sugestive și bine interpretate, dezvoltă dragostea pentru muzică,îi învață pe copii să se concentreze, să asculte cu emoție și să înțeleagă conținutul acestei arte. Pentru audiția să-și atingă scopul, este necesar să se țină seama de anumite condiții:

Cântecelele să fie simple accesibile și plăcute,

Să fie fie cântate vocal,cât mai expresiv pentru a-i emoționa,a le forma sentimente și atitudini,

La grupa mare, pentru audiții se pot prezenta și piese instrumentale accesibile potrivit particularităților de vârstă.

În prezentarea cântecelor care urmează a fi audiate, educatoarea trebuie să evoce imagini sugestive sau să utilizeze tablouri ilustrate corespunzător conținutului literar.În organizarea audițiilor muzicale, educatoarea se poate folosi și de mijloace tehnice audio-vizuale. Preșcolarii audiază cu interes cântece din repertoriul lor interpretate de coruri de copii. Cu aceeași atenție și interes ei audiază cântece interpretate de educatoare.

Jocul muzical-exercițiu

Prin jocul muzical exercițiu , înțelegem activitatea muzicală care are drept scop formarea și consolidarea deprinderilor de a percepe, recunoaște și reproduce calitățile sunetului muzical, timbrul,intensitatea ,dutata și înălțimea. La copiii preșcolari din grupa mare, jocurile muzicale-exercițiu se repetă cu alt conținut, pentru consolidarea deprinderilor formate în anii precedenți.Jocul muzical-exercițiu este o activitate pregătitoare care se realizează la începutul lecției, înlocuind celelalte exerciții.

3.6 3.5 Exercițiul muzical pregătitor

Prin exercițiul muzical pregătitor, înțelegem activitatea muzicală care are drept scop formarea copiilor din punct de vedere tehnic-vocal și pregătirea lor pentru învățarea cântecului.

Prinre exercițiile care au drept scop formarea copiilor din punct de vedere tehnico-vocal sunt cele de respirație, acordare, omogenizare ,emisie și pronunțatea corectă a textului. Exercițiile care au drept scop pregătirea copiilor pentru învățarea câtecului se bazează pe unele fragmente mai dificile din punc de vedere al intonației, ritmului sau al textului.Aceste activități se realizează la începutul lecției de educației muzicală.În legătură cu jocul muzical-exercițiu și exercițiul muzical pregătitor, trebuie demonstrat că pentru ași atinge scopul urmărit, ele trebuie să se organizeze gradat și sistematic, să se desfăsoare utilizând procedeele cele mai variate și plăcute.

Aceste activități nu trebuie să se facă formal la întâmplare, ci trebuie pregătite cu multă grijă.

Capitolul 4

Modalități de valorificare a cântecului

D’Hainaut aUrsula Șchiopu (1975) în cartea „Probleme psihologice ale jocului” consideră că jocul îndeplinește pentru toate vârstele funcții psihologice complexe, funcții educative, între care amintim: asimilarea de conduite, acumularea de experiență și informație, funcții de dezvoltare fizică prin antrenarea sau menținerea capacităților fizice, funcții sociale în dezvoltarea relațiilor sociale.

Edouard Claparède în „Psihologia copilului și pedagogia experimentală” (1975) enumeră opt teorii care au fost enunțate pentru a explica esența și cauzalitatea care stau la baza jocului copilului:

1. Teoria recreării sau a odihnei (Schaller, Lazarus) potrivit căreia funcția jocului ar fi aceea de a relaxa și detensiona atât corpul cât și spiritul.

2. Teoria surplusului de energie (Schiller, Spencer) conform căreia, surplusul de energie acumulat de copil se descarcă prin joc.

3. Teoria atavismului (Hall) care susține că jocul este un exercițiu necesar dispariției tuturor funcțiilor rudimentare, devenite inutile.

4. Teoria exercițiului pregătitor (K. Groos) susține existența a multiple tipuri de jocuri în conformitate cu numărul instinctelor (jocuri de întrecere, jocuri erotice, jocuri de vânătoare etc.) și definește funcția jocului ca un exercițiu pregătitor pentru viața adevărată.

5. Teoria jocului ca stimulent al creșterii (H. Carr) în special pentru sistemul nervos.

6. Teoria exercițiului complementar (H. Carr) se bazează pe ideea potrivit căreia jocul întreține și împrospătează deprinderile nou dobândite.

7. Teoria întregirii (K. Lange) potrivit căreia jocul ar fi un înlocuitor al realității care ar procura copilului ocaziile pe care nu le găsește în realitate.

8. Teoria cathartică (H.Carr) după care funcția jocului ar fi aceea de a ne purifica din când în când de tendințele antisociale cu care venim pe lume și de a le canaliza spre comportamente acceptate.

Jocul și procesul de creștere sunt strâns legate între ele, copilul mic are mai multe ocazii de a se juca liber, însă treptat, joaca liberă a copilului este înlocuită cu activități structurate, atât acasă cât și în instituțiile de educație.

Conceptul de joc liber este fundamental pentru curriculumul actual, iar când spunem joc liber ne referim la jocul care este inițiat de copil în centrele de interes/activitate. În jocul liber copilul decide ce se joacă, cu ce se joacă și cu cine se joacă.trăgea atenția asupra faptului că “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie elevul, nu materia…. și că atunci când se vorbește de conținutul curricumului trebuie să înțelegem ca nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în termeni de competențe, moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului”.
Toți educatorii sunt de acord în privința definirii jocului ca mijloc ideal de educație în perioada copilăriei.

8 www.didactic .ro

4.1 Întâlnirea de dimineață

Întâlnirea de dimineata este o metoda educationala esentialmente democratica si participativa, cu un accentuat caracter social, metoda promovata de Children s Resources International, Inc ( CRI), organizatie non-profit cu sediul în Washington DC.

Aceasta organizatie are ca misiune promovarea principiilor democratice în rândul copiilor mici, încurajându-i sa faca alegeri, sa ia decizii, sa-si asume responsabilitati si sa respecte opiniile celorlalti, exprimându-le, totodata, si pe cele proprii.

Ce este Întâlnirea de dimineata? Este o practica al carei esential s-ar putea exprima astfel: Sa ai grija de ceilalti, sa fii suficient de încrezator pentru a împartasi idei si experiente importante cu ceilalti, sa fii disponibil pentru semeni. Întâlnirea de dimineata este o activitate planificata, gândita si organizata de educatoare. Momentul dureaza 20-25 de minute, ocupa un loc important în programul unei zile din gradinita si este structurat , în mod traditional, pe patru componente:

1. Salutul.

2. Împartasirea cu ceilalti.

3. Activitatea de grup.

4. Noutatile zilei.

1. SALUTUL: Dupa ce grupa/clasa s-a reunit, copiii se întâmpina cu simpatie si-si transmit reciproc un salut, urmat de câteva cuvinte placute, optimiste si încurajatoare.

În timpul salutului, fiecare copil se adreseaza celorlalti, pe nume, utilizând un ton respectuos, prietenos si cât se poate de sincer. Comportamentul adecvat în timpul salutului, înseamna "o pozitie relaxata, dar atenta, un limbaj al trupului respectuos, un ton calm si sincer, mimica a fetei prietenoasa si, obligatoriu, contact vizual"

Educatoarea poate introduce formule specifice de salut, cât mai distractive, atrăgătoare și mobilizatoare: Salutul în diferite limbi, interjecțiile glumețe, adjectivele descriptive, introducerile formale, utilizarea unor sabloane verbale si non-verbale, coduri ( facutul cu ochiul, clipitul din ochi, pocnitul degetelor), cântece, formule din folclorul copiilor ( "Ala-bala-portocala", " Rin-tin-tin/ Ana-bana-din"), ghicitori, bătăi din palme, strângeri de mâna, prezentarea reciprocă, folosind cuvinte formale sau personale, transmiterea unui obiect- o minge, o sfoară, o piatră, o jucarie, o hârtie – din mâna în mâna, ordinea alfabetica, salutul matematic, schimbarea ordinii în care sunt salutate persoanele din cerc ( din 2 în 2), adresarea unor complimente.

Copiii pot fi încurajati sa descopere singuri si sa propuna diferite formule de salut. Orice propunere / sugestie a copiilor, oricât de nastrusnica si neobisnuita ar fi, va fi acceptata, laudata si apreciata. Aceasta practica le da curaj si încredere.

Exemple de salut:

" Buna dimineata, Ionel. Ma bucur ca te vad!"

" Buna dimineata, Maria. Ce bine ca esti aici!"

" Buna, Ioana. Ce frumoasa esti azi!"

" Buna dimineata. Sunt Ana si sunt frumoasa / desteapta / buna"

* Introducerea fiecarui salut se face treptat.

* Fiecare salut trebuie sa primeasca raspuns.

2. ÎMPĂRTĂȘIREA CU CEILALȚI

A schimba impresii, opinii, pareri cu ceilalti, este, poate, momentul cel mai important al Întâlnirii de dimineata. Acum, copiii îsi transmit, cu sinceritate, grijile, problemele, experientele proprii, parerile despre un anumit eveniment, întâmplari la care au fost martori.

Copiii îsi pot arata, unul altuia, jucarii, colectii / obiecte personale care au o anumita semnificatie pentru ei, pentru viata lor, stabilesc data si ziua, ajutati de educatoare, vorbesc despre vreme / anotimp. Pot fi ajutati cu întrebari: " Ce ai vazut în drum spre gradinita?" sau "Vad ca mama te-a îmbracat mai gros / subtire. De ce?" Aceste întrebari au rolul de a demara discutia sau de a le oferi subiecte de discutie, puncte de plecare pentru o convorbire libera.

Pentru acest moment al Întâlnirii de dimineata se alege un povestitor care împartaseste cu ceilalti un eveniment, o experienta proprie, o întâmplare importanta pentru el. Povestitorul poate fi numit " omul zilei".

Ceilalti asculta cu atentie ce spune povestitorul, apoi, pun întrebari, comenteaza, îsi expun, pe scurt, propria opinie. Copilul care a povestit raspunde la întrebari.

Exista mai multe modalitati de a alege povestitorul: Copilul care-si sarbatoreste ziua de nastere/ copilul care va avea un fratior/ cel la care s-a oprit o numaratoare etc. Se poate folosi tragerea la sorti: povestitorul de azi, alege povestitorul de mâine.

De asemenea, e bine sa le sugerați copiilor că timpul este limitat.

3. ACTIVITATEA DE GRUP

Scopul celei de-a treia componente a întâlnirii de dimineata este crearea coeziunii grupului, accentuarea cooperarii, includerii si participarii. Activitatea de grup încurajeaza exprimarea libera, comunicarea, învatarea sociala, într-un mediu bazat pe încredere si sustinere. Fiecare membru al grupului se integreaza jucându-se, cântând, luând parte, alaturi de grup, de colectivitate, la activitati distractive, placute, energizante, non-competitive.

Activitatea de grup promoveaza dezvoltarea unitatii grupei, cooperarea si rezolvarea unor probleme, alcatuirea unui repertoriu de cântece si poezii proprii grupei, "cultivarea coordonarii fizice, a agilitatii si a rezistentei la efort". Activitatile, jocurile, cântecele, poeziile planificate, selectate pentru activitatea de grup, trebuie să îndeplineasca câteva cerinte:

Să implice actiune si miscare;

Să constituie experiente de comunicare/ matematice/stiintifice/ estetico-creative;

Să permita exersarea unor cântece/jocuri cu text si cânt/jocuri muzicale/de miscare/distractive;

Să respecte nivelul de maturitate al grupei;

Să fie în concordanta cu tema proiectului aflat în derulare.

Activitati de grup: Cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cânt, activitati de limbaj, matematice, fizice si de miscare, jocuri distractive, jocuri intelectuale si sociale etc.

4. NOUTATILE ZILEI

Obiectivul principal al acestui moment este furnizarea de informatii.

Noutatile zilei pot cuprinde: O formula de salut speciala, informatii calendaristice, un mesaj despre o noua si interesanta tema de discutie, informatii despre un eveniment care va avea loc în gradinita, o anumita sarcina / cerinta care trebuie urgent îndeplinita, anunturi speciale, surprize, evenimente, întâmplari deosebite.

Exemple: " Buna dimineata, copii! Ma bucur ca sunteti aici. Astazi vom desfasura activitatea de educatie muzicală unde vom face cunoțtință cu câteva instrumnte muzicale" sau " La multi ani, Maria! Cauta în cosuletul din dulapul tau. Copiii ti-au pregatit o surpriza"

BENEFICIILE ÎNTÂLNIRII DE DIMINEATA: Întâlnirea de dimineata face parte din grupul metodelor centrate pe copilAcest moment dintr-o zi reprezinta " modul în care ne dorim sa fie comunitatea si societatea în care traim", de aceea un prim beneficiu este socializarea copilului. Întâlnirea de dimineata contribuie la "crearea claselor responsabile si protectoare", la întarirea relatiilor dintre familie si gradinita si la crearea unei atmosfere pozitive în sala de grupa. Formatul acestei practici faciliteaza participarea si implicarea activa a copiilor, încurajeaza atitudinile si comportamentele democratice, educa toleranta si acceptare

4.2 Centrele de interes

Organizată pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare (așa cum au fost denumite în timp și în funcție de specificul grupei), sala de grupă devine un cadru adecvat situațiilor de învățare.. Sala de grupă îi vorbește copilului prin ceea ce îi oferă ca posibilitate de acțiune și experiență.

Noul curriculum structurează experiențele copilului pe domenii experiențiale. Astfel, având în vedere setul de interese și aspirații ale copilului, nevoile acestuia, sala de grupă poate fi delimitată în mai multe centre de activitate/interes: Bibliotecă, Știință, Arte, Construcții, Joc de rol,Nisip și apă.

Centrul „Bibliotecă” este spațiul în care copiii își exersează limbajul sub toate aspectele sale (vocabular, gramatică, sintaxă, înțelegerea mesajului), în timp ce comunică (verbal sau nonverbal) sau asimilează limbajul scris. Deși se adresează preponderent domeniului „Limbă și comunicare”, contribuțiile asupra dezvoltării globale sunt multiple și pot include: dezvoltare motricități fine, dezvoltarea abilităților de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată, curiozitatea și interesul, dezvoltarea auzului muzical, inițiativa și creativitatea.

Multe săli de grupă sunt dotate cu televizoare, CD dar utilizarea acestora trebuie făcută cu multă precauție. Televizorul trebuie introdus pentru a completa cunoștințele copiilor și nu ca un element concurent pentru activitățile din sala de grupă, în scopul vizionării desenelor animate,iar CD pentru a crea un fundal muzical placut și liniștit.

Centrul „Științe” subsumează elementele care aparțin de”Domeniul Științe”, respectiv, dezvoltarea gândirii logice, înțelegerea relațiilor dintre obiecte și fenomene, exersarea capacității de a rezolva probleme, familiarizarea și aplicarea cunoștințelor și deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoașterea și înțelegerea lumii vii.

În acest centru este util să existe un spațiu pentru expunerea permanentă a materialelor din natură (ghinde, pietre, scoici, semințe, fructe, legume, cereale, colecții de insecte, ierbare ș.a.), un loc pentru animale vii (acvariu cu pești sau cu broscuțe țestoase), dar și mulaje din plastic, reprezentând animale sau păsări. De asemenea, nu trebuie să lipsească diverse pliante, imagini,

planșe, atlase de anatomie, botanică, zoologie, enciclopedii, hărți ș.a.

Totodată, în acest centru, copiii își construiesc cunoștințele matematice, durabile și utile, prin utilizarea de jocuri cu numere, dominouri, puzzle-uri, jocuri Lotto, jocuri matematice, rigle, rulete, cântare, balanțe, piese lego, table magnetice cu numere, etc.

Centrul „Arte” are influențe asupra dezvoltării copiilor în toate domeniile, deoarece acestea se întrepătrund în sarcinile și tipurile de activități de aici și pot asigura dezvoltarea globală a copilului. Gama de materiale din acest centru poate cuprinde: blocuri de desen, hârtie de toate dimensiunile și culorile, creioane colorate, acuarele, foarfece, pastă de lipit, planșete, plastilină,

cocă, coloranți alimentari, autocolant, sfoară, sârmă, gheme de lână divers colorate, casetofon, radio, casete sau CD-uri cu muzică, muzicuțe, fluiere, tamburine.

În acest centru li se oferă copiilor posibilitatea să exerseze pictura cu degetele, cu buretele, cu dopuri sau rulouri de carton, imprimă materiale textile, pictează cu ceară, modelează, confecționează colaje. Așadar, în amenajarea acestui spațiu, educatorul se va asigura de confortul și intimitatea în care copiii lucrează.

Centrul „Joc de rol” este spațiul în care dezvoltarea socio-emoțională se regăsește din plin.

Aici, copilul se regăsește într-un mediu ideal și poate să învețe cu plăcere. Prin jocul în acest centru, copiii refac locuri, evenimente, imită comportamentul părinților sau joacă roluri ale unor persoane cunoscute; reproduc lumea așa cum o înțeleg ei, repetă, reinterpretează, reproduc și retrăiesc experiențe. Jocul de rol îi ajută pe copii să-și exprime și să-și gestioneze emoțiile, să comunice cu ceilalți, să accepte diversitatea.

În acest centru se pot desfășura activități de gătit și de cunoașterea hranei. Este necesar un spațiu în care să nu se joace în mod frecvent copiii, să fie un loc sigur și ușor de supravegheat. Aici, activitățile de gătit reprezintă o distracție și o relaxare pentru copii, aceștia exersându-și toate simțurile, dar în mod special cel olfactiv și gustativ.

Centrul „Construcții” mijlocește dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională, fizică, dar și inițiativa, creativitatea și perseverența, prin activitățile individuale sau de grup. Spațiul alocat acestui centru trebuie să fie destul de mare pentru ca un grup de copii să poată lucra aici împreună sau fiecare separat, fără ca șantierele lor să se intersecteze. E de preferat să existe un covor care să acopere podeaua, pentru a reduce zgomotul făcut de blocurile de lemn sau cele de plastic în cădere, iar copiii și adulții vor putea sta mai comod.

Este ideal ca toate cuburile să fie așezate pe rafturi, sortate după formă și mărime, iar

rafturile cu materiale de construcții să fie marcate și etichetate cu forma și mărimea pieselor

Centrul „Nisip și apă” este gazda experiențelor care asigură dezvoltarea fizică a copiilor preșcolari. În sala de grupă, copiilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a explora senzația atingerii nisipului și apei și fiecare sală ar trebui să fie dotată cu suporturi pentru nisip sub diverse forme, cuve din plastic, ligheane, deoarece copiii se simt atrași de nisip și apă, indiferent de vârstă. Masa cu nisip și apă trebuie să fie înaltă, până la talia copilului, iar podeaua unde aceasta este plasată trebuie acoperită deoarece se risipește nisip și apă și devine alunecoasă. La dispoziția copiilor trebuie puse prosoape, mături și fărașe pentru a strânge nisipul și apa, ori de câte ori este nevoie.

În organizarea pe centre a spațiului educativ educatoarea trebuie să asigure: securitatea și protecția copiilor, confortul prin mobilier, canapele, pernuțe, existența unui spațiu suficient studiului și întâlnirii cu alți copii, existența unui material adecvat oricărei situații de învățare, poziționarea adecvată a centrelor respectând reguli specifice.

De menționat este faptul că, pentru preșcolari, este foarte important să existe un loc special amenajat unde se pot expune în fiecare zi lucrările acestora: desene, cântece, poezii învățate, picturi macheta ș.a. Acest spațiu trebuie să fie destinat exclusiv creațiilor copiilor și trebuie amenajat undeva la îndemâna părinților, însă având grijă să nu se suprapună cu spațiile de joacă ale copiilor

sau cu centrele de interes

9Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani PRET- Noi repere ale educației timpurii în grădi

4.3 Muzica în cadrul domeniilor experențiale

(Interdisciplinariatea…) O viziune asupra cunoașterii și o abordare a curriculumului care aplică în mod conștient metodologia și limbajul din mai multe discipline pentru a examina o temă centrală, o problemă sau o experiență. (Jacobs, 1989).

La nivel preșcolar, organizarea activităților combinate bidisciplinar sau multidisciplinar este mai ușor de realizat. Întrucât în acest context, copii sunt puși în situații de învățare, condițiile de învățare sunt reletiv identice pentru desfășurarea acestora prin organizarea exterioară, structura cunoștințelor și strategia didactica.

Activitățile din domeniul limbă și comunicare necesită exersarea dicției, rilabisirea ritmică a versurilor unor poezii, imitarea glasului personajelor, exerciții pentru corectarea deficiențelor de vorbire(s,ș,r,z). Acestea pot fi realizate cu intonație muzicală și prin rrepetarea unor cântece cu text și conținut comun(povești , poezii, lectură după imagini).

Activitățile din domeniul știinșe urmăresc stimularea și dezvoltarea proceselor psihice de cunoaștere, educarea unor calități ale gândirii, folosirea adecvată a limbajului specific. Activitățile matematice trebuie concepute integrator și interactiv, individualizate pe grupe de copii, să dezvolte capacități de calcul matematic, să ducă la dezvoltare unor raționamente logice de înțelegere a timpului și a spațiului, și aplicarea acestei discipline în contexte variate.

Multe cântece au în contextul lor noțiuni matematice sau elemente de cunoașterea mediului . Intonate la aceste activități, relaxează atmosfera, dau bună dispoziție și la nevoia de informare a copilului.

Pentru activitățile specifice educației pentru societate există un repertoriu de cântece și jocuri ce conțin în text elemente de istorie, religie, geografie, comportament social, grija pentru societate și igienă.

Abilitățile practice și casnice pregătesc copilul pentru muncă prin folosirea unui întreg complex de deprinderi manuale de lucru. Muzica poate influența pozitiv, prin crearea unei atmosfere plăcute, stimulative, în vederea educării voinței de a finaliza lucrul început.

Educația artistico-plastică ajută copiii să gasească relația dintre imagine și sunet. Pentru stimularea imaginației, pentru o temă dată, pot fi intonate cântece cu acel conținut, sau se poate lucra pe fond muzical adecvat( desen, pictură, modelaj).

Audiția mărește gradul de impresionabilitate și motivează conceperea lucrărilor.

Educația fizică este necesară pentru dezvoltarea fizică armonioasă, formând autocontrolul asupra ținutei corpului, forței, voinței, caracterului, vigorii și rezistenței organismului la efort.

Jocurile muzicale cu mișcare pot fi valorificate din plin, ca suport pentru realizarea: elementelor de gimnastică, orientarea corectă în spațiu, exerciții de respirație.

11Eugenia Maria Pașca,E ducația muzicală din perspectivă interdisciplinară, ed. PIM,

Iași,2006, p.111.

4.4 Opționalul

Se știe că muzica e prima arta descoperită de om, de aceea, a-i deprinde pe copii cu cântecul înseamnă a-i atrage spre muzică, a le dezvolta gustul artistic.Astazi, muzica este arta din ce în ce mai mai îndragită ,care hrănește sufletul și înaltă inima , dispunând pe fiecare din noi la impulsuri noi și puternice de viată.

Dezvoltându-le copiilor setea de frumos prin cântece potrivite vârstei și particularităților individuale trebuie să-i apropiem de muzica adevarată, să le transmitem câte ceva din puritatea si generozitatea ideilor marilor capodopere muzicale.

Prin cântec se poate stimula activitatea creatoare a elevilor, dirijandu-le simțirea prin cele mai nobile si mai profunde trăiri omenești si călăuzindu-le pașii pe incântătorul, dar, dificilul drum al artei sunetelor cântate.

Cunoscând excepționalele resurse formativ – educative ale muzicii, precum și puterea cântecului de a emoționa, influența și mobiliza, am propus opționalul ,,Micii muzicieni’’. Menirea acestui opțional a fost aceea de a continua și îmbogăți educația muzicală primită de copii și de a contribui la dezvoltarea sensibilității lor artistice, la modelarea profilului lor intelectual, etic și moral , la cultivarea aptitudinilor și talentelor muzicale.

Întrucât muzica este o disciplină prin excelență practică,ea se învață numai practicând-o iar mesajul ei se receptează cel mai bine tot în practică, activitatea opționalului s-a axat pe audierea, învățarea și interpretarea de către copii a unui mănunchi de cântece și jocuri cu cântec selectate cu grijă din rândul valorilor muzicale autentice.

Repertoriul ales a inclus cântece patriotice, cântece religioase și tradiționale, cântece despre gradiniță și muncă, despre natură și viețuitoare, cântece de joc și cântece diverse. Muzica acestor cântece aparține unor mari compozitori care s-au aplecat cu pasiune și dăruire artistică asupra nobilei sarcini de educație muzicală.

Folosirea instrumentelor și obiectelor sonore pe parcursul desfășurării diferitelor activități muzicale duce la stimularea și muzicalizarea tuturor copiilor, îmbogățește considerabil conținutul și forma activităților muzicale oferind variate posibilități de exprimare muzicală, constituie un valoros mijloc de conștientizare a tuturor elementelor de natură ritmică, melodică și armonică, sporește considerabil latura spectaculoasă a activității muzicale

Demn de menționat este faptul că interpretarea cântecelor a inclus și mișcarea corporală desfășurată concomitent cu cântarea pentru o mai profundă implicare a copilului în actul utilizării muzicii și pentru o mai facilă conștientizare a elementelor limbajului muzical. În acest sens, s-au utilizat cu succes: dramatizarea izvorâtă spontan din imaginația copiilor (copiii au fost lăsați să exprime prin gesturi corporale sau prin mimica feței ceea ce gândesc despre ideile desprinse din acel cântec), sau punerea în stare activă corporală prin bătut din palme, pocnit din degete,tropăit, legănat, utilizarea unor jucării muzicale sau obiecte sonore.

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12

PIATRA NEAMT

ACTIVITATEA OPȚIONALĂ

MICII MIZICIENI

GRUPA MIJLOCIE

Categorii de activități implicate: Educație muzicală

Grupa : mijlocie

Durata: un an școlar – 2009 -2010

Numărul de activități pe săptămână: 1

MOTTO :,,Un cântec durează puțin, dar rămâne în amintire pentru totdeauna’’

Rabindranath Tagore

OBIECTIVE CADRU

Familiarizarea copiilor cu membrii corului și a profesorului care conduce corul ;

Cultivarea aptitudinilor muzicale ale copiilor prin interpretarea cântecelor în diferite moduri (solist –cor; dialog între grupe; cu acompaniament- jucărie; instrument mânuit de profesor);

Îmbogățirea repertoriului muzical al copiilor prin recitative, numărători, cântece și jocuri muzicale din folcloril copiilor;

Însușirea intuitivă și în mod gradat a principalelor elemente ale limbajului muzical ;

Stimularea și educarea și interesului și a dragostei pentru ascultarea muzicii, cultivarea emoțiilor artistice, a sensibilității pentru muzică, a înțelegerii și aprecierii frumosului în muzică la nivelul posibilităților vârstei preșcolare ;

Antrenarea copiilor in diferite manifestari cultural-artistice ocazionate de evenimente diverse.

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

Să recepteze sonor și afectiv muzica;

Să dobândească deprinderi de bază pentru interpretarea melodică: ținută, respirație, emisie, dicție, audiere, cântare în grup și individual;

Să exerseze elementele componente ale melodiei: armonie, polifonie, precum și elementele de expresivitate: ritm, intensitate, înălțime, durată, tempo, timbru;

Să utilizeze creativ mișcări ritmice pentru a exprima stări sufletești, situații, sentimente;

Să fie capabili să ritmeze o melodie ( prin bătăi din palme, picioare sau la diferite instrumente simple- tobe, xilofon etc.)

Să producă combinații ritmice pe silabe sonore, improvizând –și propria ,,orchestră’’;

Să asocieze corect unei melodii, mișcări ale brațelor și picioarelor în ritmul sugerat ;

Să execute structuri melodice după model, din memorie sau creativ;

Să cunoască interpreți de muzică populară din Maramureș și să le interpreteze unele melodii;

Stimularea competiției la nivel de grădiniță, oraș, județ ;

Să sesizeze frumosul din muzică și să aprecieze pozitiv această călătorie de explorare în lumea minunată a muzicii;

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Vocea :

– sunete vocale , vocea utilizată în cântece și vorbire ;

– sunete din natură ;

– sunete produse de diferite obiecte sonore

– sunete produse de diferite instrumente muzicale ( tobă , chitară, muzicuță , orgă,vioară, mandolină)

2.Elemente de limbaj muzical

sunetul muzicii :

sunete din natură și din viața cotidiană ;

sunetul muzical și zgomotul ;

calitatea sunetului muzical , durata , înălțimea , intensitatea ;

3.Ritmul muzicii

sunete lungi și scurte ;

pauzele ;

tempoul mișcării constante ;

rărirea sau accelerarea mișcării ;

4.Melodia :

sunete înalte și joase ; timbrul ;

audiții muzicale ; nuanțe –tare- încet ;

STRATEGII DIDACTICE :

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, audiția, problematizarea.

Mijloace de învățământ: imagini, casete, casetofon, instrumente muzicale- jucării, muzicuță, vioară, chitară ,mandolină, tobe, orgă, CD- uri, stegulețe tricolore;

Forme de organizare :activități frontale, activități pe grupuri.

EVALUAREA se va realiza prin: serbări, concursuri la nivel de grădiniță.

SEMESTRUL II

VACANȚĂ

4.5 Serbarea

Un mijloc specific cu mare influență asupra educației muzicale a copiilor preșcolari din grădiniță, sunt manifestările artistice ale acestora.

Exista momente in viata personala a copiilor prescolari care sintetizeaza in ele amintiri dragi.

Printre acestea se numara si activitatile artistice care au un farmec aparte. Prescolarii manifesta un viu interes pentru pregatirea serbarilor si participarea la programe distractive. In cadrul acestor activitati avem prilejul sa le formam unele deprinderi de a canta melodios, de a recita expresiv, de a dansa elegant,etc.

Organizarea din timp, după un plan judicios conceput, în funcție de scopul urmarit sau prilejul ce determină asemenea pregătiri, ocazie pentru manifestările cu program muzical – literar -coregrafic prilejuiesc trăirea celor mai puternice emoții artistice. Interpretarea pieselor din program, prin participarea afectivă a copiilor, au influență educativă atât asupra celor care au pregătit programul respectiv cât și asupra părinților sau a celor care sunt prezenți și care vizionează și audiază programul artistic(serbarea).

Asimilarea conținutului pieselor din programul artistic,provoacă emoția bucuriei, mulțumirii, plăcerii, consolidează sentimente, însuflețește, asociază tipuri de temperamente diferite, consolidează deprinderea de a fi ordonat, disciplinat, de a avea o ținută și comportament ales în toate împrejurările. Interesele si aptitudinile le vom dezvolta in stransa legatura cu celelalte procese si insusiri psihice ale copiilor : gandirea, limbajul, atenția, sentimentele, voința, etc.

Valoarea educativă a activitaților artistice constă în aceea că își aduc contribuția la educație în general și la educația estetică in special.

Pentru orientarea generală în ceea ce privește programul manifestărilor artistice din grădinițe, voi exemplifica un astfel de moment astistic.

SERBARE DE CRĂCIUN

Din cer ninge linistit

Peste case, pomi și crânguri,

Iată, fulgii ne-au șoptit

Ca să nu mai stăm pe gânduri.

Ne-am gândit să împodobim

Cât mai vesel clasa noastră

Să vedeți cât vă iubim,

Poftiți la serbarea noastră

Azi in zori ,o zână bună

Mi-a pus o crenguță-n mână

E o creangă fermecată

Și o să vedeți îndată ,

Trei dorințe implinește

Și-apoi vraja se sfârșește.

Cine vrea să se gândească

Și-o dorință să rostească?

A venit iarna geroasă

Și stăm toți cuminți în clasă,

Asteptam cu bucurie,

Moș Crăciun la noi să vie!

Poezii i-am pregătit,

Bradul l-am împodobit.

Cu colegii m-am jucat

Pe Doamna n- am supărat!

Și aștept cu nerăbdare,

Un cadou … așa de mare

Vin sărbătorile frumoase

Colinde, cântece de stea,

Lumini ce rătăcesc pierdute

În roiul fulgilor de nea.

Vă vestim o veste mare

E un obicei strabun

Azi e mare sărbătoare Ca in seara de Ajun

Căci în ieslea din Betleem Sa-l vestim pe Mos Craciun

Pe Mesia îl vedem Si pe Iisus cel bun

Se cuvine de Crăciun

Tot omul să fie bun,

Cu toții să ne-adunăm

Să mergem să ne-nchinăm

Lui Hristos astăzi născut

Într-o iesle-n așternut.

Că acest pruncuț frumos

A venit spre-al nost’ folos,

A venit iarna geroasă

Și stăm toți cuminți în clasă,

Asteptam cu bucurie,

Moș Crăciun la noi să vie!

Poezii i-am pregătit,

Bradul l-am împodobit.

Cu colegii m-am jucat

Pe Doamna n- am supărat!

Și aștept cu nerăbdare,

Un cadou … așa de mare

Bine ai venit, Mos Crăciun!

Te–așteptam de mult să-ți spun

Că noi cei din grupa mare,

Îmbrăcați de sărbătoare,

Cu mult drag te-am așteptat

Și aici ne-am adunat.

Chiar dacă afara-i frig

Să-ți cântăm și un colind!

Haideți, copilași iubiți ,

Pe moș să-l înveseliți:

Că doamna educatoare

Ți –a trimis și o scrisoare

În care ți-a scris să vii

Că te–asteaptă mulți copii,

Și ți-a scris că-s cuminței

Alții-n lume nu-s ca ei.

Multumim că mai veniti,

Azi suntem toti fericiti!

Vă promitem dragi părinți

Că vom fi mult mai cuminți

Iar la anul care vine

Vom face prostii puține

Să vă bucurați de noi

Trageți plugul măi flăcăi!

Hăi! Hăi!

Și înainte de plecare

Mai avem înc-o urare

Anul Nou ce-acuma vine

Să vă aducă numai bine!

Bucurii și sănătate!

Mult noroc și spor în toate!

La mulți ani noi vă dorim

Plugușorul îl oprim!

AHO!!!

SORCOVA

Sorcova vesela

Să trăiți, să înfloriți

Ca un măr, ca un păr

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul,

Anul Nou ce vine

Cu clipe senine

Și cu sănătate

Și cu spor la toate.

Sănătate și belșug

Putere multă, și mulți bani

La anul și la mulți ani!

La mulți ani cu sănătate

Să vă dea Domnul tot ce doriți

Zile senine și fericire,

La mulți ani să trăiți!

Să vă dea Domnul numai lumină

Ca în lumină să viețuiți

Pentru credință și libertate

La mulți ani să traiți!

11educație.in.mureș.ro

CONCLUZII

“Pentru a fi educatori perfecți ar trebui să fim într-una conștienți nu numai de ceea ce se petrece înlăuntrul nostru, dar și de ceea ce simt acei cărora ne adresîm”.( Andrei Berge- “Defectele parinților”)

Ințelepciunea milenară a poporului chinez spune că “numai cu timp și răbdare , frunzele de dud devin borangic”’ stabilind prin aceast criteriu de bază în aprecierea muncii educative- timpul.

Muzica – însemnat factor de cultură și de civilizație, are valente cognitive, afective contribuind la socializarea copiilor.

Lucrarea de fata conține idei și solutii pentru realizarea optimă a educației muzicale în grădiniță și constituie rolul unei indelungate perioade de cercetare și observare a copilului preșcolar.

Testările efectuate in mai multe etape programate anterior puncteaza salturile calitative de priceperi si deprinderi muzicale și scot in evidentă uneori diferente semnificative de la o etapa la alta.

In aceasta lucrare am prezentat mijloace s procedee folosite cu success in procesul instructiv- educativ din gradinita cu ajutorul carora am reusit sa obtin imbunatatiri evidente in ceea ce priveste dezvoltarea vocii, a auzului muzical si a simtului ritmic la copiii de varsta prescolara.

Treptat a disparut timiditatea si nesiguranta in executie, copiii au devenit mai increzatori in posibilitatile lor si mai active.

Sa nu uitam niciodata ca sufletul copilului e ca azurul cerului. Vorbele repezite il intuneca si picaturi de roua brazdeaza chipul lui.

Blândețea, gingășia, asemeni razelor de soare aduc zambetul pe fața copiilor.

Trebuie să dăm fiecăruia un pic de frumos printr-un cântec fermecator, suav, plăcut, de care își va aminti mereu.

12

BIBLIOGRAFIE

1.http://garbo.ro/rd-8806.html #Garbo via @GarboRo

2. Maria Dolgoșev, Elisabeta Marinescu,Metodica educației muzicale în grădinița de copii,Editura didactică și pedagogică,1967, p. 9.

3. Institutul de Științe ale Educației,Revista Învațământul Preșcolar,2010 ,p.146.

4 Institutul de Științe ale Educației,Revista Învațământul Preșcolar,2010 ,p.147.

5.Maria Dolgoșev,Elisabeta Marinescu,Metodica educației muzicale în grădinița de copii,Ed. Didactică și pedagogică,1967, p.15

6.www.didactic.ro

ANEXE

Moto: „La noi, românii, intâi se aud cântecele, apoi răsare Soarele”

Nicolae Iorga

PROIECT DE ACTIVITATE

Data: 01 decembrie 2013

Unitatea de invățământ: Grădinița cu program pelungit Nr. 12 Piatra Neamț

Grupa: mare B

Educatoare : Beșu Ana Maria

Tema: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?

Tema proiectului: Darurile iernii

Subtema: Vine Moș Nicolae!

Domeniul experiențial: Domeniul Estetic și Creativ

Activitatea: Educație muzicală

Subiectul: „A venit, a venit iarna”- cântec repetare

„Cărticica mea” și „Rândunica” – joc muzical

Tipul activității: mixtă

Scopul activității: Consolidarea deprinderilor de interpretare muzicală prin exersarea corectă a liniei melodice, precum și redarea de către copii a ritmului și nuanțelor într-un cântec.

Obiective operaționale:

Să descopere lumea sonora muzicală prin antrenarea auzului interior;

Să diferențieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat și al instrumentului muzical;

Să redea cântecul pornind de la modelul educatoarei;

Să perceapă și să redea durata suntelor lungi și scurte;

Strategii didactice:

Metode și procedee: exercițiul, observația, demonstrația, descrierea, conversația, jocul;

Mijloace de învațare: harmonica, imagini despre iarna, materiale sonorizante (lemn, sticla, clopoțel, hârtie), un fulg si o steluță;

Forma de organizare: frontal, individual și pe grupe;

Durata: 25-30 de minute

Bibliografie:

„Curriculum pentru învățământul preșcolar” , M.E.C.T. București 2008

„Metodica educației muzicale în grădinița de copii”, manual pentru liceele pedagogice, EDP, București, 1977

Preda,V., „Metodica activităților instructiv educative în grâdința de copii”

„Revista învățământului preșcolar” 1-2, 2009

Desfășurarea activități

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 27 noiembrie 2013

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița nr,12 PiatraNeamț

GRUPA: Mare

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educație muzicală

TEMA ACTIVITAȚII: Elemente de structură a cântecelor.

MIJLOC DE REALIZARE: Audierea unor genuri muzicale miniaturale-,,Vals” de J.Strauss.

TIPUL LECȚIEI: Mixt

OBIECTIV DE REFERINȚA: Să asculte și să recunoască fragmente din creații muzicale naționale și universale, corespunzatoare nivelului de vârstă al copilului preșcolar și preocuparilor acestuia.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

a) Cognitiv:

O.1. Să identifice în cântecele interpretate si audiate elemente de structură muzicală;

O.2.Să interpreteze corect si expresiv din punct de vedere intonațional si ritmic cântecul ,,Muzicanții”;

O.3. Să diferențieze linia melodică a strofei de cea a refrenului;

O.4 Să audieze în mod mod activ și conștient fragment din lucrarea ,,Vals” de J. Strauss

b) Afectiv:

O.5.Trezirea interesului pentru audierea unor creații reprezentative ale artei muzicale;

c) Psiho-motor:

O.6. Să păstreze poziția corectă de cânt în vederea realizării respirației costo-diafragmatice si a unei emisii corespunzatoare a sunetelor;

O.7. Să execute corect mișcările sugerate de cântec.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE SI PROCEDEE:

M 1-conversația;

M 2-exercițiul;

M 3-explicatța;

M.4.-demonstrația;

M.5.-auditia;

M.6.-problematizarea;

M.7.-metoda jocurilor;

MIJLOACE:

m. 1. exerciții de respirație: Trenul intră și iese din tunel.

m. 2. exercitii de dicție;

m. 3. exercitii de intonție-joc didactic muzical: Cântă ca mine!

m. 4. exercitii de dicție- joc didactic muzical: Ce frumos miroase floarea;

m. 5.fișe de munca independentă-Anexa 2;

m. 6. cântec ,,Muzicanții”scris de Grigore Teodosiu- Anexa 1;

m. 7. melodia ,,Vals” de J.Strauss

m. 8. planșe- Anexa 2;

m. 10. casetofon, C.D.;

m .11. stimulente

DURATA: 30-35 minute

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

Programa activităților instructiv-rducative in grădinița de copii. Editura V& Integral, Bucuresti, 2005.

Elena, Zavelea, ,,Îndrumator metodic pentru activitățile de educație muzicală destinat educatoarelor, învățătorilor si institutorilor”, Editura EXPONTO, Constanta,2003.

Vasile, Vasile, Metodica educației muzicale, Ed.Muzicala, Bucuresti, 2004.

Petre, Tipordei, Culegere de cântece si jocuri, E.D.P.,Bucuresti, 1976.

ANEXA 1

MUZICANȚII

Muzica: Grigore Teodosiu

Noi suntem muzicanți voioși

Ce știm cânta frumos – BIS

Noi din vioară știm cânta

Vioara sun-așa – BIS

REFREN: TIM, TIM, TIM, TIM, etc.

Noi suntem muzicanți voioși

Ce știm cânta frumos – BIS

Noi din trompetă știm cânta

Trompeta sun-așa – BIS

REFREN: TA, TA, TA, TA, etc.

Noi suntem muzicanți voioși

Ce știm cânta frumos – BIS

Noi din tobiță știm cânta

Tobița sun-așa – BIS

REFREN: BUM, BUM, BUM, BUM

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

Programa activităților instructiv-rducative in grădinița de copii. Editura V& Integral, Bucuresti, 2005.

Elena, Zavelea, ,,Îndrumator metodic pentru activitățile de educație muzicală destinat educatoarelor, învățătorilor si institutorilor”, Editura EXPONTO, Constanta,2003.

Vasile, Vasile, Metodica educației muzicale, Ed.Muzicala, Bucuresti, 2004.

Petre, Tipordei, Culegere de cântece si jocuri, E.D.P.,Bucuresti, 1976.

ANEXA 1

MUZICANȚII

Muzica: Grigore Teodosiu

Noi suntem muzicanți voioși

Ce știm cânta frumos – BIS

Noi din vioară știm cânta

Vioara sun-așa – BIS

REFREN: TIM, TIM, TIM, TIM, etc.

Noi suntem muzicanți voioși

Ce știm cânta frumos – BIS

Noi din trompetă știm cânta

Trompeta sun-așa – BIS

REFREN: TA, TA, TA, TA, etc.

Noi suntem muzicanți voioși

Ce știm cânta frumos – BIS

Noi din tobiță știm cânta

Tobița sun-așa – BIS

REFREN: BUM, BUM, BUM, BUM